ST 35 (mai 2009)

timpului4 LEI

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

LELLELELLLLLLLLEELELELELELELLLLLELELEELLLEEIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

MAI 2009

SEMNELE

VIVA „Homo excelsior”Noua glacia]iune religioas`Demagogia noastr` cea de toate zilele

SumarVOLUMUL 20 NR. 134

SERIE NOU~ 05/2009

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~

|N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990.

APARE O DAT~ PE LUN~.

LUCIAN CRISTESCU

CRISTIAN M~GUR~

DORIN AITEANU, MARIUS ANDREI, DANIEL ALBU, ANDRADA BADEA,

FLORIAN CÂRNU, DIANA GAVAJUC, ADRIAN NEAGU, MARIUS NECULA,

STELIANA NZIKOU, BENIAMIN PASCU, ATTILA PELI, CRISTINA PELI, ANCA PORUMB, FLORIAN

RISTEA, CRISTINA S~NDULACHE.

LUIZA GHICA

C~T~LIN CIOLCA

CRISTINA RU}~ - TEL: 021/269.03.38

ISSN 1453-7060 05/2009

EDITURA VIA}~ {I S~N~TATE, STR. LABIRINT 116, SECTOR 3,

BUCURE{TI, TELEFON: +402 (1) 323 4895,

FAX: + 402 (1) 323 0040

16

EDITORIAL

DEMAGOGIA NOASTR~ CEA DE TOATE ZILELE02 Candidatul independent Josko Kraljevic a ajuns \n turul al doilea al alegerilor pentru prim`ria ora[ului Prolozac din sudul Croa]iei cu un slogan indecent poli-tic: „Totul pentru mine, nimic pentru voi.” DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI

03 Zona euro, \n plin declin

04 România spune NU c`s`toriilor homosexuale05 Andrei Haber – româ-nul de pe „banda rulant` a mor]ii”06 Alcoolul poate provoca demen]`

07 Consumul de cola poate paraliza mu[chii 08 Campanie ateist`: „La \nceput, Omul l-a creat pe Dumnezeu”09 Statele Unite ale EuropeiPAGINI REALIZATE DE CRISTINA S~NDULACHE

RELIGIE

NOUA GLACIA}IUNE RELIGIOAS~

10 Cre[tinismul american a \nregistrat \n ultimii 20 de ani o sc`dere cu 10% a num`rului de credincio[i. DE MARIUS NECULA

ETIC~

VIVA „HOMO EXCELSIOR”

16 |ntre 27 [i 29 mai, Tokyo g`zduie[te Conferin]a

Director

Redactor-[ef

Colegiul de redac]ie

Corectur`

Grafic` [i tehnoredactare

Secretar de redac]ie

Adresa redac]iei

1SEMNELE TIMPULUIMai, 2009

10

28 40

34

interna]ional` de bio-infor-matic` [i bio-inginerie. DE LUCIAN CRISTESCU {I TEODOR R~DULESCU

SOCIAL

SOACRA CU TREI NURORI... ARE UN SINGUR FIU28 |n 7 ianuarie 2009, Winston Blackmore [i James Oler, liderii unei secte canadi-ene care practic` poligamia, au fost aresta]i.

DE LUCIAN {TEF~NESCU

ECONOMIC

NEBUNIA BUN~ST~RII

34 Pân` nu demult, angaja-]ii firmelor de servicii financiar-bancare de pe

Wall Street erau invidia]i de o lume \ntreag`. Ingineriile financiare, salariile grase, bonusurile ridicol de mari [i, mai ales, stilul de via]` de pe Wall Street erau un adev`rat El Dorado pentru orice economist din lume.DE ATILLA PELI

ECONOMIC

INDULGEN}ELE VERZI

40 Conform unui studiu NASA, 2005 a fost cel mai fierbinte an din ultimii 100 de ani. Liderii politici au cerut oamenilor de [tiin]` s` analizeze cauzele acestei schimb`ri climatice [i s` propun` solu]ii. DE DORIN AITEANU

28

34

2 SEMNELE TIMPULUI Mai, 2009

Editorial

Evident, omul epateaz`, mizeaz` pe o campanie neconven]ional` (afilierea la un partid politic nu i-ar fi permis extravagan]a), [tiind c` lehamitea electoratului croat [i de aiurea este tot mai greu de oblojit cu discursuri de campanie bombastice. {i mai [tie ceva Josko Kraljevic: c` [ocul presta]iei sale va fi estompat de lipsa de sinceritate a rivalilor [i c`, pe

fondul exerci]iilor demagogice ale contracandida]ilor, va fi perceput drept un primar excentric, dar cel pu]in sincer.

{i noi suntem \n campanie electoral` pentru scrutinul din 7 iunie. Dup` toate aparen]ele, cursa electoral` pentru Parlamentul European este doar o \nc`lzire u[oar`, pe marginea terenului, pentru regalul alegerilor preziden]iale din luna noiembrie. {i totu[i, alta este problema noastr`. Presa, sindicatele [i, mai ales, simpatizan]ii „prezinden]iabililor” din opozi]ie au spus tot mai ap`sat, pe fondul unor reajust`ri dramatice ale promisiunilor din programul de guvernare al Coali]iei PSD+PC [i PD-L pentru perioada 2009-2012, c` h`ul c`scat \ntre angajamentele din toamna lui 2008 [i ceea ce se realizeaz` efectiv \n prezent nu mai poate fi acceptat nici m`car \n marja unei scuzabile demagogii a discursului oric`rui politician de succes. |n schimb, \n mod cu totul surprinz`tor, am auzit \n ultima vreme tocmai din gura unor anali[ti c` un politician nu câ[tig` alegerile cu sinceritatea, c` exerci]iul electoral nu se poate dezlipi de lozinc`ria ademe-

nitoare [i mincinoas`, c` succesul \n alegeri presupune niscai impostur`. Pe scurt, c` demagogia este sarea [i piperul unei campanii electorale, a[a c` problema ar fi doar de dozaj: dac` se p`streaz` m`sura, bucatele au gust, dar f`r` pu]intic` sare [i piper n-am avea la mas` decât un zgârci op`rit.

Am \nv`]at, de-a lungul ultimilor 20 de ani, c` politic`ria aceasta de cam-panie electoral` este prizat` \ntr-un amestec de realism [i fatalism sup`r`-

tor. Cu to]ii repudiem minciuna, dar o accept`m \n doze homeopatice ca regul` a jocului politic. Facem nazuri \n fa]a demagogilor profesioni[ti, dar \i trimitem \n mod consecvent la putere. Juc`m rolul unor fecioare pudice care spun sistematic nu avansurilor indecente ale donjuanilor insisten]i, dar le accept`m cu resemnare, m`car o dat` la patru ani, mângâierile lascive.

Recent, a ap`rut \n Statele Unite o carte a lui Michael Signer, pe care m` rezum s-o prezint drept extrem de util`, „Lupta pentru salvarea democra]iei de cei mai aprigi du[mani ai s`i: dema-gogii” 1. |n timp ce un politolog american \n]elege c` statele democratice sunt amenin]ate de indivizi care pot s` foloseasc` pârghiile politice pentru a instaura un regim autocratic, guvernat de interese personale sau de clan, la noi, „ Pe-un picior de plaiu,/ Pe-o gur` de raiu”, acolo unde Biserica trece de ani buni drept cea mai credibil` institu]ie din stat, cu o consecven]` stranie, minciuna face carier` la cel mai \nalt nivel. A fi sau a nu fi demagog, asta-i \ntrebarea pentru cel care are inten]ia de a se coco]a pe un fotoliu cât mai \nalt. Dar nu v` face]i iluzii, nu-i nimic hamletian \n acest exerci]iu de interoga]ie interioar`, nu v` lasa]i p`c`li]i de jocul de scen`. R`spunsul este vechi, \l [tim cu to]ii, iar dac` mai ave]i \nc` dileme, uita]i-v` mai cu b`gare de seam` la cei care ne conduc. ST

1. Michael Signer, „The fight to save democracy from its worst enemies: demagogue”, Palgrave Macmillan, februarie 2009

Demagogia noastr`cea de toate zilele

Candidatul independent Josko Kraljevic a ajuns \n turul al doilea al alegerilor pentru prim`ria ora[ului Prolozac din sudul Croa]iei cu un slogan indecent politic: „Totul pentru mine, nimic pentru voi.”

CRISTIAN M~GUR~

3Mai, 2009 SEMNELE TIMPULUI

| n plus, Produsul Intern Brut al zonei euro a sc`zut cu

4,6% fa]` de valoarea din aceea[i perioad` a anului trecut, iar PIB-ul Uniunii Euro-pene \n ansamblu a sc`zut cu 2,5%.

Economia Europei s-a contractat \n cel mai rapid ritm din 1995 \n-coace, pe fondul rece-siunii globale, care a redus cererea pentru produsele de export europene. Economi[tii estimaser` o contrac-]ie de 2%, sub rezul-tatele reale, care au dep`[it cu aproape 1% declinul din trimestrul

precedent, de 1,6%. Germania, cea mai puternic` economie a zonei euro, a suferit un declin economic de 3,8%, cel mai mare de la reunifi -carea sa; \n plus, tot Germania a anun]at o sc`dere a PIB-ului

de 6,9%, motivat` prin pr`bu[irea cererii pentru ma[ini [i uti-laje. Aceast` sc`dere este cea mai impor-tant` de dup` 1970. Mai mult dec=t at=t, guvernul german pre-vizioneaz` o sc`dere economic` de 6%

pentru anul 2009. Acesta este cel de-al patrulea trimestru \n care economia zonei euro s-a contractat, iar anali[tii sunt de p`rere c` actuala recesiune este cea mai grav` de dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial. ST

Cele 16 ]`ri care alc`tuiesc zona euro au \nregistrat un declin eco-nomic de 2,5% \n primele trei luni ale anului 2009, conform Biroului de Statistic` al UE din Luxemburg, Eurostat.

ACTUALITATE

Zona euro vs Uniunea European`Zona euro Cele 16 ]`ri care au adoptat euro ca moned` unic` sunt: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Fran]a, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia [i Spania.UE Uniunea European` este alc`tuit` din toa-te statele din zona euro plus: Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Suedia [i Marea Britanie.

Zona euro, \n plin declin

ECONOMIC

ACTUALITATE

4 Mai, 2009SEMNELE TIMPULUI

România spune NU c`s`toriilor homosexuale

SOCIAL

D eputatul PD-L Daniel Buda, pre[edintele

subcomisiei parlamen-tare de elaborare a codurilor din justi]ie, a declarat, \n cadrul unei conferin]e de pres` sus]inute \n 14 mai, c` sunt acceptate numai c`s`toriile \ntre un b`rbat [i o femeie.„Am convenit \n una-nimitate, \n comisia juridic`, s` adopt`m un articol care s` pre-vad` c` o c`s`torie poate exista doar \ntre

un b`rbat [i o femeie. Suntem o ]ar` emina-mente cre[tin` [i Ro-m=nia nu poate accep-ta o c`s`torie \ntre homosexuali. Acest lucru a reie[it [i din discu]iile avute cu Biserica [i cu soci-etatea civil`, [i sub acest aspect am f`cut un lucru foarte bun. Faptul c` apar]inem unui spa]iu european nu cred c` ne oblig` s` st`m \n pozi]ie de drep]i fa]` de tot ceea ce spun unele ]`ri, cum

ar fi Olanda sau alte ]`ri unde sunt permise aceste rela]ii. Dac` am intrat \n UE, asta nu \nseamn` c` trebuie s` renun]`m la ori-entarea cre[tin`”, a afi rmat Daniel Buda. Deputatul democrat-liberal adaug`, de ase-menea, c` Rom=nia nu ar putea fi condamnat` la Curtea European` a Drepturilor Omului pentru aceast` preve-dere din Codul Civil. Parlamentarii din sub-comisia de Cod civil au

luat \n discu]ie [i posibilitatea adop-t`rii unui copil de c`tre un cuplu format din persoane de acela[i sex. Rezultatul dezba-terii, stipulat \n noul Cod Civil, a fost c` „dou` persoane de acela[i sex nu pot adopta \mpreun` un copil”, \ntruc=t s-a considerat c` un cuplu homosexual nu poate s` constituie un mediu familial moral pentru cre[terea [i educarea unui copil. ST

Noul Cod Civil, aprobat \n urma dezbaterilor parlamentare din 13 mai 2009, interzice c`s`toriile \ntre persoane de acela[i sex, nu recunoa[te mariajele homosexuale f`cute \n str`in`tate [i interzice cuplurilor homosexuale dreptul de a adopta copii.


Andrei Haber – românul de pe„banda rulant` a mor]ii”

| ntruc=t Haber nu suferea de o boal` incurabil`, ci numai

de depresie, acest caz a readus \n discu]ia opiniei publice mora-litatea practicilor controversatei clinici, conform publica]iei canadiene National Post.|n 14 martie 2009, Andrei Haber i-a trimis un scurt e-mail

prietenului sù Paul Tauberg, anun]=ndu-l c` urmeaz` s` se sinucid` cu ajutorul clinicii Dignitas din Zürich. „C=nd vei citi aceste r=nduri, eu nu voi mai fi printre cei vii. Uit`-m` c=t mai repede posibil [i fi i fericit, at=t c=t se poate”, a adùgat

Haber. Imediat ce a citit mesajul, Tauberg l-a sunat pe un prieten comun, care locuia tot \n Fribourg, pentru a-l salva pe Andrei. A fost \ns` prea t=rziu. Chiar \n timp ce Haber \i

scrisese mailul, un reprezentant al clinicii sosise deja \n apar-tamentul lui cu doza letal` de pentabarbital de sodiu.Paul Tauberg a fost bulversat de moartea

prematur` a prietenului sù [i indignat de rolul jucat de Dignitas. „Sunt indignat c` l-a ajutat cineva s` se sinucid`, \n loc s`-l trateze [i s` previn` acest

act”, a spus Tauberg; de asemenea, acesta a adùgat c` Haber era o persoan` per-fect s`n`toas`, care doar trecea printr-o depresie prelungit`. Cazul aduce din nou \n discu]ie moralitatea practicilor clinicii elve]iene, subiect tratat pe larg \n arti-colul „Turismul sui-cidal – o pia]` a mor]ii” din revista Semnele Timpului, nr. 09/2008. Ini]ial,

Andrei Haber (62 de ani), un inginer român de origine evreiasc`, a avut parte de o moarte asistat` la celebra clinic` elve]ian` Dignitas.

