Spital Ul

Îngrijirile de sănătate – cadru Îngrijirile de sănătate – cadru conceptualconceptual

Dr. Liliana IliescuDr. Liliana Iliescu

Sistem de sănătateSistem de sănătate

În „Raportul asupra sănătăţii în lume – În „Raportul asupra sănătăţii în lume – 2000”, Organizaţia Mondială a Sănătăţii 2000”, Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte sistemul de sănătate prin defineşte sistemul de sănătate prin „totalitatea organizaţiilor, instituţiilor şi „totalitatea organizaţiilor, instituţiilor şi resurselor consacrate ameliorării resurselor consacrate ameliorării sănătăţii”.sănătăţii”.

acesta cuprinde "toate activităţile al căror acesta cuprinde "toate activităţile al căror scop principal este de a promova, scop principal este de a promova, restabili sau menţine sănătatea." restabili sau menţine sănătatea."

Sistem de sănătateSistem de sănătateRezultatele finale ale oricărui Rezultatele finale ale oricărui sistem sistem

de sănătate de sănătate sunt:sunt: • starea de sănătate a populaţieistarea de sănătate a populaţiei• protecţia financiară contra riscurilor protecţia financiară contra riscurilor • gradul de satisfacţie a gradul de satisfacţie a

consumatorilor de servicii. consumatorilor de servicii.

Îngrijirile primare de sănătate

• “Piramida” acordării îngrijirilor de sănătate

Centre specializate

Spital

Medicul de familie

Autoîngrijire – pacient şi familia acestuia

Medicul de familie este „medicul din prima linie”.

Dânsul este cel care face trecerea de la dimensiunea individuală la dimensiunea

colectivă a sănătăţii şi bolii.Legat fiind prin construcţia sa profesională

de conceptul şi practica sănătăţii publice, este placa turnantă a sistemului de sănătate, chiar

dacă deseori este desconsiderat.Cu toate acestea, în cadrul sistemelor de

sănătate care doresc a fi „moderne” şi acceptă reforma ca pe o condiţie obligatorie a

funcţionării optime – aşa cum se întâmplă în ţările centrale şi est europene, medicului de

familie i se recunoaşte rolul benefic pe care îl are asupra stării de sănătate, asigurând

asistenţa medicală primară de prim contact pentru pacienţi.

Timpul lucrează în favoarea lui !

Sursele care au condus la definirea îngrijirilor Sursele care au condus la definirea îngrijirilor primare de sănătate au fost:primare de sănătate au fost:

modificarea teoriilor asupra dezvoltării, care au modificarea teoriilor asupra dezvoltării, care au condus la realizarea unor legături între sănătate şi condus la realizarea unor legături între sănătate şi alte sectoare, subliniind necesitatea echitaţii alte sectoare, subliniind necesitatea echitaţii accesului şi furnizării serviciilor de sănătateaccesului şi furnizării serviciilor de sănătate

problemele ridicate de creşterea problemele ridicate de creşterea numărului/volumului populaţiei, care au susţinut numărului/volumului populaţiei, care au susţinut necesitatea dezvoltării serviciilor destinate mamei si necesitatea dezvoltării serviciilor destinate mamei si copiluluicopilului

noua abordare tehnologică a bolilor şi a serviciilor noua abordare tehnologică a bolilor şi a serviciilor medicale, abordare care nu ia suficient în medicale, abordare care nu ia suficient în considerare aspectele sociale, economice şi politice considerare aspectele sociale, economice şi politice ale vieţiiale vieţii

succesele înregistrate în domeniul sanitar în unele succesele înregistrate în domeniul sanitar în unele ţări, în special China, ca urmare a implicării ţări, în special China, ca urmare a implicării comunităţii în acţiunile medicalecomunităţii în acţiunile medicale

Istoricul îngrijirilor primare de sănătate

1977 Adunarea generala OMS a stabilit ca în perioada următoare scopul principal până în anul 2000 este ca toţi oamenii lumii sa aibă o stare de sănătate care să le permită să beneficieze de o viaţă productivă din punct de vedere social şi economic.

1978 Consfătuirea de la Alma-Ata. 1981 Adunarea generală OMS. Strategia “Sănătăţii

pentru toţi” pentru fiecare din cele 6 regiuni (România este inclusa in regiunea Europa).

