Ssp_264 Ro Asistent de Franare

8/13/2019 Ssp_264 Ro Asistent de Franare

1/32

Asistent de franare

Constructie si functionare

Program de studiu individual 264

Service.

.


2/32

2

Nou Atentie

Indiciu

Din statisticile privind accidentele , reiese canu-

mai in 1999 ,493.527 de accidente au fostprodu-

se din cauza conducatorilor auto .Multe accidentecauzate deneatentie, de folosirea incorecta a stra-

zilor ,de viteza neadaptata la conditiile de drum

sau de distanta insuficienta ar fi putut fi evitate

printr-o mai buna functionare a franelor.

Ce inseamna aceasta ?

Cercetarile au aratatca multi conducatori auto

nu au actionat suficient franele in situatii denecesitate . Aceasta inseamna ca efectul maxim

posibil de franare nu a fost atins , deoarece

soferul nu a actionat suficient pedala de frana .

Din aceasta cauza a fost proiectat asistentul de

franare , pentru a sprijini soferul in situatii de

franare critice .

Programul de studiu individual reprezintaconstructia si functia dezvoltarilor noi.Continuturile nu sunt actualizate.

Indicatiile actuale privind verificarea , reglareasi repararea se gasesc in literatura corespunza-toare a serviciului clienti

S264_042


3/32

3

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

Asistent de franare hidraulic . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Constructie, comparatie si functionare. . . . . . . . . 8

Elemente constructive electrice. . . . . . . . . . . . . . 14

Plan functionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Asistent de franare mecanic . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Constructie si functionare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Service . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Verificati-va cunostintele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

ungeprfterEntwu

rfstand

Cuprins


4/32


5/32

5

Ce face asistentul de franare?

Pentru a raspunse la aceasta intrebare , sa conside-ram mai intai o manevra de franare fara asist. de franare.

Un conducator auto este luat prin surprindere de

faptul ca autovehiculul din fata sa franeaza brusc.

Dupa momentul de panica , acesta recunoaste si-

tuatia si actioneaza frana . Deoarece acesta ,proba-

bil , nu s-a aflat foarte des in situatii critice si din

aceasta cauza nu are idee cat de tare trebuie apa-

sata pedala de frana , el nu actioneaza pedala de

frana cu toata puterea.Din aceasta cauza nu se exer-

cita presiunea de franare maxim posibila in sistemsi astfel se pierde distanta de franare optima.

Autovehiculul nu se oprestein timputil.

.

Pentru comparare , consideram acum un autove-

hicul in aceiasi situatie , insa cu asistent de franare.

Ca si mai devreme , frana nu este actionata cu

suficienta putere . Asistentul de franare recunoaste

dupa viteza si dupa forta cu care a fost actionata pe-

dala de frana ca s-a ivit o situatie de urgenta . Prin

intrarea in functiune a asistentului de franare , cresteapasarea franei , pana la introducerea reglarii ABS ,

pentru a se inlatura o blocare a rotilor. Asa poate fi

utilizat efectul maxim de franare ce poate fi atins si

astfel distanta de franare se reduce considerabil.

S264_008

S264_006

S264_005


6/32

6

In functie de producatorul sistemelor de reglarea antipatinarii rotii , scopul dezvoltarii unui asis-

tent de franare a fost atins pe mai multe cai . In

prezent se deosebesc doua tipuri diferite :

- asistentul de franare hidraulic

- asistentul de franare mecanic

La asistentul de franare hidraulic , dupa cum a fostproiectat de firma Bosch , pompa de recirculare a

hidraulicii ABS/ESPserveste la cresterea presiunii.

De aici provine notiunea de asistent de franare hidra-

ulic. In legatura cu aceasta se vorbeste si despre

o crestere activa a presiunii .

Avantajul constructiv consta in faptul ca nu trebuiesc

instalate componente suplimentare in sistem.

La VOLKSWAGEN , asistentul de franare hidraulic

este introdus in prezent la Polo (modelul din 2002)

la Passat W8 si la D1.

Introducere

S264_075 S264_076


7/32

7

La asistentul de franare mecanic al firmei Conti-nental-Teves , cresterea presiunii si recunoaste-

rea unei situatii de urgenta se realizeaza prin

comp. mec. in amplificatorul fortei de franare .