SOCIAL

CONTINUARE |N PAGINA 6

ACTUALITATE


sinuciderea asistat` a ap`rut din conside-rente umanitare, pentru a pune cap`t suferin]elor provo-cate de bolile afl ate \n stadiu terminal. Treptat \ns`, Dignitas a \nceput s` asiste pe oricine sim]ea c` via]a lui nu mai are rost. Mai mult chiar – \n prezent, grupul caut` o modalitate legal` care s`-i permit` unei canadience s`n`toase s` se sinucid` al`turi de so]ul ei grav bolnav.Clinica elve]ian` Dignitas, care a rea-lizat p=n` \n prezent peste 900 de eutanasii ale bolnavilor \n stare grav`, este una dintre cele mai contestate unit`]i medicale ale lumii. O fost` angajat` a clinicii a acuzat Dignitas c`, de[i fi gu-reaz` ca organiza-]ie non-profi t, este o „band` de produc]ie a mor]ii, preocupat` numai de profi t”. Soraya Wernli a anun-]at c`, de[i o asistare a mor]ii are un tarif normal de circa 8.000 de euro, conduc`torii cer sume mult mai mari celor foarte bo-ga]i. Lumea catolic` se opune clar practicii, sus]in=nd c` „nimeni, \n afar` de Dumnezeu, nu are dreptul de a pune cap`t vie]ii unei persoane”. ST

CONTINUARE DIN PAGINA 5

Alcoolul poate provoca demen]` Un studiu realizat recent de o echip` de medici din Marea Britanie [i publicat \n 11 mai de dailymail.co.uk avertizeaz` c` unul din patru consumatori de alcool poate ajunge la demen]`, chiar dac` nu se afl` la o vârst` \naintat`.

D r. Jane Marshall, coordonatorul studiului, a

afi rmat c` „oamenii au impresia c` demen-]a este ceva ce li se \n-t=mpl` indivizilor de peste 65 de ani. Totu[i, exist` numeroase per-soane sub 65 de ani care au probleme cog-nitive [i o mare parte au probleme din cauza alcoolului. ”

Cele mai expuse la pericolul pierderii memoriei sunt doam-nele, \ntruc=t orga-nismul femeilor face fa]` mai greu dec=t cel

al b`rba]ilor la efectele toxice ale b`uturilor alcoolice. Dr. Irene Guerrini a afi rmat c`, dac` o femeie [i un b`rbat beau aceea[i cantitate de alcool, femeia va avea mai multe complica]ii.Cei care consum` bere sau vin de tineri pot \ncepe s` aib` pierderi de memorie \nc` de la 40 de ani. |n plus, conform cercet`rii, adolescen]ii de 12-13 ani care consum` alcool \ncep s` aib` probleme de pierdere a memoriei la v=rsta de 18-19 ani.

Marshall afi rm` c` problemele pe care alcoolul le cauzeaz` creierului au fost subestimate p=n` \n prezent. Creierul este extrem de afectat de consumul de alcool, iar oamenii ar trebui s` fi e la fel de con[ti-en]i de acest lucru cum sunt de faptul c` alcoolul afecteaz` fi catul. Cercet`torii afi rm` c` at=t medicii, c=t [i oamenii de r=nd ar trebui s` con[tientizeze faptul c` alcoolul este strict legat de problemele neurologice. ST

S~N~TATE


Conform unei cercet`ri recente, realizat` sub coordonarea unui medic grec, bùturile de tip cola coboar` periculos de mult nivelul potasiului din sânge, producând numeroase reac]ii adverse, printre care [i paralizia mu[chilor, scrie BBC.

C oordonatorul studiului, dr. Moses Elisaf,

de la Universitatea din Ioannina, Grecia, spune c` hipokaliemia (diminuarea cantit`]ii de potasiu din s=nge) poate fi cauzat` de consumul a trei dintre

cele mai \nt=lnite ingrediente din bùturile de tip cola: glucoz`, fructoz` [i cofein`. Consumul de cola a fost asociat p=n` \n prezent cu obezitatea, diabetul [i diferite afec]iuni dentare [i ale oaselor.

Conform acestei recente cercet`ri \ns`, consumul de cola poate fi pus \n leg`tur` [i cu atrofi erea mu[chilor. |n cadrul stu-diului, este prezentat pe larg cazul unui fermier c`ruia i-au paralizat mu[chii dup` 4-10 litri de cola consuma]i zilnic.De ase-menea, alte aspecte adverse ale consumului de cola au fost ilustrate prin cazul unei femei care, dup` [ase ani \n care consumase p=n` la trei litri pe zi, a \nceput s` se pl=ng` de oboseal`, pierderea poftei de

m=ncare [i st`ri persistente de vom`. Analizele ei au ar`tat c` avea b`tì nere-gulate ale inimii, cauzate cel mai

probabil de nivelul sc`zut de potasiu din s=nge. Dup` ce a renun]at la consumul de cola, femeia s-a \ns`n`to[it complet.Cercet`torii sunt convin[i c` situa]iile prezentate mai sus nu sunt ati-pice, dup` cum sus]in

produc`torii de bùturi pe baz` de cola – care \ndeamn` la modera]ie – [i c` mul]i oameni risc` mari probleme de s`n`tate din cauza consumului acestor bùturi. ST

Consumul de cola poate paraliza mu[chii

S~N~TATE

rmrecente

`ri \ns`, mul deoate fi pus tur` [i fi erea lor. |n stu-este tat

nui r i-au at i-10cola

ma]i

-,

e e ale

mului de cola

m=ncare [i stpersistente dvom`. Analizei au ar`tat càvea b`tì negulate ale incauzate cel

probabil dnivelul scde potass=nge. Dce a renla consude cola,femeia \ns`n`tcompleCercet`sunt conc` situa]prezentmai sussunt atpice, dcum su

produc`tde bùturi pe baz

ACTUALITATE


L a cererea gru-pului, 25 de auto-buze din Chicago

au fost inscrip]ionate cu acest mesaj; pre]ul pentru cump`rarea spa]iului publicitar a fost acoperit de un sponsor privat, din cadrul organiza]iei. „To]i atei[tii cred c` Dumnezeu este crea]ia omului. Obi[nuiam s` avem mii de Dumne-zei, \ns` acum am ajuns la unul singur. Ne apropiem de num`rul real”, a spus Sitzes, ad`ug=nd c` „sloganul campaniei

din Chicago afi rm` c` religia este o crea]ie social` a omului - la fel ca literatura, arta, politica [i [tiin]a - [i, datorit` acestui fapt, ar trebui sa fi e supus` dezbaterii, la fel ca [i celelalte”. Sitzes a declarat c` opiniile atei[tilor, ale agnosticilor sau ale umani[tilor sunt deseori ignorate. Campania are mai multe scopuri, printre care promovarea de mesaje pozitive cu privire la ateism, \ncu-rajarea atei[tilor s`-[i

declare public pozi]ia, precum [i generarea unei confrunt`ri directe \ntre credin]ele religioase [i dovezile [tiin]ifi ce. Grupul a decis s` inscrip]ioneze mesajul pe autobuzele din Chicago dup` ce o campanie similar` din Indiana a fost respins` de autorit`]ile locale. Grupul inten]iona s` plaseze mesajul „Po]i fi bun [i f`r` Dumne-zeu” pe mijloacele de transport public din Bloomington [i South Bend. Spre

sf=r[itul lunii mai \ns`, TRANSPO, societatea de transport \n comun din South Bend, a revenit asupra deciziei, accept=nd postarea pe autobuze a mesajului „Po]i fi bun [i f`r` Dumnezeu.”

Chicago Tribune mai noteaz` faptul c`, \n 2008, opt organiza]ii religioase (musul-mani, romano-catolici, adventi[ti de ziua a [aptea etc.) au afi [at mesaje pe mijloacele de transport \n comun din Chicago. ST

Campanie ateist`: „La \nceput, Omul l-a creat pe Dumnezeu”

RELIGIE

O organiza]ie ateist` – Indiana Atheist Bus Campaign – a demarat \n 18 mai o campanie al c`rei slogan este „La \nceput Omul l-a creat pe Dumnezeu”, informeaz` Chicago Tribune.


| n Parlamentul European construim o alt` lume, \n timp

ce \n parlamentele na]ionale gestion`m o lume existent`”, a mai afi rmat europarlamen-tarul Adrian Seve-rin, care pledeaz` pentru o federalizare a „Europei unite”. Din perspectiva lui, procesul de descen-tralizare va transfera Uniunii Europene multe dintre compe-ten]ele Parlamentului [i guvernului na]ional.

Realiz=ndu-[i lipsa resurselor \n solu]io-narea problemelor pe care alt` dat` le rezolvau, Parlamentele na]ionale le vor trans-fera Parlamentului European; la fel, guvernele vor trans-fera problemele pe care nu le pot rezolva Comisiei Europene [i institu]iilor europene. „|n aceste condi]ii, sus]ine Severin, putem spune ori c` Parla-mentul European este la fel de important ca

parlamentele na]io-nale, ori c`, pentru motivele pe care le-am ar`tat, Parlamentul European este chiar mai important dec=t un parlament na]io-nal.” Conform lui Adrian Severin, feno-menul transna]iona-liz`rii poate fi explicat electoratului na]ional prin c=teva analogii – a[a cum li s-a explicat moldovenilor \n 1859 c` guvernul este la Bucure[ti, [i nu mai e la Ia[i, cum li s-a explicat transilv`ne-nilor \n 1918 c` gu-vernul [i regele lor nu mai sunt la Budapesta, ci la Bucure[ti sau cum au fost l`muri]i valahii, \n 1859 [i 1918, c` tre-buie s` g=ndeasc` poli-tica bugetar` pentru a asigura dezvoltarea [i via]a unor locuitori din alte zone dec=t cele pe care le considerau \n mod obi[nuit ]ara lor.Nu \n ultimul r=nd, Se- verin sus]ine c` acest fenomen al transna]io-naliz`rii aduce cu sine

trei benefi cii funda-mentale: oferirea unui statut egal cu al cet`]e-nilor ]`rii \n care ro-m=nii c`l`toresc sau se mut`, ob]inerea unor fonduri pentru dezvoltare na]ional` pe care statul nu le-ar putea asigura [i ridi-carea nivelului de via]` al tuturor cet`]enilor europeni. Puternic sus]in`tor al cre[terii puterii institu-]iilor suprana]ionale fa]` de cele na]ionale, Adrian Severin mai afi rm`: „Na]iunea [i statul nu dispar, ele doar \[i schimb` rolul [i func]iile. Multe din func]iile pe care sta-tele na]ionale le-au avut \nainte - \n lips` de resurse ale acestor state na]ionale [i din dorin]a de a se evita r`zboaie \ntre ele - au fost transferate unor institu]ii transna]io-nale pe care vrem s` le vedem c=t mai demo-cratice, adic` puse sub controlul cet`-]eanului.” ST

„|n Parlamentul European nu doar c` adopt`m legi importante pentru vie]ile cet`]enilor ]`rilor membre UE sau pentru politicile statelor mem-bre, ci construim Statele Unite ale Europei – o federa]ie de state na]ionale”, a declarat Adrian Severin pentru num`rul din mai al revistei Foreign Policy, edi]ia \n limba român`.

Statele Unite ale EuropeiPOLITIC

„

PA

GIN

I RE

AL

IZA

TE

DE

CR

IST

INA

S~

ND

UL

AC

HE

Religie


Noua glacia]iune religioas`


Cre[tinismul american a \nregistrat \n ultimii 20 de ani o sc`dere cu 10% a num`rului de credincio[i.

MARIUS NECULA



La \nceputul lunii aprilie, revista Newsweek cita \n articolul de fond1 un studiu (“American

Religious Identifi cation Sur-vey”2) realizat pe un e[antion de 54.000 de adul]i, coordonat de Barry Kosmin, directorul Institutului pentru Studiul Secularismului \n Societate [i Cultur` de la Colegiul Trinity, Connecticut, SUA. Rezultatele cercet`rii indic` o sc`dere a num`rului celor care se declar` cre[tini de la 86,2% \n 1990 la 76% \n 2009. |n mod vizibil, pierderea poate fi u[or identi-fi cat` \n s=nul majorit`]ii pro-testan]ilor3, ace[tia sc`z=nd de la 60%, c=]i erau \n urm` cu 18 ani, la 50,9%. |n acela[i timp, 15% din americani (4,7

1. „The End of Christian America”, Newsweek, 13 aprilie 2009

2. www.americanreligionsurvey-aris.org/reports/ARIS_Report_2008.pdf

3. Cifrele arat` c` bisericile protestante pierd cei mai mul]i credincio[i, \n top aflându-se metodi[tii [i episcopalienii.


milioane de persoane) recu-nosc c` nu ader` la nicio religie, jum`tate fi ind agnos-tici, iar jum`tate atei. Ace[tia reprezentau 8,2% \n 1990 [i 14,1% \n 2001.

Acest studiu arat` c` pier-derile suferite de cre[tinism nu sunt nicidecum \n favoarea unor alte religii, ci sunt cau-zate de fenomenul seculariz`rii societ`]ii americane, afl at \n continu` cre[tere. Chiar dac` americanii \nc` se mai iden-tifi c` predominant cre[tini, un lucru este cert: „Cu trecerea

timpului, devin din ce \n ce mai pu]in cre[tini”, comenta Barry Kosmin.

Un alt aspect vizibil \n pei-sajul religios american este gradul sporit de mobilitate (trecerea de la o credin]` la alta). Jum`tate dintre ameri-cani \[i schimb` religia cel pu]in o dat` \n via]`. Interesant este c` aproape jum`tate4 (46%) dintre catolicii care p`r`sesc biserica \n favoarea unui cult protestant continu` s` se con-sidre cre[tini –, pe c=nd 38% din cei care p`r`sesc o biseric` din ramura protestant` se dezic total de credin]a cre[tin`. Provocarea este [i mai mare

4. Cu toate c` cei mai mul]i dintre cei ce p`r`sesc biserica sunt catolici, Biserica Romano-Cato-lic` este \n cre[tere datorit` imigran]ilor hispa-nici.

deoarece, pe l=ng` milioanele de americani care nu apar]in unei anumite biserici, exist` alte milioane care sunt prezen]i doar statistic \n eviden]ele unei anumite biserici, f`r` ca ace[tia s` se mai identifi ce cu practi-cile [i crezurile bisericii.

O treime din americani se con-sider` „n`scu]i din nou”. Dar face aceast` treime diferen]a? Poate fi numit` America, \n aceste condi]ii, „o na]iune cre[tin`”? Conform unui son-daj organizat de Newsweek, din ce \n ce mai pu]ini americani

mai consider` SUA drept „o na]iune cre[tin`”; [i \n acest aspect se observ` o sc`dere, de la 69% \n 2008 la 62% \n 2009. Dou` treimi (68%) cred c` religia pierde din infl uen]` \n SUA. Este pentru prima dat` \n istorie c=nd se ajunge ca mai pu]in de jum`tate dintre ame-ricani (48%) s` mai cread` c` religia poate oferi un r`spuns problemelor de azi. Aceasta este o sc`dere dramatic`, dac` lu`m \n calcul c` \n timpul administra]iilor Clinton [i Bush, 58% erau siguri de acest lucru.

Printre cre[tinii conserva-tori americani, s-a instalat deja un puternic sentiment de \nfr=ngere \n urma multor con-troverse, cum ar fi rug`ciunea \n [colile publice, avortul sau

lucru

ESTE PENTRU PRIMA DAT~ |N ISTORIE CÂND SE AJUNGE CA MAI PU}IN DE JUM~TATE DIN-TRE AMERICANI (48%) S~ MAI CREAD~ C~ RELIGIA POATE OFERI UN R~SPUNS PROBLEMELOR DE AZI.



c`s`toriile homosexuale. Visul \ntemeierii unei societ`]i cre[-tine este destr`mat de curentul secularismului, ce a p`truns \n societatea american`, afect=nd multe biserici.

Marele evanghelist al secolu-lui al XIX-lea, Charles Finney, sus]inea c` „treaba \nsemnat` a Bisericii este s` reformeze lumea – s` dea la o parte orice fel de p`cat”. |n viziunea lui, cre[tinii sunt chema]i s` asi-gure, prin infl uen]a lor, o legisla]ie care s` fi e \n acord cu legea lui Dumnezeu. Numai c` aceast` societate cre[tin` nu a fost niciodat` instaurat` – nici \n SUA, nici \n alt` parte a glo-bului –, [i asta pentru c`, a[a cum afi rma [i jurnalistul Cal Thomas5, „nicio ]ar` nu poate fi pe deplin cre[tin`. Cre[tini pot fi doar indivizii.” {i atunci? Ce se petrece c=nd indivizii \[i pierd interesul pentru religie? Cum va ar`ta cre[tinismul peste \nc` 20 de ani?

AMERICA POST-CRE{TIN~

Urmeaz` [i America tra-seul Europei Occidentale? In-fl uen]a puternic` a Revolu-]iei Franceze face ca Europa Occidental` de azi s` fi e carac-terizat` de o pronun]at` orien-tare secular`, „zei]a ra]iunii” dezl`n]uind, \n numele libert`-]ii, o adev`rat` lupt` anti-ecle-ziastic`. Lu=nd \n calcul noile tendin]e, comunit`]ile areligi-oase (atee sau agnostice) din SUA consider` c` asist`m la o perioad` de tranzi]ie c`tre

5. Cal Thomas a ocupat [i pozi]ia de vicepre[edinte al Majorit`]ii Morale ( 1980-1985).

ceea ce ei numesc America post-cre[tin`.

Expresia a intrat \n uzul co-mun prin anii ‘60, ca urmare a mi[c`rii fi losofi co-teologice de-numite, \n mod sugestiv, „moar-tea lui Dumnezeu”. Conceptul de baz` se \ntemeiaz` pe declara]ia celebr` a fi losofului german Friedrich Nietzsche, „Dumnezeu a murit”. Plec=nd de la aceast` afi rma]ie, un grup de teologi protestan]i au \nceput s` sus]in` c` se

prea-poate ca, \n esen]a sa, cre[tinismul s` supravie]uiasc` [i f`r` \n]elegerea tradi]ional` cu privire la Dumnezeu.

Figura cea mai proemi-nent` a acestui curent este Thomas Altizer, profesor de religie la Universitatea Emory, care propune un cre[tinism f`r` Dumnezeu (Godless Christianity). Altizer sus]ine c` Dumnezeu s-a consumat, procesul acesta fi ind \nceput odat` cu crea]iunea [i a ajuns


la fi nal prin moartea lui Hristos pe cruce, c=nd Dumnezeu s-a dat pe deplin lumii. Pentru Altizer, era post-cre[tin` este cea \n care at=t cre[tinismul, c=t [i religia \n ansamblu sunt dezlegate de fundalul istoric anterior.

Va urma America acela[i dum parcurs de cre[tinismul european occidental? Tendin-]ele actuale indic` o astfel de orientare. Dar c=t va supravie-]ui un astfel de cre[tinism?

CRE{TINI ATEIV` \ntreba]i cum e posibil

acest oximoron? Pe t`r=mul vechiului continent se poate. Pastorul Klaas Hendrikse (foto) sluje[te \n cadrul Bisericii Pro-testante Olandeze. |n 2007, a publicat o carte intitulat` „Credin]a \ntr-un Dumnezeu care nu exist` – un manifest al unui pastor ateu”. |n carte, Hendrikse sus]ine non-existen-]a lui Dumnezeu, dar insist` c` el crede \n Dumnezeu la nivel conceptual. „Non-existen]a lui Dumnezeu nu este pentru mine un obstacol, ci o precondi]io-nare pentru a crede \n Dum-nezeu. Sunt un ateu credincios.”

Cu toate c` acest limbaj este contradictoriu, de-a dreptul scandalos chiar [i din punct de vedere logic, la nivel teologic se consider` c` avem de-a face cu o pioas` \ncercare de salvare a credin]ei \ntr-un Dumnezeu care se „descompune”. Cu alte cuvinte, ace[ti teologi atei care nu cred c` Dumnezeu exist` [i nici c` este necesar s` existe insist` c` „Dumnezeu” r`m=ne un concept util, pe care merit` s`-l p`str`m.

Totu[i, ceea ce surprinde cel mai mult este nu este opinia preotului, ci lipsa de reac]ie a bisericii. Conform Ecumenical News International 6, autorit`-]ile biserice[ti au decis c` nu e cazul s` se ia o m`sur` dis-ciplinar` \mpotriva unui pas-tor care se declar` ateu. Olandezii erau deja cunoscu]i la nivel mondial pentru

6. „Church authorities not to discipline Dutch ‘atheist’ pastor”, Ecumenical News Internatio-nal, 27 martie 2009



atitudinile liberale fa]` de dro-gurile u[oare, sinucidere sau eutanasie. De data aceasta \ns`, e vorba de ceva cu totul inedit: o nou` form` de sinuci-dere – aceea a bisericii.

Un alt caz [ocant chiar [i pentru pres` este cel al epi-scopului Richard Holloway. Departe de a fi un simplu cre-dincios sau un obscur preot de ]ar`, Holloway a slujit mai mul]i ani ca episcop de Edin-burgh (\ncep=nd cu 1986)

[i cap al Bisericii Sco]iene Episcopaliene (din 1992). |n 2000 s-a pensionat, dar nu a renun]at la ordinarea sa. Insist` s` r`m=n` episcop, chiar dac` este agnostic – sau, cum \i place s` se autodefi neasc`, „post-religionist” –, continu=nd s` predice de la amvon, s` ofi cieze botezuri, nun]i sau chiar s` conduc` slujba de \mp`rt`[ire. Richard Holloway consider` c` nu e nicio problem` c` nu crede \n Dumnezeu. Partea

cea mai stranie este c` nici pentru pentru Biserica Sco-]ian` Episcopalian` (parte a Comuniunii Anglicane) pozi-]ia sa nu reprezint` o problem`. Episcopul Holloway pretinde c` are dreptul (ca oricare alt individ, \n opinia sa) de a inter-preta [i de a lua din credin]` ceea ce i se potrive[te. |n acest caz, \nv`]`turile Bibliei, doc-trinele cre[tine, crezurile [i m`rturisirile de credin]` sunt relativizate instantaneu ca urmare a interpret`rii perso-nale. „Nu \ncerc s`-i conving pe oamenii din Biseric` s` adopte punctul meu de vedere”, sus-]ine Holloway. „Vreau doar mai mult spa]iu \n care s` am libertatea s` fi u sincer fa]` de propriile mele convingeri. Biserica local` din Edinburgh de care apar]in \mi cunoa[te pozi]ia [i este destul de dispus` s` m` accepte.”

Cele dou` cazuri nu sunt dec=t reprezentarea scanda-loas` a pierderii reperelor, ce poate fi reg`sit` \n r=ndul maselor de credincio[i din aproape orice biseric`. Ast`zi po]i fi ortodox [i s` sus]ii, \n acela[i timp, re\ncarnarea, s` fi i catolic [i s` crezi \n evolu]ie sau s` fi i anglican [i s` accep]i homosexualitatea ca un „dar divin”. Ast`zi nu se mai vorbe[te nici de erezie, nici de puritate doctrinal`, ci de „\n]e-legere personal`” [i „accep-tare reciproc`”. Un lucru este clar: c=nd adev`rul (mai ales cel teologic) este relativizat [i slujirea \n cadrul Bisericii este redus` la „\ndeplinirea unor rituri”, po]i s`-]i iei adio de la credin]`.


A MURIT DUMNEZEU?

|ncotro ne \ndrept`m? Prin cuvintele unui nebun care alerga prin pia]` cu un felinar \n m=n`, Nietzsche anun]` teribila veste: Dumnezeu a murit! „Cum de am putut s` bem marea? Cine ne-a dat bu-retele pentru a [terge \ntregul orizont? Ce am f`cut c=nd am desprins p`m=ntul de le-g`turile soarelui s`u? |ncotro se \ndreapt` acum? |ncotro ne \ndrept`m noi? Departe de to]i sorii? Nu ne pr`bu[im f`r` \ncetare? |napoi? |nainte? |n toate p`r]ile? Mai exist` un sus sau un jos? Nu r`t`cim ca printr-un neant nesf=r[it? Nu ne adie golul \n fa]`? Nu s-a f`cut mai frig?”7

7. Friedrich Nietzsche, {tiin]a voioas`, Ed. Huma-nitas, Bucure[ti, 1994, p. 130

Occidentul nu poate s` renun]e la Dumnezeul cre[tin [i s` continue ca [i c=nd nimic nu s-ar fi \nt=mplat. Atunci c=nd Dumnezeu dispare din inima credinciosului, \nv`]`turile mo-rale se transform` \n r`m`[i-]ele unei epoci demult apuse, religia este redus` la „refl exe culturale” (fi ind golit` de con-vingere personal`), iar slujirea \n cadrul bisericii ajunge s` nu mai \nsemne dec=t prestarea unor acte ceremoniale. Totu[i, efectul cel mai vizibil este cel al debusol`rii morale la nivel social. Jean-Paul Sartre, poate cel mai vocal ateu al secolului al XX-lea, surprindea efectele devastatoare ale „mor]ii lui Dumnezeu”:

„Este foarte dureros c` Dumnezeu nu exist`, deoa-rece toate posibilit`]ile de a g`si valori \ntr-un cer de idei

dispar odat` cu El; nu mai poate exista un Bine primor-dial, de vreme ce nu exist` o con[tiin]` infi nit` [i perfect` care s`-l g=ndeasc`.”8 {i dac` omul modern a reu[it s`-l ucid` pe Dumnezeu \n pro-pria con[tiin]`, tot ce era fun-damentat pe acest Dumnezeu va pieri odat` cu El. Dar, cum spunea anticul Homer, „to]i oamenii au nevoie de zei”… p=n` [i ateii. Dar ce fel de zei vor fi cei ai erei post-cre[tine, dac` acest Dumnezeu \ndu-r`tor [i milostiv nu a putut s` le c=[tige simpatia? Ce mon-stru gol [i rece va cuceri sufl e-tele credincio[ilor sf=[iate de necredin]`? ST

8. Jean-Paul Sartre, „Existen]ialismul [i emo]iile umane”, Editura pentru literatur`, Bucure[ti, 1988, p. 46

Etic`


VIVA „Homo

|ntre 27 [i 29 mai, Tokyo g`zduie[te Conferin]a interna]ional` de bio-informatic` [i bio-inginerie. Peste dou` luni, la Hong Kong va avea loc Congresul mondial de bio-inginerie.

LUCIAN CRISTESCU {I TEODOR R~DULESCU


Pentru cei mai mul]i dintre noi, semnifi ca]ia acestor informa]ii sumare este cvasi-nul`. Pe m`sur` ce domeniile de cercetare s-au supraspecializat, pr`pastia dintre omul de r=nd [i elita [tiin]ifi c` este tot mai ad=nc`. Cet`]eanul consumerist, \nv`]at doar cu

televizorul [i cu macro-schimb`rile, nici nu b`nuie[te c`, dincolo de termenii „bio-informatic`” [i „bio-inginerie”,

se petrec micro-schimb`ri uluitoare, care ar trebui s`-l entuziasmeze sau, poate, s`-l \ngrozeasc`.

Misterul informa]iei genetice a \nceput s` fi e desci-frat \n 1944, c=nd trei savan]i americani descopereau \n laboratoarele din New York c` informa]ia gene-tic` se ascunde \n ADN. Era piatra de temelie pen-tru o disciplin` [tiin]ifi c` nou` – genetica molecu-lar`. |n c=teva decade, gena a \ncetat s` mai fi e un concept [i a devenit o entitate fi zic`, accesibil` cercet`rii experimentale directe. |n urma unui efort concertat, savan]ii au defi nitivat harta inte-gral` a genomului uman – o identifi care complet` a celor aproximativ 20 - 25.000 de gene. Omul \[i deschide astfel posibilit`]i neb`nuite \n con-trolarea buc`t`riei geneticii: el se vede \n stare s` \mbun`t`]easc` caracteristicile culturilor agricole, s` blocheze maladii grave, s` converteasc` agen]ii patogeni \n vectori sanogeni, ba chiar s` creeze fi in]e

noi care n-au existat nici \n mintea Creatorului [i care s` slujeasc` intereselor omului ca bio-robo]i…

Toate acestea constituie obiectul bio-tehnologiei, do-meniu complex care interconecteaz` genetica, biologia

enenenenenenacacacacaccccacPePePePePePePePPePePPsususususuuuuuuuuupppppppppppppr=r=r=r=r=r=r=r=r=r=r nnnnnnnCeCeCeCeCeCCee

teteetettetttttttt lelellelelelelelevivivivivviivivvivivizzozozozzoruruuuruuul ll lll [[i[i[i[i[i[ii[i[[i[ii[i[ c c c cccc c cuuu uu uuu u uu u uuuuuuddididiiididiinncncncccncncncnccololololololllolollololllooolllllllllllllolooooooo oooooooooooooooooooo dededdededededdededededdedededededeededdededededdddddedddeeddedde t ttttttttterererererererrrrrererrrreeerererrmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm

seesesesesesee p pp p p ppetetetettetetetrererererererrerereec cc cc ccc mimimimimimimmmmmmimmmmicrcrcrccrrrrrrcrcrrccccenennenenntutututuututtutuuuuuuuuziziiziziiziz asasasasassaasaaaaaasssssssssmememmmeeeeeeeemmmemmm zezezezezezezezezzzzzeezeezeeeeezeeeee

MiMMMMiMiMMMMMMMiiiMMiiMi tststststttststtstststsstttereeereereereeeeeere ululululullllullululllllllulululululuuuuuuuuuuulull ii iiiiiiiiiifrfrfrffrfrfrfrfrfrffrffrfrfrffrfrffrrffrfrrfrfrffratatatataaaattaaaaa \ \ \ \\ \\\\\\n nn nnnnnnnnnnn 1911919111191119444444444444444444444444\n\\\n\n\nn\n\\\n\nn\n\n\\\\\\\\ l llll lllllllllllllllllllllllllllllllllababababaabababbabaabbaabaababababababaaaabbaabaaabaaaa ooororororororororororooooooorratatatataaaaatatatataaaaaaaatooooottitittitiiitttttttttitttttttttittitttitttttttttttt c`c`c`c`c`c`c`c`c`̀̀c`c`̀c`c`̀̀̀c`̀̀̀c`c`̀c`c`c`̀̀c`cc`̀c`c`c`̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀c`̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀c ss ssss sssssee ee ee e e asasasasasasasasasasassaaa ccccccccccccccctrtrtrtrtrtrtttrrtrrrru u u uuuuuuu ooo o o ooo didididddidididididdiddiidiiddiid sscscscscscscscscscssscscslalalalal r`r`r`r`̀r`̀̀̀̀̀r`r`rr`̀. . .. |n|n|n|n|n|nnn|n|n|n|n|n cccc ccc c cununununununnununuunuunuuunnnuuunn c c c c c onononononononnnnnnonnnononnoooo ceceeceecececccecccccceececcecececccecececeeeeeceeeeeeececceeceeeececcececcc rcrcrcrcrcrcrcrcrrcrcrrcccccrcrrrrcetetetetetetetetetetettettetteeteeteeet`̀̀r`r`r`r`r`̀̀r`̀r`̀r`rr`rrr`r`rrrr`rrreeefefefefefefeffeeefefefefeeeeeeeeeeefeeeeefeeeeefeeefefeefeeefeeefefe orororororororroororoorrorroroooroorttttttt t t t t ttttttttttt ccococococococococococococcoccgrgrgrgrgrgrgrgrgrgrgrgrggrrrgrgrgrrgrggrgrrgrrggrrrgrrrrgrrrrrgggggggggggg alalalalalalalalalaalaalaaaaaalaaalaaaaaa `̀ `̀ `̀̀ `̀̀̀̀ `̀̀̀̀ `̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀̀ a a aaaaa a aaaaa aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa gggggggggggga a aaaaaaaaaaa cececececececeecceccecc lolololoooolooooooloooololoor r r r rrr rr r r rrr rrr\\[\[\[\[\\\[\[\[\[\[\[\\[\\[\\\\[\[[\[[\[\[\[\[\[\[\[\[\[\[\ ii ii iii iiiiiiiiiiii ddedededeededededededeeded scscscscscsssscscsscscscsschhhhhhhhhhtrtrtrtrtrtrtrrtrrtrttrtrrtrtrtrrtrrrrtt oololololollololoollloloolllolololooloolooolllllllllllararaarrararararararrrrrarararara eaeaeaeaeaeaeaeaaaaeaeaeaaaaaeaaaaeaaaaaeeaaaaeaeaaaeaaeaeaaaaaaaa \m\m\m\\m\m\m\\m\m\m\m\m\m\m\m\m\m\mm\\\m\m\m\\\m\\m\m\\m\\\m\\\\\\\ bbubububububububbububbubbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbubbbuuuubun`nn`n`n`̀̀̀̀n`n`̀̀̀n`n`̀̀̀̀̀̀n`t`t`t`t`̀t`t`tt`t`t`t`t`tt`t`t`t`̀̀ttttts`s`s`ss`s`s`s`s`sss`s`s`ssssssssssssssssssssssssssssss`̀s bbb bb b bbbbblololololooololololololoolololollollollolllllllooloollloochchchchchchcccccchchhhchccchchcchhhhhhhhhhheeeeeeeeeeeeeeeeeeeeepppppapapppapapaaapapppapppppapappapaapppppppppppapp tototootototototottooott gegegegegegeegegegegggeninininininiiininiininiiniiiniininiiiiiii \\ \\\ \ \\\\\\\\\\\\\ \\

nonnnnononononononooooonooonnonnnoooonooooonnoonoooonoooiii i iiiiiiii iiiiiiii cacacacacacaacacaaaaaaaaaarererereererererrrrrrrrrrrrerrrereerrer nnnn n n n nnnnnnnnnnnnnnnnnnnccacacacacacaaaaaacaaaaaccacaacaccccaaccacccaccacaaaaacaacaaacc rerererrererererererererererererrreeeeerreeeeeeerrr s ssss s ss ss s sssssssssss` `̀ ` ` `̀ `̀̀ `̀̀̀ slslslsllslslslslslslslujujujujujujujujuuujuujujuujuujjujujujjuujuujjjjjjj

ToToToToToToToToTooooooToToooooooTooooToooooooToooooooooooooooToooataatatatatattttatatatatataataaaaaataaaaaattaaatatttaaatataaaaaaaaaaa eee e e eeeeeee aaaaaacacacccccccaccacaaccacacacaaccacccaaaaaaaceseeseseseseseeeeseeeessstetetetetetteteettettettmememmmemememememmememeeemeememmeeeeemem nnninnininininiininininininininininininininiinininiiininniinininnininninniinnnniniuuuuuuuuuuuuuuuuuuu uu uu u uuu uuuuuuuuuuuuu cococococcocoocococoocccococcoocoooocoompmpmpmppmpmmpmmmmpmpmmmmpmmmmpmmmmmmmpmmpmpmmppppleleleeleleleeleleeleeeeee

excelsior”

Viva „Homo excelsior”!


molecular`, biochimia, embriologia, ingineria chimic` [i alte discipline.

Niciodat` n-a avut omul la \ndem=n` un ase-menea poten]ial tehnologic. E pentru prima oar` c=nd poate converti materia vie \n noi for-me [i structuri, c=nd poate s` reproiecteze orga-nismele existente [i s` produc` fi in]e cu totul noi din punct de vedere genetic. Conceptul clasic de „natur`” este \nlocuit cu unul nou, av=nd ci-bernetica drept cadru, computerul drept meca-nism organiza]ional [i ]esutul viu drept materie prim`. Dac` p=n` acum c=teva decenii, aspira-]iile comunit`]ii [tiin]ifi ce se reduceau la trans-formarea materiei moarte, de-acum materia vie va putea fi metamorfozat`, dep`[ind cele mai ambi]ioase expectan]e ale alchimiei.

ALGENIA Surprinz=nd nesa]ul min]ii omene[ti de a-L

imita pe Dumnezeu, Jeremy Rifkin, [eful Fun-da]iei pentru Trenduri Economice din SUA, publica \n 1983 volumul „Algenia”. Termenul era \mprumutat din scrierile laureatului No-bel, pre[edinte al Universit`]ii Rockefeller, dr. Joshua Lederberg, prin care savantul descria re-volu]ia bio-tehnologiei ce transfera genetica \n laboratorul alchimiei. No]iunea evoc` visul str`vechi al tuturor alchi-mi[tilor, acela de a ob]ine, prin manipul`ri de la-borator, cele trei mari „valori” dup` care t=nje[te omenirea: bog`-]ia, fericirea [i nemurirea.

Alchimia avea la baz` principiul mistic al fo-cului, prin care se urm`rea transformarea cali-tativ` a lumii: a metalelor inferioare \n aur, iar a aurului \n „elixirul vie]ii”. De c=teva decenii, prin revolu]ia bio-tehnologiei, materia moart` este \nlocuit` cu ]esuturi vii. Dar visul milenar al muritorului, acela de a schimba calitativ esen-]a fi in]ei umane, de a crea o lume f`r` moarte, a r`mas ne\ndeplinit. Iat` motivul pentru care algenia a \nlocuit alchimia.

|n anii ’80 – perioada romantic` a bio-teh-nologiei –, cercurile intelectuale din SUA au

articulat crezul „transumanist”. Transumanis-mul propov`duie[te posibilit`]ile nelimitate pe care nano-bio-info- [i cogno-tehnologia le au: s` \nl`ture \mb`tr=nirea, moartea [i handica-purile de care sufer` omenirea; s` creeze fi in]e „post-umane” – ni[te hominizi cu capacit`]i mult superioare omului, cu un IQ de peste 200, cu puterea unui „superman”, cu ochi de vultur, miros de panter` [i auz de tigru, cu un creier ex-pandabil. Transumanismul vrea s`-l transforme pe Homo sapiens \ntr-o specie superioar`: Homo excelsior.

Noua „piatr` fi lozofal`” a algeniei este toc-mai bio-tehnologia, cel pu]in at=ta vreme c=t \[i

DAC~ PÂN~ ACUM CÂTEVA DECENII, ASPIRA}IILE COMUNIT~}II {TIIN}IFICE SE REDUCEAU LA TRANSFORMAREA MATERIEI MOARTE, DE-ACUM MATERIA VIE VA PUTEA FI METAMORFOZAT~ (...)


propune s` populeze ecosistemul cu zeci de mii de micro-organisme transgenice noi, cu scopul de a-l remedia sau pentru a produce carburan]i alterna-tivi. Pentru a \nl`tura inconvenien]ele gravidit`-]ii [i ale na[terii, poate produce copii \n eprube-te, incub=ndu-i apoi \n utere artifi ciale. Pentru urm`torii 30 de ani, [i-a propus s` prelungeasc` durata medie de via]` la 90 de ani. Promite s` rea-lizeze interfe]e creier-creier sau creier-ma[in`, capabile s` transforme procesul muncii, activit`-]ile fi zice [i cele intelectuale; s` realizeze „pilu-le de \nv`]are”, care s` induc` visuri specifi ce de \nv`]are, a[a \nc=t, printr-un proces de „up-load” gigantic, o carte \ntreag` s` fi e „\nsu[it`” \n c=teva

secunde. Entuziasmul transumani[tilor este pus pe fapte mari. |n 1986, Eric Drexler a fondat Foresight Institute. |n 1992, Max More a pus bazele Extropy Institute. |n 1998, fi losofi i Nick Bostrom [i David Pearce au fondat Asocia]ia mondial` a transumani[tilor, nume \nlocuit \n 2008 cu Humanity Plus. Majoritatea savan]ilor [i institutelor de cercetare au prins \n p=nze v=ntul transumanist [i s-au aruncat \ntr-o competi]ie ame]itoare.

UCENICUL VR~JITOR|n num`rul din ianuarie 2005, National Geo-

graphic trecea \n revist` o serie de performan]e



r`sun`toare ale bio-ingineriei, \nregistrate \n anii preceden]i. |n iulie 2000, prin inserarea unei gene umane \n genomul caprelor, laptele lor ajunsese s` con]in` o cantitate semnifi cativ` de proteine umane. Tot caprele fuseser` cobaiul pentru gena de p`ianjen, d=nd de data aceas-ta un lapte plin cu proteina m`t`sii – materie prim` pentru confec]ionarea vestelor anti-glon].

Cu o a[a mare ofert` de gene, ce \i putea \mpiedica pe savan]i s` \ncerce s` produc` hi-brizi, creaturi afl ate la grani]a dintre om [i animal? |n 2003, un grup de cercet`tori de la Universitatea Shanghai au amalgamat celula uman` cu ovulul de iepure. Dup` c=teva zile de dezvoltare embrionar`, himerele au fost dis-truse, prelu=ndu-se doar celulele stem. |n 2004, cercet`torii de la Clinica Mayo au produs porci prin venele c`rora curgea s=nge uman. |n 2005, o echip` de la Universitatea Stanford din Cali-fornia, sub conducerea prof. Irving Weissman, a reu[it s` produc` [oareci cu 1% creier uman; ambi]ia savantului era s` ob]in` [oareci cu cre-ierul 100% uman. La 20 decembrie 2005, postul de televiziune CBS News anun]a c` savan]ii de la Universitatea din Taiwan reu[iser` s` creeze porci de culoare verde fl uorescent, prin prele-varea [i inserarea unei proteine de la meduzele fl uorescente. Pielea [i chiar [i organele lor re-fl ectau o lumin` verde str`lucitoare atunci c=nd se afl au sub inciden]a unei lumini alb-albastre.

|n 2007, Esmail Zanjani de la Universitatea Nevada-Reno, SUA a creat oi cu 15% celule umane, al c`ror fi cat era preponderent uman. |n septembrie 2007, autoritatea britanic` Hu-man Fertilisation and Embryology a deschis un nou culoar, prin aprobarea cre`rii de embrioni umano-animali. Printre alte proiecte fi erbin]i, se afl a [i acela al cre`rii lui „humanzee” (sau „manpanzee”), omul-maimu]`, [tiut fi ind c` ge-nomul cimpanzeilor este 98% identic cu geno-mul uman.

Totu[i, cea mai pasionant` aventur` este perfec]ionarea fi in]ei umane. Transumani[tii viseaz` la l`rgirea sau modifi carea sistemului nervos, periferic [i central. Deja din 2002, ofi -ciul pentru m`rci [i inven]ii al SUA a acordat Universit`]ii Missouri patentul pentru clonarea embrionilor umani. De atunci s-au efectuat zeci

Structura ADN-ului


de \ncerc`ri de clonare uman` [i experimente de \mbun`t`]ire a speciei. Departamentul Ap`r`rii din SUA a investit enorm \n experimente transu-mane, \n vederea realiz`rii unor „supersolda]i” cu capacit`]i superioare de lupt` (168 de ore f`r` somn) [i de administrare a informa]iilor.

DILEME NOI|n cartea „Our Posthuman Future” (2002), cu-

noscutul economist [i fi losof Francis Fukuyama evalua transumanismul ca fi ind ideea cea mai periculoas` a lumii, \ntruc=t submineaz` princi-piile egalitariene ale democra]iei prin alterarea fundamental` a naturii umane.

Din punctul de vedere al individului, schimba-rea identit`]ii genetice a omului prin producerea de fi in]e post-umane este radical imoral`. Filoso-ful Jürgen Habermas, \n „The Future of Human Nature” (2003), sus]inea c` autonomia moral` depinde de faptul de a nu fi supus modifi c`rilor

impuse \n mod unilateral de un altul. {i-atunci, c=t de etic este s` se dispun` de fetu[i? Are ci-neva dreptul s` decerebreze unii fetu[i doar pentru a-i transfor-ma \ntr-o banc` de organe vii? Transumani[tii sus]in c` fetusu-lui clonat de [ase s`pt`m=ni poa-te s` i se \ndep`rteze telencefa-lul, \ntruc=t el \nc` nu este viabil.

Pe de alt` parte, Stuart New-man, profesor de microbiolo-

gie la Universitatea din New York, avertizeaz` c` palmaresul clon`rii [i al ingineriei geneti-ce const` \n cea mai mare parte din \ncerc`ri marcate de erori. Experimentele efectuate pe om creeaz` riscuri inacceptabile, cu consecin]e biologice permanente, [i violeaz` Declara]ia de la Helsinki (din 1964) privind cercet`rile pe subiec]i umani. Alter`rile genetice embrionare denatureaz` \n mod evident „etica speciei”.

Din punct de vedere social, \ncerc`rile de a altera biologia uman` amenin]` [i ordinea soci-al`. |ntr-o lume \n care pr`pastia dintre boga]i [i s`raci se l`rge[te, crearea – prin absurd – a unei specii superioare post-umane ar avea consecin]e socio-economice dezastruoase. Avantajele bio-tehnologiei ar servi dispropor]ionat celor boga]i,

ODAT~ CE GÂNDIREA UMAN~ A ACCEP-TAT IDEEA C~ „VERSIUNEA CURENT~” A OMULUI ACTUAL NU ESTE PUNCTUL TERMINUS AL EVOLU}IEI (...), ESTE FIREASC~ DORIN}A CONTINU~RII EVO-LU}IEI SPRE O SPECIE MAI INTELIGENT~, POST-UMAN~.



Structur` molecular`


ap`r=nd \nc` o segregare: „pr`pastia genetic`” de nedep`[it. Se va instaura artifi cialul \n locul naturalului, iar naturalul va ajunge s` fi e privit ca inferior. Vor exista „patricieni” [i „plebei” determina]i genetic. Ierarhiile sociale vor fi ast-fel „naturalizate” pe veci, perpetu=nd domnia unui regim totalitar.

