P 1

VEL!ST!

'''"1-.'crITTAGITtevtalom,g."B. FUNDOIANU

Un pescar Ina lt fnea In niini o unclitd cu o stea Intel) apdstrepezitd de bolovani ceresti, ocolitd de un tdrm augdrit desdlcii unde glesnele se vindecau dintr'o cdldurd a pescarului, dinvOrbele lui ca foi terapeutice, dintr'o minune_ a inftipturilor salede demiurg diafan. Bratele desfdceau stoluri peste ádormirea inclatinare a plantelor, peste clocotul. Vintului. Un pescar i totusiun vindtor desena in aer cu o linie de vedenie, cerbii uneicavalcade urnite cu o goarnd de aldmuri subterane; vIratori scri-se in piatrd cu degetul bolnav al scormonirel adinc In suferintd

rningiiere. O ureche poate fi un continent .in care singurullocuitor esti tu, peste bAldrii i peste mdtdsuri. Sti intr'o tolbdplind de stigeti, atitea inimi de pdsdri absente, pilpdind In

ascunse prin buzunare, In cuvintele cdptusite in rnemorie.0 lampä opreste la o fereastrd ca o amazoand dintr'o mitologiedirninuatd de asfintit i fruntea prosternd o umbra marmoreeandpeste fild. De aici Incepe desenul eXistentei tale fluide n nestiut;de aici ochiul goneste o cdprioard peste o durere pldcutd sibantuitil ca o holdd de viezurele de jad al poemului. /n gravuritalgerile sund Miracolul dintre spatii, un cuvInt e o pl:nie pentrutopirea ta spre o revelatie care e Induntru. lidsfrIntä o fume decastele cu turlele pleptdnate de nouri si de fu!gere, cu toatd ne-linistea i cu tot zbuclumul unei inimi devastate de savane cuuraganele din scoicd.

Sunt citiva ani de cind Inteo capitald moldovenascà uni-yersul era fecundat de o ceatd de adolescenti temerari in urnire.0 pavdzd pe fondul unei lumi literare ingenunchiind, ridicao tinerete noud si prin parcurile serii, prin lanurile lectureiprintre afei de fungi plimbdri In curcubee i disertatii, erau co-pite de inger acelea cari izbiau talazele lipite de suflete camarci pe un plic cu alte destinatii ; suflete rezonante intdceri, de tticerea cere spärgea ca un bolid in noi". Vidul erasi el poate un rnegafon al Iinitii, al luminii, Un thlidcop al V--cerli sdpind in carne o cavernd de animal vorbitor cu cerul, deanimal devorIndu-se in muzici subterane, In cuvinte ca'n maxi-fare si'n reverii, ca printre ospete. In lumind sträluciau ascun-zdtori, unde cuvIntul rotunjia algele ca frunzéle de os ale md-rii, cdlcate de herghelia In nisip a furtunilor.

Era o primdvard subtild i inspumatd In zarzdri, sau era oprirndvarä cu armuri de fier, cu spade trase din crini peste ungit de lebadd plutiind deasupra. capetelor ca o sondd de pene.rEra o moldovd bdtrind i duioasd In care microbul nou venia cuescarpenul din ceatile electrice i facea ravagii prin sufetul

aderaMMIETfirs.50

clä-

tinat In podgorii si'n cintecele ghintuite de pusti. Printre ei po-emul se infiltr t, fiecare 'atom al for era un turn de fi1de i lite-ratura era teava prin care sufletul se urca la cer, gdtit cu rime

cu beteli; era o umbrd viorie caldtorind sub piele ca o cora-bie spre indiile de vitralii. Era prin zdplazurile vechei Herte totsoarele ctizut Iii balti de lumina, boii se frecau de bdtrinele Thorein cari ovreii bdrbo0 etiau : i asi lubi o piaträ cu scrisul ov-reesc, .si case In care n'a träit nimic, de dupd geam deed pus-tiul ; in boii limpezi intorcindu-se prin foi:e serii cu pasul des-chizInd prastia de suc a poernului, nostalgia unui loc din carenici n'ai plecat. Viaurile tari ardeau in septembre ca mangalurilein ciorchinii ca ugere de forte din suflete 0 din vii. Ovreii eraugirbovi de exegeze si de rituri si ca umbre treceau prin lumI-hdrile anilor, prin urzeala de fantome i uliti i Singur un ochiuca un pindar ii surprinde din ascunzdtoarea de cerneald §io lacrimd Ii scaldd In tristetea poetului. Era pe vremea pe cdndbdrbile ndcldite cercetau çi mizgdliau deabia sensurile poezieieminesciene, chid Fundoianu venise cu o lume de intelesuri noui,cu vorbele In alte chervane, Cu atti telegari inhamati la sintaxd.Fundoianu adUcea pe umerli lui oso0 i vizionari §oimul alb alunui alt glas, lingd trompeta asurzitd de monotonie 0 de repe-tare in aceiasi. Aducea un suc tare dintenn pdmânt pe care l'aargäsit cu lacrirna bucuriei i cu veghea sa i gdsiai din 1913Old in 1923 un cdldret bdtind pe jos tot tinutul unei paraginide stele, cduffind proSpetimi noui, metalele unui alt aliaj.

Un ascet se infrupta. din .trandafirii bureto0 ai pietrelor, unslant punind cu depd§ire nimburi pe viata mizerd dinprejur,exaltând'o pind la semnul de intetelegere cu Domnul: poemul.Fundoianu a adus In acest rästimp vorbei i cintecului rominesc

cu Arghezi, Vinea, Galaction o musculaturd noud de dan-tele, o inflorire alta , sdturind in adinc raddcina virild i feciorel-nicd a Poernului rominesc. Si -recuno§ti de atunci, in multi urma§ipe versuri ce pe aripile fluturilor urma degetului sdu, deget su-prapundnd polen, polenul unei sensibilitati 0 a unei pleoape deheruvim.

Vremuri de glorie noud i prefaceri a zamislit o generatienumai de citiva in§i slificientd sä Impingd cu un veac poeticaromineascd sdrisem de la semdndtorism, de la Malherbela Jammes, la Baudel&re, la Laforgue o generatie de prieteni,o p'etorä de vizionari cari au tras in cite suflete de atunci ?

adinc brazda spre nestirnatele unui izvor in baldrii 0 in ex-taze. Telescoape'.e infundate in pîclà, cineva le-a ridicat cu un

www.dacoromanica.ro

umdr de intuitive ecuath stelare, spre limanul unui cer In careplopii se addpau In azur, romantismul adolescentii se revärsa pepletele pieptinate de rime i sufletul le era totul pe miini, gatade impartit fiecdrula pe podgorii leganat ca o talangd intreciorchini.

