S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC PUNCTUL Evolu]ii - …binelea cet@]ean european cu drepturi...

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Când vrei s@ placi lumii, trebuies@ te hot@r@}ti s@ înve]i o mul]imede lucruri care le afli prin inter-mediul oamenilor ce le ignor@”

Chamfort

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 291 anul 7 vineri, 14 ianuarie 2011 1 RON

C@ e avut sau mai pu]in avut, c@ e optimist saupesimist din fire, tot românul ar vrea s@ }tie acum, cândrupe primele file din calendar, cum va fi pentru el anul2011, în ce m@sur@ speran]ele lui de mai bine au }anses@ se împlineasc@. S@ nu uit@m c@ el vine dup@ doi anide strâns cureaua, în care a înv@]at pe propria piele tâl-cul unor termeni pe care abia îi citise prin pres@ }i decare credea c@ îl desparte un ocean de promisiunide}arte: criz@, recesiune, curbe de sacrificiu, austeritate,disponibiliz@ri, t@ieri de salarii. Dup@ atâtea urgii ab@tutepe capul lui exact atunci când socotea c@ a trecut hopulcel mare al integr@rii europene }i când se credea de-abinelea cet@]ean european cu drepturi depline, este firescca românul s@ sufle acum }i în iaurt }i s@ nu mai cread@în palavre politicianiste.

Laptele }i mierea - strict interzise în 2011

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Sunt patru tipuri de persoane în lume: îndr@gosti]ii, ambi]io}ii, observatorii }i imbecilii.

Cei mai ferici]i sunt imbecilii”.Georges Courteline

Aceast@ vacan]@ de iarn@, eu neplecând undeva }i„beneficiind”, ca tot omul, de programe române}ti,în general slabe, de televiziune – elegantul, chiarrafina tul „TV 5” nu putea s@ compenseze – mi-aoferit mai multe momente de respiro. Am putut,

dar, printre altele, citi mai mult }i mai în voie. Am avut vreme s@ rev@dcâteva filme din propria colec]ie, care la prima vizionare m@ impresionas-er@. Am putut gândi }i reflecta mai mult asupra a ceea ce este }i, posibil,va fi pentru noi. Iar considera]iile astfel, la început într-o oarece dev@lm@}ie,încep, iat@, u}or-u}or s@ se decanteze...

Dac@ despre creditarenu se va vorbi altfel înperioada urm@toare, ie}i -rea din criz@ se va faceatât de încet încât deose-birea între bine }i r@u vaavea nevoie de perioadeprea lungi pentru a ie}iîn evident@

Când pesimismul estesentimentul dominant, ar

fi suficient pentru a trece cât de cât de aceast@stare, de convingerea c@ mai r@u decât a fostnu se poate. C@ major@rile de taxe care seputeau face s-au f@cut; c@ disponibiliz@rile s-auterminat; c@ salariile nu mai scad; infla]ia numai cre}te.

În c@utarea creditelor

Dan POPESCU

continuare ^n pag. 4-5

Dan SUCIU


Mihai Eminescu, geniu rom$n cu anvergur@ universal@

Evolu]ii - involu]ii economice

AltermondializareaAltermondial izarea

este opus@ mondializ@riiactuale - acum avem de aface cu o nou@ etap@ deschimb@ri, este vorba de glo-balizare, de mondializare.Este vorba de amplificareanemaintâlnit@ a schimburilorexterne dintre ]@ri, de o cir-cula]ie intens@ a capi-talurilor, de o cre}tere spec-taculoas@ a multina]iona -lelor, despre cre}terea ma -

siv@ a profiturilor. Actualmente, omenirea este confrun-tat@ cu grave probleme globale, mediu, clim@, poluare,s@r@cie, violen]@ }i terorism. Atunci când vorbim despremondializare vorbim despre o mondializare care aprofun-deaz@ decalajele în dezvoltarea lumii, a consolidat }i con-solideaza, a cimentat }i cimenteaz@ “frontierele” între“boga]i” }i “s@raci”, a ]inut }i ]ine active focarele de con-flict în lume, a afectat }i afecteaz@ mediul ambient pân@la a pune în pericol supravie]uirea omenirii.


Mayerling - Pavilionul de v$n@toare devenit capel@

Ministerul Finan]elor

Implozii* }i explozii în zona lumilor paralele

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Solilocvii de duminic@

masterand Irina DAMIAN

SUMARUL (pe rubrici) al revistei

EUROECONOMIA XXIpe anul 2010

^n paginile 5, 6 }i 7

Sub egida Academiei Ro -m$ne, ^n Editura Academiei,sub coordonarea acad. prof. dr.Iulian V@c@rel, la sf$r}itul anu-lui trecut a ap@rut volumul alXII-lea din seria de “Studii deIstorie Economic@ }i Istoria G$n-dirii Economice”. Printre semna-tarii studiilor din volum - comu-ni c@ri la diferite sesiuni organi-zate de Academia Rom$n@ - men-]io n@m pe acad. Iulian V@c@rel,prof. Vasile Bozga, acad. P@unIoan Otiman, acad. Tudorel Posto -lache, dr. Aurel Vainer etc. Dou@ample studii din volum sunt sem-nate de profesorul Dan Popescu,primul studiu fiind consacratvie]ii }i activit@]ii lui FriedrichWilhelm Raiffeisen, iar al doilearevolu]ionarului francez PierreJoseph Proudhon.

New-Delhi, Idia

GLOBALIZARE CREDITE2 VINERI 14 IANUARIE 2011

urmare din pagina 1Alter mondializare este o mondia -

lizare mult mai profitabil@ individualpentru fiecare. Sistemul economicactual este unul interna]ional.

În prezent avem de a face nucu unul ci cu }ase tipuri concrete deeconomii de pia]@: tipul anglo-saxon,tipul vest-european, tipul economieisociale de pia]@, tipul nord-european,tipul paternalist, tipul economiei depia]@ exclusiv orientat@ spre exterior,tipul economiei de tranzac]ie de la so-cialismul estic. Deci este vorba de ungen proxim }i de diferente specifice.Fernard Braudel a spus c@ este vorbadespre un capi talism “interna]ional”,dar mai pu]in de un capitalism “mon-dial”, deoarece numeroase persoane}i teritorii au tr@it }i tr@iesc în “afaratimpului lumii”. Chavagneux spunea c@în dinamica }i extensiunea geograficaa capitalismului, faptul na]ional a fost}i este bine pronun]at. Francois Bayartspunea c@ îns@}i interna]ionalizareacapitalismului a creat }i a dezvoltatstatele na ]ionale; începând cu secolulXIX mon dializarea a mers }i merge înparalel cu universalizarea statului camod de organizare politic@ }i cu emer-gen]a unui sistem global de state ie -rarhi zate. Statele }i capitalismul nuau ascultat }i nu ascult@ de logicicontradictorii, ci, se supun unor di -nami ci de cuplu.

Lumea noastra, mondializat@ înbun@ m@sur@ este totu}i o lume indi-vidualist@ “fiecare penru el’, lozinc@ atrecutului, prezentului }i binen]eles aviitorului. Un fiecare “pentru el” carese exprim@ atât la nivelul indivizilor,cât }i la nivelul statelor, ale institu]iilor,care au intrat de mai multe ori în

rela]ii de confruntare unele cu altele.Altermondialismul este un ansamblude concep]ii ce au fost create cu prio -ritate de partizanii altermondializ@rii;este o mi}care a societ@]ii civile, aunei p@r]i din aceast@ societate, careneag@ modelul neoliberal al mondia -liz@rii, revendicandu-}i un model dedezvoltare mult mai grijuliu fa]@ deom }i mediu. Aceste teme }i idei seeviden]iaz@ în textele ONU cu privirela drepturile omului. Referiri se fac laautonomia popoarelor, protec]ia de me -diu, împlinirea unor revendic@ri demo -cratice potrivite unor variate orient@ripolitice. Se urm@re}te o anume demo -cratizare a instan]elor interna]ionale,integrarea B@ncii Mondiale }i a Fon -dului Monetar Interna]ional în ONU,

crearea unei organiza]ii politice mon-diale cu drept de decizie egal pentrustatele s@race }i pentru cele bogate,}i cu o adevarat@ reprezentativitate afemeilor.

Prefixul “alter” mondialiarea afost introdus ini]ial în Belgia, tocmaispre a face diferen]a fa]@ de antimon-dializarea. Politic, mi}carea altermon-dialist@ variaz@ între un reformism detip vestic }i imaginea unei reale rup-turi, cele dou@ componente reunindu-se împrejurul sloganului “O alt@ lumeeste posibil@”. Mi}carea a prins r@ -d@cini pe întreg parcursul secoluluiXX. S-a dezvoltat cel mai mult îns@la începutul anilor 1980, mai ales înstatele din Sud, odat@ cu lupta pen-tru reducerea datoriilor ]@rilor lumii a

treia. Manifestarile de la Seattle, dinStatele Unite ale Americii, din 1999,vor reprezenta, potrivit unor punctede vedere oficiale, primele ac]iuni me -diatizate ”altermondiaiste”. Au fost ur -mate de un prim Forum Social Mon -dial, alternative a Forumului Eonomicde la Davos, dar si de o mare Adu -nare în Italia, la Genova, împotrivaSummit-ului G8.

Altermondiali}tii, în marea lor va -ria]ie de exprimare regrupeaz@ persoa-ne de orizonturi diferite. Altermon -dialismul mai este numit }i “mi}careami}c@rilor” reprezentând mai mult ofunc]ionare pe orizontal@ înl@turândierarhiile verticale, urm@rind dezvo -tarea unor re]ele interna]ionale.

Cine sunt altermondiali}tii?

Acestia sunt antiliberalii ce se ridic@împotriva modelului liberului schimb;marxi}tii }i anticapitali}tii ce ap@r@ oanume form@ de interna]ionalism; na -]ionali}tii care doresc s@ proteje na -]iunea sau na]iunile de neo-liberalis-mul pie]elor; pacifi}tii, ce lupt@ pen-tru punerea în ac]iune imediat@ atratatelor de nonproliferare a armelornucleare; libertarienii care se îndep@r -teaz@ aproape în totalitate de la re -guli, reformi}tii de tedin]@, ce suntpartizani ai liberului schimb .

Este dificil a se construi un pro-gram politic complex, general, coe -rent, unic ca atare, care s@ aib@ cascop principal încercarea de a direc -]iona partizanii respectivi pe o sin-gur@ cale, comun@ pentru to]i. Seconstat@ actualmenete o discrepan]@imens@ între cei boga]i }i cei s@raci,care este foarte bine ecranizat@ înîntreaga lume.