CARE EVANGHELIE? Toate reveriile transumaniste eman` din cre-

zul evolu]ionist, articulat de Darwin. Odat` ce g=ndirea uman` a acceptat ideea c` „versiunea curent`” a omului actual nu este punctul termi-nus al evolu]iei, ci doar o faz` rudimentar`, este fi reasc` dorin]a continu`rii evolu]iei spre o spe-cie mai inteligent`, post-uman`.

Bioeticianul australian Julian S`vulescu afi r-ma \n Jurnalul American de Bioetic` (decembrie 2008) c` a fi membru al speciei Homo sapiens nu confer` nicio semnifi ca]ie moral` special`. „Regnul animalelor [i al plantelor con]ine o vast` cantitate de informa]ii genetice poten]ial utile pentru omenire. Oamenii au calit`]i unice [i valoroase, dar au [i multe limit`ri pe care alte fi in]e nu le au. Noi \mb`tr=nim mai repede dec=t corbii; n-avem sonor (ca liliecii); n-avem v`z pe-netrant, auz [i miros de feline; n-avem capacita-tea de fotosintez` [i nici pe cea de a ne produce nutrien]ii esen]iali. Aceste limit`ri sunt geneti-ce. De ce n-am folosi acele gene specializate sau copiile lor artifi ciale pentru a dep`[i limit`rile speciei umane?”

Iat`-ne ajun[i \ntr-un punct relevant, [i anume c` orice discu]ie de natur` etic` referitoare la transumanism se reduce la discutarea premisei de baz`: suntem doar ni[te animale afl ate unde-va, dinamic, pe scara evolu]iei sau suntem rezul-tatul unui act de crea]ie special`?

|n varianta \nt=i, toate m`surile prohibitive privind modifi carea genomului uman sau hibri-dizarea oamenilor cu animalele sunt din start demolate. |n numele propriei sale evolu]ii, omul are tot dreptul s` intervin` ne\ngr`dit \n proce-sul „aleatoriu [i extrem de lent” al evolu]iei na-turale, spre ]inta des`v=r[irii sale. Ar fi legitim s` \nl`ture o serie de „rudimente” [i balastul gene-tic prin bio-tehnologie, devans=nd evolu]ia spe-ciei umane cu miliarde de ani. Dac` omul este



un produs al evolu]iei, de ce ar trebui s` r`m=n` la cheremul evolu]iei naturale [i s` n-o \nlocu-iasc` cu o „schimbare deliberat`”, dup` voia sa?

|n varianta a doua, dac` suntem rezultatul unui act creator – adic` o inteligen]` personal` ne-a proiectat \n forma \n care suntem, cu avan-tajele [i cu limitele inerente –, atunci rezervele etice \n fa]a bio-tehnologiei sunt \ndrept`]ite. Dac` accept`m cuvintele din cartea Genesei 3:31 – c` „Dumnezeu S-a uitat la tot ce f`cuse [i

iat` c` erau foarte bune…” –, atunci orice intru-ziune \n condi]ia uimitoare a fi in]elor vii nu va putea aduce dec=t dezechilibru, anomalie, nefe-ricire [i mizerie.

Acceptarea sau respingerea transumanismu-lui este, la urma urmei, o op]iune exclusiv reli-gioas`: crezi \n evolu]ia natural` sau crezi \ntr-o crea]ie divin`. Darwinismul n-a ap`rut \ntr-un vid cultural. El a fost alimentat de efervescen-]a religioas` a expectan]elor milenialiste din

Celul` stem


prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Speran-]a instaur`rii – odat` cu revenirea lui Mesia – a unui mileniu de pace, prosperitate [i armonie social` a hr`nit g=ndirea oamenilor vremii. Din aceast` „mas` critic`” s-au n`scut confesiuni re-ligioase noi, dar [i mi[c`ri parareligioase precum comunismul lui Marx, evolu]ionismul lui Darwin [i spiritismul lui Allan Kardec [i Camille Flam-marion. Actualul trend transumanist este un nou segment al mi[c`rilor utopice care \ncearc`

s` creeze „cerul pe p`m=nt”, o form` actualizat` a evangheliei dup` Darwin, cu un con]inut simi-lar celui al mi[c`rilor istorice ale milenarismului religios [i ateist: un fel de „religie alternativ`”.

Actuala tensiune provocat` de elanul bio-teh-nologiei poate fi benefi c`. Fiind punctul de co-liziune dintre cele dou` crezuri, evolu]ionismul [i crea]ionismul, raportarea la bio-tehnologie va avea darul s` constr=ng` – mai cur=nd sau mai t=rziu – la un fundamental act de alegere. ST

Structur` molecular` a ADN-ului

Social

28 SEMNELE TIMPULUI

SSSSooooocccccciaaaaaaalllllllllllSocial

28 SEMNELE TIMPULUI

Dosarul lui Blackmore a[tepta pe masa pro-curorului general din British Columbia de dou`zeci de ani, iar motivul acuz`rii exista de mai bine de 40 de ani. Pe par-

cursul ultimelor dou` decenii, nu mai pu]in de patru procurori generali au ezitat s` dea curs procedurilor de urm`rire penal` a lui Blackmore. Motivul? Evident, nu se poate invoca lipsa probelor.

Blackmore, \n v=rst` de 49 de ani, a recu-noscut \ntotdeauna \n mod deschis c` are numeroase so]ii (peste dou`zeci) [i chiar mai mul]i copii (peste o sut`). Moti-vul pentru care auto-

rit`]ile au tot [ov`it este afi rma]ia f`cut` de el, con-form c`reia, \n cazul \n care ar fi acuzat de poligamie, ar invoca dreptul s`u la libertate religioas`, potrivit Cartei drepturilor [i libert`]ilor fundamentale. Lupta se anun]` lung`, complicat` [i costisitoare, iar actul fi nal se va desf`[ura, dup` toate probabilit`]ile, \n fa]a Cur]ii Supreme a Canadei.

|NCURCATE SUNT C~ILE JUSTI}IEIDe[i poligamia este un delict \n ]ara frunzei de ar]ar

\nc` din anul 1892, iar poli]ia a indicat \n numeroase

|n 7 ianuarie 2009, Winston Blackmore [i James Oler, liderii unei secte canadiene care practic` poligamia, au fost aresta]i.

ta pe masa pro-itish Columbia

momomomomomoooomootivuvuvuvuvuvuvuvuvuvuvuuul llllllllllll acccccccccccccuzuzuzuzuzuuzuzuzuzuzuuu `r`r`r`r`r`r`̀r`r`r`r`r`̀̀rr`rrrii ddddddddddde eeeeeeeee anananannnanananannniiiii.iiii Pe par-nu mai pupuupuppppppppppp ]ii]ii]i]ii]i]i]i]i]i]i]i]ii]i] nnnnnnnnnnnnnnn ntat s` deaeeeeeeeeeeeeee curslui Blacccccccccckmkmkmkmkmkmkmkmkmkmkmkmkmk orororooooooooo e...

a lipsa probelor. kmore, \n v=rst` 9 dedeedeeeedededed aa a aaa aa aaaninnnnnnnnnnn , a aaa aa aaaaaa rerererererrrereerrererererer cucucuccucucccucucucucucucuuuuu-ut \\\\\\\\\\ntnttntntntntntnttntntntn otdededeededdeeeeeeaua na

mod deschis c`numeroase so]iiteeeteteetetteeee ddddd dd ddddouooo `zeccccccccccccccci)i))i)i)i)i)i)i)i)i)))i)))i)i)i)i [iiiiiiiiiiiiii r mamamamamaamamamamamai mmmummm l]i iiii copiietettetete ooooooooo ooo sut`). MoMMMMMMMMMMMMMMM tiititittittittititti-entrururururururururuuuuur ccccccccccccccarararaarararararrarararara e auuuuuuuuuuuuuutotototototototottotoooooooooo-cut`̀̀̀̀̀̀̀̀̀ d dd d ddddddddde e ee e ee e eeee e eeeeleeeeeeee , con-at de poligamie, igioas`, potrivit

ameeeeeeeeentntntntntntntntntntntttn alaaaaaaaaaaaa e.eeeee.ee.eeeee.e Lupuppppupuppupupupupupppppuptat itoarararararararararaaare,e,e,e,e,e,e,e,e,e,e,e,e, iiii iiiiiiiiararararararararaarararara actcccccccccccccccctc ul bilit`]ile, \n fa]a]]]]]]

JUSTI}IEIfrunzei de ar]ar

at \n numeroaseeeeee

Mai, 2009

Soacrafi uare un

singur

LUCIAN {TEF~NESCU

Soacra cu trei nurori... are un singur fiu


r=nduri situa]ii clare de \nc`l-care a sec]iunii 293 (legea care incrimineaz` poligamia), acestea au fost ignorate. Mi-siunea procurorului general Wally Oppal va fi \ngreunat`, \n mod special, de precedentul creat \n 1992, c=nd procurorul general Colin Gabelmann – merg=nd pe m=na exper]ilor judiciari – a justifi cat practic poligamia prin decizia de a nu-i pune sub acuzare pe Winston Blackmore [i pe tat`l lui James Oler, Dalmon. Un alt procuror, Herman Rohmoser, sus]inea cu acea ocazie, \ntr-o declara]ie de pres`, c` sec]iunea 293 intr` „\n confl ict direct cu garantarea libert`]ii religioase… conform Cartei drepturilor [i libert`]ilor

fundamentale, a[a c` nu poate fi justifi cat`.” Pe baza acestei declara]ii, ap`r`torii lui Black-more pot invoca un abuz de procedur`, ar`t=nd c` \nsu[i guvernul i-a condus pe inculpa]i s` cread` c` este \n regul` ceea

ce fac, punerea lor sub acuzare fi ind, abia \n acest caz, injust` [i contradictorie.

De-a lungul timpului, teme-iurile investiga]iilor poli]iei canadiene au fost legate, \n special, de informa]iile con-form c`rora liderii sectei ar fi exploatat sexual feti]e de 14 ani fi e m`rit=ndu-le cu b`rba]i deja c`s`tori]i, fi e lu=ndu-le \n c`s`torie ei \n[i[i. |n 1890, Biserica Mormonilor din Utah a renun]at la poligamie pentru a c=[tiga recunoa[terea ofi -cial` din partea statului. At=t Blackmore, c=t [i Oler fac parte din aripa fundamentalist` care s-a desprins de biserica-mam` pentru a prezerva toate revela-]iile fondatorului Joseph Smith, inclusiv – [i mai ales – c`s`toria poligam`. Conform convingerii lor religioase, un b`rbat trebuie s` aib` cel pu]in trei so]ii ca s` ajung` \n rai, dar cu c=t are mai multe, cu at=t va urca mai mult pe scara cerului. |n cadrul aripii fundamentaliste, liderii bisericii sunt cei care decid cu cine se vor c`s`tori copiii care ajung la pubertate. Bine\n]eles c` cei din conducere se aleg cu majoritatea fetelor, de unde rezult` un surplus de fl `cì f`r` pereche. La propriu.

Blackmore, fost epis-cop al Bisericii Funda-mentaliste a lui Iisus Hristos [i a Sfi n]ilor din Zilele din Urm` din Canada, este al doilea lider poligam din America de Nord pus sub acuzare, dup` Warren

orie ei \n[i[i. |n 1890, Mormonilor din Utah at la poligamie pentru a recunoa[terea ofi - partea statului. At=tre, c=t [i Oler fac parte

a fundamentalist` care rins de biserica-mam`prezerva toate revela-

ondatorului Josephnclusiv – [i mai ales –a poligam`. Conformrii lor religioase, un ebuie s` aib` cel pu]in ca s` ajung` \n rai,

c=t are mai multe, va urca mai mult cerului. |n cadrulfundamentaliste, isericii sunt cei cid cu cine se tori copiii care a pubertate. les c` cei din re se aleg cu tea fetelor, rezult` un de fl `cì

ereche. La

more, fost epis-Bisericii Funda-

te a lui Iisus Hristos [ior din Zilele din Urmàda, este al doilea lider din America de Nordacuzare, dup` Warren

SUB MANTIA ASOCIERII „LIBERE” |N RELA}II POLIGAME, PARE S~ SE ASCUND~ PROBLEMA (...) ABUZULUI SEXUAL ASUPRA MINORILOR.

Winston Blackmore

James Oler

Templul mormon din Salt Lake City, Utah



Jeffs. |n 2007, Jeffs a fost acu-zat \n Arizona [i Utah de aran-jarea c`s`toriilor unor fete minore cu b`rba]i \nsura]i [i mult mai \n v=rst`.

Sub mantia asocierii „libere” \n rela]ii poligame, pare s` se ascund` problema mult mai grav` a abuzului sexual asupra minorilor. Acuza]iile de abuzuri sexuale \n Bountiful au venit nu doar din partea celor care au p`r`sit aceast`

comunitate sau din partea outsiderilor s`tui s` tot vad` mame adolescente (rata gra-vidit`]ii la adolescente este de cel pu]in [apte ori mai mare \n acest ora[ dec=t oriunde altundeva \n toat` provincia), ci chiar din interiorul organiza-]iei. Jane Blackmore, fost` so]ie a lui Blackmore [i fosta moa[` a ora[ului Bountiful, sus]ine c` cea mai t=n`r` so]ie de care a avut cuno[tin]` avea 14 ani. O alt` so]ie a lui Blackmore, Zelpha Chatwin, a afi rmat, \n cadrul unei conferin]e sus]i-nute \n 2005, c` so]ul ei s-a c`s`torit cu cel pu]in o fat` de 15 ani.

P~CATELE POLIGAMIEI

Vorbind strict din punct de vedere social, poliginia1 este respins` [i din cauza faptului c` prezint` un mare poten-]ial destabilizator. |ntr-o socie-tate care are la baz` acest model, majoritatea copiilor cresc f`r` tat`. Oare pentru c=]i din cei 118 copii ai s`i poate Blackmore s` fi e tat` cu adev`rat?

|n al doilea r=nd, \n orice comunitate \n care exist` un echilibru al num`rului de b`rba]i [i femei, cum s-ar putea crea unit`]i familiale poli-game stabile? |ntotdeauna va exista un surplus de b`rba]i. De ce \n comunit`]ile poli-game tinerii de sex masculin sunt adesea alunga]i pentru

1. Exist` trei tipuri diferite de poligamie: poliginie (c`s`toria unui b`rbat cu mai multe femei), poli-andrie (c`s`toria unei femei cu mai mul]i b`rba]i) [i c`s`torie \n grup (so]i care au mai multe so]ii, \n timp ce aceste so]ii au mai mul]i so]i).

abateri religioase (de obicei contestarea autorit`]ii), spre deosebire de tinere, care sunt iertate cu u[urin]` (afar` numai dac` nu sunt de acord s` intre \n c`s`torii poligame)? Motiva]ia nu are nimic de-a face cu men]inerea ortodoxiei, dar are totul de-a face cu redu-cerea num`rului de b`rba]i din comunitate. Astfel, mai multe femei vor fi disponibile pentru construirea haremu-rilor b`rba]ilor care r`m=n \n comunitate (invariabil oameni mai \n v=rst`, afl a]i \n pozi]ii de putere).