1984 Fiecare regiune şi-a stabilit un număr de obiective: 38 de obiective pentru Europa.

1991 Lisabona: s-au revizuit obiectivele.

Istoricul îngrijirilor primare de Istoricul îngrijirilor primare de sănătatesănătate

In anul 1975, Directorul general al OMS, In anul 1975, Directorul general al OMS, Dr.Halfdan Mahler, care, cu un an înainte subliniase Dr.Halfdan Mahler, care, cu un an înainte subliniase ca “starea de sănătate a populaţiei influenţează ca “starea de sănătate a populaţiei influenţează dezvoltarea economică şi este influenţată la rândul dezvoltarea economică şi este influenţată la rândul ei de către aceasta, este în sine un element de ei de către aceasta, este în sine un element de condiţionare a dezvoltării”, a lansat conceptul condiţionare a dezvoltării”, a lansat conceptul Sănătatea pentru toţi până în anul 2000Sănătatea pentru toţi până în anul 2000, propunând , propunând “O acţiune urgentă pentru a realiza în cei 25 “O acţiune urgentă pentru a realiza în cei 25 ani ai unei generaţii, ceea ce nu s-a realizat deloc ani ai unei generaţii, ceea ce nu s-a realizat deloc până acum.”până acum.”

In acelaşi an, după publicarea cărţii “Soluţii In acelaşi an, după publicarea cărţii “Soluţii alternative în satisfacerea nevoilor de sănătate de alternative în satisfacerea nevoilor de sănătate de bază” (Djukonovic si Mach, 1975), s-a adoptat prima bază” (Djukonovic si Mach, 1975), s-a adoptat prima rezoluţie referitoare la îngrijirile primare de rezoluţie referitoare la îngrijirile primare de sănătate, ele reprezentând o strategie pentru sănătate, ele reprezentând o strategie pentru atingerea obiectivului sănătăţii pentru toţi până în atingerea obiectivului sănătăţii pentru toţi până în anul 2000.anul 2000.

DECLARAŢIA DE LA ALMA-DECLARAŢIA DE LA ALMA-ATA ATA

Organizarea unei întâlniri Organizarea unei întâlniri internaţionale de către UNICEF şi internaţionale de către UNICEF şi OMS la Alma-Ata, în 12 sept. 1978, OMS la Alma-Ata, în 12 sept. 1978, la care au participat reprezentanţi ai la care au participat reprezentanţi ai 134 guverne şi 67 organizaţii 134 guverne şi 67 organizaţii internaţionale. Documentul internaţionale. Documentul fundamental al conferinţei a fost fundamental al conferinţei a fost Declaraţia de la Alma-Ata. Declaraţia de la Alma-Ata.

Politica „Sănătate pentru Politica „Sănătate pentru toţi în secolul 21”toţi în secolul 21”

pentru Regiunea Europeană a OMS pentru Regiunea Europeană a OMS se se evidenţiază faptul că sunt evidenţiază faptul că sunt necesare eforturi susţinute pentru necesare eforturi susţinute pentru creşterea nivelului de sănătate, în creşterea nivelului de sănătate, în vederea uniformizării sociale între vederea uniformizării sociale între ţările din regiune, precum şi între ţările din regiune, precum şi între grupurile populaţionale din cadrul grupurile populaţionale din cadrul aceleaşi ţări.aceleaşi ţări.

În acest sens, realizarea unui potenţial de sănătate complet În acest sens, realizarea unui potenţial de sănătate complet pentru cei care locuiesc în Regiunea Europeană a OMS s-ar pentru cei care locuiesc în Regiunea Europeană a OMS s-ar

putea obţine prin:putea obţine prin:

promovarea şi promovarea şi protejarea sănătăţii protejarea sănătăţii oamenilor de-a lungul oamenilor de-a lungul întregii vieţi.întregii vieţi.

Reducerea suferinţelor Reducerea suferinţelor consecutive consecutive principalelor cauze de principalelor cauze de morbiditate.morbiditate.

Îngrijirile primare de sănătate - definiţie

Îngrijirile primare de sănătate sunt Îngrijirile primare de sănătate sunt îngrijiri sanitare esenţiale, bazate pe îngrijiri sanitare esenţiale, bazate pe metode şi tehnologii practice, metode şi tehnologii practice, pertinente din punct de vedere pertinente din punct de vedere ştiinţific şi acceptabile din punct de ştiinţific şi acceptabile din punct de vedere social, făcute sa fie accesibile vedere social, făcute sa fie accesibile în mod universal indivizilor şi familiilor în mod universal indivizilor şi familiilor din comunitate, prin totala lor din comunitate, prin totala lor participare, şi la un cost pe care participare, şi la un cost pe care comunitatea şi ţara poate să îşi comunitatea şi ţara poate să îşi permită să îl menţină în fiecare stadiu permită să îl menţină în fiecare stadiu al dezvoltării lor, în spiritul încrederii în al dezvoltării lor, în spiritul încrederii în sine şi al autodeterminării. sine şi al autodeterminării.

Îngrijirile primare de sănătate - Îngrijirile primare de sănătate - caracteristicicaracteristici

Formează o parte integrantă a sistemului Formează o parte integrantă a sistemului de sănătate al ţării, pentru care reprezintă de sănătate al ţării, pentru care reprezintă atât funcţia centrală cât şi problema atât funcţia centrală cât şi problema principală, dar şi a dezvoltării globale principală, dar şi a dezvoltării globale sociale şi economice a comunităţii. sociale şi economice a comunităţii.