Altermondialismul a fost asprucriticat, repro}ându-se atermondia li}tiloro slab@, incomplet@ analiz@ asura indi -catorilor economici, concluzii sub]iri,prevalen]a unui discurs umanist f@r@acoperire economic@. Dar argumenta -]iile altermoniali}tilor nu sunt deloc deneglijat, ele trebuie luate în seam@ îneforturile speciali}tilor din cele mai multedin ]@rile lumii pentru a construi o nou@paradigm@ a dezvolt@rii, cea [email protected]} carea mondialist@ constituie celputin o im portant@ reflec]ie intelectu-al@ asu pra lumii de ast@zi: reforma încurs de realizare dar }i cea solicitat@de ONU, dezbaterea deschis@ în cepri ve}te sta tutul }i func]ionarea B@nciiMondiale }i a FMI-ului, opinia public@din sta tele din sud, mai ales din Ame -rica Latin@, manifestat@ împotri va modi-a li z@rii astfel încât, interesele punc -tuale s@ nu dispre]uiasc@ chiar intere-sele generale etc.

masterand Irina DAMIAN

Altermondializarea

Asta nu înseamn@ evident nicic@ economia a reintrat pe cre}tere,c@ salariile revin la niveluri maibune, sau c@ infla]ia a sc@zut. Deo -camdat@, atingerea nivelului critic, }iatât, ar fi primul pas. Unul care cugreu poate fi atins. Nimic nu pareconvingator în adev@ratul sens alcuvântului acum: nici cifrele bune peexporturi sau produc]ie industrial@,nici revenirea european@ (pân@ la unpunct) }i nici m@car tonul foartelini}titor al ultimei evalu@ri a FMI pebaza c@reia s-a acordat tran}a dinianuarie. Dac@ este s@ avem o con-firmare c@ am atins acel prag minimea vine din aceast@ evaluare blând@care vorbe}te despre un viitor seninîn….2012 cu cre}tere economic@ depeste 3 procente }i revenirea con-sumului ca principal motor de cre} -tere. P@n@ atunci mai trebuie s@ tre-cem de anul acesta despre care, pa -radoxal, se pot spune mai pu]inedeocamdat@ decât despre 2012. Dareste momentul pentru o evaluarea }iapoi o punere rapid@ la b@taie a tu -turor resurselor pe care le putemidentifica drept valide în perioadaurm@toare }i asta pentru a puteaavea un 2012 bun. Pe scurt nu preaputem s@ pierdem 2011 }i s@ nufacem din el anul de curbur@.

Un lucru este clar: a miza doar

pe contextul interna]ional, pe for]acentrifug@ german@, a}adar pe expor-turi }i implicit pe produc]ie industri-al@ e insuficient. De}i ambele au merscu tura]ia bun@ anul acesta, s-a do -vedit insuficient. E nevoie de mai mult.{i acest mai mult înseamn@ bani. Iarbanii intr@ pe dou@ c@i: credite }iinvesti]ii. Dac@ despre investi]ii egreu de vorbit atunci când politicileguvernamentale precare se întâlnesccu o reticien]@ mondial@ de a b@gabani în pie]e precare, despre crediteputem vorbi de vreme ce ace}ti banisunt deja aici. Pe aceast@ cale ajun -gem la b@nci. Poate atuul cel maiimportant al României în acest mo -ment este s@n@tatea sistemului ban-car (cu excep]ia se pare a unor b@ncifoarte mici a}a cum sugera aceea}ievaluare a Fondului) }i p@strareaexpunerilor pe pia]a local@ la 98 &din nivelul de acum doi ani. Dovadaeste u}oara cre}tere a credit@rii în2010 fa]@ de anul precedent, o cre} -tere care nu vine doar din creditareaguvernamental@. Aceasta a cam ex -plodat ce-i drept, ajungând la 20 lasut@ din totalul creditelor de la doar8. Întrebarea este dac@ nu cumva arfi fost loc de ceva mai multe cred-ite neguvernamentale ceea ce ar ficreat premisele de intrare direct@ abanilor în economie, durerea cea marea momentului. Face sau nu statul un„crowding out”cu banii b@ncilor a}aîncât economia nu prea mai are ce

s@ ia? Exist@ un r@spuns oficial laaceast@ chestiune: oricum nu e ce -rere pe pia]@ a}a c@ b@ncile suntnevoite s@ împrumute statul pentru aface ceva cu banii. Dar acest r@s -puns risc@ s@ pun@ efectul în loculcauzei. Întreaga realitate a credit@riiar fi ar@tat altfel dac@ statul nu ar fitras peste un miliard de euro pelun@. Poate c@ b@ncile ar fi mai l@satceva bani spre b@ncile mam@, dar cusigurna]@ ar fi trebuit s@ fie mai vii,mai prezente în economie pentru a iplasa pe ceilal]i. Adic@ ar fi trebuits@ accepte ni}te dobânzi mai rezo -nabile. Mai aproape de dobânda depolitic@ monetar@. Nici nu mai }timde când aceast@ dobând@ e preamult sub dobânzile din pia]@ ca }icum ar face parte din alt@ realitate.A}a încât e simplu s@ spui c@ nuexist@ cerere pe pia]@ când creditelesunt scumpe }i oricum are cine s@le cumpere. Dac@ pre]ul credituluieste unul mai bun e firesc s@ nea}tept@m ca cererea s@ fie mai mare.Bancherii spun c@ e suficient@ lichi -ditate a}a c@ au tot interesul s@plaseze banii. {i totu}i nu o fac iardobânzile se men]in înalte. Toat@lumea pare acum resemnat@ pentruc@ infla]ia de aproape 8 la sut@ jus-tific@ tot: }i dobânzile înalte, }i lipsacererii }i reticien]a pentru afaceri.Dar situa]ia era similar@ }i cu sa}eluni în urm@ când infla]ia era 5 }i însc@dere. În plus, acum infla]ia ni se

spune nu e de natur@ monetar@. Dardac@ nu e a}a, atunci de ce bancileac]ioneaz@ ca }i când ar fi? Ce deo -sebire mai e? Practic, nici una. Doarc@ amestecând mereu cauza cu efec-tul se intr@ într-un cerc vicios al do -bânzilor mari care justific@ pe toat@lumea. Banca Na]ional@ c@ nu utili -zeaz@ politica monetar@ pentru a punepresiune pe dobânzi, statul pentru c@ia banii b@ncilor, b@ncile c@ nu daucredite, iar companiile c@ nu }i le

permit. {i a}a ne uit@m mai departela atuul care se nume}te sistemulbancar înc@ s@n@tos (creditele res -tante cresc vertiginos dar una pestealta }i ele se aproprie de plafonulmaxim) f@r@ s@ îl utiliz@m la maxi -mul. R@mâne a}adar s@ trecem înrevist@ bunele }i relele }i s@ nu }timunde putem trece creditarea: e bine c@b@ncile s@n@toase fiind pot da credi -te, ori e r@u c@ de}i sunt s@n@toase,nu prea dau.

În c@utarea creditelorDan SUCIU

Seattle - Statele Unite

Banca Na]ional@ a Rom$niei

urmare din pag.1{i totu}i o busol@, un punct de

reper îi sunt necesare în noianul deincertitudini care îi apas@ via]a. A}a -dar, vom încerca în cele ce urmeaz@s@ descifr@m certitudinile }i ipotezelecu care debut@m în acest an.

Ce }tim cu siguran]@ despre 2011?

� În primul rând, c@ ne bucur@maiurea c@ în contul BNR a intratchiar în aceste zile cea de-a 7-atran}@ din împrumutul de la FMI.Înc@ aproape 1 miliard de euro pedatorie care adaug@ noi pietre demoar@ de picioarele unei ]@ri care sedovede}te astfel incapabil@ s@ tr@ -iasc@ din resursele proprii. Ce-i drept,}i tran}a aceasta a fost ob]inut@ cuforcepsul, întrucât România nu s-adovedit, din nou, un elev prea sili-tor. Între altele, a fost ratat obiec-tivul achit@rii de c@tre stat a res -tan]elor de plat@ pentru sectorul pri-vat, iar în ceea ce prive}te evolu]iaPIB, potrivit Eurostat, România }iGrecia sunt singurele ]@ri din Co -munitatea European@ care înregis -treaz@ sc@deri economice anuale. Înfine, conteaz@ c@ tran}a a fostîncasat@ }i Guvernul a mai câ}tigatcâteva luni de respiro pentru platapensiilor }i salariilor bugetarilor.� A doua cetitudine const@ îndecizia noastr@ de a continua acor-dul cu FMI }i în 2011. Primul împru-mut s-a consumat, nu se }tie exactpe ce pentru c@ nimeni nu se simtedator s@ prezinte un raport am@ -nun]it na]iunii cu privire la destina]iaunui împrumut masiv pe care îl vompl@ti ani mul]i de aici înainte,începând chiar cu 2011. Cel careurmeaz@ ni se spune c@ va fi de tippreventiv, a}a, doar ca s@ ne asigu -re un plus de credibilitate pe pie]ele

financiare interna]ionale. Adic@, s@ nepermit@ s@ ne împrumut@m în con-tinuare din alte surse externe la do -bânzi ceva mai mici. R@mâne de v@zutcât de „preventiv” va fi acest nou acord,pentru c@ }i primul a fost prezentatdrept „centur@ de siguran]@” }i s-adus pentru salarii, nicidecum pentruinvesti]ii sau reform@.� În rest, anul 2011 va marca }imai adânc continuarea politicii deausteritate care unor comentatori dinpresa economic@ interna]ional@ înce -pe s@ le par@ un experiment contro-lat pentru ipoteza c@ beneficiile aces-tui gen de politic@ vor fi în final maimari decât impactul negativ al de -clinului veniturilor din taxe ca ur -mare a reducerii drastice a cheltu-ielilor. În consecin]@, sc@derea num@ -rului de angaja]i în sectorul public vacontinua }i în 2011, ]intele fiind celmai adesea pur subiective: 900 demii de bugetari i-ar fi suficien]i Ro -mâniei, dup@ cum decreteaz@ surse-le guvernamentale, f@r@ s@ demon-streze }i de ce aceast@ cifr@ re -prezint@ optimul în peisajul economic}i social al României.� {i pentru c@ de aici rezult@ logico cre}tere inevitabil@ a }omajului,Guvernul mai strânge cu o gaur@cureaua protec]iei sociale: ajutorul de}omaj nu va mai fi calculat în 2011în raport cu nivelul salariului minim}i nu va cre}te odat@ cu eventualamajorare salarial@ din acest an. Maimult decât atât, oamenii de afaceripierd de la 1 ianuarie a.c. scutireade care puteau beneficia timp de treiluni, de contribu]iile sociale pentruangaja]ii din }omaj tehnic.� Dar nici bugetarii noroco}i r@ma}iîn continuare în slujbe nu vor sc@pade securea austerit@]ii. Întreaga gam@de stimulente va disp@rea practic,acestea urmând s@ fie calculate caun plafon maximal, nu ca un nivelobligatoriu }i vor fi acordate în limi-ta acestui plafon total, strict în raportcu resursele bugetare disponibile.