Comunit`]ile poligame func-]ioneaz` totu[i doar pentru c` sunt prinse \n interiorul unor comunit`]i non-poligame mai mari. Comunitatea mai mare este locul \n care tinerii exila]i pot migra. Dac` nu ar exista un „afar`”, ostraciza]ii nu ar avea unde s` mearg`, iar comunit`-]ile poligame s-ar confrunta, \n timp, cu problema unui num`r cresc=nd de tineri frustra]i.

|n al treilea r=nd, una dintre premisele poligamiei este

au venit nu doar din partea celor care au p`r`sit aceast`

cea mai t=n`r` soa avut cuno[tin]` O alt` so]ie a luiZelpha Chatwin, acadrul unei confnute \n 2005, c` c`s`torit cu cel pu15 ani.

P~CATELE POLIGAMIEI

Vorbind strict dvedere social, porespins` [i din cac` prezint` un m]ial destabilizator.

p

tate care are la model, majoritatcresc f`r` tat`. Oc=]i din cei 118 poate Blackmore sadev`rat?

|n al doilea r=ncomunitate \n carechilibru al numb`rba]i [i femei, cucrea unit`]i famgame stabile? |nt

]

exista un surplusDe ce \n comungame tinerii de ssunt adesea alun

1. Exist` trei tipuri diferite de (c`s`toria unui b`rbat cu mandrie (c`s`toria unei femei[i c`s`torie \n grup (so]i car\n timp ce aceste so]ii au m

Joseph Smith Memorial Building - Salt Lake City, Utah

Joseph Smith



inegalitatea veniturilor. |ntr-o societate \n care unii abia se descurc` cu o so]ie [i doi-trei copii, trebuie s` fi i cel pu]in patron de hotel-restaurant pentru a hr`ni, caza [i \mbr`ca 26 de so]ii cu 118 copii.

|n al patrulea r=nd, este po-sibil s` existe rela]ii de egalitate

[i non-exploatare \ntr-o c`s`to-rie care prin defi ni]ie implic` un b`rbat [i mai multe femei, mai ales dac` ]inem cont de faptul c` majoritatea so]iilor sunt cu mult mai tinere dec=t so]ii lor?

Desigur, \ntreb`rile se \nmul-]esc [i problemele se agraveaz` pe m`sur` ce se focalizeaz` dinspre teoria poligamiei „la rece”, spre realitatea poliga-miei de la fi rul ierbii. Ce se

\nt=mpl` cu fl `cìi \ntre 13 [i 21 de ani care sunt \ndep`rta]i din comunit`]ile precum cea din Bountiful, a[a-zi[ii „bìe]i pierdu]i ai poligamiei”? {i asta cu at=t mai mult cu c=t ei sunt \ndoctrina]i de mici c` p`r`sirea comunit`]ii este un p`cat mai mare dec=t crima.

Tinerii ace[tia trebuie s` \nve]e s` trìasc` \ntr-o lume pe care o cunosc foarte pu]in, f`c=nd \n acela[i timp fa]` consecin-]elor respingerii de c`tre fami-liile lor (c`rora li se spune c` trebuie s` \i considere mor]i) [i convingerii c` pentru ei nu mai exist` cale de m=ntuire.

Cine poate afi rma cu cer-titudine c` unirea dintre un b`rbat trecut bine de 40 de ani [i o fat` de 14-15 ani s-a f`cut

\ntr-adev`r „de bun` voie [i nesilit` de nimeni”? |n ase-menea condi]ii, cine poate s`-[i alunge din minte str`fulgerarea c`, de fapt, sub masca acestei practici, se ascund abuzuri grave cu urm`ri imposibil de estimat? Concluzia criticilor poligamiei este esen]ializat` [i

sec exprimat` \n cuvin-tele lui Steve Janke, recunoscut ca unul din-tre cei mai buni blog- geri conservatori ai Canadei: „Poligamia este nedreapt` at=t cu

b`rba]ii, c=t [i cu femeile”2.|ntr-un studiu publicat \n

septembrie 2006 pe site-ul Ministerului Justi]iei din Cana-da, Rebecca Cook concluziona c` exist` o diferen]` \ntre credin]ele [i practicile religi-oase.3 Ea afi rma c` poliginia

2 http://network.nationalpost.com/np/blogs/full-comment/archive/2009/01/14/steve-janke-po-lygamy-treats-both-men-and-women-unfairly.aspx

3. http://www.justice.gc.ca/eng/dept-min/pub/poly/index.html

Ca [i cum c`s`toriile homosexuale sau poligamia n-ar fi fost suficient de controversate, \n Statele Unite r`sar zorii unei noi tendin]e deviante \n c`s`torie: triada sau poliamorul. Abby Ellin, editorul rubricii „Vows” a cotidianului The New York Times, afirm` c` „triada este urm`toarea frontier` a mariajului”.Ellin men]ioneaz` cazul unui cuplu de lesbiene din Maui, Sasha Lessin (68 de ani) [i Janet Kira Lessin (55 de ani), c`s`torite legal din anul 2000. |n urm` cu 18 luni, cele dou` femei au decis s` „se c`s`toreasc`” \ntr-o ceremonie public` cu Shivaya, „so]ul” lor. „Vreau s` mergem pe strad` mân` \n mân`, s` trìm \mpreun` \n mod deschis [i s` ne ar`t`m rela]ia. {i, de asemenea, s` avem toate drepturile mo[tenitorilor, reducerile de impozite [i

Poliamorul

ACEIA CARE NU CENZUREAZ~ DIVOR}UL NU POT FI LUA}I |N SERIOS CA AP~R~TORI AI FAMILIEI FROMA HARROP


le r`pe[te femeilor dreptul la exclusivitate marital`, via]` de fa-milie, securitate [i chiar cet`]enie, aduc=nd cu sine riscul bolilor cu transmitere sexu-al` [i al proble-melor de s`n`tate mintal`. Cook ar`ta c` poliginia nu poate sta dea-supra Declara]iei Universale a Drep-turilor Omului, a Tratatului Interna-]ional asupra Dreptu-rilor Civile [i Politice [i a Tratatului Interna-]ional asupra Drep-turilor Economice, Sociale [i Culturale. „|n timp ce Canada nu este \n m`sur` – din punctul de vedere al legisla-]iei interna]ionale – s` restric-]ioneze credin]a religioas`, este \n m`sur` – [i chiar obligat`

\n anumite circum-stan]e – s` restric-

]ioneze practici reli-gioase care submi-

neaz` drepturile [i libert`]ile altora”, afi rma Rebecca Cook.

Pe de alt` parte, av=nd \n

vedere c` \n Canada c`s`-toriile \ntre persoane de acela[i sex sunt legalizate

\ncep=nd din iulie 2005, nu

este exclus` posi-bilitatea unei noi lovituri sub cen-tur` date fami-

liei – \n accep]iunea tradi]ional-cre[tin`

de unire \ntre un b`rbat [i o femeie. Paradoxul este \ns` – conform ap`r`torilor c`s`toriei \ntre persoane de acela[i sex – c` primii care au

dat o lovitur` familiei au fost heterosexualii. „Amenin]area familiei nu vine din partea cuplurilor homosexuale care vor s` se c`s`toreasc`”, sus]ine jurnalistul american Jonathan Rauch. „Amenin]area fami-liei vine din partea cuplurilor heterosexuale care nu vor s` se c`s`toreasc` sau a cuplurilor heterosexuale care nu r`m=n \n cadrul c`s`toriei.” „Aceia care nu cenzureaz` divor]ul nu pot fi lua]i \n serios ca ap`r`tori ai familiei”, completeaz` scrii-toarea Froma Harrop.

|n concluzie, ar fi extrem de important s` vedem ce rol joac` poligamia [i c`s`toriile homo-sexuale \n raport cu fenomenul degrad`rii familiei ([i, implicit, al societ`]ii): cauze sau simp-tome? Chiar dac` nu ne ofer` solu]ii tran[ante, r`spunsul ne face sau nu (i)responsabili, ar`t=ndu-ne totodat` de unde ar trebui s` \nceap` vindecarea familiei. ST

tot restul”, a declarat Sasha. La rândul ei, Janet Lessin a afirmat c` „trebuie s` avem tot dreptul s` mo[tenim de la fiecare [i s` vizit`m pe fiecare dintre noi - nu-mi pas` cum \i spunem, \ns` noi nu suntem cet`]enii de mâna a doua. Orice persoan` care vrea s` se c`s`toreasc` cu toate drepturile [i obliga]iile unui mariaj ar trebui s` aib` dreptul legal s` o fac`. Argumentul fals c` mariajul este dedicat procre`rii este ridicol”. Grupul condus de Lessin, World Polyamory Association, desf`[oar` de ceva vreme o campa-nie intens` de lobby pentru legalizarea acestui tip de rela]ie. Potrivit lui Ellin, aceste „uniuni” nu se \ncadreaz` la „swing” (rela]ie trec`toare [i f`r` im-plicare emo]ional`, realizat` \n cadrul petrecerilor

cu schimbare de parteneri), [i nici la acel gen de leg`turi amoroase dintre o persoan` [i alte dou`, care nu formeaz` la rândul lor un cuplu. |n cadrul „triadelor”, fiecare dintre cei trei parteneri are rela]ii complete, inclusiv sexuale, cu ceilal]i doi, \n de-plin` cuno[tin]` de cauz` [i cu acceptul deschis al acestora.Robyn Trask, directorul executiv al organiza]iei nonguvernamentale Loving More din Loveland (Colorado), sus]ine c` \n SUA exist` \n prezent cir-ca 50.000 de poliamori[ti, din care 25% tr`iesc \n „triade”. Iar Valerie White, care conduce organiza-]ia Sexual Freedom Legal Defense and Education Fund, consider` c` „triadele sunt un mijloc extra-ordinar de a cre[te o familie”.

loritate -

[i

, le.

ada din

\n anustan]e

]ionezegioase

neazlibeafi Co

Ppar

vC

\iu

estebilotu

liei – tradi]

de un

Economic


Pân` nu demult, angaja]ii fi rmelor de servicii fi nanciar-bancare de pe Wall Street erau invidia]i de o lume \ntreag`. Ingineriile fi nanciare, salariile grase, bonusurile ridicol de mari [i, mai ales, stilul de via]` de pe Wall Street erau un adev`rat El Dorado pentru orice economist din lume.

ATILLA PELI


ine [i-ar fi imaginat \ns` c` \n spatele acestui paravan este o realitatea grotesc`, pe care doar criza fi nanciar` a reu[it s-o scoat` la iveal`, [oc=nd opinia public`?

SCANDALUL BONUSURILOR |n ianuarie 2008, Washington Post publica un material critic legat de faptul c`, \n ciuda declan[`rii recesiunii provocate de criza subprime, bonusurile totale de pe Wall Street se men]ineau la nivelul anului trecut, totaliz=nd 33,2 miliarde de dolari. „Cele [apte mari fi rme – Merrill Lynch, Citigroup, Bear Stearns, Morgan Stanley, JP Morgan Chase, Lehman Brothers [i Goldman Sachs”, conform articolului, „[i-au recompensat din bel[ug angaja]ii [i directorii, chiar dac` tocmai suferiser` cele mai mari pierderi din istorie”.

Exact un an mai t=rziu, \n ianuarie 2009, The New York Times prelua o declara]ie a pre[edintelui Obama, care se ar`ta scandalizat de cele 20 de

miliarde de dolari acordate ca bonusuri de fi rmele de pe Wall Street \n 2008, \n timp ce economia american` se deteriora, iar guvernul cheltuia sute de miliarde pe planuri de salvare. „Va veni timpul pentru bonusuri, dar acel timp nu este acum”, declara Barack Obama.

Un alt mare scandal a fost cel generat de bonusurile acordate pentru managementul AIG, companie care tocmai benefi ciase de c=teva interven]ii in extremis ale guvernului american, prin programul TARP, interven]ii fi nanciare care s-au ridicat la aproximativ 180 de mili-

arde de dolari. |n aceea[i not`, Bloomberg a preluat \n luna mai o [tire \n care se anun]a

c` UBS, banca european` cu cele mai mari pierderi generate de criza fi nanciar`, inten]ioneaz` s` majoreze salariile bancherilor \n medie cu 50%, pentru a pre\nt=mpina plecarea acestora.

Astfel de [tiri au circulat foarte des \n presa ultimelor luni. Odat` cu declan[area evenimentelor de pe pia]a fi nanciar` american`, sala-riile [i bonusurile angaja]ilor companiilor fi nanciare au ajuns \n vizorul mass-mediei. Toat` lumea s-a a[teptat ca Wall Street s` empatizeze

cu economia afl at` \n pragul colapsului, cu at=t mai mult cu c=t el fusese cauza problemei. Dar opinia public` a urm`rit stupefi at` lipsa de bun-sim] a companiilor fi nanciare ameri-cane, care au continuat spec-tacolul vulgar al recompens`rii nemeritate.

{i totu[i, recompensarea ne-meritat` nu a reprezentat dec=t un prim aspect al problemei care, \n noile condi]ii econo-mice, deranja \n mod izbitor. |n scurt timp, au \nceput s` ias` la suprafa]` [i alte elemente – instrumente fi nanciare ciudate, investi]ii mult prea riscante, o via]` trìt` \n lux [i depravare –, care au spulberat imaginea roman]at` a Wall Streetului, contur=nd \n schimb una tot mai realist`.

CONFESIUNILE UNUI „TRADER”

|n 27 aprilie a. c., The Inde-pendent a publicat un articol semnat de Philipp Meyer,

\n care acesta \[i poveste[te experien]a trìt` \n perioada 1999-2001, pe c=nd lucra pe Wall Street pentru banca UBS. Meyer prezint` povestea din culisele succesului, dezv`luind imoralitatea [i decaden]a care se ascund \n spatele opulen]ei. Unul dintre evenimentele cata-logate de el drept „obi[nuite” e descris cam a[a: „|ntr-o sear`, un prieten al meu de la banc` m-a chemat la mas` [i a mai invitat cu noi o grup` de recru]i. Ca de obicei, am comandat aproape tot ce era \n meniu: pe[te crud, creve]i, pate, sosuri. Era cu mult mai mult dec=t ar fi putut m=nca oricine [i vedeam cum unii dintre recru]i erau uimi]i de cantit`]ile imense de creve]i [i scoici nem=ncate ce urmau s` fi e aruncate la gunoi. Am m=ncat [i o friptur` mare, am golit c=teva sticle de vin ro[u – a c=te 400 de dolari sticla –,

dup` care ne-am urcat \n minibusul pe care l-am \nchi-riat pentru seara aceea (nu g`sisem o limuzin` sufi cient de mare). Ne-am oprit undeva [i am cump`rat c=teva sticle de [ampanie foarte scump` (Veuve Clicquot [i Moet). Am \ncercat s`-i pun pe recru]i s` deosebeasc` gustul celor dou`, \ns` erau at=t de be]i, \nc=t practic nu s-au mai atins de ele... Am bùt \nc` dou` sticle, una dupa alta. Observam c` unora li se f`cuse un pic fric`; c=]iva nu se mai uitau la mine; [i-ar fi dorit s` nu mai fi e acolo. Ne-am oprit la bar. Mi-am dat seama c` mi se face

a

ce


Nebunia bun`st`rii

rù, m-am asigurat c` recru-]ii se descurc` singuri, am luat un taxi [i am \nceput imediat s` vomit pe geamul de la ma[in`. Din cauza cantit`]ii mari de vin ro[u bùt, p`rea c` v`rs s=nge. Convins c` voi muri la el \n ma[in`, [oferul de taxi a tras repede pe dreapta. Un cuplu, oameni \mbr`ca]i frumos, a trecut pe l=ng` u[a taxiului, iar eu am vomitat pe pantofi i lor. Nu-mi aduc aminte cum am ajuns acas`. A doua zi, diminea]a, am des-coperit o duzin` de trabucuri \ndesate \n buzunar, pe care le luasem probabil de la restaurant. Am povestit colegilor ce s-a \nt=mplat, cù-t=nd ceva sus]inere moral`, crez=nd c` voi fi aspru pedepsit, dar m-au privit ca pe un erou. Vomitatul pe pantofi i celor doi strìni era partea lor favorit` din poveste. Am afl at c` [eful meu arunca deseori cu m`sline, buc`]i de sushi sau alte lucruri de genul acesta prin restau-rante c`tre oameni de la alte mese pe care nu-i

cuno[tea, doar ca s` se distreze”.