Reprezintă primul nivel al contactului Reprezintă primul nivel al contactului dintre indivizi, familie şi comunitate cu dintre indivizi, familie şi comunitate cu sistemul de sănătate naţional, încercând sistemul de sănătate naţional, încercând să apropie, cât mai mult posibil, să apropie, cât mai mult posibil, activitatea din domeniul sănătăţii de activitatea din domeniul sănătăţii de mediul de viaţă şi de muncă al oamenilor, mediul de viaţă şi de muncă al oamenilor, constituind primul element al unui proces constituind primul element al unui proces continuu de îngrijire a sănătăţii continuu de îngrijire a sănătăţii

Îngrijirile primare de sănătateÎngrijirile primare de sănătate - - caracteristicicaracteristici

reflectă şi rezultă din condiţiile economice reflectă şi rezultă din condiţiile economice şi din caracteristicile socio-culturale şi şi din caracteristicile socio-culturale şi politice ale ţării şi comunităţilor sale, şi se politice ale ţării şi comunităţilor sale, şi se bazează pe aplicarea rezultatelor relevante bazează pe aplicarea rezultatelor relevante ale serviciilor de cercetare socială, ale serviciilor de cercetare socială, biomedicală şi sanitară, cât şi pe biomedicală şi sanitară, cât şi pe experienţa din domeniul sănătăţii publiceexperienţa din domeniul sănătăţii publice

cuprind principalele probleme legate de cuprind principalele probleme legate de sănătate în cadrul comunităţii, furnizând sănătate în cadrul comunităţii, furnizând servicii de promovare, preventive, curative servicii de promovare, preventive, curative şi de recuperare corespunzătoareşi de recuperare corespunzătoare


cer şi promovează din partea indivizilor şi cer şi promovează din partea indivizilor şi a comunităţii, o autodeterminare şi a comunităţii, o autodeterminare şi participare la planificarea, organizarea, participare la planificarea, organizarea, conducerea şi controlul îngrijirilor de conducerea şi controlul îngrijirilor de sănătate primare, utilizând la maximum sănătate primare, utilizând la maximum resursele locale naţionale, precum şi alte resursele locale naţionale, precum şi alte resurse disponibile; în acest scop resurse disponibile; în acest scop dezvoltă, printr-o educaţie dezvoltă, printr-o educaţie corespunzătoare, capacitatea de corespunzătoare, capacitatea de participare a comunităţilorparticipare a comunităţilor


ar trebui sa fie susţinute de sisteme de ar trebui sa fie susţinute de sisteme de referinţă integrate, funcţionale, ducând la o referinţă integrate, funcţionale, ducând la o îmbunătăţire progresivă a unor îngrijiri de îmbunătăţire progresivă a unor îngrijiri de sănătate cât mai cuprinzătoare, dând sănătate cât mai cuprinzătoare, dând prioritate celor ce au cea mai mare nevoie de prioritate celor ce au cea mai mare nevoie de aceste îngrijiriaceste îngrijiri

se bazează la nivel local pe lucrătorii sanitari, se bazează la nivel local pe lucrătorii sanitari, inclusiv medici, infirmiere, moaşe, personal inclusiv medici, infirmiere, moaşe, personal auxiliar, pregătiţi în mod adecvat din punct de auxiliar, pregătiţi în mod adecvat din punct de vedere tehnic şi social pentru a lucra în echipă vedere tehnic şi social pentru a lucra în echipă şi pentru a răspunde nevoilor de sănătate şi pentru a răspunde nevoilor de sănătate exprimate de către comunitate.exprimate de către comunitate.

Îngrijirile primare de sănătate: Îngrijirile primare de sănătate: componentecomponente

1.1. educaţia privind problemele de sănătate educaţia privind problemele de sănătate predominante şi metodele de prevenire şi predominante şi metodele de prevenire şi control ale acestoracontrol ale acestora

2.2. promovarea unei alimentaţii corecte promovarea unei alimentaţii corecte 3.3. asigurarea cu apă potabilă în cantitate asigurarea cu apă potabilă în cantitate

adecvată şi o sanitaţie de bază adecvată şi o sanitaţie de bază 4.4. îngrijirile acordate mamei şi copilului, îngrijirile acordate mamei şi copilului,

inclusiv planning familialinclusiv planning familial5.5. imunizarea împotriva bolilor infecţioase imunizarea împotriva bolilor infecţioase

majore majore 6.6. prevenirea şi controlul bolilor endemice cu prevenirea şi controlul bolilor endemice cu

caracter zonalcaracter zonal7.7. tratamentul adecvat pentru bolile curente şi tratamentul adecvat pentru bolile curente şi

vătămărivătămări8.8. asigurarea cu medicamente esenţialeasigurarea cu medicamente esenţiale