� Pe plan social, pentru 2011 s-aplanificat (!?) un num@r de intern@riîn spitale mai mic cu 10 la sut@ fa]@de 2010, iar adaosul acceptat pentrumedicamentele utilizate în tratareaunor boli grave }i incurabile va firedus la maximum 1,5 la sut@ pen-tru achizi]ii cu am@nuntul }i 4 lasut@ pentru cump@r@ri angro. De alt-fel, întreg pachetul de beneficii asigu -rate de stat în sistemul medical va firevizuit cu asisten]a B@ncii Mondiale,astfel încât s@ nu mai fie acoperiteservicii de s@n@tate considerate (dec@tre cine }i pe ce criterii?) costisi-

toare }i neesen]iale.� Vor fi introduse în 2011 noi cri-terii pentru clasificarea contribuabi -lilor în mici, mijlocii }i mari, iar multtrâmbi]ata reducere a impozit@riifor]ei de munc@ va fi luat@ în calculdoar dac@ economia î}i va reveni }iva crea suficient „spa]iu fiscal”, pân@atunci sistemul de impozitare ur -mând s@ r@mân@ neschimbat.

Ce nu }tim înc@ despre anul 2011?

� În ciuda declara]iilor oficiale opti-miste, profe]iile asupra evolu]ieieconomiei României în 2011 sunt încea]@. Ne l@ud@m doar cu faptul c@au crescut exporturile }i c@ acestaeste un semn bun pentru anul încurs. Dar cele mai recente sondajedemonstreaz@ un grad înalt de neîn-credere în viitorul apropiat }i înfiravele m@suri de redresare pre-conizate. Dup@ cum se }tie, 80 lasut@ dintre români cred în prezent c@]ara merge într-o direc]ie gre}it@. Doidin trei manageri din România nu sea}teapt@ ca economia s@-}i revin@semnificativ în 2011, potrivit uneianalize A.T.Kearney. O treime nuîntrev@d deloc ie}irea din recesiune,iar restul se tem c@ vor fi puternicafecta]i de criz@ }i în acest an.

Întrebarea este când promisiu-nile guvernamentale vor fi în con-sens cu percep]ia }i gradul de în -credere al românilor, cu a}tept@rilemediului economic }i de afaceri?Abia atunci vom putea spune c@ necl@dim speran]ele pe temelii realiste.� În condi]iile în care miz@m totulpe revirimentul exporturilor româ -ne}ti, ne afl@m deja în fa]a unei altenecunoscute: cum vor evolua în2011 economiile din Uniunea Euro -pean@, care „înghit” peste 70 la sut@

din exporturile noastre?Ceea ce se poate constata deo-

camdat@ este c@ r@spunsul Europeila criz@ nu este de a rezolva directdezechilibrele majore create întrecentru }i periferie, ci de a insista pedisciplin@ fiscal@ }i reforme struc-turale. Drept urmare, se poate esti-ma c@ motoarele celor mai puterniceeconomii europene vor încetini înacest an, ca o consecin]@ a mut@riiaccentului de pe m@surile de stimu-lare pe cele de austeritate. Potrivitunui editorial din „The Economist” –„exist@ pericolul de a t@ia prea multcheltuielile într-un timp prea scurt.Vindecarea statelor bogate este înc@nesigur@, a}a încât efectul cumulat alacestor m@suri este îngrijor@tor”.

A}adar, avem înc@ de-a face în2011 cu ni}te r@ni deschise înOccident }i dac@ ele mai dor la fa]alocului, ne putem lesne închipui ceecouri vor transmite în fragilul or -ganism economic românesc.

** *

Singura concluzie de bun sim]în urma acestei analize este c@, anulacesta, vom lucra, ca }i în 2010, peipoteze de dezvoltare }i nu pe certi-tudini.

De altfel, pre}edintele B@sescuînsu}i, altfel un exponent statornic aloptimismului românesc, ne promiteadeun@zi „un 2011 în care nu vacurge cu siguran]@ lapte }i miere”.Potrivit ra]ionamentului care decurgedin atitudinea actual@ a domniei sale,ne putem întreba: dac@ a ie}it r@ucând ni s-a promis c@ va fi bine,cum ne va fi în acest an când ni seinterzice s@ gândim m@car la traiuldemult uitat, cu ceva lapte }i miere?

3REALIT~[I {I PERSPECTIVEVINERI 14 IANUARIE 2011

Laptele }i mierea - strict interzise în 2011

Washington DC - Sediul FMI

Bucure}ti - Sediul guvernului

Emil DAVID

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 14 IANUARIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1...Deseori suntem tenta]i s@

amplific@m sau, dimpotriv@, s@ com-plic@m mai mult decât trebuie. Uneori,vedem copacii, sc@pând din privirip@durea, alteori vedem p@durea, darsc@p@m din priviri copacii. Or, în fapt,problemele sunt mult mai complicate,se destram@ sau se împletesc petraiectorii ce par încurcate }i sunt maidificil de sesizat. Ceea ce m-a impre-sionat mai mult în reflec]iile mele suntîns@ evolu]iile, parcursurile economice,sociale, culturale, politice paralele, „sce -nele” paralele, evolu]ii care au ridicat}i ridic@ pentru oameni bariere, cel maiadesea greu de dep@}it, bariere careinduc, dezvolt@ implozii }i explozii - însensul social corect al acestor cuvinte- dintre cele mai dureroase. Cu sigu-ran]@ }i nocive. Copertinele fragile setopesc }i r@mâni, relativ brusc, în b@ -taia vântului }i a ploii. Barierele de carevorbim, barierele care separ@ lumileparalele – lumea celor boga]i delumea celor s@raci; lumea deciden]ilorde cea a celor ce suport@, chiar su -fer@ deciziile respective; lumea politi-cienilor vero}i, deta}a]i total de misiu -nea lor asumat@ de servitori ai na -]iunii, de cea a oamenilor f@r@ veleit@]ipolitice; lumea celor care încearc@ s@fac@ ceva prin propriul efort, de lumeacelor care fur@ de la stat sau delumea celor care nu fac aproapenimic; lumea speculan]ilor („specula-torilor”) de lumea celor care produc;universul factorului public, care areproprii s@i profitori, de universul indi-vidului ca atare; de multe ori lumeavirtual@ conceput@ de unii ca un „z@ -h@rel” pentru mul]ime, de lumea real@– pot fi evidente sau aluzive. Pot fivizibile sau subterane, brutale, violentesau rafinate, ac]iunile în cadrul lor,urm@rind s@ interfereze, purtând cam

acelea}i etichete. O întreag@ experien]@mondial@ demonstreaz@ c@ persisten]a}i chiar stimularea frontierelor respec-tive a generat, pân@ la urm@, mari ne -norociri, catastrofe dintre cele mai urâte,dintre cele mai grele, mai cumplite.

Cu atât mai mult a fost nu -trit@ cumularea, implozia }i exploziaacestor energii negative cu cât indife -ren]a, dispre]ul, ura chiar ale uneilumi fa]@ de cealalt@, ale unui universfa]@ de altul, inflexibilit@]ile ca atare,au devenit }i devin mai pronun]ate,mai notabile. Revolu]ia rus@ din octom-brie 1917 se v@de}te perfect explica-bil@ astfel. [arul }i curtea sa, marii

proprietari, marele cler, marii negus-tori, marii burghezi, atâ]ia câ]i erau,tr@iau într-o lume de vis, desp@r]it@net de mizeria, mai mare sau maimic@, dar mizerie totu}i, a celorlal]i.Dar Revolu]ia francez@ de la 1789,generat@, pe un plan esen]ial, }i desemnifica]iile multiple ale stupizeniei }iindiferen]ei lui Marie Antoinette, ceacare recomanda poporului „Dac@ nuave]i pâine, mânca]i cozonac”? Cealtceva a reprezentat revolu]ia clamat@de Marx - }i care a dobândit ulterioraccente }i de un alt tip – decât uralumii celor împila]i, fa]@ de lumeaparalel@ a celor împ@timi]i de goana

dup@ îna vu]ire, gândindu-se doar la ei}i deloc la ceilal]i? Dar destr@marea }ipr@ bu}irea sistemului colonial generat@nu atât de construc]ia lui ini]ial@ – înbun@ m@sur@ (desigur, în pandant cucosturile ca atare) benefic@ pentru to]i– cât de gestiunea lui ulterioar@, înspiritul }i în întuneciunile dispre]ului }iindiferen]ei celor din metropol@ fa]@ deb@}tina}i, ale jefuirii de c@tre coloni}ti,de c@tre metropol@, a b@}ti na}ilor? De -sigur, exist@ scuze c@ a}a erau }i aufost cutumele vremii, dar ulterior s-apl@tit astfel un pre] greu - }i de o parte,}i de alta. Dar nazismul, aproa pe claus-trat într-o lume a lui din care a aruncatîn haos }i în moarte o lume mult mainumeroas@, mult mai în tins@, pe careo dispre]uia, o umilea, o condamnasela distrugere? Dar co munismul, adeptdeclarat al unei largi doctrine sociale(chiar dac@ confuz@) }i procedând toc-mai pe dos, închis, închistat tot maimult într-o lume a nomenclaturii de -venit@, de multe ori, }i antisocial@ }iantidemocratic@, de p@rtat@ de cei mul]ic@rora le era impus@, fapt ce a n@scutveritabile drame }i tragedii? Iar }irulpilduitor, de o mai mare sau mai mic@întindere, ar putea continua...