Asistentul de franare mecanic este montat la

modelele actuale de Golf si Bora .

Ambele sisteme se folosesc de componentelesistemului , pentru a realiza functia asistentului

de franare. Din aceasta cauza , functia asisten-

tului de franare exista in prezent numai in legatu-

cu functia ESP.

In acest program de studiu individual , o sa se

explice diferenta intre asistentul de franare

hidraulic si cel mecanic.

S264_078S264_077


8/32


9/32


10/32


11/32

11

.

Daca soferul reduce forta de apasare pe pedala de

frana, atunci nu mai sunt indeplinite conditiile de

declansare. Asistentul de franare se "opreste",

deoarece a fost depasita situatia de necesitate

si trece in faza 2. Aici este adaptata presiunea de

franare din cilindrul rotii la forta de apasare a pe-

dalei. Trecerea din faza 1 in faza 2 nu este brusca,

ci se face intr-un mod confortabil. Asistentul de fra-

nare limiteaza astfel "participarea" sa la presiunea

totala de franare in favoarea fortei de apasare apedalei de frana. Daca aceasta participare atin-

ge in cele din urma valoarea "0", se ajunge din

nou la o functionare standard a franei.

.

Si in atunci cand nu se atinge anumita viteza

limita, asistentul de franare opreste interventia sa

in franare. In ambele cazuri se limiteaza presiunea

de franare prin comandarea supapelor respective

din blocul hidraulic. Lichidul de frana poate sa se

scurga catre acumulatorul de presiune si va fi

pompat inapoi in rezervorul de compensare

de catre pompa de recirculare.

.

Presiunea de franare va scade.

Presiune franare la cilindru frana roata

Presiunea exercitata pe pedala de frana de sofer

p [bar]

t [s]

Faza 2

a = Acumulator presiune

a

Rezervor compensare lichid de frana

Faza 2

S264_018

S264_014


12/32

12

.

Conditiile de declansare,

Prin indeplinirea anumitor conditii este recunos-cuta o franare limita si astfel se declanseaza

interventia asistentului de franare.

Pentru acesta el are nevoie de urmatoarele conditii:

1. Semnalul de la intrerupatorul lampa frana,

ceea ce inseamna apasarea franei

2. Semnalul de la senzorul de turatie, cat de

repede se deplaseaza masina

3. Semnalul de la senzorul de presiune de franare,

cat de repede si cu ce forta a apsat soferul

pedala de frana

Viteza si forta de apasare sunt determinatecu ajutorul gradientului de crestere a presiunii

in pompa centrala de frana. Aceasta inseamna

ca unitatea de comanda recunoasteprin interme-

diul senzorului de presiune din unitatea hidraulica

modificarea presiunii momentane din pompa cen-

trala de frana intr-o anumita perioada de timp.

Acesta este gradientul de cresere a presiunii.

Asistent de franare hidraulic

p [bar]

Intrerupator lampa frana

Senzor presiune franare t [s]

[km/h]

x in sy in bar

1

z in km/h

Senzor turatie

Valoare reala Valoare dorita

Unitate hidraulica cu calculator ABS

Interventia reglarii

S264_020


13/32

13

.

Pragul de cuplare pentru asistentul de franareeste o valoare definita. El depinde de viteza de

deplasare a masinii. Daca forta la pedala depa-

seste, inrt-un interval de timp, aceasta valoare defi-

nitaasistentul de franare incepe interventia in fra-

nare. Daca modificarea presiunii se situeaza sub

valoarea pragului, asistentul de franare intrerupe

interventia.

Aceasta inseamna ca, daca presiunea de apasare

la pedala ajunge intr-o perioda de timp t la o valoare1definita, atunci conditiile de conectare sunt indepli-nite si asistentul de franare intervine. Daca presi-

unea la pedala se obtine intr-o perioada mai lunga t2atunci curba are o panta mai mica si astfel nu sunt inde-

plinite conditiile de conectare, functia asistent de fra-

nare ramanand oprita.

