Secretele sănătăţii - Remedii naturale • Secretul unei poţiuni miraculoase • pag. 1

1. Titlu.

2. Poţiunea Hoxsey. Harry Hoxsey, a trăit în prima jumătate a sec. XX, şi a fost un miner din M-ţii Apalaşi. El a alcătuit o reţetă din ierburi despre care susţinea că vindecă tumorile canceroase. După 20 de ani a ajuns să patroneze 17 clinici pe tot teritoriul SUA, în care se ofereau consultaţii în vederea internării la cea mai mare instituţie privată de tratare a cancerului situată în Dallas. Hoxsey a fost arestat de zeci de ori pentru şarlatanie. După procese nenumărate, activitatea lui a fost stopată de oficialităţile medicale texane.

3. Doctore, vindecă-te pe tine însuţi. Ironia soartei face ca Hoxsey să moară în urma unui cancer de prostată. “Miracolul” nu se adevereşte în cazul inventatorului său. Totuşi, ierburile lui Hoxsey continuă să fie cumpărate până astăzi de către amatorii de ierburi din Texas.

4. O abordare realistă. Pentru a putea folosi cu responsabilitate tezaurul cu adevărat uimitor al plantelor medicinale, fitoterapia trebuie abordată în mod responsabil şi realist. Cât de eficiente sunt preparatele din plante? Care sunt riscurile pe care le prezintă? Iată doar câteva întrebări de bun simţ care cer un răspuns întemeiat.

5. Fitoterapia astăzi. Remediile din plante medicinale au câştigat o popularitate crescândă începând din anii ’70 ai secolului trecut odată cu creşterea interesului populaţiei faţă de nutriţie şi exerciţii fizice, precum şi faţă de curente sau metode terapeutice cum sunt acupunctura, vitaminoterapia şi altele. Această reorientare a interesului s-a datorat în mare măsură faptului că medicina modernă nu a rezolvat problemele arzătoare cum este şi cancerul.

Secretul unei poţiuni miraculoaseOrientare în fitoterapie

Secretele sănătăţii - Remedii naturale • Secretul unei poţiuni miraculoase • pag. 2

6. O nouă medicină. Medicina recentă pune un accent tot mai mare pe dovedirea obiectivă a metodelor şi mijloacelor terapeutice. De aici şi aşa-numita “medicină bazată pe dovezi”. Sub influenţa acestei orientări generale, toate ramurile medicale, inclusiv fitoterapia, dovedesc o preocupare crescândă faţă de fundamentarea cât mai riguroasă a mijloacelor şi metodelor folosite.

7. O nouă fitoterapie. Efortul continuu al cercetătorilor duce la descoperirea de noi compuşi de origine vegetală. Structura lor chimică, proprietăţile lor fizice şi biochimice, efectele asupra culturilor de celule şi asupra animalelor, toate sunt studiate mai întâi în condiţii experimentale în laborator. Ulterior, orice preparat sau substanţă cu efecte promiţătoare, este studiată şi în condiţii clinice, pe un număr corespunzător de subiecţi umani. Scopul final este cunoaşterea cât mai precisă a efectelor, stabilirea modului de administrare şi a dozei adecvate.

8. O abordare mai responsabilă. Una din trăsăturile fitoterapiei ştiinţifice este urmărirea, inventarierea şi recunoaşterea posibilelor efecte adverse datorate administrării preparatelor din plante. De asemenea, concluziile cercetărilor sunt exprimate mai exact, evitându-se exagerările sau generalizările. Locul fitoterapiei tradiţionale - practicată pe baza cunoştinţelor dovedite sau nedovedite, a credinţelor şi practicilor specifice diverselor culturi sau civilizaţii este luat treptat de fitoterapia modernă. Principiul esenţial al acesteia este verificarea prin studii ştiinţifice sistematice a remediilor din plante.