Îngrijirile primare de sănătateÎngrijirile primare de sănătate - - principii de principii de bază:bază:

1.1. Distributia echitabilă: ţările ar trebui sa găsească Distributia echitabilă: ţările ar trebui sa găsească căi de a permite tuturor accesul la serviciicăi de a permite tuturor accesul la servicii

2.2. Implicarea comunităţii: implicarea indivizilor în Implicarea comunităţii: implicarea indivizilor în promovarea propriei lor îngrijiri este esenţială pentru promovarea propriei lor îngrijiri este esenţială pentru viitoarea bunăstare a comunităţiiviitoarea bunăstare a comunităţii

3.3. Concentrarea asupra activităţii de prevenire: Concentrarea asupra activităţii de prevenire: dobândirea unor cunoştinţe prin educaţie pentru dobândirea unor cunoştinţe prin educaţie pentru sănătate sănătate şi / sau mobilizarea comunităţii pentru şi / sau mobilizarea comunităţii pentru imunizare şi rolul comunităţii în luarea deciziilor legate imunizare şi rolul comunităţii în luarea deciziilor legate de alocarea resurselor spre priorităţile sanitarede alocarea resurselor spre priorităţile sanitare

Deoarece prevenirea este vitală pentru Deoarece prevenirea este vitală pentru rezolvarea problemelor pe termen lung, dar nu este rezolvarea problemelor pe termen lung, dar nu este întotdeauna răspunsul la probleme individuale, întotdeauna răspunsul la probleme individuale, serviciile preventive trebuie să existe împreună cu serviciile preventive trebuie să existe împreună cu cele curative.cele curative.

Îngrijirile primare de sănătateÎngrijirile primare de sănătate - - principii de principii de bază:bază:

4. Tehnologie corespunzătoare: ea trebuie să 4. Tehnologie corespunzătoare: ea trebuie să fie acceptată, eficientă din punct de vedere al fie acceptată, eficientă din punct de vedere al costului, ieftină şi disponibilă pe plan local.costului, ieftină şi disponibilă pe plan local.

5. Abordarea multisectorială: starea de 5. Abordarea multisectorială: starea de sănătate este influenţată atât pozitiv cât şi sănătate este influenţată atât pozitiv cât şi negativ de o serie de factori cum sunt: negativ de o serie de factori cum sunt: condiţiile de locuit, transportul, producţia de condiţiile de locuit, transportul, producţia de alimente, irigaţiile şi rezerva de apă. Toate alimente, irigaţiile şi rezerva de apă. Toate acestea ţin de diferite sectoare acestea ţin de diferite sectoare guvernamentale, dar toate pot afecta guvernamentale, dar toate pot afecta bunăstarea globală a comunităţii.bunăstarea globală a comunităţii.

Îndatoririle medicului de familie în cadrul sistemului de îngrijiri de Îndatoririle medicului de familie în cadrul sistemului de îngrijiri de sănătate şi influenţa sistemului de sănătate asupra medicinei de familie - sănătate şi influenţa sistemului de sănătate asupra medicinei de familie -

Principiile disciplinei, sugerate de către GayPrincipiile disciplinei, sugerate de către Gay 1. Abordarea centrată pe pacient1. Abordarea centrată pe pacient2. Orientarea către contextul familial si comunitar2. Orientarea către contextul familial si comunitar3. Aria de activităţi, determinate de necesităţile şi 3. Aria de activităţi, determinate de necesităţile şi

cererile pacientului cererile pacientului 4. Problemele de sănătate neselectate şi complexe4. Problemele de sănătate neselectate şi complexe5. Incidenţa scăzută a bolilor grave5. Incidenţa scăzută a bolilor grave6. Boli în stadii precoce6. Boli în stadii precoce7. Managementul simultan al tuturor afecţiunilor 7. Managementul simultan al tuturor afecţiunilor

bolnavului bolnavului 8. Managementul continuu8. Managementul continuu9. Îngrijire coordonată9. Îngrijire coordonată10. Eficienţă10. Eficienţă

Îndatoririle medicului de familieÎndatoririle medicului de familie/ / caracteristicilecaracteristicile activităţii în activităţii în cadrul sistemului de îngrijiri de sănătate şi influenţa sistemului de cadrul sistemului de îngrijiri de sănătate şi influenţa sistemului de

sănătate asupra medicinei de familie – conform OMSsănătate asupra medicinei de familie – conform OMS

A. GeneralăA. GeneralăB. ContinuăB. ContinuăC. ComprehensivăC. ComprehensivăD. CoordonatăD. CoordonatăE. În colaborareE. În colaborareF. Orientată pe familieF. Orientată pe familieG. Orientată pe G. Orientată pe

comunitatecomunitate

Îndatoririle medicului de familie în cadrul sistemului de îngrijiri Îndatoririle medicului de familie în cadrul sistemului de îngrijiri de sănătate şi influenţa sistemului de sănătate asupra de sănătate şi influenţa sistemului de sănătate asupra medicinei de familie – conform OMS caracteristicilemedicinei de familie – conform OMS caracteristicile activităţii - activităţii -

Generală:Generală: Probleme de sănătate neselectate ale Probleme de sănătate neselectate ale

întregii populaţiiîntregii populaţii Nu exclude categorii datorită vârstei, Nu exclude categorii datorită vârstei,

sexului, clasei sociale, rasei, religiei şi nici o sexului, clasei sociale, rasei, religiei şi nici o categorie de probleme de sănătate.categorie de probleme de sănătate.