La un moment sterp de monotonia unui tinut prea fecundat,Fundoianu s'a depärtat spre o cupola mai adincd ale cdrorglasuri le iubia Inca de aici i unde-1 cherna spre ale aven-turi avatarul din el; unde-1 astepta o revelatie pe alte geografiilasind in urind generos i senioral plaja incd fierbinte de priete-nie si de scoicile solare, ecoul Inca indrumdtor al probitätii luiintegrale. In ochii prietenilor a rämas adInca nostalgie dupd pri-etenia lui covirsitoare, dupd savanta i umana lui comprehensi-une pentru poem a poemului

Din departari Fundoianu Inca ne iubeste i o mind prinsuflete mai tine strinsd sabia mdrturisirii de fiecare clipd a pri-eteniei i iatd-1 revenit In pdmintul natal si Inca odatd se desIdn-tuie si se aminteste nunta amard a Privelistilor. De sus butiile cuhelestaiele de struguri trosnesc, tipsiile In amurg au sunat pin-tenii ospetelor din poeziile sale. Ca o panoplie iar printre noiepoca de atunci, epoca intiiei pubertdti revine, cavalcada unuideceniu cu armele Inca fumegind, cu golopul Inca auzit In do-pot, cu ecoul luptelor atirnind ca o betea10.. Iar trece printre noicavaleria vie si mutd a extazului ca'n aquarii frunzele de aramdale pestilor, cintecul pe ndsdlii al unui poet mod prin 1923.

Ne-ai adus i ne-ai asezat la masa unui banchet retrospec-tiv. Am chit Privelistile. Nu, nu e uscat In cupe mustul Fundoi-ene I Nu e astimpdrat in singe clocotul i telegarul In zdpezilebätute de zdbald, mai goneste ireal dimbul unde nimbul l'ai lä-sat sd-li cadd ca o potcoavd, de care te simtiai ingreunat i le-fuit ca de cenusa cuvintului odatft ars in amford neant. L'aildsat sa-ti cadd i ai trecut cu epoca, cu o potcoavd nou cres-cutd din copita de fildes incrustatd In tine.

Pentru aceastd nuntd chiuind din nou, pentru izvoarelesingelui vechi, deschise din amnare, ii multurnim azi, Fundoiene,Prin atavicul poeziei de-atunci miscdriIe noastre te imbratiseazdpoetule i azi visul cdrtii apdrute te pllmbd Inca odatd pestefruntea pe care de-atunci s'au suprapus noui cruste de opal.

Pentru infiorarea i tresdrirea din cuvintele spdrgind capsapoeziei, entuziasmul nostru se ridicd pind la surisul tdu de mag-neziumacest polen al electriciidtiisi te sdrutd stephan roll

ANTOLOGIEB. FUND OTANUPRIVELITI

XIFagii au frunza groasai ca ploile s'o batd ;

toamna asta 'n singe ca o panglicd. WA'riul care-si spald dintii de bolovani.

. . . De ce descosi din lucruri figurile ca 'n baniscosi din pdmint, cu slove chircite si impure ?Am cunoscut deodatd. räcoarea din pddure.Am intilnit fagi rosii i veverite micicu coada lung stufoasd i fdra ochi. Pe aiciunde tdcerea cintà la patru muni pe ape,ai vrea mdcar privirea s'o tii in loc sub pleoape,

cauti inddrdtnic sà tii de ce-a cdzutde-asa de sus lumina cu buzele in lut.1919.

XXII

in seard, porumbeii din curte, pe asfaltau in priviri td.cerea unui climat mai cald

mersul lin, de parcà s'ar cldtina pe-o strund.Visez la porumbeii cei albi de pe lagund ;

apa Ii face poate atita de cuminti ?ai vrea din vechi balcoane, sd le arunci seminti.Cind orele 13A-trine aruncd 'n turnuri noapte,uzi de tdcerea lungd, de singe si de lapte,par niste urne pentru cenusile din morti.Steaguri de pace, uite-i ca i 'n trecut, in portisi-asa cum stau, de parcd nu-i invecheste timpu

Venetie, porumbeii au sufletul tdu simplu.1921.

Rodicia

--

LUCARN ADorinta mea ramasiisd umfle un catart,vrea porturi de amiazdpe tärmuri care ard.

Aer sdrat ! PucioasdFurtunile au spartbasica luminoasda zilelor din Mart.

Catartele de spurnds'au acidpat cu lund.Ce matelot bdtrmn,

a mai pdstrat, mecanic,(surd, cocosat si spin)credinta in titanic ?1923.

: desen de victor brauner

www.dacoromanica.ro

OMAGIUEu sunt ea un stilbatec, prtipeistios caste!,Din care caualeral e dus in cruciadti.Au prins ruginti roibd, Iticeifile de NA..

...atit imi amintesc, dintr'un poem, publicat de unbaetel de 14 ani. Minulescu ? Nu. Dimpotrivä : foarteFundoianu. Solid debut. Fagaduinta lard tagada : in-teo tara unde Victor Eftimiu, Rebreanu, Ibraileanusunt personalitati de primul rang.

Dacd stdruia, daca nu era evreu, clacd ar fi re-nuntat la intransigenta sa, daca ar fi ris de tara ro-mineasca si ar fi Ragusa apoi pe politicienii ei, Fun-.doianu se consacra poet, ar fi ajuns. Fundoianu astiut Insti cd un orn nu poate renunta la nici un atri-but al sdu. Un om dibuie, ca sd se gasiasca, experi-menteaza ca sd se piardd. Deaceia : nu stia rornine-ste. Deaceia, era obiectul de birfeald al Capsei, dea-ceia n'avea talent. A fugit de sinesi; de noi.

Caltura Nationale i-a scos postum placheta depoeme PriveliVtia, poeme cari au murit in catastrofade c. f. r. Integral" dar si-au supravietuit totusi. Auapdrut Privel4ti1e". Vor mai apdrea si poemele luiIon Vinea s'a incheiat adolescenta unei generatiia revolutiei estetice...

PriveliVi12" ce drumuri spre un trecut ce nuse poate renega! (Va apärea ca naivitate inteun vii-tor, poate, apropiat, sa auzi ca un evreu s'a- botezat,ca un poet s'a convertit la mistica revolutionard si sereneagd pe sine din trecut!)

Lui Fundoianu i-a placut sd vorbiascd pentru po-steritate : poseda certitudinea. Deaceia, fanaticului mencamarad din 1921, nu i-am martursit niciodata capeste urnarul plecat al literaturii, rid de literatura, maindoiesc de pretul ei. Mä inse', cred mai departe : eviatd. Dar slovele sterilizeaza. i apoi ce intindere in-tre sentiment si cuvint: Atunci irni placea sa ma ame-tesc cu B. Fundoianu de toaca dela schitul Darvari,de clopotul care suna ca trandafirll involti, de Arghezidin Stihuri", de simpla umbra rece.