...S@ revenim, îns@, mai aproa-pe, la cartea }i filmele pomenite îndeschiderea însemn@rilor mele. Toatese înscriu evident – chiar dac@ detalii –în acela}i cadru de evolu]ii ale unor lumiparalele evidente, generând mult amar,lacrimi }i sânge, deteriorând prezen tul}i înecând gândurile bune }i aspira]iileîntr-un ocean de neîncre dere }i [email protected]@, volumul „Tr@darea”, de Sam }iChuck Giancana, fratele }i fiul s@u,respectiv nepotul celui care a fost anibuni }eful Mafiei din Chicago, Sam„Mooney” Giancana (Ed. RAO, Bucu -re}ti, 1993). Potrivit celor din carte, Mafiadin marele ora} american Chicago con-

trola nu doar pegra - }i genera ceamai mare parte a de lincven]ei - dinacest ora}, ci chiar de pe întregul ter-itoriu al Statelor Unite, cu excep]iaNew-York-ului care avea propria saMafie. Era o lume a bani lor ob]inu]iprin crim@, extorcare, din prostitu]ie,„protec]ie”, ho]ii, tâlh@rii, contraband@,o lume care integrase în ea poli]ie,politicieni, senatori, deputa]i, mini}trii,primari, antrepenori, constructori etc.Autorii men]iona]i ai c@r]ii – o saga afamiliei Giancana, dar mai ales al lui„Mooney”, scris@ din interior, pe bazaconfesiunilor lui „Mooney” Giancana,cu dovezi, date, cifre, etc. - arat@implica]iile esen]iale ale gangste rilordin Chicago condu}i de „Mooney”, înasasinarea pre}edintelui J.F.Kennedy, afratelui s@u Robert Kennedy, în ata culdin „Golful Porcilor” asupra Cubei, relev@le g@turile, uneori, cu gangsterii ale luiHarry Truman, viitorilor pre}edin]iLyndon B. John son }i Ri chard Nixon,unor înal]i prela]i, etc. Rela]iile sef@ceau }i se desf@ceau pe baz@ de„contract”, de unde venea glon]ul pen-tru victim@ }i bani mul]i pentru execu-tor, comanditari, iar de aici o pre-siune, o fric@ paralizant@, acceptul,cooperarea, supunerea.

...Numai jum@tate sau chiardoar un sfert din ceea ce „Mooney”Giancana se confesa fratelui s@uChuck dac@ ar fi adev@rat – logic,pare s@ fie, ^ns@ trebuie ]inut seamac@ este vorba doar de o carte }i nude altceva - }i tot ar rezulta o team@înfrico}@toare fa]@ de felul în care afost }i în care este manipulat@, dese-ori, lumea. Mai multe din aceste „con-tracte” porniser@ de la faptul c@ JoeKennedy - tat@l lui John }i al luiRobert - important traficant de alcoolîn vremea prohibi]iei }i din care af@cut bani frumo}i, reu}ise, prin spri-

Dan POPESCU

Implozii* }i explozii în zona lumilor paralele

Vedere din Chicago

Evolu]ii - involu]ii economice

J. F. Kennedy

Sam “Mooney” Giancana*Implozie: iruperea brutal@ }i rapid@ a unui fluid într-o incint@ care se afl@la o presiune net inferioar@ comparativ cu presiunea mediului exterior.

VINERI 17 DIANUARIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~ SUMAR 2010

c my b

jinul direct al lui „Mooney” Giancana,la ordinul acestuia, s@-i fie anulat un„contract” în ceea ce îl privea, Joe aflân-du-se, o bun@ perioad@, sub amenin -]area direct@ de a fi împu}cat, a luiVito Genovese, „Don”-ul Mafiei dinNew-York. „Subordonat” lui Giancana,Joe nu }i-a pl@tit datoria... Ceea ce,verificând }i din alte surse, pare, dinnou, verosimil... Erau, toate acestea, olume, un univers dominate doar de in -teresele lor directe, departe de aspira -]iile americanilor de rând care tr@iau în -tr-o alt@ lume, paralel@. Au început s@conteze, pe primul plan, nu atât munca,nu atât visul american, nu atât indus-tria, fermierii, cercet@torii, specia li}tii, ma-nagerii etc., cât narcoticele, cazinourile,jocurile de noroc, pegra, prostitu]ia,specula]iile... Iar Statele Unite vor pl@tio asemenea structur@. În timp, maimulte din motivele c@derilor ei re -cunoscute în plan economic, social,se vor v@di într-o asemenea stare...

Pe urm@, excelentul film allui Nicolae M@rgineanu, „Undeva înest”, inspirat de romanul „Fe]elet@cerii” al lui Augustin Buzura. Drama]@r@nimii române obligat@ din primiiani de „socialism” s@ adere la colec-tivizare, la un tip de colectivizare încare proprietatea }i fructele ei eraudistruse, harnicul care agonisise câteceva era pus pe acela}i loc cu lene}ul}i be]ivul, satul ca atare fiind nemij -locit subordonat politicii unui partid larândul s@u subordonat Moscovei, ceî}i propusese s@ destrame tot ce eraefort }i tradi]ie na]ional@, Românieinterbelic@, românism. E}ti, desigur, im -presionat de jocul deosebit al chiar re -gizorului de film, în scenariu, gospodartransilvan înst@rit care se opune opri -m@rii sociale }i politice, e}ti impre-sionat de tragedia pe care a tr@it-o]@r@nimea, dar remarci, deopotriv@, lu -

mea paralel@ cu realit@]ile }i dorin]eleoamenilor, a activi}tilor }i organelorrepresive chemate s@ traduc@ în fapto astfel de concep]ie, neavând nici unfel de comunicare constructiv@ cu uni-versul veritabil al satului românesc...

Un alt film? „Mayerling”,regizat de Terence Young }i avânddrept interpre]i principali pe Omar Shariff(Prin]ul arhiduce Rudolf), CatherineDeneuve (Maria Vetsera), James Man -son (Împ@ratul Franz – Joseph) }i AvaGardner (Împ@r@teasa Elisabeta). Viena,Austro-Ungaria anilor 1880. ArhiduceleRudolf, mo}tenitor al tronului, aflatîntr-o c@snicie banal@ cu o prin]es@belgian@, se îndr@goste}te nebune}tede tân@ra Maria Vetsera, este drept,contes@, dar nu spi]@ regal@, tân@r@care r@spunde cu ardoare pasiunilorlui. O „dragoste imposibil@”, în contratuturor ra]iunilor de stat, preocupândamplu pe toat@ lumea, o dragoste carenu va putea afla un alt deznod@mântdecât moartea, sinuciderea celor doi înpavilionul de vân@toare al Casei impe-riale, de la Mayerling, de lâng@ Viena.Împrejur@rile au f@cut s@ merg de maimulte ori la Mayerling, înnoptatul aicifiind, la condi]ii de confort asem@n@ -toare, mai ieftin decât cel din CapitalaAustriei. Iar oricât de frumoas@ eraziua, oricât de frumos str@lucea soareledintre culmi, oricât@ bun@ dispozi]ieaveai, la Mayerling erai, totu}i, trist, temarca drama celor doi îndr@gosti]i...

Unde sunt, îns@, lumile para-lele? Iat@-le, le sesizezi relativ u}or. Pede o parte, Curtea }i demnitarii ei, cupreocup@ri marcate prea mult în di -rec]ia balurilor, frivolit@]ilor, intrigilorde palat, }i lumea intereselor reale aleevolu]iei ]@rii }i ale oamenilor dinAustro-Ungaria, pe de alt@ parte. Co -municare aproape deloc între celedou@ universuri. Imperiul, }i din acest

motiv, va v@di înfrângeri nete în pri -mul r@zboi mondial, va plesni rapiddin toate încheieturile sale. Se n@ruiaun colos cu picioare de lut...

În sfâr}it, cel@lalt film? „Po}ta-}ul sun@ întotdeauna de dou@ ori”,varianta de sub direc]ia lui BobRafelson }i având ca interpre]i princi-pali pe Jack Nicholson – FrankChambers }i pe Jessica Lange – Cora,dup@ o nuvel@ a lui James Cain. Dinnou dou@ lumi paralele, cea a luiFrank }i Cora, care vor recurge lacrim@ pentru a-}i conserva leg@turaatât de p@tima}@, }i cea real@, a unorconvenien]e acceptate de care nu

aveai, nu ai cum s@ nu ]i seama. {idin nou sfâr}itul dramatic......Lumi, universuri paralele, drame, la -crimi, multe lacrimi, dureri sfâr}ie -toare. Societatea are o structur@ rela-tiv unitar@, de multe ori evad@rile dinsistem în evolu]ii paralele gener$nd,demonstrând un pre] greu. Lucru dincare ar trebui s@ înve]e – p@strându-sepropor]iile - }i politicienii no}tri, „puteri-le” care s-au succedat de la Revolu]ieîncoace. Decapitalizarea, dezindustri-alizarea, o agricultur@ de bine de r@uproductiv@ transformat@ într-o agricul-tur@ de subzisten]@, de slab@ produc-tivitate, destimulat@ în a p@trunde pe

pia]@, infrastructuri dezastruoase,declinul abrupt al economiei, lipsa lo -curilor de munc@, o datorie extern@ mareca o povar@ imens@ pe umerii celor caresunt }i ai celor care vin, o datorie, dinp@cate, f@r@ efecte în planul progresu-lui economic, social, sunt lumea [email protected] multe ori rupt@ de universul politicroz, generos, cu false energii “debordante”pentru a fi onorat în orice condi]ii.Frontiere severe au desp@r]it }i despartcele dou@ lumi. Ceea ce a însemnat }iînseamn@, pe un plan esen]ial }i chiardac@ într-un ca dru european, vie]i de -teriorate, idealuri, aspira]ii, speran]evulnerabilizate, proiecte e}uate...