Nu are loc interventia atunci cand:

- pedala de frana nu este actionata sau cand este

apasata prea usor,

- modificarea presiunii ramane sub valoareapragului,

- viteza de deplasare a masinii este prea mica

sau

- soferul apasa indeajuns de tare pedala de

frana

Un sofer dibaci creaza, prin apasarea pedalei de frana

si cu ajutorul amplificatorului de franare, destula presiune.

Blocarea rotilor este impiedicata de ABS.

Hotarator pentru interventia asistentului

de franare este panta curbelor de presiunep [bar]

p [bar]

t [s]

t [s]

t1 t2

Presiunea de franare la interventia ABS

Forta de apasare la pedala

S264_010

S264_021


14/32

14

.

Elementele electrice constructive

Intrerupatorul frana F

Este montat la blocul pedalier si recunoaste

apasarea pedalei de frana.

- Mod de functionare

Acesta este un intrerupator clasic, mecanic cu

2 pozitii de comutare.

- Utilizarea semnalului

Intrerupatorul livreaza 2 semnale:

Pedala frana apasata.

Pedala frana neapasata.

Semnalul de la intrerupatorul de frana este uti-

lizat pentru diferitele sisteme de franare, la mana-

gementul motorului si la aprinderea lampilor de

frana.

- Defectarea intrerupatorului

Fara acest semnal de la intrerupatorul de frana

functionarea asistentului de franare nu mai esteposibila. Functia ESP intra in regim de avarie.

- Diagnoza proprie

In cazul functionarii defectuoase a intrerupato-

rului, aceasta este recunoscuta de diagnoza

proprie si defectul inmagazinat in memoria de

defecte. In cazul inlocuirii intrerupatorului,

trebuie efectuat un reglaj de baza a pozitiei

acestuia (indicatiile respective le gasiti in do-

cumentatia de reparatie).


Semnal:

frana

neapasata

Semnal:

frana apasata

S264_029

S264_028

S264_025


15/32

15

.

U [V]

U [V]

Senzorul presiune de franare G201

La sistemele de franare cu ESP este insurubatdirect in unitatea hidraulica si determina presiu-

nea momentana din sistemul de franare.


Miezul senzorului este un element piezoelectric.

El reactioneaza la o modificare de presiune

prin modificarea distribuirii sarcinilor in interio-

rul elementului piezoelectric, ce determina la

randul ei o modificare masurabila de tensiune.Aceasta modificare de tensiune a senzorului

va fi receptionata si valorificata de catre calculator.

- Utilizareaa semnalului

Asa cum s-a descris, pe baza acestui semnal, ra-

portat la un interval de timp, se determina gradi-

entul de presiune cu ajutorul caruia se definesc

conditiile de cuplare a sistemului de franare.

- Defectarea senzoruluiFara acest semnal al senzorului de presiune

franare nu este disponibila functia asistent de

franare si ESP.

- Diagnoza proprie

Functionarea defectuoasa a senzorului este

"receptionata" de diagnoza proprie si este in-

magazinata in memoria de defecte a calculatorului.

gleichmige Ladungsverteilung

ungleichmige Ladungsverteilung

S264_027

S264_026

S264_054

S264_024


16/32

16

Senzorii de turatie G44 - G47

Acestia sunt senzori inductivi care determina cuun rotor ca roata de semnal,viteza actuala a

rotii , la fiecare butuc al rotii.

Mod de functionare

Senzorul consta intr-un miez de fier moale cu mag-

neti permanenti si o bobina.Campul magnetic

generat de magnetii permanenti in jurul miezului

de fier este influentat de roata de semnal

Modificarile campului magnetic induc in bobina

senzoriala o tensiune masurabila. Cu cat se depla-

seaza mai repede roata de semnal fata debobina,

cu atat mai ridicata este tensiunea senzoriala.

Folosirea semnalului

In functie de marimea frecventei,

calculatorul ABS determina turatia rotii.

Semnalul de turatie al rotilor este folosit de

sisteme diferite ale autovehiculului.