DUO amiezi de adolescentd intirziatd.Mà indoiam de literaturd ; de cuvintul lui Fun-

doianu, niciodata. B. Fundoianu avea dreptate. Si A-lexis Nour avea dreptate si anarhistii aveau dreptate.Doamne, cit de multa fume avea dreptate!

Fietece imagine descoperita, ce chef !In atmosferd de dubiu i besnd au ndscut

Trdiam atit de impreund cu autorul, cd, par'-cd le-asi fi scris. Poetul s'a sinucis in Ianuarie. 1923.Mostenirea lui au preulat-o citiva cari au ajuns destulde bine. La Paris, trdeste astdzi un nepot al sail. careÎi zice Benjamin Fondane...

Ramin totusi dator Privelistilor" un articol.

ion calugaru

B. Fundoianu desen de c. brancu0

MonotonieAnghinare la un semnde casine botriocefalurca inima de lemnin pendulul unui cal.

Si-un cangure de ghiata,sub un ceas ce-a stat la *ase,pentru nufärii curioaseoua nasturi albi *i atd.

dan faur

Poezia nu-i o ftmctiune sociald, ci o forta obscuräcare-i precede pe om, care-1 unneaza. Din toate pärtileprivirea ei ne suride, ne ing.soarã, ne aruncd serpentine.51 obuze. Tinuta deci e de rigoare. Putind elegantä, putinddementd, Domnilor ! Tot viitorul pozitiv depinde de ati-tudinea pe care ai avut-o pe fringhie in timpul dansitiuide groazä. Din prefata Privelistilor"

www.dacoromanica.ro

RADIOGRAFIE0 confesiune, o oglindire in sine in af era, ea

succesiunea imaginii brusca, crt trecerea prin atâteapene de paun in iradierea de banchtza a ideil ram:acedeparte in urmá. E desigur i amiatirea unni viitcrintangibil, e i trecerea fárá noimat i ordine a unorceasuri regasite, cum prin rochia in f orma de malako;a vantulni semintele se invârtejesc :1 fecundeaza. Dardece neputinta de a ma art-ita ant,a cum sunt, deco inlocal amartilui, prin cerneala se desface un orizontcaleidoscopic, dece prin operatia de depunere la fundin cristale a cuvintelor, este o exaltare í o va-rianti" de cele mai multe ori neadevärata afiintei captuOte pe dinäutru cu zmenra, cu urzicitenebre. Am voit inscrierea cruda ca o balafra pe fala,gandul de otravIt., dat in spectacol fdra nici o podoabainplatoare, farä interventia .ochiului propriu, ca o des-chidere a pântecului dinaintea acestui chirurg in ce-lula mini-en 6. a confesionalului, privind printr'o lupii dedogme la intestinele de ringlode ale lacrinaei. :51 totu0repet : va trebui sa accept :1 cea din urma renualareceeace a trecut prin peniPt nu mai e alaturarea deelemente chimice din suvenirul clätinat pe o suprafatade aiurare.

Atunci sub frunte e un cuarium cu dungi vinetein ecouri si pe:ttii multicolori, ca niste funde de cati-fea in tonuri, sunt fáiile ramase intre alge la funddin naufragiul amintirii.

Ar trebui sa precizez aceste linii intreviizute intremurarea unei lämpi cut accente de pian, cum intrecerea e prin nori infirm lasä dungile viorii mai tar-ziu pistrate intr'o Evanghelie a zarii, in vreme ce prinrädficini un clopot de arome se umfla i trece pestecoroana padurii, ca o goana fumurie de cerbi. Situ capiciorul mi-aluneca pe frunzele putrede adunate ca unpuf al tatcerii umede i ca dupa Liecare copac, obrazulcare mi se reveleaza e altul decat cel a0eptat.

Dar in nari e o tremurare cmn pamfintul se abu-re0e i respirä prin pietrele poroase dupa ploaie cuo bucurie de nimic oprita in puzderia de cristaie dezahar candel in dantura aerului limpezifà. Ecouri din-tr'un adânc al fiintei revin la suprafata ca vocile sire-nelor ucise i trupul invârtit ca un coinac in spatialcu viijälturi toride, vrea la fiocare atingere cu bulelede aer sa se destinclá asemeni acestui armasar pur-sânge leganat inteo eprubeta de emotie peste balu-stradele de verdeatä. Unde sunt In clipa aceasta.?cutitul care zgârie obrazul de azur al fänturii, nu-miva potoli decat in parte foamea ca o arena ca luptacoco0lor de lucerna, cutttul care ar putea fi un felinarde sânge in hruba carnii mele Inca fragedi í supla.Daca am fugit de figura ta cerptoreasca aparuta, deatitea ori la bifurcatiunile halucinante ale serii, a lostdin teama tine! supraptmeri de desen i de profil.A Lost balconul din care membrele se rupeau ca ari-pile de fluturi i imbratiarea indragostitilor Ii duceaintr'o exaltare spre invizibil ca un alai de regi.

Ma arunc pe mine insumi ca pe un pumn de mo-rtede in hohotele de vial i certitudinea de a ma a ti0 vol dinaintea cascadei de brad a mesei de scris cudosarele §i bonul de plata a legii alituri, nu e decal

:CIS r = II 5 1

refugiul impotriva obsesiei alunecirii somnambuloti.pe litchi! de heleryteu mort al ferestrei, a acestui irateciatinal topit in aventura, cu o masca d snferintipe surdsul" devenit imobil. M'am gândit cleseori la tinetrecut prin viata (uncle te vei oprit, unde e0i acumla ce noua intortochiere a destinalui 7) cu o crucifi-care lentä, cn un mers fara contttiintä prin paturile decvenimente, ca o rostogolire dc avioane prin nunttiledo yid. Era o infrigurare in orice gest, o neputinti destabilitate, un cancer rozând pe dinäuntru spirital, unulia al suaimei retind continu peste hulubul cenu-qiu al ochiului. Te-a0 fi asemuit lui Prometeu invreme ce nelini0ea ca o acvilä îi rodea ficalii, cugoana febrilá i fárá sens pe toata harta Europei, dacáaceea ce te abatea ca pe un 'Ian in furtunä, ar fi fostpasiunea incenTierLi unni. entemer. Recunoateam in tinetoate semnele somnului ca oboseala frunzei de lipancu cearcatnele de unde imprejur i feral intreg parch'räscolit de o sete, o sete eumplita care te fácea sätragi o linie de nenorociri peste toate drumurile croite.