EUROECONOMIA XXI 2010Înv@]amânt economic

Dan Popescu - C@pr@re], Sibiu: ”mo -mentul zero”, nr. 247/22 ianuarie 2010

Carmen Com@niciu - Asocia]ia Facul -t@]ilor de Economie din România (AFER)a s@rb@torit cinci ani de activitate (I), nr.252/24 februarie 2010

Carmen Com@niciu - Asocia]ia Facult@ -]ilor de Economie din România (AFER) as@rb@torit cinci ani de activitate (II), nr.253/5 martie 2010

Carmen Com@niciu - Facultatea de {tiin]eEconomice a ULBS la începutul anuluiuniversitar 2010-2011, nr. 279/1 octom -brie 2010

Dan-Alexandru Popescu - Conferin]a”Diaspora în Cercetarea {tiin]ific@ }i Înv@ -]@mântul Superior din România” 21-24 sep -tembrie 2010, nr. 279/1 octombrie 2010

Dan Popescu - Reuniune academic@ laASEM Chi}in@u, nr. 280/8 octombrie 2010

Mari interprinz@toriDan Popescu - Waren Buffett, investi-

torul inteligent, nr. 252/24 februarie 2010Dan Popescu - Waren Buffett, investi-

torul inteligent (II), nr. 253/5 martie 2010

C@r]iDorel Morând@u - Dan Popescu - Cata -

clisme economice care zguduie lumea,nr. 277/17 septembrie 2010

Punctul pe EuropaEmil David - Semne bune anul n-are!,

nr. 245/8 ianuarie 2010Emil David - Un buget numit NEPU -

TIN[Ă, nr. 246/15 ianuarie 2010Emil David - România deschide ”sezonul

cosmetiz@rilor”, nr. 247/22 ianuarie 2010Emil David - Un scenariu absurd: opti-

mism f@r@ frontiere intr-o mare de da -torii, nr. 248/29 ianuarie 2010

Emil David - Avem o ]ar@. Dar }i preamul]i care-}i dau cu p@rerea, nr. 249/5februarie 2010

Emil David - Davos }i G7 - visul uneinop]i de iarn@, nr. 250/12 februarie 2010

Emil David - Tinere]e f@r@ b@trâne]e }ivia]@ f@r@ de pensie !, nr. 251/17 februa -rie 2010

Emil David - Filosofia fiscal@? Un fleac,am ciuruit-o..., nr. 252/24 februarie 2010

Emil David - ”Via]a e grea, dar ne des-curc@m!”, nr. 253/5 martie 2010

Emil David - Criza noastr@ nu seam@n@cu criza lor ! {i nici cu solu]iile lor, nr.254/12 martie 2010

Emil David - Criza care te poate facemiliardar, nr. 255/19 martie 2010

Emil David - Infla]ie de speran]e, deficitde realism, nr. 256/26 martie 2010

Emil David - Cine nu are în]elep]i s@-}i cumpere!, nr. 257/2 aprilie 2010

Emil David - Centur@ de siguran]@ f@r@termen de garan]ie, nr. 259/16 aprilie 2010

Emil David - Un rating pentru lini}teanoastr@, nr. 260/23 aprilie 2010

Emil David - Sindromul grecesc - undu} rece pentru Comunitatea European@,nr. 261/30 aprilie 2010

Emil David - Prea mici pentru faptemari, nr. 262/7 mai 2010

Emil David - Dac@ a} fi fost JeffreyFranks..., nr. 263/14 mai 2010

Emil David - Salt mortal în circuitulcrizei, nr. 264/21 mai 2010

Emil David - Cum se poate petici unbuget nesustenabil?, nr. 265/28 mai 2010

Emil David - Modelul polonez versus anti-

modelul românesc, nr. 266/4 iunie 2010Emil David - Condamna]i la faliment?,

nr. 267/11 iunie 2010Emil David - Numai pensionar s@ nu fii!,

nr. 268/18 iunie 2010Emil David - Un pod al suspinelor, nr.

269/25 iunie 2010Alin Opreana - De la criza de lichidit@]i la

criza datoriilor suverane, nr. 270/2 iulie 2010Dan Popescu - Criz@ }i cre}tere în ”U”,

nr. 271/9 iulie 2010Dan Popescu - Criz@ }i cre}tere în ”U”

(II), nr. 272/16 iulie 2010Emil David - Cele trei sau mai multe

i-uri ale unei pseudoguvern@ri, nr. 273/23iulie 2010

Emil David - Condamna]i, f@r@ drept deapel, la s@r@cie lucie, nr. 274/30 iulie 2010

Emil David - Pesimismul bine temperatal unor prognoze de complezen]@, nr.275/6 august 2010

Emil David - Strategie de avarie pen-tru români: austeritate de pâine, nr.276/10 septembrie 2010

Emil David - O }ans@ care nu trebuiepierdut@: politica de coeziune comunitar@,nr. 277/17 septembrie 2010

Emil David - Criza mondial@ - pentruunii mum@, pentru al]ii cium@, nr. 278/18septembrie 2010

Emil David - Captivi în propria nepu -tin]@, nr. 279/1 octombrie 2010

Emil David - Politica monetar@ - dezba-teri de idei, la slujirea interesului na]io -nal, nr. 280/8 octombrie 2010

Emil David - Unde ne sunt optimi}tii?,nr. 281/15 octombrie 2010

Emil David - Criza care remodeleaz@configura]ia puterilor lumii, nr. 282/22octombrie 2010

Emil David - Mo]iune de cenzur@ cuadres@ necunoscut@, nr. 283/29 octom -brie 2010

Emil David - Realitatea crizei: cine odescoper@ ultimul iese cel din urm@ dinea, nr. 284/5 noiembrie 2010

Emil David - O veste rea pentru ro -mâni: caprele vecinilor tr@iesc bine, nr.

285/12 noiembrie 2010Emil David - Esen]a reformei: n-avem

bani, dar o vom duce bine, nr. 286/19noiembrie 2010

Emil David - Despre model }i antimo -dele la vreme de criz@, nr. 287/26 noiem-brie 2010

Emil David - Acarul P@un - singurulvinovat pentru îndatorarea ]@rii!, nr.288/3 decembrie 2010

Emil David - Cursul valutar - ruleta lacare se joac@ relansarea economic@ a]@rii, nr. 289/10 decembrie 2010

Emil David - Adev@ruri amare din sonda-je de opinie, nr. 290/11 decembrie 2010

Criza economic@Georgiana-Andreea Sultanu - Conside -

ra]ii cu privire la proiec]ia componentelorcrizei economice financiare mondiale pezona economiei române}ti (IV), nr. 246/15ianuarie 2010

Ilie Banu - Perspective asupra crizei,nr. 247/22 ianuarie 2010

Georgiana-Andreea Sultanu - Conside -ra]ii cu privire la proiec]ia componentelorcrizei economice financiare mondiale pezona economiei române}ti (V), nr. 247/22ianuarie 2010

Dan Suciu - Spiritul, nu litera acordu-lui cu Fondul, nr. 248/29 ianuarie 2010

Dan Suciu - Pre]uri de criz@, nr. 250/12februarie 2010

Emil David - Criza care na}te c@r]i, nr.251/17 februarie 2010

Dan Popescu - ”Cei 10 stâlpi aiîn]elepciunii”, nr. 254/12 martie 2010

Cristina Elena Pascu - Asem@n@ri }ideosebiri între mare depresiune dintreanii 1929-1933 }i criza economico-finan-ciar@ actual@ (I), nr. 254/12 martie 2010

Dan Suciu - Elegii de criz@, nr. 254/12martie 2010

Dan Popescu - ”Cei 10 stâlpi ai în]e -lepciunii” (II), nr. 255/19 martie 2010

Cristina Elena Pascu - Asem@n@ri }ideosebiri între mare depresiune dintreanii 1929-1933 }i criza economico-finan-

“Gang din Sibiu” - pictura ^n tempera de Mihaela Popa

Marilyn Monroe

- sumar -

ciar@ actual@ (II), nr. 255/19 martie 2010Dan Suciu - Grecizarea României, nr.

255/19 martie 2010Cristina Elena Pascu - Asem@n@ri }i

deosebiri între mare depresiune dintreanii 1929-1933 }i criza economico-finan-ciar@ actual@ (III), nr. 256/26 martie 2010

Ioan Radu - Criza financiar@ }i econo -mic@, nr. 256/26 martie 2010

Dan Suciu - Lumea creditelor speriate,nr. 261/30 aprilie 2010

Dan Suciu - Euro-înc@rc@tura, nr. 262/7mai 2010

Dan Popescu - Timpuri grele, compli-cate, nr. 263/14 mai 2010

Dan Popescu - Criza. Evolu]ii, desf@ -}ur@ri, nr. 264/21 mai 2010

Mihai Turcu - Despre criz@, nr. 266/4iunie 2010

Dan Suciu - Cum am ajuns aici ?, nr.266/4 iunie 2010

Loredana Alexandra Neam]u - PIIGS -A început furtuna?, nr. 267/11 iunie 2010

Dan Suciu - Criza pensiilor. Genera]iaurm@toare, nr. 267/11 iunie 2010

Dan Suciu - Miturile austerit@]ii, nr.268/18 iunie 2010

Eugen Iord@nescu - România de din-nainte de criz@, nr. 269/25 iunie 2010

Dan Suciu - Victime fiscale colaterale,nr. 269/25 iunie 2010

Eugen Iord@nescu - Un posibil impactal cre}terii TVA, nr. 270/2 iulie 2010

Dan Suciu - În c@utarea r@ului cel maimic, nr. 271/9 iulie 2010

Dan Popescu - Criz@ }i anticriz@ sub ca -ni cul@, ploi }i inunda]ii - conflicte amplifi-cate de circumstan]e, nr. 273/23 iulie 2010

Paul Lucian - Influen]a crizei mondialeasupra dinamicii economiei europene, nr.274/30 iulie 2010

Ilie Banu - Corpora]iile transna]ionale}i declan}area crizei, nr. 278/18 septem-brie 2010

Dumitru Moldovan - ”Misiunea” crizeloreconomice }i gândirea pozitiv@ (I), nr.280/8 octombrie 2010

Dumitru Moldovan - ”Misiunea” crizeloreconomice }i gândirea pozitiv@ (II), nr.281/15 octombrie 2010

Dan Popescu - Ac]iunea inegalit@]ilordin perspectiva crizelor, nr. 282/22 octom-brie 2010

Dan Suciu - În ap@rarea Irlandei, nr.287/26 noiembrie 2010

Dan Popescu - Amenin]@ri planetare (I),nr. 288/3 decembrie 2010

Dan Popescu - Amenin]@ri planetare (II),nr. 289/10 decembrie 2010

Modific@ri climaticeDan Popescu - Politici globale în im -

pas? (I), nr. 245/8 ianuarie 2010Dan Popescu - Politici globale în im -

pas? (II), nr. 246/15 ianuarie 2010

Istorie economic@Dan Popescu - Napoleon, vremea sa,

altfel..., nr. 249/5 februarie 2010Dan Popescu - Napoleon, vremea sa,

altfel... (II), nr. 251/17 februarie 2010Dan Popescu - Migra]ia peren@ a popu-

la]iei, nr. 257/2 aprilie 2010Dan Popescu - Migra]ia peren@ a popu-

la]iei (II), nr. 259/16 aprilie 2010Dan Popescu - Anarhismul, banditis -

mul }i terorismul: genez@ }i ipostaze, nr.265/28 mai 2010

Dan Popescu - Anarhismul, banditis -mul }i terorismul: genez@ }i ipostaze (II),nr. 266/4 iunie 2010

Dan Popescu - Anarhismul, banditis -mul }i terorismul: genez@ }i ipostaze (III),nr. 267/11 iunie 2010