Caderea sistemuluiAsistentul de franare nu poate construi valoarea

marita dependenta de viteza , fara semnalul

senzorilor de turatie. Asistentul de franare

este deconectat

Asistentul de franare hidraulic

a - Magnet permanent

b - Miez de fier moale

c - Bobina

d - Rotor

a

b

c

d

U [V]

S264_022

S264_023


17/32


18/32

18

.


Pompa recirculare pentru ABS

In functionarea ABS pompa de recirculare preiao cantitate de lichid de frana aflat sub presiunea

creata de apasarea pedalei si de actiunea ampli-

ficatorului fortei de franare.


Este o pompa hidraulica in 2 trepte, ce este

cuplata/decuplata de catre calculatorul ABS.

Doua trepte inseamna in acest caz ca la fiecare

cursa a pistonului sa se realizeze o admisie

si o comprimare. La o pompa hidraulica cu o

singura treapta se realizeaza cele 2 cicluri lao cursa dubla.

Constructiv modul de lucru in 2 trepte este obtinut

prin realizarea unei camere de lucru in fata si

in spatele pistonului. Daca pistonul se misca

stanga, camera din fata se goleste iar in camera

din spate are loc admisia de lichid de frana.

Daca pistonul se misca la dreapta lichidul de

frana din camera din spate este presat inspre

canalul de admisie. Prin intermediul presiunii

initiale din canalul de admisie, se produce undebit de alimentare aproximativ egal. In acest

fel se realizeaza o crestere rapida de presiune.

Pompa suplimentara pentru crearea presiunii

initiale nu mai este necesara.

- Defectarea pompei de recirculare

In cazul nefunctionarii pompei de recirculare nu

mai pot fi disponibile anumite functii ale sistemu-

lui de franare, de ex. ABS. Totodata la defectarea

pompei nu este disponibil nici asistentul de franare.

Partea sub presiune

Partea de admisie

Camera din spate

Camera din fata

Piston

Presiune de admisie

Presiune initiala

Presiune de alimentare

S264_071

S264_070

S264_053


19/32

19

.

Plan functionare

A+ BaterieD Contact pornire

F Intrerupator frana

G44 Senzor turatie roata dreapta spate

G45 Senzor turatie roata dreapta fata

G46 Senzor turatie roata stanga spate

G47 Senzor turatie roata stanga spate

G201 Senzor presiune franare

J104 Calculator pentru ABS

J105 Releu pompa recirculare - ABS

J106 Releu supape magnetice - ABS

N99 Supapa admisie ABS dreapta fata

N100 Supapa evacuare ABS dreapta fata

N101 Supapa admisie ABS stanga fata

N102 Supapa evacuare ABS stanga fata

N133 Supapa admisie ABS stanga spate

N134 Supapa admisie ABS dreapta spate

N135 Supapa evacuare ABS dreapta fataN136 Supapa evacuare ABS stanga spate

N225 Supapa comuare -1- reglare dinamica a deplasariiN226 Supapa comuare -2- reglare dinamica a deplasarii

N227 Supapa presiune inalta -1-

reglare dinamica a deplasarii

N228 Supapa presiune inalta -2-

reglare dinamica a deplasarii

S Siguranta

V39 Pompa recirculare pentru ABS

a CAN high

b CAN low

A+

G44

F

D

G45 G46 G47 G201

a

b

J106 N99

N100

N101

N102

N133

N134

N135

N136

N225

N226

N227

N228

J105 V39

S S S

S264_078


20/32

20

Constructie...

Nucleul asistentului de franare mecanic dela Continental-TEVES este un grup de

comutare in amplificatorul fortei de franare.

Asistentul de franare mecanic

grupul de comutare mecanic

in amplificatorul fortei de franare

S264_030


21/32

21

bucsade blocare cu arc

Amplificatorul fortei de franare poseda o camera

de amplificare si una cu vacum. Fara actionarea

franei se obtine in ambele camere o subpresiune ,prin furtunul de absorbite .Amplificatorul fortei de

franare intra in functiune atunci cand la actionarea

franei camera de amplificare este lovita cu presiunea

atmosferica. Astfel rezulta o diferenta de presiune

intre camera cu vacum si cea de amplificare , astfel

incat, presiunea atmosferica exterioara sprijina misca-

rea de franare .

Grupul de comutare mecanic consta intr-un tub

blocare cu arc , un piston cu ventil precum si o colivie

a rulmentului cu bile si bucsa rulmentului.

colivia rulmentului cu bile

bucsa rulmentului

bara de presiune cu

piston cu ventil

camera cu vacum camera de amplificare

grup de comutare in

carcasa de comanda

saiba de reactie

carcasa amplificatorului fortei de franare

bara cu piston

pt. cilindrul

principal in tandem

carcasa de comanda

limitator de cursa mecanic

saiba de transmisie

S264_032

S264_031


22/32


23/32


24/32

24

Pentru deconectarea asistentului de franaremecanic trebuiesc considerate doua marimi.

Pe de o parte viteza de actionare a pedalei de

frana si pe de alta parte forta de actionare a

pedalei de frana

In grafic este reprezentat pragul de deconec-

tare. In domeniul verde, deasupra pragului de

deconectare, asistentul de franare este activ.

Exemplu:

1 Viteza de actionare redusa la forta de

actionare ridicata

2 Viteza de actionare ridicata la forta de

actionare redusa


forta

de

ac

tionare

a

pedaleide

frana

in

[N]

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

50 100 150 200 250

viteza de actionare a pedalei de frana in [mm/s]

1

2

asistent de franare activ

asistent de franare inactiv

Montarea asistentului de franare

S264_082


25/32


26/32

26


Limitarea asistentului de franare

Deoarece intreaga mecanica se misca in continuare

inapoi in amplificatorul fortei de franare , se depla-

seaza acum partea rosu deschis peste partea rosu

inchis. Astfel bucsa de blocare elibereaza iarasi

bilele .

Acestea sunt impinse in pozitia de iesire , in ultima

parte a miscarii de la grupa constructiva verde .

Functia franei de urgenta este deconectata.

Daca soferul ia piciorul de pe pedala de frana,

amandoua grupele constructive(rosie si verde )

se misca inapoi impreuna, pana cand limitatorul

de cursa ajunge la carcasa.

limitator de cursa

carcasa

bucsa de blocare elibereaza bilele

grupa constructiva verde este iar in pozitia de iesire

S264_064

S264_063

S264_062


27/32


28/32

28

.

Verificati-va cunostintele

1. La ce foloseste functia asistent de franare?

a Impiedica blocarea rotilor la o franare de urgenta.

b "Sprijina" soferul in situatii limita de franare.

c Indica soferului cat de tare trebuie sa franeze.

d atinge efectul de franare maxim posibil la pastrarea posibilitatii de virare.

2. La ce masini este folosit deocamdata asistentul hidraulic de franare?

a Golf

b Polo MJ 2002

c Passat W8

d Lupo 3L

3. Semnalele caror senzori sunt folosite pentru evaluarea conditiilor de activare a acestei

functii?

a Senzor pentru presiunea de franare

b Senzor pentru turatia motorului

c Senzori de turatie de la roti

d Senzorul de presiune pentru ABS

e Intrerupatorul de frana


29/32

29

cb

d

a =

b =

c =

d =

4. Denumiti componentele din desen

a

5. Pe ce se bazeaza efctul asistentului de franare mecanic?

a Presiunea conductei de absorbtie actioneaza opus fortei de franare astfel incat soferul nusimte nici o contraforta in pedala de frana .

b Contraforta de la cresterea presiunii in sistemul de franare este deviata catre carcasa de comanda ..

6. Ce conditii trebuiesc indeplinite pentru ca asistentul de franare mecanic sa devina

activ?

a La o viteza de actionare redusa , forta de actionare trebuie sa fie suficient de mare .

b La o forta de actionare redusa , viteza de actionare trebuie sa fie suficient de mare .

c Conditia de conectare depinde exclusiv de drumul parcurs de pedala.


30/32


31/32


32/32

Nur fr den internen Gebrauch VOLKSWAGEN AG, Wolfsburg

Alle Rechte sowie technische nderungen vorbehalten

140.2810.83.00 Technischer Stand 09/01

Di P i d hl f i

264

Ssp_264 Ro Asistent de Franare

Documents

Transcript of Ssp_264 Ro Asistent de Franare