Acces facil, nelimitat de bariere Acces facil, nelimitat de bariere geografice, culturale, administrative sau geografice, culturale, administrative sau financiarefinanciare

Îndatoririle medicului de familie în cadrul sistemului de îngrijiri Îndatoririle medicului de familie în cadrul sistemului de îngrijiri de sănătate şi influenţa sistemului de sănătate asupra de sănătate şi influenţa sistemului de sănătate asupra medicinei de familie – conform OMS - caracteristicilemedicinei de familie – conform OMS - caracteristicile activităţii activităţii

Continuă:Continuă: Centrată Centrată pe pe persoanăpersoană Îngrijire de sănătate longitudinală, pe Îngrijire de sănătate longitudinală, pe

perioade perioade substanţiale substanţiale ale vieale vieţţii, ii, nelimitatenelimitate la un la un episodepisod de de boalăboală


Comprehensivă:Comprehensivă: Implicând îngrijirea integratăImplicând îngrijirea integrată Promovarea sănătăţii, prevenirea Promovarea sănătăţii, prevenirea

îmbolnăvirilor, îngrijirea curativă, de îmbolnăvirilor, îngrijirea curativă, de reabilitare şi suportreabilitare şi suport

Perspectivele fizice, psihologice şi Perspectivele fizice, psihologice şi socialesociale

Relaţia doctor - pacient din punct de Relaţia doctor - pacient din punct de vedere al aspectelor clinic, umanist şi eticvedere al aspectelor clinic, umanist şi etic

Îndatoririle medicului de familie în cadrul sistemului de îngrijiri Îndatoririle medicului de familie în cadrul sistemului de îngrijiri de sănătate şi influenţa sistemului de sănătate asupra de sănătate şi influenţa sistemului de sănătate asupra medicinei de familie – conform OMSmedicinei de familie – conform OMS

Coordonată:Coordonată: Managementul îngrijiriiManagementul îngrijirii la la primulprimul contact contact Trimiterea Trimiterea la la serviciileserviciile de de specialitatespecialitate OferireaOferirea informa informaţiei către pacientţiei către pacient de de

către serviciile disponibilecătre serviciile disponibile CoordonareaCoordonarea şşi i managementul managementul

îngrijirii îngrijirii


ÎÎn n colaborarecolaborare:: LucrulLucrul în în echipeechipe

multidisciplinaremultidisciplinare Delegarea Delegarea

îngrijirilor atunci îngrijirilor atunci când este adecvatcând este adecvat

Exerciţiul Exerciţiul coordonării echipeicoordonării echipei


OrientatăOrientată pe pe familie:familie: Se Se adresează problemelor individualeadresează problemelor individuale în în contextul: contextul: - Circumstanţelor familiale - Circumstanţelor familiale -- Reţelelor socialeReţelelor sociale şşi i culturaleculturale - Condiţiilor- Condiţiilor de de viaţăviaţă şşi i muncămuncă


OrientatăOrientată pe pe comunitatecomunitate:: Doctorul de familie trebuie să ia în considerare Doctorul de familie trebuie să ia în considerare

problemele individului, în contextul:problemele individului, în contextul:-- NecesităţilorNecesităţilor de de sănătate sănătate ale ale comunităţiicomunităţii-- Altor specialiştiAltor specialişti şşi i organizaţiiorganizaţii

556667

574666

344

468371

438

202 199 203 228

0100200300400500600700800

2005 2006 2007 2008

Nr.

med

ici f

amili

e

Iaşi total Iaşi urban Iaşi rural

11487

6902

4585

11606

7039

4567

11694

7250

4444

11567

6993

4574

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Nr.

med

ici f

amili

e

2005 2006 2007 2008

România total România urban România rural

1859,11638,31692,21721,1

1241,11437,5

1235,51463,9

0200400600800

100012001400160018002000

2005 2006 2007 2008

Nr.

locu

itori

/ un

MF

România Iaşi

SPITALUSPITALULL

DefiniţieDefiniţie

Conform Legii privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor, spitalul este unitatea sanitară publică sau privată (cu paturi), cu personalitate juridică, care asigură servicii medicale de specialitate, preventive, curative, de recuperare şi reabilitare a persoanelor în îngrijire

Spitalul trebuie să îndeplinească toate condiţiile de autorizare prevăzute de lege.