Dan Popescu - Anarhismul, banditis -mul }i terorismul: genez@ }i ipostaze (IV),nr. 268/18 iunie 2010

Dan Popescu - Evolu]ii }i involu]ii în do-meniul impunerii, nr. 269/25 iunie 2010

Dan Popescu - Anarhismul, banditis -mul }i terorismul: genez@ }i ipostaze (V),nr. 269/25 iunie 2010

Dan Popescu - Modelul suedez întremit }i realitate (I), nr. 274/30 iulie 2010

Dan Popescu - Modelul suedez întremit }i realitate (II), nr. 275/6 august 2010

Dan Popescu - Mari artizani, nr. 277/17septembrie 2010

Dan Popescu - ”Istoria Rusiei 882-1996”, nr. 279/1 octombrie 2010

Dan Popescu - Napoleon Bonaparte,expedi]ia în Egipt, o opera]iune economic@performant@, nr. 284/5 noiembrie 2010

Dan Popescu - Napoleon Bonaparte,expedi]ia în Egipt, o opera]iune economic@performant@ (II), nr. 285/12 noiembrie 2010

Dan Popescu - Napoleon Bonaparte,expedi]ia în Egipt, o opera]iune economic@performant@ (III), nr. 288/3 decembrie 2010

Dan Popescu - Africa de Sud, Stellen -bosch, 2012, nr. 289/10 decembrie 2010

Dan Popescu - Epopeea unor falsifica-tori de art@. Iluzii spulberate..., nr.290/11 decembrie 2010

Teorie economic@Alin Opreana - ”Mâna invizibil@” - tre-

cut }i prezent, nr. 251/17 februarie 2010Alin Opreana - Laissez-nous faire - L@sa -

]i-ne s@ ac]ion@m, nr. 260/23 aprilie 2010Alin Opreana - Solu]ia protec]ionis -

mului din perioada 1880-1914 în confruntarecu realitatea actual@, nr. 262/7 mai 2010

Anastasios Mintopoulos - Walter Eucken- precurson al economiei de pia]@, nr.265/28 mai 2010

Anastasios Mintopoulos - Ludwig Erhard}i economia social@ de pia]@, nr. 267/11iunie 2010

Anastasios Mintopoulos - Ludwig Erhard}i economia social@ de pia]@ (II), nr.268/18 iunie 2010

Silvia M@rginean - Despre Thorstein Veblen}i Teoria clasei de lux: un studiu econo -mic al institu]iilor, nr. 269/25 iunie 2010

Alin Opreana - Friedrich von Hayek }i

monetarismul austriac (I), nr. 269/25iunie 2010

Alin Opreana - Friedrich von Hayek }i mo -ne tarismul austriac (II), nr. 270/2 iulie 2010

Dan Popescu - Reflec]ii cu privire laevolu]ia economiei }i ciclurile economice,nr. 281/15 octombrie 2010

Vasile Br@tian }i Cristina T@n@sescu -Cauzalitatea procesului economic - oproblem@ controversat@, nr. 282/22octombrie 2010

Elena-Andreea Furtun@ - Moneda }i in -fluen]a evolu]iei ei asupra economiei (I),nr. 288/3 decembrie 2010

Elena-Andreea Furtun@ - Moneda }i in -fluen]a evolu]iei ei asupra economiei (II),nr. 289/10 decembrie 2010

Elena-Andreea Furtun@ - Moneda }i in -fluen]a evolu]iei ei asupra economiei (III),nr. 290/11 decembrie 2010

Dezvoltare durabil@Georgiana Anca Cibu - Dezvoltarea du -

rabil@ }i impactul acesteia asupra activit@]iituristice. În ce m@sur@ putem vorbi de unturism durabil?, nr. 246/15 ianuarie 2010

Eugen Iord@nescu - Teritorial Capital,nr. 247/22 ianuarie 2010

Andreea-Cornelia Bordea - Catastrofelenaturale }i efectul acestora asupra turis-mului, nr. 247/22 ianuarie 2010

Dan Popescu - Economia: vremuricomplicate, nr. 248/29 ianuarie 2010

Andreea-Cornelia Bordea - Catastrofelenaturale }i efectul acestora asupra turis-mului (II), nr. 248/29 ianuarie 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice?, nr. 250/12februarie 2010

Liviu Mih@iescu - Dezvoltarea durabila}i costurile ei, nr. 250/12 februarie 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (II), nr.251/17 februarie 2010

Dan Suciu - Noua odisee financiar@european@, nr. 251/17 februarie 2010

Dana Sîrghie - Politicile globale înimpas? (I), nr. 253/5 martie 2010

Lucian Alexandru Danciu - Noi para-digme în conceptul economic de dez-voltare durabil@, nr. 253/5 martie 2010

Dan-Alexandru Popescu - Politica regio-nal@, prioritate zero!, nr. 253/5 martie 2010

Dan Suciu - Efervescen]@ }i depresie,nr. 253/5 martie 2010

Elena Macavei - C@l@tor în China, ]araperforman]elor }i recordurilor (I), nr.254/12 martie 2010

Dana Sîrghie - Politicile globale înimpas? (II), nr. 254/12 martie 2010

Oana Stanciu }i Lucian Bela}cu -Politica ecologic@ în Uniunea European@,nr. 254/12 martie 2010

Dana Sîrghie - Politicile globale înimpas ? (III), nr. 255/19 martie 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (III), nr.255/19 martie 2010

Elena Macavei - C@l@tor în China, ]araperforman]elor }i recordurilor (II), nr.255/19 martie 2010

Oana Stanciu }i Lucian Bela}cu -Politica ecologic@ în Uniunea European@(II), nr. 255/19 martie 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (IV), nr.256/26 martie 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (V), nr.257/2 aprilie 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (VI), nr.259/16 aprilie 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (VII), nr.260/23 aprilie 2010

Dan Suciu - Exist@ un model polonez?,nr. 260/23 aprilie 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (VIII), nr.261/30 aprilie 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (VIII), nr.262/7 mai 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (IX), nr.265/28 mai 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (X), nr.267/11 iunie 2010

Eugen Iord@nescu - România: o nou@regionalizare pe criterii etnice? (XI), nr.268/18 iunie 2010

Anastasios Mintopoulos - Economia ger -man@ }i perspectivel ei, nr. 271/9 iulie 2010

Anastasios Mintopoulos - Economia ger-man@ }i perspectivel ei (II), nr. 272/16iulie 2010

Alin Opreana - Riscuri ascunse în arhi-tectura financiar@ global@, nr. 273/23 iulie2010

Alin Opreana - ”Lec]ia japonez@” }ieuforia financiar@, nr. 274/30 iulie 2010

Dan Popescu - Dou@ etape esen]ialeale globaliz@rii, nr. 276/10 septembrie 2010

Anastasios Mintopoulos - Importan]aCampionatului Mondial de Fotbal 2010pentru economia german@, nr. 277/17septembrie 2010

Ioana M@d@lina Butiuc - Globalizarea pie]eide capital, nr. 277/17 septembrie 2010

Dan Popescu - B@trânul continent:probleme }i dezbateri, nr. 278/18 sep-tembrie 2010

Ioana M@d@lina Butiuc - Globalizareapie]ei de capital (II), nr. 278/18 septem-brie 2010

Dan Popescu - B@trânul continent:probleme }i dezbateri (II), nr. 279/1octombrie 2010

Alin Opreana - BRIC }i asigurareaechilibrului economic global, nr. 280/8octombrie 2010

Eugen Iord@nescu - Ethnic and struc-tural aspects within the regionalizationprocess and management of territorialcapital in Romania (I), nr. 282/22octombrie 2010

Eugen Iord@nescu - Ethnic and struc-tural aspects within the regionalizationprocess and management of territorialcapital in Romania (II), nr. 283/29octombrie 2010

Alin Opreana - Brazilia - un model econo -mic de succes, nr. 283/29 octombrie 2010

Eugen Iord@nescu - Ethnic and structuralaspects within the regionalization processand management of territorial capital inRomania (III), nr. 284/5 noiembrie 2010

Eugen Iord@nescu - Ethnic and struc-tural aspects within the regionalizationprocess and management of territorialcapital in Romania (IV), nr. 285/12noiembrie 2010

Dan Popescu - Marginalii }i semnifi-ca]ii, nr. 286/19 noiembrie 2010

Dan Popescu - Marginalii }i semnifi-ca]ii (II), nr. 287/26 noiembrie 2010

Andreea Mateescu - Spre un nou modelde globalizare - perspectivele altermondia-lismului, nr. 289/10 decembrie 2010

Elena Mihaela Ezaru - Antimondiali -zarea }i altemondializarea, nr. 290/11decembrie 2010

Silvia M@rginean - Zona euro se extinde- Estonia trece la moneda euro începândcu 1 ianuarie, nr. 290/11 decembrie 2010

Actualitate economic@Dan Suciu - Deficite }i stimuli, nr.

277/17 septembrie 2010Dan Suciu - Creditele ies din Cutia

Pandorei, nr. 279/1 octombrie 2010Dan Suciu - Populismul }i economia,

nr. 280/8 octombrie 2010Maria-Ramona Branga }i Adina Elena

Laz@r - Studiu privind datoria public@ aRomâniei (I), nr. 281/15 octombrie 2010

Adina-Maria Fle}er }i Loredana Neam]u- Asigur@ri medicale de c@l@torie înstr@in@tate, nr. 283/29 octombrie 2010

Dan Suciu - Cifra sacr@: 4,4, nr.283/29 octombrie 2010

Adina-Maria Fle}er }i Loredana Neam]u- Asigur@ri medicale de c@l@torie înstr@in@tate, nr. 284/5 noiembrie 2010

Maria Ramona Branga - Studiu privinddatoria public@ a României (II), nr. 284/5noiembrie 2010

Dan Suciu - Cu bancherii la psiholog,nr. 285/12 noiembrie 2010

Dan Suciu - Noul mit: capitalismulautohton economic-financiar, nr. 286/19noiembrie 2010

Dana Frij - Pia]a de capital: con]inut, unelesemnifica]ii, nr. 287/26 noiembrie 2010

Dan Suciu - Cota unic@ sau num@rulcâ}tig@tor, nr. 288/3 decembrie 2010

Dan Suciu - Jocul bugetului în sum@nul@, nr. 289/10 decembrie 2010

Alina Scoar}te - Fluctua]iile monedei }iie}irea din criz@, nr. 290/11 decembrie 2010