E de prisos sat arunc un lasso sa prind turmelede ganduri ridicate în doua picioare, incalecându-se,vrajm4indu-se ca taurii. Undeva in ograzile de cerreamintit, ciinii de vanatoare tree ca nite draperiiprin rándurile de servitori ducând in maini tortele dincare un par de nämol se desplete0e in respiratie, seimprima in cântec. Fiecare vorba, ca un strugurestrâns intre degete, dettteapta o sonerie amarfi. Tragla scara radvanele ca mirese otravite, FireV.e, cum s'arputea sa nu-mi into= fata dela regulele hot:irate eaacele costume gata agatate strâmb in vitrinele de gli-cerinii ? Stíu ca cititorul va trece nedumerit prin ran-durile acestea atiteptând mai departe intelesul, ca ne-priceputal ospatat ca anghinarie dând la o parte follemnstoase fecunde pentru un miez pe care niciodatanu-i va avea, Nu poate fi vorba de acea cronologicain0ruire dela copilaria duloase sau trista" la tine-retea zbuciumata" etc. Amintirile 1) alcatuiesc un co-slum de clown cu culorile nivalind deavalma, clarulmediteranian stfind aláturi de clopotele sumbre alenordului. E trecerea cu luntrea, prin sabille late alepapur4ului in delta, ca izbucnirea pasarilor cacu earpele ca o funda la gfitni vietii In devenire a cui-bult.i. E de ajuns sa renunti la controlul imediat, sa-ti

fata de petalele mari ale ecoului. Fundoianu..Eatfita viati ttmezitä in ochii lui verzi si giasul abure-ttte ca o cireada in amurg, e o emotie stapfinitä, e ca-noa5terea si apropierea amánuntita zuie dearândul caimpärta0rile clespre poem, despre aelln4te, intre areleca ni0e ziduri ea date statistice i accidente, cu. ordi-nul .tefului de birou ea o bagheta peste spinarea decamila a dupa amiezii'

Nu-mi pot, dinaintea PriveliOilor" Puri curen-tul cald revaMsat dintr'o Florida' a inbirii §i nici aceleulmiri de a metai pe langa fragezimea versului, inte-legerea i neobosita preocupare a fiintei supramaterialeintr'o anoteozat de carnaval 0 de biruinti. Dacii ar fisat aduc alci numai marturia emotianei mele pentruPrivel4ti", atatea versari care invatate pe dinafaráin adolescenta2) ca tti acele ale lui Bacovia sau

www.dacoromanica.ro

001716112%.Arghezi, ale lui Ion Minulescu, Manila sau Ion PiHat,aveau sa-mi fie trepteIe pentru incercarea sintaxeide mai tärziu, daca ar fi sa string in pahne poemeleacestea ca pe ni0e metanii sau ca baghetele de ebo-nit care sa-rni transmita curentul electric al extazului,atunci inima mza intreagt cu pamintul rästurnat defiarele de plug ale chiotelor, din silabe ar läsa indea-itms sfi se stravada solarele rime i elanul stratificat.

Dar eu mà piimb prin glastrele cu imagini zvic-ninde, ducind in miini amintirea chipului tau Fundo-iene, cum eäutatorii de izvoare s3 lasá condurA sprefiricelul 0pctului, ae vibrarea ramurei tresarind mag-netic. Fiecare poem e un borcan cu peti vii. cu t4-niri de fragezime 0 de leguma räcoroasa.

E ca o trusal de volaj cu sticlute, ca substantetari, cu un itinerar printeo infiorare de oglinzi.

sunt alci cu magica trezire a unei lumi printevile plantelor, prin botul astral al vacilor, prin fere-strele prinse in horbota ulitelor provinciale. Dar maie i intreagä fiina ta creata pentru poem 0 gändirecum pentru vint marile orge ale morilor aeriene imiamintesc atentia qi emotia pentru descoperirea unornoi Indil ale lecturii. Citä bucurie era pentru tine re-tinerea unui vers inficrat, C11111. rtemoria ta ca un ru-bin pastra toate reflexele poetului habit ! Dar incerti-tudinea, dar tremurarea vocii la vestirea reinoirii inalta limbä a sensibilitatii tale !

Si cum aí putea sa nit intelegerea, entuziasmultau pentru impartiOrea acelor calatorii din poemeledin Ulise" pe care in orele de birou inca ti le citiamcu dubla emotiune a lumii desluOte in mine a ris-cului de a fi surprins de Inspectorul sirguintei func-tionfire*ti.

0 comuniune care s'a pästrat deasupra distanteica praful alb al aripei de rindunich plutind peste ano-timpuri. La lectura unei pagini de spuma, inimile noa-stre bat aidoma ca douà minutare insemnind o oraidentica. De cite ori, dupa ce patratul de metal alunni compartiment m'a dus departe de refugiul Pari-sului tau, nu m'a durut lipsa miraculosului sprijin alintelegerii, al transcendentii tale. Ar fi sit incerc incaodata alci dece dinaintea atitor radarnicii, izbutesc to-tu0 sa nu acopar cu o negatie deplina i facultateaacestui flux interior : scrisul. Scriu nu numai pourme donner une contenance" cum, claca nu machiar tu Fundoiene ai spus-o, dar pentru posibilitateaoricit de redusi, de a suprima cu o cizelare de cu-vinte atitea asprimi dintre spatiu qi limp, de a inventapentru o odihnä intre lebezi de sticla leaganul caresa fie i respiratie i havuz. Scriu cu gandul nedefinitde a mä transforma cu incetul in insu0 steagul decernealä prin care cavaleria chiotelor se desface aqacum pe geam picäturile de ploaie se unesc inteo eflo-rescenta de lacrimi i de funde. Seni 0iind ca-mi joccu un brelan de vocale toate avutille vepiciel relativeqi ca In cartea trasa la intimplare va putea fi parolacare sä-mi deschida portile ferecate sau blestemul caresa ma duca la pierzanie.

Scrisul presupune o elevatie, o transfigurare, otrecere dincolo", pe care cu un limbaj devenit insu-ficient, va trebui sa o numesc inspiratie. Poetii qi cru-

proorocii ingropati in mizga intre miracolelei au cunoscut-o intotdeauna.

Vocea §i litera ta inlocuite cu o voce i o literavenite pe wade de pill; mute() ploaie inefabila a nevi-zutului. Poetul trece prin oglinzi concave, prin globuride cristal leganate in aer, printeo clorofilä a acesteiplante verzi peste peretele mintii. Depe o treapta pealta respiralia se face mai apisatä, pieptul simtc um-flarea unui abur de constelatii dese. De aid e tinutulpe care nici un geograf nu l'a hotirnicit pe cartoanesulemenite, pe care nici un dictionar nu l'a transcrisin dialecte i declinari. Ochiul §i penita urmeaza uncontur insesizabil, pravalirile sau urcarile se fac cu ofacilitate extraordinara, fiecare pasare e la locul eisurprinsä de atitea ordine interplanetara, cu totulsträinä de aceea a oamenilor. Mití o frunzi §i ar-monii divine sar pe scarile de marmora mislinie.