9. Cele mai frecvente greşeli. Din nefericire, în folosirea remediilor din plante se fac şi greşeli. O bună parte din aceste erori se datorează încrederii oarbe acordate în general produselor considerate naturale. Cele mai frecvente greşeli observate în folosirea plantelor medicinale sunt următoarele:

a. folosirea pe durată nelimitată sau pe o durată foarte lungă; b. folosirea în cantităţi sau doze excesive;c. folosirea nediscriminatorie, fără a ţine seama de potenţialul toxic al unor plante;d. aprovizionarea din surse nesigure;e. aplicarea exclusivă a remediilor din plante, refuzul nejustificat al medicaţiei sau intervenţiei recomandate de medic.

10. Reguli de siguranţă. Pentru folosirea raţională a remediilor din plante şi pentru reducerea la minim a riscurilor trebuie să se respecte câteva principii generale importante.

Secretele sănătăţii - Remedii naturale • Secretul unei poţiuni miraculoase • pag. 3

11. Reguli 1- Panaceu? Ceaiurile sau plantele medicinale nu trebuie considerate un panaceu (remedii universale, bune în toate bolile).

12. Salvia - un panaceu. Plinius indica salvia în muşcăturile de

şarpe, epilepsie, parazitoze intestinale, boli de plămâni, tulburări de menstruaţie; Dioscoride o folosea ca diuretic şi pentru tratarea rănilor; medicii arabi din sec X considerau că salvia poate să asigure prelungirea vieţii până la nemurire. Francezii considerau că este bună la toate iar Carol cel Mare a ordonat ca salvia să fie cultivată în grădinile regale.

13. Ierburile suedeze. Într-una din cărţile populare de tratamente cu plante medicinale citim despre ierburile suedeze că “alungă durerile de dinţi, băşicile de pe limbă, crampele stomacale, gazele, constipaţia, durerile veziculei biliare, hidropizia, durerile de urechi, hemoroizii, melancolia, depresiile, convulsiile, tuberculoza, gonoreea, epilepsia, paraliziile, variola, erizipelul, cancerul...” Cele 45 de efecte senzaţionale, culminează cu următoarea afirmaţie: “Cine ia zilnic aceste picături dimineaţa şi seara n-are nevoie de altă doctorie. Pe scurt, ele gonesc absolut toate bolile. Trupul rămâne viguros, obrazul tânăr şi frumos” (Sănătate din farmacia Domnului pag. 84.)

14. Topul panaceelor. Pe lista plantelor cu faimă de leac universal ar mai putea fi incluse: aloe vera, ginsengul, brusturele, coada calului, gălbenelele, genţiana şi tătăneasa. Proprietăţile curative ale unor plante aparţinând fitoterapiei empirice, este deformat odată mai mult de intervenţia factorului comercial. E bine să ştim că dincolo de exagerările evidente, majoritatea plantelor din topul panaceelor au reale proprietăţi medicinale.

15. Reguli 2 - Context patologic. Ceaiurile din plante nu trebuie folosite ca tratament de bază al unor boli severe. Preparatele fitoterapeutice pot fi folosite în tratarea bolilor uşoare. În bolile severe se vor folosi ca tratament adjuvant şi numai cu acordul medicului.

Secretele sănătăţii - Remedii naturale • Secretul unei poţiuni miraculoase • pag. 4

16. Reguli 3 - Toxicitate. Fiţi conştienţi de toxicitatea unora dintre plantele medicinale şi folosiţi pe cât posibil numai ceaiuri fără constituenţi toxici. Evitaţi plantele medicinale cu acţiune drastică, plantele care conţin alcaloizi, glicozide, peptide toxice sau saponozide hemolitice. Din această categorie fac parte de exemplu: mătrăguna, măselariţa, ciumăfaia, vâscul etc.

17. Plante cu posibile efecte adverse. Există plante cu efecte utile dovedite dar care în anumite situaţii sau doze prezintă şi efecte adverse. O plantă din această categorie ar fi, de exemplu, sunătoarea care este folosită şi pentru acţiunea ei antidepresivă. În acest caz sunătoarea se foloseşte în doze mari, pentru o perioadă lungă, fapt care face posibilă manifestarea unui efect nedorit, şi anume, reacţia de fotosensibilitate la expunerea la soare în timpul tratamentului. Utilizarea se va face în condiţiile respectării măsurilor de precauţie.