Autorizarea se acordă cu unele clauze, dacă nu este afectată calitatea îngrijirilor medicale

IstoricIstoric

Primele forme organizate ale asistenţei spitaliceşti Primele forme organizate ale asistenţei spitaliceşti în Europa, în epoca medievală, apar în cadrul în Europa, în epoca medievală, apar în cadrul mănăstirilor sau pe lângă biserici. Înfiinţate de mănăstirilor sau pe lângă biserici. Înfiinţate de către biserici, care şi-au asumat monopolul în către biserici, care şi-au asumat monopolul în domeniul asistenţei spitaliceşti şi sociale, domeniul asistenţei spitaliceşti şi sociale, azilurile-spitale erau aşezăminte caritabile azilurile-spitale erau aşezăminte caritabile modeste, puţin încăpătoare, mai mult sau mai modeste, puţin încăpătoare, mai mult sau mai puţin accesibile populaţiei nevoiaşe, care, la puţin accesibile populaţiei nevoiaşe, care, la început, ofereau adăpost bolnavilor, bătrânilor şi început, ofereau adăpost bolnavilor, bătrânilor şi pelerinilor săraci. Cei înstăriţi beneficiau de pelerinilor săraci. Cei înstăriţi beneficiau de îngrijire din partea medicilor la domiciliu îngrijire din partea medicilor la domiciliu

Individualizarea formelor asistenţei medico-sociale medievale Individualizarea formelor asistenţei medico-sociale medievale duce la apariţia unor aşezăminte caritabile cu destinaţii duce la apariţia unor aşezăminte caritabile cu destinaţii delimitate din ce în ce mai precis:delimitate din ce în ce mai precis:

Nosocomium – destinat bolnavilor; Brephotrophium – pentru copiii găsiţi; Orphanotrophium – orfelinat; Gerontocomium – casă de bătrâni Prochotrophium– casă pentru săraci sau hospitium

pauperum; Xenodochium – azil pentru călători, sau hospitium

pauperum pentru peregrini, iar mai târziu pentru străini, bolnavi şi nevoiaşi.

Istoric - RomâniaIstoric - România În perioada feudală, în cele trei ţări În perioada feudală, în cele trei ţări

româneşti – Moldova, Muntenia şi româneşti – Moldova, Muntenia şi Transilvania – se găseşte aceeaşi formă Transilvania – se găseşte aceeaşi formă bisericească a asistenţei medico-sociale a bisericească a asistenţei medico-sociale a celor nevoiaşi. În cadrul mănăstirilor celor nevoiaşi. În cadrul mănăstirilor ortodoxe, ele apar sub denumirea de ortodoxe, ele apar sub denumirea de bolniţebolniţe sau azil pentru bolnavi, şi mai târziu de sau azil pentru bolnavi, şi mai târziu de ospicii, care îi adăposteau pe cei cu boli ospicii, care îi adăposteau pe cei cu boli mintale.mintale.

Istoric - RomâniaIstoric - România În Transilvania secolelor XIII – XVI apar În Transilvania secolelor XIII – XVI apar

aziluri – spitale înfiinţate şi administrate de aziluri – spitale înfiinţate şi administrate de patriciatul orăşenesc. Acestea reprezintă patriciatul orăşenesc. Acestea reprezintă formele timpurii ale asistenţei medico-formele timpurii ale asistenţei medico-sociale, ale primelor spitale, care în sociale, ale primelor spitale, care în perioada de destrămare a feudalismului vor perioada de destrămare a feudalismului vor fi înlocuite de spitale laice sau publice fi înlocuite de spitale laice sau publice propriu-zise.propriu-zise.

Istoric - RomâniaAstfel, în Banat la Timişoara, primul spital comunal s-a înfiinţat în 1757. În Muntenia şi Transilvania primele spitale publice sunt acelea din Bucureşti – Filantropia (1811), Târgu-Mureş (1812) şi Cluj (1818)

Un mic spital laic, civil – lazaretum - a fost înfiinţat la Oradea în anul 1806. Acesta avea o capacitate de 12 paturi.

Izvoarele istorice amintesc că în secolul al XI-lea (1061) ar fi existat un prim “Spital” medieval în cadrul mănăstirii benedictine din Mănăstur, lângă Cluj. Benedictinii au înfiinţat spitale în mai multe ţări europene. Ordinul Ioaniţilor şi al Sfântului Duh a ridicat şi în Transilvania hospitale sau xenodochii.Cert este că într-o fază mai avansată a feudalismului, înfiinţarea unor aziluri – spitale n-a mai fost un privilegiu exclusiv al bisericii.