Clatini o mânä i havuze cu pe0i nävälesc in o-dale. Te ridici in virful degetelor o exclamare demirare îi scapa dinaintea peisagiului in cascade ne-a0eptate. De unde au poposit atitea uvite de ingeriaici ? De unde s'au deschis portile padurilor i aleapelor i a venit o odihnä de pufuri cu rezonante ne-bänuite, cu ecoul unui cer cAzut in scoica acestei ce#11de cafea, cu o plutire diafanä i albá, cu un brat delapte in jurul gitului inseto§at. Aceasta trecere din-colo, aceasta translucidere, aceastä INSPIRATIE rezer-vata inteun compartiment invizibil in realitate numaiacelor citorva care sparg cu fruntea lor cartonul mä-runtei existente, se va impartä0 totu0 unanim in su-prema inaltare din viata in moarte. Revelatia din po-emil oricit de I hermetic se cuvine tuturor in apo-teoza spasmului ultim. Peste poet in insa0 bucuriacelor mai intense ,desfuprari, semnul morií plute0eca steaua conducätoare a magului. E in vorbireain mersul lui tulburarea apelor de dincolo i el inter-cepteaza perpetuu scinteile qi svonul care pentru ne-predestinati au ramas stinse 0 mute. in moarte insäeste imensa §i universala contopire. E trecerea tuturorin poezie.

E sublima cuminecatura a revelatiei 0 a miraco-lului. Ceeace imbitorul de pläceri facile, dornicul demincare abundentä, scäldatul in imbe4ugare n'auputut pricepe, magicianul mortii cu o atingere de ba-gheta, va dezvälui inteo clipa. Obrazul ca o masca decarpa va fi rupt in bucati ç1 ceeace poetul presimtise

vestise numai, se va adeveri cu adevarat. A doualumina va urma fireasca i nesimtita.

ilarie voronca

I) Nu, Confesiunile" lui J. J. Rous3eau ci, Daca samânla numoare" a lui Andre Gide.

2) Intrucât e responsabil un scriitor, de speranla pe care li-aipus'o inteinsul, intructit un scriitor trebuie sa dea mai mutt decalinfiorarea nlembranelor sale de sentirnente sau de vorbe, iata ceeacenu ne va mai preocupa, aici. Daca dela scriitor a5tepli salvarea, in-tegritatea sublimé, scoaterea cu o formula incantatorie din toata de-zolarea i iremediabilul perpetuu in ce masura ar fi limit el respon-sabil de aceasla a5teptare, de negasirea intr'insul sau in gestul lui aaeestei supreme consolari ? Dece nu pricepi? Salvarea, consolarea,nu poate veni dealt din tine insuli: o femeie, inaintea de a ma cu-noasle, ma inchipuise blond, 5i dupa cunoa5tere ma faceit raspunzatorde neconcordanla dintre mine (imaginea mea aparliniindu-i) 5i mine.Fire5te intangibile plutind peste 5ipotele milinilor 5,i realizfind toate mi-racolele de intuneric, dotia chipuri : Lautréamont prefacut in aerinainte de tulburea tensiune 5i Urmuz prefacut intr'un boschet dupa cea trait 5i a rostit cea mai amara ascensiune. Si alaturi de ace5tia fi .gura de extraordinara 1ini5te 5i viziune a lui Constantin Brancu5i.

www.dacoromanica.ro

FOTOLIU REZERVATitii B. Fundoiartai

Peste zapezile visului, urma ti s'a pierdut ca i ghirlanzileunui flutur prin aier. Un izvor fàrä Inceput pentru care trudaurcusului prin muntii de onix sau cioburile trecutului este za-darnicd.

Ora 24. Sub scaietii de magnezie a stelelor ecoul linistiiIndeasd cilti de pdpddie In ureche. Din beciul cu beznd rosie aarterelor de rubin, singele ki rdspunde cu tignalul sergentilor.Acum fiecare piatrd ascunde o emotie ne1ämurit i fiece emo-tie este social statuiei tale de toate zilele pe care vintul i ne-intelesul o poarta crisal de eter prin continente i suflete.Acum inirna descrie un aritmogrif in toate senzurile cdruia seciocnesc tuberoze. Sub crengile de alun, cine se joacd cu inimide porumbei cum s'ar juca cu nasturi? Un scripete nevâzut co-board urcd printre mdruntaiele de catifea urnedd i cautd duneletremurinde sub brisa reveriei.

Ferestrele Se spald pe ochi mai devreme. In aceastd casade Ord sufletul se loveste de pereti ca de un breviar. Coliviaviorii rasuna spontan cind printre mobile s'a plimbat in pantofide pisld unda similar. Cineva taie felii baletul din menghina

prin pajisti pieptanate, unde Omni descompun soareleIn evantaiul cozilor, zarea unde stilpii de telegraf tin so-seaua intinsd cu ace de gamdlie. O . fatd sburdalnicd cu doimugari monograma slnilor ti-a aruncat un bulgdre de voiosie cenu l'ai uitat cum nu uiti basmele de scamd ale bunicei In cariai crèzut curn azi crezi in mimetismul norilor din lebald in ba-tiste de scrum.

Iti cunosti toatà harta cu povirnisuri i lagune. 0 palrnadeasupra capului incepe infinitul. Dece prirndvara aceasta Curochie de liliac i primele foiletoane de rindunele iti comprirndiMma, din cicatrice cu o traversa de otel chid freamAtul f run

zelor deschide o visterie ineditä de ecouri, de eclipse. Din ca-seta somnului treaz, se impletesc volutd svonuri vibrdri pentruagrafele albastre. Prin oras durnnezeu ii exhibd mirdri: coyfabrigelor; dar tu iubesti rdcoarea, fart stoluri dantelate, cumte imireaz 1 in preajrna binalelor cu prospetime. i itiincetinezi pasul. LacrAmeazd o caterincd. (Binaua acesta pareun cavou).

Din arsenalul de portelan ideile idolii dispar prin trape.Un parfum alb se volatilizeaza prin boschetul cu iederd lingusi-toare. Dar bdschetul e gol. La noapte, piticii intefigenti i d'formiki vor rostogoli trupurile de cartofi pe nisip, vor ride cu stilete

vor urina banca unde ai sgiriat cu unghia o silueta arbi-trard (?) apoi ii vor minglia Warbile asiriene din

Luna se furiyazd din draperia norilor, se furiseaz d. steleleIn petale de mimozd. Din pragul lunei se prelinge o lacrirna deroad. Cine preface fluturii in stele si stele'e in lacrimi pentru ve-rigele bucuriei absconse?

Treci degetele prin suflet : numai acest semnal de alarmdti-e la Indemina.

sa*a pana

ALEIA r--)E TREPTEC olombei

Vei ocoli in pasii lupifor padurea i foarfeca fintibiloriti va tdia beregata. 0 vertebra gratioasa va apleca un crinrosu pe gurd i o gondola ovald singele va pluti pe apele demarmora.

Un clopot cu un flux si reaux de aramd, mind turmele dinspatele cerului, blajin spre o veranda a topoarelor.

Ai adormit linga up intredeschisd i in aceasta seard ca peo scard un patrar din soldul tdu urcase pe cer.

0 scoicd i un golf, iata tinutul oval al acestui ceas cuzimtii fluturilor murind. Hohotele spumei te strigau departe din-tr'o plecare transperentd, inteo infuzie de fantome, potcovind inpoduri làzile mari ale cavaleriei nocturne.

Pianul deschis prin fereastrd, e un debarcader de Hides, otAcere 1i o apd de os curge peste mormintul degetelor. Odaiagoald era un vestiar de umbre, o afee de ndluci i pendula cao lucarna privia in infinit plecarea locatarilor absenti.

Intr'o noapte cu torte afurnind constelatiile, au venit tdraniicu miinile umbroase i geologice, sà scormoneascd in puturi tre-catorii cari scirtdiau in osil aseard cu un zambet verde in coitalde otravd al gurii.

Luna spdla cu un ochi platid galetile goale uitate pe jghea-burl si'n desisuri printre fragi, pumnalele pamintului tdiau miinilepotecilor.

fard foyete in finul rumegat prin staule i vi-tele muscind florile de musetel 1:)erdute printeinsul, ki inchipuiaunincind stelele mici prin ferestruicd. In ochi lor marl i adormitideschisi, ca inteun ochian depdrtarea se leagand i In care suf-fetal lor atirna ca o limba la intoarcere. Repezi, urnbrele seschimbau cu zgomote de armA Ce se incarcà printre trenurile demarfà in viteza, sfdramind farmaceutice capete de morti. 0 mindinvelitd de zdpezi, alunecd de pe umdrul muntilor i erpii inghi-tind stiletul muscdturilor distribuite peste zi, se scurg In esofagulpietrelor, prin intestinele de zahdr ale trestiilor in cari o vioard

Inserarea intoarce poenele pe dos ca tapiseriile.Muni ca un interogatoriu al parnintului dar nimic nu poti

sd spui. Cineva a luat i cuvintele, ca din pereti cuiele. Dingdurile fungi se scurge peretele pisat ureche un greiere taieminutarele de fierdstrdu ale lurnii.

xUn evantai te desface'n umbre i numai un saris ca un

degetar din mijlocul pintecului mi-a ademenit pupila. Un sarisca un cuier oval de oglinzi, o pulbere de oglinzi pluteste prinanotimpuri, prin jocul inalt ca un nimb peste piscuri al stalac-titelor.

In frunze herghelii verzi zmucesc zabala primdverii si dinturn cavalerul cade In trandafir ca pe o targa rozd a amorului.Un deget ti-a ramas incuiat pe buze ca o cheie pentru turnulorelor, in noapte singure mlinile sunt liliecii albi ai somnului.

Inapoia ta servitorii scuturau fldcdrile de pe un balcon defosfor siL propria-ti umbra, dealungul drumului pe care alergi casà te scapi, iti intinde mina. Va trebui, dupd ce-i vei da pantofiide salamandrd, sd-i dai i sufletul ca un dinar.

www.dacoromanica.ro

371=-.-.....1===Z21,13=71.1=1.91316, 0.731==--

UN CHILIPIR ADEVARATAdoloscenta, o cddere vertiginioasd inteunvid ; prin absurd

pdptusit cu tipetele revelatiilor crude. Un cuvint, ca un proiec-tor zvirlea cite o dird de lumina ascutita, in bezna cdrniiplind de guzgani. i lunecarea continua In spatiul dintre paftalede argint. i cindva, fait sä fi presimtit aceasta, trupurilenoastre s-au intilnit pe scara, pe care mi-ai luat inainte, i atuncin-ai bdnuit c faci primii pasi spre o completd despuiere.

Dar cit a fost de arnarnic si de plin cu praf, drumulacesta. Peste nervii ti, un mucigai verzui infinsese straturi defalsificdri i insensibilitati. Si cum a trebuit, cu singele meu, sàte späl de rugind i sd dau epidermei o caldurd de mlastindmoale. Si pe dinduntru cdrnii s Iti curm cu degetele brazde incari sà altoiesc nervi, rupti din sensibilitatea veacului. Muriseside mult si camera ta, un cavou putred de covoare, a vdzut cumam plins si cum am inebunit, scriindu-ti aceasta pentru judecatade apoi, la cdpätdiul cu luminh electricd. Goald, in patul tdu cape o masà de operatie, asa ti-am siluit moartea impreund custrigoii din noaptea slintului Andrei. Sti, mai stiu i acum tipdtul

pentru cd suflu meu de Adam nu te inviase, ne-am despdrtitpentru totdeauna.

Dar trupul tdu reconstruit de technica modernd in unghiurisfere, la fel aparatelor de f otograliat, ascundea sub epiderma

de cauciuc un declarisator, care numai din intimplare apdsat, adesfdcut inteo jerbà de miracole tot rostul pulpelor, coapselor,bratelor.

Si nu ne mai doare pe niciunul, existenta laolaltd sub ace-ias plapomd atdt de eliminatoare de otrAvuri dealungul trecuteitoamne blestemate.

Adolescenta, o cddere vertiginoasd inteun vid, prin absurdcaptusit cu tipetele revelatiilor dureroase. Dar la doudzeciunu de ani, mina ta Raquel s'a desprins de dincolo de moarte,mutindu-mi cdderea pe elipsa unei epiderme hrdnità cu bezne,pe elipsa epidermei care dd ocol trupului tdu, fosnind ori decite ori viu, in acelas punct al universului.

Si. cum din bäldceala aceasta incepe a se desface un ori-zont ireal de irizat pentru contactul cu realitatea, am numitacest inceput de poem, cu savoarea de mahala a unei expresiide care !rite() noapte, ti-a pldcut sà rizi cu toate stelele cerului.

geo bogza

Dupd uragan vei gdsi florile sparte i prdvdlite ca paharelepe o masd, dupd orgie. Te vei aseza i vei deveni din cauzaumerior goi, o piatra opalind ca dupd ploile torentiale,vor veni toti sà vadd miracolul umbrei tale cu atAt mai albe cucdt tu vei inegri.

Drumurile pierdute aseard se reintorc prin pasii aierieni aiaurorei ca dintr'o victorie ridiculd i Mid rost. In cavoul lampi-lor au rdmas sterne de licurici i florile artificiale ale flacdreifosnesc intre degete. 0 pleoapd pe obraz plimbd o gondola inapele moarte, un pas Ili rdstoarnd ca o amford umdrul argildbulgdrii sunt porumbei fait aripi. Intr'o dimineata vei gasi inochiul devastat de vis, sticletele mort in colivie i in zadar veicduta in ciripitul verde al Ceasornicului culoarea pasdrei moarte.Vei rdmine cu orbitele goale precum cojile de ou, vei deschideusa lard minusile titinior i vei pleca dibuind site vei inselapipaind viorile si crezindu-le pasdri moarte i ca o umbra te veipierde inteo piatrd.

stephan roll

Balul Singelui din trupuri rudeOustu1 de pampas al rusticului incest

ii.Vl'"s'4,,..`'''1-0,,_eanke.gul ci.5.:igalc,..adroja,

ct4.111P- 0 .7:'.. SScot. C-7tr -tensile sale expozUr. trio sa,b Vr ,r, .4b 0 Z-4s.:4901 due::: ---intca5tiict.t'e .ve4..yri-ort Cilis;Zi ti t,:: a

eir. 4t.b et, 7§' `.

:.. {b3' .p.e.,-R22. ca:c v.

%ct . q .i.` qr.t- t, b. 4. plea de-1;4.,- .;.0. e 4; bo s';' ,_. *3 0 oe'''.,V ' "V",.. '4.);:l prSIIP4..

title 'SZ?_Vj 3 O.'''. 11 en_Si.'ls- b .4' VP°"...trole *L'. .64 .4961114". ,y. betN. 0 4. '4' 0 ktit> $' o 6 'SPA qc *4' e''

2> . At, . .0%,,-25-47 64) 613,eo o 4p-. tdnils. it. dp-e, c,- Intte: rn, G. 4t,

44' 4-ib, /t..4 WI4PAi, ,480 7,_¡,%_,..2".0P.,:t. IC

t in 19,,, 'ior.,74:9,4",4104,s0\7-44;itkotrep4c1;:' ntre:5 %Teo att.° 4';,....',....,*cr t, 414"%,,_ 6.1%,..". * b b' si:1-1

vons4 net'\l're i..3J problèm&IsY et. q'.0°221',if

*$. 4relp1V. 4 .4j *..roru debuleazii ,;t1 N a a vtitoare 0.,21.:haini. lektst\filz/ IQ '0, 4,7 a .-=

I , ANUL III :-: No. %,,,e4z«, loso :- LEI ;0 DIRECTOR: SA$A v";." dUCURE$TL G-

et a

,Dirnineafa" din 1 lulie 1929.

Nicolae Ruganun invechit in tuicd vajnic pehlivansub o mustatd surd îi poartd cerul guriicirnos mute() rivnire, ca fiarele padurii

ascutit a ceartd and n'a aflat prilejsd-§i potoleascd setea din sexual gitlej.Rachiu-ii bun la toate i dä contur de Màclondirului din care, lichidul aghiutdi- se strecoard 'n singe cu fldcdri vilvdtdi

mi-1 pocne*te 'n creier de-i Iasä vindtäi.

Nicolae Ruganîi delireazd soarta, de vdduv herdolanblestemul acupldrii ; poftirea la muiereIi fichiuie prin.- creier, macabrd imperechereprin carne vechea poftd, neincetind sà fiarbdIi rdsuce§te sexul, imbdtrinit, prin iarbd ;

1- ar vrea sä intre 'n humd, la moarta lui femeiesd--i mind peste buze, culori de curcubeie

isce 'n trupul supt de viermi i ecuatiio foame pentru care, nu-i ajungeau argatii.

Dar, moarta-i moartd§i nu poftete om intepenita-i poartd.

Nicolae Rugana rdbufnit in tindd, puternic sub suman

ca nebunii, singur, din singe-a rau ce latracInd trupul fetii, cad, i-a mirosit pe vatracu ochi plini de paianjeni la ea se trage alaturitrecinduli pofta toata, sub eirpacite paturi

chiuie aftIndu-§i nevasta Inviatamai proaspata de parca, redevenise fata.BatrInul tie rostul la trup orizontal

porneste, incestuosul bal.geo bogza

www.dacoromanica.ro

Studioul Teatrului de arta evreiesc

CROITORUL FERMECATE cea de a doua premierä pe care talentatul regizor Sternberg cu an-

samblul trupel din Kowno, reabilitind toate venturile melodramatice, toateinchistärile in formula ale ao ziselor Studio-uri", a reu$it s'o realizeze insala Teatrului Lipscani.

Meritele, munca multiplä $i ingenioasa sa fantezie i intuifie scentedau reusit admirabil s5 confecfioneze un spectacol de profunda vibrare ar-

pentru sal& de 'Malt& $i suculentä inspitafie dramaticii pentru in-terprefi. Dupä realizärile trupei din Vilna,unde Sternberg a montat C5s5-toria" lui Oogol cu o cutezanf5 si inovafie cari au c5zut pe capuI unui pu-blic bleg, lulndu-se depe afis dup5 a doua reprezentafie, Sternberg a meditatcu un foc läuntric $i a plutit cu o vislä de poet, adinc in apele until dis-cernämInt pentru noui revelafii i inteligenfi teatrale.

Dupä Noaptea in tirgul vechiu" grea $i metafizicii ,izbutire, In careviziunea misticA a viefii de ghetto-u ovreiesc a fost In cele 3 acte un piscinfillat In tenebrele dinteinsa, in sensibilitatea emoliei noaStre. MiSterUl, su-perstifia fecundau In besna legendelor, a riturilor si-a perceptelor obscure

milenare ale folklorului ovreiesc de profundä intuifie culturarà ; precipi-tarea personagiilor uluitoare ca pe o pelicul5, puse inteun ritm ferventSternberg a adus la ramp& a facilitat prin muzic i dans monumentalaopera a lui Peretz.

Iatä, de astA data, dintrlo nuvelä a tot alit genialului Salom Aleehem,o nuvelà In care panorama personagiilor cu existenfeIe lor, a componenfilora douti tirgusoare mizere de mici meseriasi, de femei cicälitoare, de puzderiide copii $i de cite cineva preponderent, Imprejurul caruia tot interesél psihical masei plute$te, intervine, se regizeaz5, transformä $i reprezint5 inteun ca-leidoscop o viafifi uniform de pestra Sternberg o transpune pe seen& oteatralizeazil $i reuseste s'o impregneze cu tot farmecul ei, s'o precipite in-ir'un ritm modern, sa-i p5strezeba s5-i $i intensificedmamica ei psiholo-gicA prin mijloacele pe cari i-le pun la indemInä elementele scenice $i fan-tezia sa,sä-1 observe virtufile teatrale i s o reprezinte.