18. Plante medicinale utile şi sigure. Există numeroase plante a căror utilizare este utilă şi în acelaşi timp suficient de sigură, dacă se respectă regulile elementare de administrare. Pe măsură ce studiile ştiinţifice vor aduce noi date, numărul acestora va creşte şi aplicarea lor va fi tot mai bine standardizată.

19. Plante utile fără riscuri. Pe lista plantelor cu efecte benefice şi a căror utilizare raţională nu este însoţită de riscuri sau efecte adverse notabile ar putea fi incluse următoarele plante: afinul, anghinarea, cătina albă, păducelul, pătlagina, sunătoarea, valeriana, aloe vera, echinacea şi ginsengul.

20. Reguli 4 Certificare, standardizare. Folosiţi numai ceaiuri preambalate, standardizate; evitaţi ceaiurile a căror provenienţă este dubioasă, vândute “la grămadă”. Citiţi cu atenţie eticheta de pe ambalaj. Evitaţi categoric ceaiurile sau extractele a căror compoziţie nu este precizată oricât de convingătoare ar părea scuza că ingredientele constituie „secret comercial”.

Secretele sănătăţii - Remedii naturale • Secretul unei poţiuni miraculoase • pag. 5

21. Reguli 5- Dozare corectă. Nu folosiţi mai mult de 1-2 ceşti de ceai în mod regulat. Efectele folosirii celor mai multe ceaiuri în cantitate mare şi pentru un timp îndelungat sunt necunoscute.

22. Reguli 6-Precauţie la categorii speciale. Femeile însărcinate şi copiii mici trebuie să manifeste precauţie deosebită în folosirea ceaiurilor medicinale, deoarece puţine dintre ele au fost testate pe deplin. Femeile însărcinate trebuie să consulte medicul înainte de a folosi plante medicinale.

23. Reguli 7 - Interacţiuni cu medicamentele. Atunci când plantele medicinale se administrează concomitent cu medicamentele, este foarte importantă verificarea posibilelor interacţiuni sau influenţe nefavorabile. Unele plante pot împiedica absorbţia unor principii active sau pot scădea efectele medicamentelor prin modificarea metabolismului.

24. Reguli 8 - Exclusivismul este periculos. Folosirea unui ceai medicinal în tratamentul unei anumite boli nu trebuie să înlăture sfatul unui medic competent. Amânarea tratamentului medical de specialitate poate fi periculoasă în cazul unor boli severe. Numeroase cazuri în care datorită lipsei de informare sau unei mentalităţi exclusiviste, intervenţia chirurgicală sau radioterapia au fost evitate, a survenit un deces prematur sau evitabil.

25. Secretul fitoterapiei fără riscuri. Oricât de convingătoare ar părea diversele ceaiuri sau preparate fitoterapeutice, amintiţi-vă de poţiunea miraculoasă a lui Harry Hoxsey. Dacă doriţi mai mult decât un experiment cu efecte benefice aparente, dacă doriţi să evitaţi cheltuieli inutile, complicaţii ireversibile şi regrete tardive, fiţi realişti, informaţi-vă şi luaţi decizii înţelepte.

Autor: dr. Valentin Nădăşan Data redactării: 24.10.2005Copyright 2005, Asociaţia Sănătate şi Temperanţă, Toate drepturile rezervate. Material realizat de dr. Valentin Nădăşan, Editura Prisma, Tg. Mureş. Imagini: Editura Prisma,Tg. Mureş; Hemera Technologies Inc. Canada. Înregistrări: Radio Vocea Speranţei, Bucureşti. Pentru a procura în mod legal acest material contactaţi-ne la vnadasan@sanatateplus.net sau telefon 0744-276 383.