Istoric - RomâniaIstoric - România•În concluzie, secolul al XI-lea şi al XII-lea se În concluzie, secolul al XI-lea şi al XII-lea se caracterizează prin înfiinţarea unor aşezăminte caracterizează prin înfiinţarea unor aşezăminte caritabile mănăstireşti în Transilvania, pentru ca mai caritabile mănăstireşti în Transilvania, pentru ca mai târziu acestea să fie iniţiative exclusive ale oraşelor, târziu acestea să fie iniţiative exclusive ale oraşelor, fără amestecul bisericii.fără amestecul bisericii.•În Transilvania sec. XIV – XVIII, în perioada În Transilvania sec. XIV – XVIII, în perioada feudalismului dezvoltat, în strânsă legătură cu feudalismului dezvoltat, în strânsă legătură cu dezvoltarea economico-socială a oraşelor, prezenţa dezvoltarea economico-socială a oraşelor, prezenţa azilurilor – spitale sau a caselor de izolare a azilurilor – spitale sau a caselor de izolare a diferiţilor bolnavi, va deveni o măsură absolut diferiţilor bolnavi, va deveni o măsură absolut necesară şi obişnuită, datorită apariţiei bolilor necesară şi obişnuită, datorită apariţiei bolilor epidemice ca ciuma, lepra sau sifilisul (sec. al XVI-epidemice ca ciuma, lepra sau sifilisul (sec. al XVI-lea).lea).•Azilurile-spitale erau aşezăminte permanente, cu Azilurile-spitale erau aşezăminte permanente, cu averi şi venituri, având anumite privilegii; spitalele averi şi venituri, având anumite privilegii; spitalele destinate leproşilor, criminalilor sau sifiliticilor erau destinate leproşilor, criminalilor sau sifiliticilor erau în general temporare, în funcţie de cerinţe.în general temporare, în funcţie de cerinţe.

Istoric - România

În Ţara Românească, conform documentelor, aflăm că s-a ridicat (18 oct.1702) în Bucureşti o mănăstioară cu hramul Sf. Trei Ierarhi, adică mănăstirea Colţea însăşi. Un al doilea document, din 20 martie 1709, a fost scris de mitropolitul Antim şi are ca scop legalizarea situaţiei locului pe care se construiesc mănăstirea cu spitalul, ambele fiinţând la acea dată. Cartea lui Samuil (patriarhul Alexandriei), din 15 iunie 1715, reproduce normele de funcţionare ale aşezământului de la Colţea

Istoric – România - IAŞIIstoric – România - IAŞI Urmărind izvoarele istorice, aflăm de la Urmărind izvoarele istorice, aflăm de la

Enache Kogălniceanu că, privitor la ciuma Enache Kogălniceanu că, privitor la ciuma din 1734 (Iaşi), din cauza spaimei, Grigorie din 1734 (Iaşi), din cauza spaimei, Grigorie Ghica Vodă s-a refugiat la Frumoasa şi apoi Ghica Vodă s-a refugiat la Frumoasa şi apoi la Galata “pe când în oraş a murit aşa de la Galata “pe când în oraş a murit aşa de multă lume, încât nu s-a putut dovedi cu multă lume, încât nu s-a putut dovedi cu îngropatul cadavrelor...” (Şt. Bîrsan).îngropatul cadavrelor...” (Şt. Bîrsan).

Grigorie Ghica Vodă bătrânul şi fiul Grigorie Ghica Vodă bătrânul şi fiul acestuia, Matei Ghica, zidesc, pe Măgura acestuia, Matei Ghica, zidesc, pe Măgura Iaşilor, un schit de piatră în locul Iaşilor, un schit de piatră în locul bisericuţei de lemn cunoscută sub numele bisericuţei de lemn cunoscută sub numele de Schitul Tărîţă (1721). Această aşezare a de Schitul Tărîţă (1721). Această aşezare a fost destinată “pentru orânduirea unui fost destinată “pentru orânduirea unui lazaret al zmedriţilor de boala ciumei”.lazaret al zmedriţilor de boala ciumei”.

Istoric – România – IAŞIIstoric – România – IAŞI Sf. Spiridon Sf. Spiridon

La 2 iunie 1752, Ştefan Bosie, epitropul La 2 iunie 1752, Ştefan Bosie, epitropul Schitului Tărîţa, a început zidirea bisericii Schitului Tărîţa, a început zidirea bisericii Sf. Spiridon, iar între 1753 şi 1755, începe Sf. Spiridon, iar între 1753 şi 1755, începe clădirea bolnitelor din jurul acestei clădirea bolnitelor din jurul acestei biserici. Devenind neîncăpătoare, biserici. Devenind neîncăpătoare, bolniţele se vor mări între 1758 şi 1761.bolniţele se vor mări între 1758 şi 1761.

Constantin Racoviţă a găsit mănăstirea Constantin Racoviţă a găsit mănăstirea Sf. Spiridon cu bolniţele lui Bosie Sf. Spiridon cu bolniţele lui Bosie întemeiate după modelul celor din Rusia, întemeiate după modelul celor din Rusia, pe care s-a dezvoltat ulterior asistenţa pe care s-a dezvoltat ulterior asistenţa spitalicească instituţionalizată a Moldovei.spitalicească instituţionalizată a Moldovei.