Simen Eli, un croitor sarac, e trimis de nevasta sa sä cumpere din-tr'un tIrgusor vecin, o caprfi. Dar acolo gäseste un farsor care se amuz5,il imbairt si la plecare It schimbä capra In fap. Din acest subiecr facil inaparentii, datoritä lui Salom Alechem care stie sà surprind i s'à concen-treze oriunde o valenfit si-o sintez5 a vietil, s'a ridicat pins la o desf4urareefervescent5 In situafii $i'n efecte, personagii multiple survin, se asociaz5, seinterpreteazii cu cei doi principali eroi $i fac o sears fecundä de teatruhumor. Doi comentatori (ideia e a lui Sternberg) intervin dupil fiecare dr-cumstantit a piesei, s'o dizerteze la rampä.

Sternberg prin alambicul unei neintrecute fantezii a filtrat-o cu tot bur-lescul ei, cu toatä vioiciunea ; a rupt zilgazurile formulei teatrale obicinuite$i a putut astfel sä creeze din nou inteo sintezfi cinematografic5 aproape,prin succesiunea de imagini $1 de. idei, de tirade scenice, de clovnerie hu-man5. Scena e un laborator vital cu ce oamenii au mai expresiv, mai me-metaforic $i mai psihologic. In munca sa, Sternberg a fost ajutat de deco-rafia lui M. H. Maxy, cure a distonat poate pufin, pe alocuri, cu sensul piesii.Dar poate Maxy a fost silit la aceesta din cauza insuficienfii dimensionalea scenii. A trebuit sä sintetizeze cimpurile aglomerindu-le, 15sind strimtespafii jocului multiplu $i acrobat al actorizor. Decorurile lui M. H. Maxysunt admirabile In machetä $i realizate pe o scena cu suficienfe conforme arfi lost de egala viziune a regizorului, care la eindul sail a fast $1 el credempuftn strimtorat de acelea$i inconveniente scenice.

Dar privifi In perspectiva lor independentS de conligenfele mizera-bile ale scenei, meritele lui Sternberg $i ale lui Maxyadäogamsunt consi-derabile. Oprindu-ne la jocul interprefilor trebuie sä aplaudäm cu tot entuzi-asmul resursele si pasiunea acestor eroi i arti$ti, sfi spunem c Roza Oisch-anska are o intuifie a jocului si a situafiei admirabil5, un simf coreografic almisc5rilor din toat5 gama jocului $i o egalare cu evolufia muzicalä a come-diei care te face s5-i bfinuiesti o fluid5 continuare In piesä $i o profunzimede intérpretare si de chintisenfä a personagiului sau; de jocul personal, sincer

pfin de vervä al lui Ruth Taro, de dispozifia gimnasticä si de dinamica talen-tului lui Licht si de colaborarea tuturor celorlalfi c5 e justä $i apreciat5tuturor elogiilor.

Muzica fäcut5 din folklor $i din psalmi sinagogali datoritä lui Schwartz-man, complecteaz5 aceasta a doua premier5 a lui Sternberg.

gh. clinu

4641100 sWIPM;,si:4'4.)).* hetalr

VA APARE in editura UNU, la 10 Mai :A DOUA LUMINA : Earle Voronca

AU APARUT si s'au pus In vinzare:PRIVELl$, TI : B. FundoianuDIAGRAME : Sasa PandMOARTEA VIE A ELEONOREI : Stephan Roll

VOR APARE :

ZODIAC poezii de Earle :VoroncaBALADE de Stephan RollSTEAUA INIMII poezii de Stephan RollECHINOX ARBITRAR de Sasa PandABECEDAR DE POVESTIRI POPULARE de Ion CalugdruRIMBAUD LE VOYOU, cartea d-lui B. Fondane care e sub

presd la Au Sans Pareil este gata de aparitie.PRIMITE :

HEWARTH WALDEN : Das Buch der Menschenliebee & Revista de arhitectur i plasticti scoasd de M. Seu-

phor a apdrut luna aceasta No. 2. Abonamente pentru Rominiaface Unu".

Dupd ce si-a plimbat obiectivul privirii prin U. R. S. S.,Herwarth Walden scrie in intregime ulthnul nurnär din STURM(Marz-Avril 1930). Pagini in care literatura" e aservitd faptelor,documentelor. Walden conduce interesul cititorului printre sol-datii armatei roii, prin universitati, provincii, orase. Prin orasul

din Odesa uncle sovietul copiilor ucrainieni ,si-a ales pre-sedinte o copild de opt ani, blondd, cu ochi destepti i fanatici".

Neincrezdtor, cititorul se'ntreabd: nu e Walden un abil nds-cocitor de basme artistice, sociale?

B. Fondane publicd in Cahiers de l'Etoile" un pasionantdevoltat eseu despre Andre Gide : Gide suivant Montaigne",

in care eruditia se imbind cu o sensibilitate de inaltd tensiunespiritul se rotunjeste in marea tulburare a problernelor ac-

tuale.U. R. S. S. A murit in Rusia Mayakowsky. Un nume

care a rdsvratlt lirica ruseasca prin 1915 cu dinamismul unuitemperament in artd exploziv, Dintre futuristii rusi a fast cel maiInsemnat. Agitatiile lui ca orator, instigator si bard entuziasmau

spdrgeau geamurile de mansardd ale acaderniilor Viscoase. Amurit sinucigindu-se. Un cintec de lebddd in jazz-band II poate fiepitaf.

D-1 Victor-Valeriu Martinescu n'a fticut pind acurn niciodatdparte din grupul revistei Unu", dupd cum cu voila minciund ocrede i o anuntd. Mai addogdm ch talentul d-sale mirositor catrandafirii lingd bocanci vara i cd activitatea d-sale de rdsvrdtitliterar nu ne intereseazd citusi de putin.

Ministerul Artelor a premiat pe sculptorita Milita Pdtrascucu 25.000 lei si a retinut pentru pinacotecd o pinzd a pictoruluiM. H. Maxy (din Salonul Oficial 1930).

Incepind dela 1 Mai, directorul revistei UNU nu mai pri-rnWe corespondentd la Cdsuta postald 114.'111110111=1.1C1=..-11717.3.151.1.1rERM Illi=1391.-.1177M0-al.11,11211.111.62M7MPTVECIZDZI.IMMINKIAITI716,1M.1111. WJEC.

ANUL 1H No. 25 EN MAI 1930 El LEI 5 C,1 COTABOREAZAgeo bogza :-: victor brauner c. bräncu0 :-: ion calugArugheorghe dinu dan ,pur :-: b. fundoianu sa:u pana ;-:stephan roil liarie voronca ________

uNurevisti literaturá apare lunar directorsap pand bucure0 (2) fr¡.-rai. angeIescu 163

01.111111791110111i -.1MCITISPISXMINSW.17177111,1112=1112013X.M.Mf7413=1.7.61.277$7.4i....149.011.S.SVMD2C1.10.1,1¢,S=11.1.0111.11131=Ni/Se

TIPOGRAFIA STEAUA ARTEI" B-DUL MARIA 2

www.dacoromanica.ro