AfaceriMihaela Herciu - De la performan]a

managerial@ la performan]a global@ afirmei, nr. 250/12 februarie 2010

Claudia Ogrean - Corup]ie versus etic@în afaceri, nr. 250/12 februarie 2010

Claudia Ogrean - Corup]ie versus etic@în afaceri, nr. 251/17 februarie 2010

Virgil Nicula - Responsabilitatea social@a întreprinderii - concept cheie în dez-voltare durabil@ a societ@]ii moderne, nr.265/28 mai 2010

Virgil Nicula - Responsabilitatea social@a întreprinderii - concept cheie în dez-voltare durabil@ a societ@]ii moderne (II),nr. 266/4 iunie 2010

Maria Ramona Branga - Libertate eco-nomic@, risc }i competitivitate, nr. 273/23iulie 2010

Anastasios Mintopoulos - Concuren]adintre supermarketuri }i magazinele mici(buticuri). Revenirea magazinelor mici (abuticurilor), nr. 278/18 septembrie 2010

Dan Suciu - Multina]ionalele nu mai aur@bdare, nr. 281/15 octombrie 2010

Comer]Lucian Bela}cu - Franciza în comer] }i

servicii - o modalitate alternativ@ de aface afaceri, nr. 257/2 aprilie 2010

Lucian Bela}cu - Pia]a bunurilor de

SUMAR 2010 VINERI 14 IANUARIE 20116

EUROECONOMIA XXI 2010

Tatiana Samoilova

Greta Garbo

SUMAR 2010VINERI 14 IANUARIE 2011 7

larg consum în contextul rela]iei produc@-tor-distribuitor-consumator, nr. 285/12noiembrie 2010

Lucian Bela}cu - Pia]a bunurilor de largconsum în contextul rela]iei produc@tor-distribuitor-consumator (II), nr. 286/19noiembrie 2010

Concuren]@Silvia M@rginean - Dileme ale politicii

concuren]ei: bun@starea consumatoruluivs surplusul consumatorului, nr. 248/29ianuarie 2010

Dan Suciu - Agricultur@ la supermarket,nr. 260/23 aprilie 2010

Silvia M@rginean - Pre]urile de ruinare:paradox sau provocare pentru politicaconcuren]ei?, nr. 261/30 aprilie 2010

Silvia M@rginean - Avantajul concuren -]ial - instrument al luptei concuren]iale,nr. 282/22 octombrie 2010

ComunicareIoana M@d@lina Butiuc - Comunicarea

direct@ în context românesc, nr. 260/23aprilie 2010

ContabilitateAdina-Elena Laz@r - Contabilitatea trezo -

reriei întreprinderii. Situa]ia fluxurilor detrezorerie (I), nr. 284/5 noiembrie 2010

Adina-Elena Laz@r - Contabilitatea trezo-reriei întreprinderii. Situa]ia fluxurilor detrezorerie (II), nr. 285/12 noiembrie 2010

Adina-Elena Laz@r - Contabilitatea trezo-reriei întreprinderii. Situa]ia fluxurilor detrezorerie (III), nr. 289/10 decembrie 2010

EnergieDan Suciu - Întreb@ri despre reforma

în energie, nr. 249/5 februarie 2010

Evolu]ii – Involu]iiDan Suciu - Motora}ul cre}terii eco-

nomice, nr. 245/8 ianuarie 2010Dan Suciu - Canonul BNR }i sc@derea

dobânzilor, nr. 246/15 ianuarie 2010Alina Anghel }i Simona Aleman -

O.P.T.I.M.I.S.M. - 8 principii pentru osocietate care s@ func]ioneze pentru noito]i (I), nr. 246/15 ianuarie 2010

Alina Anghel }i Simona Aleman -O.P.T.I.M.I.S.M. - 8 principii pentru osocietate care s@ func]ioneze pentru noito]i (II), nr. 247/22 ianuarie 2010

Alina Anghel }i Simona Aleman -O.P.T.I.M.I.S.M. - 8 principii pentru osocietate care s@ func]ioneze pentru noito]i (III), nr. 248/29 ianuarie 2010

Alina Anghel }i Simona Aleman -O.P.T.I.M.I.S.M. - 8 principii pentru osocietate care s@ func]ioneze pentru noito]i (IV), nr. 249/5 februarie 2010

FiscalitateDan Suciu - Preludii fiscale, nr. 247/22

ianuarie 2010

Institu]iiIoan Radu - Biserica }i Economia, nr.

252/24 februarie 2010Carmen Com@niciu }i Ramona Or@}tean

- Conferin]a Economic@ Interna]ional@IECS 2010, nr. 263/14 mai 2010

Dan Popescu - Demers la ASEM Chi -}in@u, nr. 268/18 iunie 2010

Paul Lucian - Rolul Tratatatului de Re -form@ (2007) pentru o Uniune European@extins@, nr. 275/6 august 2010

Ioan Radu - Despre s@r@cie }i bog@]ie,nr. 285/12 noiembrie 2010

Institu]ii Financiare Interna]ionaleRamona Or@}tean - Reforma FMI - o

agend@ deschis@, nr. 250/12 februarie 2010Ioana M@d@lina Butiuc - Premisele

introducerii Euro în România, nr. 252/24februarie 2010

Dan Suciu - FMI, reformatorul Româ -niei, nr. 257/2 aprilie 2010

Dan Suciu - Reforma }i FMI, nr.259/16 aprilie 2010

Dan-Alexandru Popescu - Studiu }idocumentare la Bruxelles & Luxembourg15-25 iunie 2010, nr. 261/30 aprilie 2010

Dan-Alexandru Popescu - Studiu }idocumentare la Bruxelles & Luxembourg15-25 iunie 2010 (II), nr. 262/7 mai 2010

Ramona Or@}tean - Sistemul MonetarInterna]ional: spre un nou Bretton Woods?,

nr. 264/21 mai 2010Lucian Alexandru Danciu - Muta]ii

macroeconomice de luat în seam@: nouaFedera]ie african@, nr. 275/6 august 2010

Dan Suciu - FMI si Tbc, nr. 276/10septembrie 2010

Isabela Munteanu }i Dana B@lteanu -Nou@ decenii de la crearea Ligii Na -]iunilor, nr. 286/19 noiembrie 2010

Irina Damian - 10-11 noiembrie 2010,Seul, reuniunea grupului G20, nr. 288/3decembrie 2010

InternetR@zvan {erbu si Renate T@nase - Acce-

sibilitatea Internetului - o oportunitateinepuizabil@ pentru sectorul bancar, nr.249/5 februarie 2010

R@zvan Sorin {erbu - Internet Marketingsolu]ie pentru eficientizarea afaceriloronline, nr. 252/24 februarie 2010

R@zvan Sorin {erbu - Internet Marke -ting solu]ie pentru eficientizarea afaceriloronline (II), nr. 253/5 martie 2010

R@zvan Sorin {erbu - Tur de orizontpentru ”e-sourcing”, nr. 256/26 martie 2010

R@zvan {erbu }i Bogdan Mârza - e-Learning o condi]ie a dezvoltîrii pentruRomânia, nr. 257/2 aprilie 2010

R@zvan Sorin {erbu - Spre re]elelesociale comerciale online, nr. 261/30aprilie 2010

R@zvan Sorin {erbu - Reglement@rinecesare dezvolt@rii comer]ului electronicîn România, nr. 264/21 mai 2010

R@zvan Sorin {erbu - Efecte negative}i pentru comer]ul electronic, nr. 270/2iulie 2010

R@zvan {erbu }i Alexandra Gardian -Orientarea spre comer]ul electronic, nr.271/9 iulie 2010

R@zvan {erbu }i Bogdan Mârza - Inter -netul - un posibil suport pentru relansareaeconomic@, nr. 283/29 octombrie 2010

Limbi profesionaleArina Greavu - Împrumuturile lexicale - lux

sau necesitate?, nr. 260/23 aprilie 2010Arina Greavu - Observa]ii privind uti-

lizarea anglicismelor în presa economic@,nr. 266/4 iunie 2010

ManagementLivia Ilie - O taxonomie a e}ecurilor

managementului riscului, nr. 256/26 mar-tie 2010

Mihaela Herciu - Analiza comparativ@ adiferitelor contexte culturale prin prismadimensiunilor enun]ate de Geert Hofstede,nr. 261/30 aprilie 2010

Ocuparea }i }omajulDan Popescu - De la realitatea dramei la

drama realit@]ii?, nr. 249/5 februarie 2010Silvia M@rginean - {omajul - urm@toarea

provocare?, nr. 265/28 mai 2010

Pie]eMaria Ramona Branga - Studiul privind

pia]a bunurilor de lux în vremea crizei,nr. 248/29 ianuarie 2010

PoliticiDan Suciu - Lumea datornicilor, nr.

252/24 februarie 2010Dan Suciu - Cum sprijimi economia,

nr. 256/26 martie 2010Maria Ramona Branga - Probleme ale

convergen]ei reale în drumul spreadoptarea euro (I), nr. 262/7 mai 2010

Maria Ramona Branga - Probleme aleconvergen]ei reale în drumul spreadoptarea euro (II), nr. 263/14 mai 2010

Maria Ramona Branga - Probleme aleconvergen]ei reale în drumul spreadoptarea euro (III), nr. 264/21 mai 2010

Dan Suciu - Datorii }i deficite. O per-spectiv@ european@, nr. 264/21 mai 2010

Dan Suciu - Triste]ea, solu]ie unic@, nr.265/28 mai 2010

Dan Suciu - Cum s@ iei mereu celemai proaste decizii, nr. 270/2 iulie 2010

Eugen Iord@nescu - Cota unic@ }i impo -zitarea progresiv@, nr. 272/16 iulie 2010

Paul Lucian - Aspecte legate de politi -ca regional@ comun@ }i de absorb]ia fon-durilor europene, nr. 272/16 iulie 2010

Dan Suciu - O pledoarie pentru muncala negru, nr. 272/16 iulie 2010

Maria-Ramona Branga }i Adina ElenaLaz@r - Impactul politicii monetare asuprapoliticii de finan]are a companiilor româ -ne}ti pe perioada crizei (I), nr. 274/30iulie 2010

Maria-Ramona Branga }i Adina ElenaLaz@r - Impactul politicii monetare asuprapoliticii de finan]are a companiilor româ -ne}ti pe perioada crizei (II), nr. 275/6august 2010

Lucian Bela}cu - Revizuirea StrategieiLisabona post-2010 din perspectiva ca -drului general al UE-2020 (I), nr. 276/10septembrie 2010

Maria-Ramona Branga }i Adina ElenaLaz@r - Impactul politicii monetare asuprapoliticii de finan]are a companiilor româ -ne}ti pe perioada crizei (III), nr. 276/10septembrie 2010

Lucian Bela}cu - Revizuirea StrategieiLisabona post-2010 din perspectiva ca -drului general al UE-2020 (II), nr. 277/17septembrie 2010

Dan Suciu - Drumul bun nu s-a g@sit,nr. 278/18 septembrie 2010

Adina Maria Fle}er - Impactul fiscali -t@]ii asupra agentului economic (I), nr.279/1 octombrie 2010

Lucian Bela}cu }i Oana Stanciu - Orien-tarea c@tre mediu în cadrul UE, nr. 280/8octombrie 2010

Adina Maria Fle}er - Impactul fiscalit@]iiasupra agentului economic (II), nr. 280/8octombrie 2010

Lucian Bela}cu }i Oana Stanciu - Orien-tarea c@tre mediu în cadrul UE (II), nr.281/15 octombrie 2010

Adina Maria Fle}er - Impactul fiscalit@ -]ii asupra agentului economic (III), nr.281/15 octombrie 2010

Eugen Iord@nescu - Salarizare }i per-forman]@ în ”sistemul bugetar”, nr. 286/19noiembrie 2010

Eugen Iord@nescu - Salarizare }i per-

forman]@ în ”sistemul bugetar” (II), nr.287/26 noiembrie 2010

Eugen Iord@nescu - Salarizare }i per-forman]@ în ”sistemul bugetar” (III), nr.288/3 decembrie 2010

Eugen Iord@nescu - Salarizare }i per-forman]@ în ”sistemul bugetar” (IV), nr.289/10 decembrie 2010

Dan Suciu - Pre]ul castravetelui aprindeinfla]ia, nr. 290/11 decembrie 2010

Puncte de vedereValentina Apafi - Efectele terorismului

asupra sferei }i activit@]ii turistice (II), nr.245/8 ianuarie 2010

Andreea-Maria Bunescu - Cerin]ele }i po-sibilit@]ile economiei române}ti - conexiu -nile cu FMI, nr. 245/8 ianuarie 2010

Maria Cristiana Streza - FMI }i împru-mutul acordat României, nr. 246/15 ia -nuarie 2010

Lucian Alexandru Danciu - Stresul coti -dian, introspec]iile }i s@n@tatea, nr. 247/22ianuarie 2010

Dan-Alexandru Popescu - Cu autocarul,prin negura prezentului. Jurnal de drumc@tre fiul meu, nr. 259/16 aprilie 2010

Renate T@nase }i Bogdan Mârza -Semnifica]ia produselor }i serviciilor ban-care, nr. 271/9 iulie 2010

Lucian Alexandru Danciu - Manipularea- disputa pentru câ}tigarea clien]ilor, nr.273/23 iulie 2010

Dan-Alexandru Popescu - A fi sau nufi... în aer !, nr. 276/10 septembrie 2010

Dan-Alexandru Popescu - Dreptul laprotest!, nr. 280/8 octombrie 2010

Maria Cristina Costache - Reflec]ii cuprivire la evolu]ia economic@ între real }ivirtual, nr. 284/5 noiembrie 2010

Maria Cristina Costache - Fluctua]iilemonedei }i ie}irea din criz@, nr. 287/26noiembrie 2010

Dan-Alexandru Popescu - Din iure}uldisper@rii, în vâltoarea resemn@rii, nr.287/26 noiembrie 2010

Lucian Alexandru Danciu - Despre infra-structur@ }i dezvoltare, nr. 290/11 de -cembrie 2010

Art@ }i economiePetru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocvii

de duminic@, nr. 245/8 ianuarie 2010Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocvii




de duminic@, nr. 249/5 februarie 2010Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocvii




de duminic@, nr. 253/5 martie 2010Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocvii

de duminic@, nr. 254/12 martie 2010

Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 255/19 martie 2010

Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 256/26 martie 2010

Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 257/2 aprilie 2010




Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 262/7 mai 2010




Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 266/4 iunie 2010




Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 270/2 iulie 2010





Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 275/6 august 2010

Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 276/10 septembrie 2010



Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 279/1 octombrie 2010





Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 284/5 noiembrie 2010




Petru Ovidiu Dumbr@veanu - Solilocviide duminic@, nr. 288/3 decembrie 2010



Sumar realizat sub coordonarea lui Alin Opreana.

EUROECONOMIA XXI 2010

Ava Gardner

Gina Lollobrigida

ART~ ECONOMIE VINERI 14 IANUARIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail [email protected]

Dup@ ce sfâr}ea prima parte aSfintei Liturghii de duminic@, pe carepreotul Constantin Alexe de la BisericaSfânta Treime de pe Verdugo Roaddin Los Angeles o ]inea în limbaenglez@,( nici ast@zi nu am în]elesra]iunea care a stat la baza unei ast-fel de op]iuni), urma un rezumat înromân@. Nici nu începea bine slujba}i câ]iva credincio}i devota]i parohieicolectau banii pentru serviciul divin.Minimum se punea o bancnot@ deun dolar (pentru cei s@raci), cei cu darede mân@ d@deau de la cinci în sus.

În duminicile când se organizau„faimoasele picnicuri” pentru prea

evlavio}ii enoria}i dar }i pentru cu -cernicii slujitori ai bisericii, slujbareligioas@ devenea un adev@rat calvaravând în vedere c@ de la buc@t@riaaflat@ în imediata apropiere de altarse strecurau insinuoase izuri de frip-tane (de obicei erau pulpe de pui ief-tine luate de la un market mexicandin apropiere), s@rm@lu]e, mititei, com-binate cu mirosuri de busuioc, t@mâie,parfumuri ieftine în „mixaj discret”de transpira]ie, venite din biseric@.

Bucatele alese erau preg@tite dec@tre dou@-trei doamne vicepre}edinte,care pentru binele comunit@]ii accep-tau s@ treac@ la munca de „jos”. Eleau uitat s@ g@teasc@ ca în Ro mâniadup@ mul]i ani de Americ@, luându-se dup@ femeile americane care nuse prea ostenesc cu aceast@ îndelet-nicire. Pentru a da gust totu}i mân -c@rurilor, foloseau din abunden]@„vegeta”. Aceasta în supe sau ciorbeî}i mai g@sea rostul. Dar „iscusitele”buc@t@rese o „ pres@rau” din greu pefripturi. Culmea originalit@]ii erau mi -

titeii „pudra]i” din greu cu arom@ dinmiraculosul ingredient, Vegeta.

Când se termina slujba religioas@,dup@ ora 12,00, credincio}ii, proasp@tcumineca]i }i împ@rt@}i]i, alergau }ise înghesuiau la mesele de lâng@scen@, pentru a fi mai aproape deprotagoni}tii ce urmau s@ se produc@artistice}te în fa]a lor.

Programul artistic, cu mici excep -]ii când veneau din ]ar@ vedete alescenei române}ti, era acela}i. Se în -cepea cu muzic@ popular@, ce nuavea nici o leg@tur@ cu cea autentic@din principalele zone folclorice dinRomânia }i era sus]inut@ de o for -ma]ie de muzica u}oar@ predominat@de org@ electronic@, saxofoane, chi -tare electronice }i baterie.

Cunoscutul }i arhicunoscutul so -list de muzic@ popular@, u}oar@ }i deorce fel, George Rotaru se str@duiadin r@sputeri s@ satisfac@ toate gus-turile „folclorice” ale românilor ameri -caniza]i.

Nu lipseau de pe scena picnicu-lui dansurile populare. 12 perechi detineri dansatori, ]op@iau într-un fel deritmuri quasipopulare, total desincro -niza]i, f@r@ o ]inut@ scenic@ specific@

dansurilor populare, care viza ridico -lul }i pe alocuri grotescul.

Erau îmbr@ca]i în costume „popu -lare” române}ti confec]ionate dup@mo dele aduse din România, de gustîndoielnic, de la diferi]i furnizori dinsectorul cooperatist me}te}[email protected] ce d@dea, totu}i, not@ de uni-tate etnografic@, era brâul tricolor pecare îl purtau atât fetele cât }i b@ie]ii.

Preotul }i comietul de conducereeparhial erau mul]umi]i }i foarte mân-dri de performan]ele folclorice ale ti -nerilor, îns@ pentru ace}tia o astfelde îndeletnicire consituia un adev@ -rat calvar. Mai mult. În fa]a cole -gilor }i prietenilor americani se sim -]eau pe o treapt@ de inferioritate. S@te costu mezi în haine populare }i s@dansezi în hor@ reprezenta o mani-festare pri mitiv@ demn@ pentru po -pula]iile primi tive din Africa, Asia sauAmerica de sud.

La picnic participau de obicei cre -dincio}ii cre}tin ortodoc}i rom$ni dinpartea central@ a Los Angeles-ului,din Glendale }i Burbank,(ora}e satelitale marelui megalopolis). Ace}tia segrupau pe: olteni, moldoveni, arde-leni, b@n@]eni, bucure}teni, ploe}teni,

const@n]eni, în general pe zonele deprovenien]@ din România.

La primul picnic, din vara anului1993, la care am participat, amcunoscut câ]iva români care au f@cutavere, carier@ }i care nu au uitat,desi locuiau de peste 50 de ani înAmerica, limba român@ }i se l@udaucu originea lor. Printre ace}tia senum@rau }i doi arti}ti de mare anver-gur@. Pictorul George N@sturel, desc-ndendent din faimoasa familie dec@rturari a N@sturelilor de la curteadomnitorului Matei Basarab, }i de -signerul Joe Oros originar din SatuMare }i care a de]inut mult timpfunc]ia de designer }ef la firma Ford.Modelul Ford Mustang din 1965 este întotalitate crea]ia sa. Al@turi de ace}tiaDumitru Caramfil eminent regizor de filmedocumentare, Paula Gibson-Iliescuactri]@, Florinel F@tulescu director }i re-gizor de teatru, C@t@lina Popescu Jazzmanager, Petru Popescu scriitor, GabrielPopescu inginer în industria aero-spa]ial@ }i înc@ mul]i al]ii, au schim-bat prin calitatea demersurilor lor cul -turale, imaginea României, compro-mis@ de tot felul de „ambasadori” aiRomâniei postdecembriste.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre America - Însemn@rile unui pictor. Picnic la Verdugo (II)

Casablanca - Maroc

Ford Mustang designer Joe Oros

Spectacolul “C@derea comunismului”,regizor Florinel F@tulescu

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC PUNCTUL Evolu]ii - …binelea cet@]ean european cu drepturi...

Documents

Transcript of S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC PUNCTUL Evolu]ii - …binelea cet@]ean european cu drepturi...