Dup` o perioad` de expe-rien]e similare, Philipp Meyer a \nceput s` se simt` vinovat. |i alimenta sentimentul de vinov`]ie [i faptul c` rolul lui \n pia]` era s` tranzac]ioneze ac-]iuni ale companiilor care \[i \nchideau fabricile \n Occident, pentru a le reloca \n pie]e care ofereau for]` de munc` mai ieftin` (China, India etc.). |[i petrecuse copil`ria \ntre

oameni care lucrau \n acest tip de fabrici [i trìse pe pielea lui consecin]ele nefaste ale \nchiderii fabricilor. Meyer continua \n articolul sù: „Am condus p=n` \n Baltimore la service-ul de ma[ini al unui pri-

eten pentru a-mi

repara ma[ina. Eram at=t de fericit s`-mi folosesc din nou m=inile, s` fi u l=ng` oameni care nu vorbeau despre pia]a de capital [i am \nceput s` \n]eleg c=t de mult \mi uram slujba. ’Toat` lumea \[i ur`[te slujba’, mi-am zis. Uit=ndu-m` \n jur la prietenii mei, mi-a trecut prin minte faptul c`, atunci c=nd voi deveni un ’trader’ senior, voi face mai mul]i bani \ntr-un an dec=t vor face ei \n toat` via]a. {i pentru ce? |n realitate, prin

ceea ce f`ceam, distrugeam vie-]ile unor oameni de genul celor printre care crescusem”.

Philipp Meyer nu a mai supor-tat chinurile la care \l supunea con[tiin]a [i a decis \n 2001 s` p`r`seasc` Wall Street pentru o via]` mai simpl`: cea de scri-itor. {i ... a supravie]uit.

LUCRURI DINAINTE {TIUTE

Aceast` problem` din mediul fi nanciar – via]a opulent` [i imoral` – nu este una nou`. |nc` de pe vremea c=nd lucru-rile mergeau bine, existau multe voci care descriau „dezastrul moral” de pe Wall Street; totu[i, acest aspect era considerat nesemnifi -cativ \n raport cu avanta-

jele economice.O astfel de voce a fost cea a

lui Tim McLaughlin, reporter

e

i|

m„S

c


WALL STREET S-A |MB~TAT {I ACUM ESTE |NTR-O STARE DE MAHMUREAL~. R~MÂNE DE V~ZUT CÂT TIMP |I VA LUA S~ SE TREZEASC~ DIN BE}IE G.W. BUSH

Nebunia bun`st`rii


Reuters, care a publicat \n 18 iunie 2007 (cu c=teva luni \nainte de declan[area crizei subprime) un articol despre „via]a ascuns`” a juc`torilor de pe Wall Street, cea care nu apare \n mod obi[nuit \n pres`. McLaughlin a stat de vorb` cu mai mul]i psihologi, \n \ncercarea de a \n]elege de ce oameni care au at=ta succes cad \n dependen]` de droguri, anxietate, imora-litate [i lips` de perspectiv`: „Harris Stratyner, psiholog la Caron New York Recovery Center, spune c` mai mul]i directori cu care lucreaz` folo-sesc alcool \n mod abuziv, coca-in`, droguri pe baz` de opium, Ecstasy [i marijuana. Este ca alergatul dup` o himer`. Chiar dac` fac profi turi imense, sunt \n continuare \mpov`ra]i’, spune Stratyner. Un alt spe-cialist care consiliaz` angaja]i de pe Wall Street, Alden Cass, spune c` dependen]a

de droguri [i anxietatea sunt curentele subterane ale boom-ului fi nanciar: ‚C=nd lucrurile merg foarte bine, se simt invul-nerabili. Asta poate duce la adulter, abuzul de droguri, pro-bleme cu legea’, spune Cass”.

Cu toate c` profi turile cre[-teau, presiunea pus` de companii asupra brokerilor, traderilor [i – \n special – a directorilor, conducea nu doar la distruge-rea vie]ii personale, ci [i la folosi-rea unor metode incorecte de cre[tere a profi turilor: declara]ii

Etica lui Dumnezeu [i “etica afacerilor”Cele zece porunci, aflate \n capitolul 20 al c`r]ii Exodului, prezint` \n mod comprimat adev`rata conduit` moral` – atât la nivel individual, cât [i la nivel social. „S` nu pofte[ti casa aproapelui t`u (…) sau nimic din ce este al aproapelui t`u” [i „s` nu furi” sunt dou` porunci care ]intesc \ntr-unul dintre marile puncte slabe ale practicilor financiar-bancare de azi: l`comia.Greu vizibil`, poate doar \ntr-o \ncordare a privirii, l`comia este extrem de prezent` \n practica economic` actual` – \n s`lile de [edin]` ale marilor companii, \n specula]iile imobiliare, \n stabilirea plafoanelor financiare ale „para[utelor aurii” (golden parachutes - indemniza]ia de plecare a marilor CEO) sau \n ac]iunile speculative de la burs`.Modelul materialist impus orbe[te de societate creeaz` o presiune la nivelul fiec`rui individ, generând un impuls de „a avea” mult mai puternic decât interesul pentru dezvoltarea caracterului, spiritualitate, stim` de sine, decen]` sau compasiune pentru soarta celor afecta]i de deciziile pe care le lu`m. Din perspectiva lui Dumnezeu, acest tip de materialism agresiv [i exclusivist poate fi asimilat cu practica idolatriei.Dar un p`cat nu vine niciodat` singur. Atunci când e l`sat` s` se dezvolte, l`comia genereaz` un alt p`cat: minciuna. Cui i se mai pare ciudat ca un om de afaceri s` mint`, s`-[i dezinformeze competitorii sau s` disemineze zvonuri \n scopul de a discredita un adversar con-siderat periculos?Imaginea oximoronic` a „eticii afacerilor” e unul dintre tablourile pe care Dumnezeu ar fi vrut s` le evite când a dat oamenilor cele zece porunci. Poate c` singura parte bun` din acest tablou tulbure este c` putem \nv`]a… cum ajunge s` arate o lume \ntreag` atunci când fiecare individ \n parte alege s` \ncalce o singur` porunc` [i s` fie lacom.

Celebra statuie de pe Wall Street, simbol al unei pie]e puternice (bull market – pia]a-„taur”, \n jargon finan]ist)


false \n acte, tranzac]ii dubioase, inginerii fi nanciare riscante etc. Privind spectacolul \n ansam-blul sù, pre[edintele Bush decla-ra \n toamna anului trecut: „WallStreet s-a \mb`tat [i acum este \ntr-o stare de mahmureal`. R`m=ne de v`zut c=t timp \i va lua s` se trezeasc` din be]ie”.

O SENZA}IE DE DÉJÀ-VU

Citind articolul lui Meyer, am experimentat senza]ia déjà-vu. La o scar` mult mai mic`, am avut ocazia s` \nt=lnesc

acela[i tip de g=ndire, acela[i comportament aici, \n Bucu-re[ti. F`ceam parte dintr-o fi rm` de brokeraj [i, odat` ce bun`starea a \nceput s`-[i fac` sim]it` prezen]a [i \n Rom=nia, comportamente similare celor descrise mai sus au devenit „normale”. Secven]ele cu sti-vele de m=ncare exotic` ce r`m=neau pe mesele restau-rantelor, aruncatul cu m=ncare \n vecinii de la mas`, bùturile scumpe din bel[ug [i be]iile ru[inoase – at=t \n r=ndul b`rba-]ilor, c=t [i \n r=ndul femeilor –, toate au pus o amprent` greu

de uitat \n memoria mea. La fel ca \n cazul lui Meyer, cei care f`ceau aceste lucruri se f`leau cu ispravele lor [i mai erau [i lùda]i de anturaj. Mul]i visau la stilul de via]` „Wall Street” – cu mul]i bani [i multe excese –, iar acum, c=nd toate s-au dus, mai toat` lumea [tie s` critice. M` \ntreb – oare de ce nu s-a criticat atunci? Dup` r`zboi mul]i viteji se arat`, spune zicala... Sau suntem doar o turm` care \[i schimb` valorile dup` cum sufl ` v=ntul? Cine [tie... m=ine din ce parte va sufl a v=ntul? ST


Mediu

Conform unui studiu NASA, 2005 a fost cel mai fi erbinte an din ultimii 100 de ani. Liderii politici au cerut oamenilor de [tiin]` s` analizeze cauzele acestei schimb`ri climatice [i s` propun` solu]ii.

DORIN AITEANU

INDULGEN}ELE VERZIINDULGEN}ELE VERZIINDULGEN}ELE VERZIINDULGEN}ELE VERZIINDULGEN}ELE VERZIINDULGEN}ELE VERZIINDULGEN}ELE VERZIINDULGEN}ELE VERZIINDULGEN}ELE VERZIO AFACERE FIERBINTEINDULGEN}ELE VERZI


az=ndu-se pe o anumit`

concordan]` \ntre cre[terea temperaturilor medii anuale [i cea a concentra]iei de bioxid de carbon din atmosfer`, cli-matologii par s` fi g`sit rapid ]apul isp`[itor: cre[terea emisi-ilor de bioxid de carbon (CO2). {i totu[i, este pu]in cunoscut faptul c`, deocamdat`, nu exist` explica]ii fi zico-chimice ale leg`turii dintre cele dou`

fenomene, ipoteza fi ind sus]inut` doar pe baza datelor statistice.

Fostul vice-pre[edinte ame-rican Al Gore a c=[tigat \n anul 2007 premiul Oscar pentru cel mai bun documentar – „Un adev`r incomod” (engl. An inconvenient truth). Pro-motorul fi lmului atr`gea aten-]ia asupra cre[terii f`r` pre-cedent a temperaturii globale

[i lansa un apel pentru salvarea

planetei. Uragane, topirea calotelor polare, inunda]ii [i alte dezastre naturale erau prezentate drept consecin]e ale \nc`lzirii globale, cauzat` la r=ndul ei – conform documen-tarului – de emisiile de gaze cu efect de ser`, \n special de bio-xidul de carbon rezultat din acti-vitatea uman`. La decernarea

l i i

[i apsal

l i U

Indulgen]ele verzi - o afacere fierbinte


premiului Oscar, Gore a fost ova]ionat de audien]` ca un adev`rat „Captain Planet”, un apostol al salv`rii Terrei de la distrugerea prin supra\nc`l-zire. Elementul-cheie din expu-nerea militantului ecologist este un grafi c – realizat de Institutul de Fizic` al Universit`]ii din Berna, Elve]ia – prezentat pe un ecran imens, \n care erau trasate evolu]iile temperaturii medii pe glob [i concentra-]ia de CO2 din ultimii 650.000 de ani. Parametrii evalua]i \n diagram` (temperatura [i bio-xidul de carbon) prezentau mai multe cre[teri [i descre[teri \n jurul unei medii constante. Pe intervalul grafi c echivalent ultimului secol se \nregistra o cre[tere evident` [i f`r` pre-cedent pentru ambele com-ponente. Corobor=nd aceste rezultate cu grafi cul lui Keeling [i cu revolu]ia industrial` care a debutat la sf=r[itul secolului

al XVIII-lea, vinovatul pentru aceast` evolu]ie a fost demascat rapid: factorul antropic.

Grafi cul lui Keeling – care ilustreaz` evolu]ia concentra-]iei bioxidului de carbon \n Manua Loa, Hawaii, \ncep=nd din 1958 [i p=n` \n prezent – prezint` o cre[tere de la 316 ppm (p`r]i pe milion) \n 1958

la 384 ppm \n 2008. Tradus \n pro-cente, acesta \nre-gistra o cre[tere a concentra]iei dio-xidului de carbon din atmosfer` de la 0,0316 la 0,0384 %, [tiut fi ind faptul c` \n componen]a aerului intr` oxi-genul (20,95%), azotul (78%) [i gazele rare (sub 1%). Cre[terea, aparent minor`, este \ns` arhisu-fi cient` pentru ca militan]ii ecolo-gi[ti s`-[i \ndrepte degetul acuzator

spre mon[trii industriali, prin-cipalii poluatori.

O TAX~ DE AUR|n decembrie 1997 se \n-

cheia Protocolul de la Kyoto, prin care statele aderente se angajau ca p=n` \n 2012 s` reduc` nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser` cu 5,2%

lTcgcxd0[cagag1aefimgd

Graficul lui Keeling


raportat la nivelul anului 1990. |n acord cu acel protocol, \n ]`rile dezvoltate [i \n cele cu economii emergente a fost ini-]iat un proces de descurajare a activit`]ilor generatoare de gaze cu efect de ser`. Agen]ii industriali au \nceput s` fi e obliga]i s` cumpere drepturi de a emite aceste gaze – prin mecanismul „Cap-and-trade” –, iar modelele de impozi-tare ale autovehiculelor s-au schimbat, astfel \nc=t contribu-]ia s` nu mai fi e calculat` \n func]ie de vechimea [i capaci-tatea cilindric`, ci \n func]ie de emisiile de CO2. De remarcat este c` acest nou sistem de impozitare a fost bine primit de guverne, \ntruc=t, pe l=ng` faptul c` aduce la buget veni-turi considerabile, le [i justifi c` prin „cauza nobil`” a salv`rii planetei; \n realitate, ceea ce pentru opinia public` apare drept o amendare a colo[ilor industriali [i a celor care folo-sesc zilnic automobilul este, de fapt, o sanc]ionare a con-sumatorului, care, \n fi nal, va suporta cre[terea costurilor unor produse sau servicii.

~LA MICU’ E DE VIN~!

Ceea ce confer` o nuan]` tragi-comic` acestei lupte \m- potriva emisiilor d`un`toare sunt taxele pe activit`]ile non-industriale. |n articolul „Fermierii panica]i de taxa pe vac`” publicat \n The New York Times (1 decembrie 2008), Kate Galbraith relata despre protestele vehemente ale fermierilor americani \

mpotriva a[a-numitei „taxe pe vac`”. |n urma fermenta]iei intradigestive a furajelor rezulta o anumit` cantitate de metan – eliminat` de c`tre animal prin fl atulen]` sau eructa]ie –, sufi cient`, \n vizi-unea ecologi[tilor, pentru a genera topirea ghe]arilor. |n consecin]`, cresc`torilor li se ceruse s` pl`teasc` – conform

directivei Biroului pentru Ferme – 175$ pe cap de vit`, 87$ pe oaie [i 20$ pe porcine, taxe calculate probabil av=nd ca baz` „gradul de (in)decen]`” al diferitelor patrupede.