Spitalul Sf. Spiridon se deschide oficial la Spitalul Sf. Spiridon se deschide oficial la 1 ianuarie 1757, având 30 de 1 ianuarie 1757, având 30 de paturi.paturi.


Între 1785 şi 1797, numărul paturilor de spital Între 1785 şi 1797, numărul paturilor de spital se situează între 60 – 70. În anul 1797 se se situează între 60 – 70. În anul 1797 se clădeşte un nou local pentru spital, întrucât clădeşte un nou local pentru spital, întrucât capacitatea de primire trebuia să ajungă la capacitatea de primire trebuia să ajungă la 100 paturi.100 paturi.

Ajunsă în pragul secolului al XIX-lea, Ajunsă în pragul secolului al XIX-lea, Epitropia Sf. Spiridon nu constituie numai un Epitropia Sf. Spiridon nu constituie numai un simplu spital ieşean, prin bogatele sale ctitorii simplu spital ieşean, prin bogatele sale ctitorii spitaliceşti deschizând porţile culturii noastre spitaliceşti deschizând porţile culturii noastre medicale.medicale.

Dacă spitalul, prin funcţia lui proprie, se poate Dacă spitalul, prin funcţia lui proprie, se poate considera ca un factor educativ-civilizator, considera ca un factor educativ-civilizator, atunci Epitropia a putut marca şi gradul de atunci Epitropia a putut marca şi gradul de civilizaţie la care ajunsese Moldova pe tărâmul civilizaţie la care ajunsese Moldova pe tărâmul medico-sanitar.medico-sanitar.


Iaşul avea, în perioada anilor 1830 – 1840, Iaşul avea, în perioada anilor 1830 – 1840, o populaţie de 70.000 locuitori. şi dacă s-ar o populaţie de 70.000 locuitori. şi dacă s-ar fi normat un pat la 175 de locuitori, fi normat un pat la 175 de locuitori, spitalul Sf. Spiridon ar fi trebuit să aibă spitalul Sf. Spiridon ar fi trebuit să aibă 400 paturi, şi nu doar 140. 400 paturi, şi nu doar 140.

În aceeaşi perioadă, în timpul unui an se În aceeaşi perioadă, în timpul unui an se tratau circa 1500 bolnavi, cu o mortalitate tratau circa 1500 bolnavi, cu o mortalitate de 8 %.de 8 %.

În 1846, la Spitalul central Sf. Spiridon s-a În 1846, la Spitalul central Sf. Spiridon s-a creat secţia operativă cu 12 paturi. Spitalul creat secţia operativă cu 12 paturi. Spitalul avea secţie medicală, secţie de chirurgie, avea secţie medicală, secţie de chirurgie, secţie operativă şi secţie primiresecţie operativă şi secţie primire bolnavi.bolnavi.

Istoric – România – IAŞIIstoric – România – IAŞI Anul 1848 a adus un suflu înnoitor. Mai toate Anul 1848 a adus un suflu înnoitor. Mai toate

ţările cereau o nouă constituţie care să garanteze ţările cereau o nouă constituţie care să garanteze libertăţile publice şi principiile democratice. libertăţile publice şi principiile democratice. SpiritulSpiritul profund progresist al anilor ’48 impune profund progresist al anilor ’48 impune întemeierea spitalelor – filiale şi a institutelor de întemeierea spitalelor – filiale şi a institutelor de asistenţă bazate pe cea mai înaltă concepţie asistenţă bazate pe cea mai înaltă concepţie socială. Facultatea de medicină (Iaşi) se rezuma socială. Facultatea de medicină (Iaşi) se rezuma în 1852 la o şcoală de moaşe, iar din 1859 şi la o în 1852 la o şcoală de moaşe, iar din 1859 şi la o şcoală de chirurgie. Hrisovul pentru înfiinţarea şcoală de chirurgie. Hrisovul pentru înfiinţarea Maternităţii ieşene, dat de Gr. Ghica, ilustrează Maternităţii ieşene, dat de Gr. Ghica, ilustrează concepţiile înaintate ale epocii, la fel ca şi actul concepţiile înaintate ale epocii, la fel ca şi actul de “naştere” al ospiciului de infirmi de la Galata, de “naştere” al ospiciului de infirmi de la Galata, sub semnătura aceluiaşi Gr. Ghica. sub semnătura aceluiaşi Gr. Ghica.

Istoric – România – IAŞIIstoric – România – IAŞI În acelaşi sens, putem vorbi de principiile care l-În acelaşi sens, putem vorbi de principiile care l-

au călăuzit pe Cantacuzino – Paşcanu la au călăuzit pe Cantacuzino – