Spongierii ( clasa calcarea )
7
UNIVERSITATEA DIN BUCUREṢTI, FACULTATEA DE GEOGRAFIE ṢI GEOLOGIE SPONGIERII (CLASA CALCAREA) PROF.UNIV.:STRAT DANIELA STUDENT:ILIE DIANA BUCUREṢTI 2015
-
Upload
diana-ilie -
Category
Documents
-
view
133 -
download
11
Transcript of Spongierii ( clasa calcarea )
UNIVERSITATEA DIN BUCUREṢTI,FACULTATEA DE GEOGRAFIE ṢI GEOLOGIE
SPONGIERII (CLASA CALCAREA)
PROF.UNIV.:STRAT DANIELA STUDENT:ILIE DIANA
BUCUREṢTI2015
1)Date generale
- Sunt primele animale pluricelulare apărute pe pămȃnt, totodată ṣi cele mai simple;
- Denumirea de ,,spongieri,, , vine de la substanţa numită ,,spongină,, care se găseṣte între cele două straturi de celulă ṣi formează scheletul buretului;
- Spongierii sunt specii care se adaptează în funcţie de suportul pe care s-au fixat, de aceea apar diferite forme chiar şi în cadrul aceleiaşi specii;
- Nu există sistem nervos;
2.Clasificarea
spongierilor-Clasa Calcarea
3.1.Spongierii calcaroși sunt bureți care deși unii ar spune că par a fi plante, acest lucru este greșit, pentru că aceste nevertebrate sunt animale vii. Fac parte din clasa Calcarea și alcătuiesc un grup de 100 de specii diferite. Sunt răspândite în apele de adâncime mică, apar în peșteri și pe fundul mării. Hrana lor constă din substanțe nutritive filtrate din apă.
Spongierii calcaroși au spiculi scheletici care sunt alcătuiți din carbonat de calciu. Această substanță de tip mineral este folosită de moluște pentru construirea cochiliilor. Înălțimea acestor bureți nu depășește 10 cm, iar coloritul este în nuanțe maronii-gălbui, alb, roz și alte nuanțe deschise.
Specia Leucettusa lancifer este un spongier calcaros destul de mic, are înălțimea de cel mult 5 cm.
Este frecvent întâlnit în Marea Barieră de Corali, la adâncimi de cel mult 20 m.
Are cochilia foarte tare și poroasă, de parcă ar fi o piatră. Are forma foarte interesantă, asemănătoare cu un balon și uneori, în cazuri excepționale poate atinge și la 8 cm.
În partea superioară spongierul se îngustează, astfel că formează un fel de gât, ceea ce face să aibă aspectul de vază.
Coloritul este foarte deschis, în nuanațe de roz sau chiar alb, iar peretele poros îi permite să atragă și să filtreze substanțele nutritive din apă.
3)Funcţiile
4.1.Nutriţia se realizează cu ajutorul vacuolelor digestive din apa aspirată prin pori.
4.2.Reproducerea spongierilor se realizează fie asexuat, prin stolonizare ṣi înmugurire, fie sexuat prin formarea de oua în urma fecundatiei.Oul se transformă într-o larvă capabilă să înoate. Antrenată de curent în afara cavităţii centrale a spongierului, aceasta se fixează ceva mai departe si da naṣtere.
4.3. Excreţia este substanţa eliminată prin oscul, odată cu apa.
Concluzii :
Spongierii joacă un rol important în fauna mărilor şi a oceanelor, precum şi a râurilor şi lacurilor.
Ei au rol în filtrarea apelor.Prin filtrare reţin substanţele organice purificând apele. În lipsa acestora apele se încarcă cu substanţă organică atât de mult încât devin improprii pentru supravieţuirea peştiilor şi a altor organisme vii.
Spongierii sunt indicatori biologici preţioşi în aprecierea calităţii apei, deci sunt indicatori de apă curată.În apele uşor poluate ei mor.
Astfel dispariţia lor dintr -o apă atrage atenţia asupra stării de poluare a acesteia.În ceea ce priveşte poluarea cu resturi menajere, deci bogate în substanţe organice, spongierii de apă dulce îşi aduc aportul prin folosirea acestora ca hrană.