Controversat` fusese [i propunerea unei aberante taxe pe carbon aplicat` bebe-lu[ilor, pentru emisiile rezul-tate din respira]ia acestora. Propunerea, f`cut` \n decem-brie 2007 de dr. Barry Walters \n Jurnalul Medical Australian, prevedea ca bonusul de c=teva mii de dolari australieni pe care

fi ecare familie \l primea pentru fi ecare nou-n`scut s` fi e anulat \n cazul celor care au mai mult de doi copii. |n articolul „Taxa pe bebelu[i pentru combaterea emisiilor de bioxid” (Courier Mail, 11 dec. 2007), Janelle Miles descria propor]iile abra-cadabrante ale acestei taxe. |n conformitate cu principiul „poluatorul pl`te[te”, obstetri-

cianul Barry Walters propunea ca orice familie care are deja doi copii s` fi e taxat` cu 5.000$ [i cu \nc` 800$ australieni pe an, de-a lungul \ntregii vie]i. Dr. Walters afi rma c` un om emite, \n medie, 17 tone de bioxid de carbon pe an (se ia \n calcul [i consumul de energie). |n plus, dr. Walters propunea ca pentru fi ecare bebelu[ n`scut s` fi e fi nan]at` plantarea a 4 ha de p`dure, pl`tind astfel, \n regim „prepay”, aerul pe care \l va consuma \n timpul vie]ii. |n plus, ad`uga el, sterilizarea [i utilizarea contraceptivelor ar fi



trebuit s` fi e recompensate cu scutiri de impozite.

C~LDUR~ MARE... LA |NTÂLNIRILE LA VÂRF

La \nt=lnirea de la Casa Alb` din 30 aprilie 2007, fostul pre[edinte american, George Bush, i-a invitat pe cance-larul german Angela Merkel [i pe José Manuel Durao Barroso, pre[edintele Comisiei Europene, la o discu]ie privi-toare la agenda comun` tran-satlantic` – \n fapt un partene-riat comercial [i de securitate. Pe l=ng` discu]iile legate de integrarea transatlantic` pe plan militar, economic sau al propriet`]ii intelectuale, a fost abordat [i subiectul \nc`lzirii globale, convenindu-se ca fi ecare lider s` promoveze \n propria ]ar` introducerea unei taxe pe emisia de CO2. „Recunoa[tem c` avem o pro-blem` cu gazele cu efect de ser`”, declara Bush. Barroso sublinia: „Am c`zut de acord c` avem o amenin]are global`, una serioas`. Am convenit c` trebuie s` stabilim un plafon

pentru emisiie de gaze cu efect de ser`. [Avem nevoie de] o solu]ie global` pentru o pro-blem` global`”.

Actualul pre[edinte ame-rican, Barack Obama, con-tinu` [i intensifi c` lupta \m- potriva indezirabilului CO2. „Adev`rata reform` a econo-miei noastre, pentru asigurarea securit`]ii [i pentru salvarea planetei de ravagiile schimb`rii climatice, rezid` \n producerea de noi tipuri de energii regene-rative, profi tabile. Cer acestui congres s`-mi prezinte o legisla]ie care s` instituie o tax` pe poluarea cu CO2 [i care s` favorizeze producerea de noi tipuri de energie \n America”, a declarat Barack Obama \n fa]a Congresului.

INDULGEN}ELE VERZI

M`sura cea mai ingenioas` de reducere a emisiilor pretins poluante de CO2 este meca-nismul „Cap-and-trade”, un fel de comer] cu indulgen]e prin care se „iart`” anticipat poluatorul de impolite]ea fa]` de mediul \nconjur`tor. Prin

aceasta, o unitate economic` ce emite CO2 \n pro-cesul de produc-]ie cump`r` \n prealabil un num`r de credite de poluare, prin care \[i c=[tig` dreptul de func-]ionare. Protec]ia mediului este una de tip pasiv, \n care stocul de credite de

emisie este limitat anual, iar agen]ii economici care nu sunt sufi cient de rapizi \n achizi]io-narea „indulgen]elor” se v`d nevoi]i s`-[i \nchid` co[urile de evacuare. Mecanismul este

Referitor la \nc`lzirea global` [i la cauzele ei, istoricul [i publicistul Webster Tarpley declara: „No]iunea de \nc`lzire global` cauzat` de activitatea uman` e o fraud`. O mare minciun` [i o monstruozitate. […] Nu e nevoie s` fii climatolog pentru a-]i da seama c` este vorba de o fraud`. Ca istoric, pot s` v` spun c` \n ultima mie de ani am avut o perioad` foarte cald`, numit` „perioada medieval` cald`”, când viile au avansat foarte mult \n emisfera nordic` (1100-1200 d. Hr.). Pare s` corespund` cu un maxim istoric de pete solare. Acum se pare c` intr`m din nou \ntr-o perioad` simi-lar`; \n consecin]`, va exista iar`[i o \nc`lzire, \ns` \n limitele precedentei „\nc`lziri medievale”. |ntre 1600 [i 1650 d. Hr. a fost o glacia]iune \n nordul Europei; marea Nordului, precum [i porturile germane [i olandeze au fost acoperite de ghea]`, ceea ce corespunde cu un minim istoric de erup]ii solare. Astfel, varia]ia temperaturii glo-bale este corelat` mai mult cu activitatea solar`. “


cu at=t mai ingenios ([i profi -tabil pentru cei care \l admi-nistreaz`), cu c=t titlurile pot fi comercializate ca [i ac]iunile la burs`, o disponibilitate redus` favoriz=nd cre[terea pre]ului. Al Gore, cunoscut pentru stilul de via]` nu foarte auster (de-]ine vile luxoase, avioane particu-lare [i \ntreprin-deri generatoare de CO2), \[i spal` p`catele „verzi” pun=ndu-se \n fruntea listei celor care cump`r` cre-dite de poluare. Astfel, el este \ncredin]at c` toate activit`-]ile sale industriale sunt neutre din punct de vedere ecologic,

prin faptul c` achizi]ionarea acestor credite dintr-un stoc limitat \mpiedic` indirect emi-siile altora.

Pamela Jean, redactor al publica]iei online Digital

Journal, dezv`luie secretul exalt`rii lui Gore c=nd e vorba de cump`rarea de credite \n articolul „Al Gore cump`r` credite de poluare de la o \ntreprindere pe care \nsu[i o de]ine”, din 4 martie 2008.

Compania privat` care admi-nistreaz` aceste credite la nivel global este Generation Investment Management (GIM), cu sediul \n Londra [i cu fi liale la Washington; al`turi de

al]i investitori, Gore \nsu[i de]i-ne o bun` parte din ac]iunile companiei a c`rei misiune este „valorifi carea noilor tehnologii [i g`sirea de solu]ii \n vederea combaterii \nc`lzirii globale”... A[adar, c=nd e vorba de plata „amenzilor” pentru poluare, Gore este cel dint=i... \ntre cei care \ncaseaz` aceste contribu-]ii. |ntrebarea cum de tole-reaz` guvernele un asemenea mecanism este superfl u`, din moment ce GIM pl`te[te mili-arde de dolari impozite pe profi t \n ]`rile unde activeaz`.

CONTRA CUREN-TULUI… DE AER

|n ultimii ani, \n urma isteriei \nc`lzirii globale alimentate de mass-media, orice abor-dare critic` sau chiar sceptic` a cauzelor acestui fenomen a devenit aproape similar` cu negarea holocaustului. Faptul c` temperatura global` este \n cre[tere e un fapt general acceptat. Realitatea este \ns` c` majoritatea cercet`torilor nu sunt de acord cu pozi]ia lui Al Gore, care vorbe[te despre o accelerare a procesului

M~SURA CEA MAI INGENIOAS~ DE REDUCERE A EMISIILOR PRETINS POLUANTE DE CO2 ESTE MECANISMUL „CAP-AND-TRADE”, UN FEL DE COMER} CU INDULGEN}E…


\nc`lzirii atmosferei. Conform m`sur`torilor, cre[terea din ultimii 30 de ani ar fi una moderata, de 0,17° pe deceniu. Totu[i, cercet`torii care pun \n discu]ie rela]ia de cauzali-tate dintre emisiile de CO2 [i

\nc`lzirea global` risc` s` fi e discredita]i de comuni-tatea [tiin]ifi c` [i acuza]i de indiferen]` fa]` de viitorul planetar.

|n reportajul „Basmul \n-c`lzirii globale” difuzat la postul german RTL \n 29 aprilie 2007, au fost pu[i fa]` \n fa]` sus]in`torii [i scepticii \nc`lzirii climei. Cercet`torul Augusto Mangini, de la Uni-versitatea din Heidelberg, Germania, a studiat depune-rile de calcar ale stalagmitelor, de pe care se crede c` se pot diferen]ia datele climatice din ultimele c=teva mii de ani. Mangini declara: „Dispunem de date care demonstreaz` c` \n ultimii zece mii de ani au existat perioade \n care a fost la fel de cald [i chiar mai cald dec=t \n prezent”.

Prof. John Christy, clima-tolog la Universitatea din Ala-bama, declara: „Ultimul nostru studiu arat` c` temperatura atmosferei cre[te. |ns` nu sem-nifi cativ. Accept`m faptul c` emisiile de gaze cu efect de ser` ar putea avea o leg`tur`

cu temperatura global`. |ns` nu observ`m nicio schimbare \ngrijor`toare”. Referitor la bioxidul de carbon, Christy declara: „Nu \n]eleg cum CO2 poate fi un gaz d`un`tor. Este, totu[i, fundamentul vie]ii pe

planeta aceasta. F`r` CO2 nu exist` cre[tere [n. red. - a fl orei]. |n cazul unei concentra-]ii mai mari, plantele cresc mai bine”.

Referindu-se la grafi cul lui Gore, profesorul emerit Fred Singer de la Departamentul de Mediu al Universit`]ii din Virginia, SUA, fost director al Institutului American de Meteorologie, declara pentru RTL: „La sf=r[itul unei glacia-]iuni, clima se \nc`lze[te brusc. De asemenea, cre[te [i con-centra]ia de CO2 – \nsa ceva mai t=rziu, decalat. De aici rezult` c` \nc`lzirea nu a fost cauzat` de cre[terea concentra-]iei de CO2, \ntruc=t cauza apare \ntotdeauna inaintea efec-telor”. Singer spunea \n conti-nuare: „Cred c` mul]i oameni de [tiin]`, ca urmare a unor date insufi ciente, au tras concluzia c` actuala \nc`lzire global` e cauzat` de gazele cu efect de ser`. De exemplu, CO2. Dup` p`rerea mea, s-au l`sat indu[i \n eroare de modele climatice matematice. Dac` un ase-menea model indic` o \nc`lzire


SE PARE C~ GRUPURILE DE INTERESE CARE FAC LOBBY PENTRU INTRODUCEREA TAXEI PE EMISIILE DE BIOXID DE CARBON V~D ZORILE UNEI AFACERI EXTREM DE PROFITABILE…


a climei, asta nu \nseamn` c` CO2 este cauza”.

Tot privitor la grafi cul pre-zentat de Gore, publicistul Christopher Monckton, fost consilier guvernamental pe probleme de mediu \n guvernul lui Margaret Tatcher, vorbea despre rela]ia invers` de cau-zalitate dintre \nc`lzirea climei [i emisiile gazelor cu efect de ser`: „Pe grafi cul lui Gore nu se poate vedea. El este \n mod inten]ionat inexact. Dac` este analizat \n detaliu, grafi cul indic` o cre[tere a concentra-]iei de CO2 dup` cre[terea temperaturii. Acesta este unul dintre momentele cel mai pu]in oneste din fi lmul lui Gore.”

Mult mai radical` este pozi-]ia lui John Coleman, fon-dator al canalului de televi-ziune Wheather Channel, care declara \ntr-o emisiune de [tiri din 8 noiembrie 2007: „|nc`lzirea globala nu e ceva legat de mediu sau politic`. Nu e o religie, ceva de genul ’crede [i nu cerceta’. Este [tiin-]`, meteorologie. |n acest do-meniu dispun de o experien]` de o via]`. V` spun, \nc`lzirea global` [n. red. - pe fondul activit]`ii umane] e un fapt absurd, o criz` artifi cial`, o fars`”.

BA SOARELE ESTE DE VIN~

|ntr-un articol f`r` prea mare rezonan]`, publicat \n versiunea online a publica]iei britanice The Telegraph (19 iulie 2004) – „Adev`rul despre \nc`lzirea global` – soarele e de vin`” – , autorii men]ioneaz`


studii ale unor grupuri de cercet`tori germani [i elve-]ieni care au investigat con-]inutul de beriliu din ghe]a-rii Groenlandei [i leg`tura acestuia cu radia]iile solare. Conduc`torul proiectelor, dr. Sami Solanki (foto), director al

Institutului Max Plank pentru Cercetarea Sistemului Solar din Göttingen, Germania, declara: „Soarele arde \n prezent mai puternic dec=t a f`cut-o vreodat` \n ultimii 60 de ani, [i asta poate afecta tempera-tura global`”. „Soarele este \n schimbare. Este mai str`lucitor dec=t era acum c=teva sute de ani, iar aceast` intensifi care a \nceput recent, \n ultimii 100-150 de ani”.

DÉJÀ-VU MEDIEVAL|nc`lzirea global` cauzat`

de emisiile de gaze cu efect de ser` pare s` aiba soarta unei ipoteze, care, repetat` la nesf=r[it, devine treptat un fapt incontestabil \n con-[tiin]a public`. La o privire de ansamblu, se vede destul de limpede motivul lipsei de con-sens a comunit`]ii [tiin]ifi ce,

care sus]ine c` schimb`rile cli-matice sunt cauzate de varia-]ii ale radia]iei solare sau de modifi carea concentra]iei de CO2 din atmosfer`. Aceste am`nunte sunt esen]iale, pentru c`, \n func]ie de acceptarea uneia dintre cele dou` teorii, taxa de poluare pe aproape toate utilit`]ile [i produsele de consum ar fi sau nu justifi -cabil`. Se pare c` grupurile de interese care fac lobby pentru introducerea taxei pe emisiile de bioxod de carbon v`d zorile unei afaceri extrem de profi ta-bile, poate cea mai profi tabil` din istorie, \n care fi ecare con-sumator accept` s` pl`teasc`, poate chiar con[tiincios, consi-der=nd c` [i-a f`cut datoria fa]` de propria planet`: o idee de business genial`, inspirat` parc` din modelul indulgen-]elor Evului Mediu. ST



Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.roMen]iona]i pe plic „Semnele Timpului”

UN SCOP |N VIA}~ ESTE CEA MAI BUN~ AP~RARE |MPOTRIVA MOR}II. PRIMO LEVI

SEMNELE

timpului

ST 35 (mai 2009)

Documents

Transcript of ST 35 (mai 2009)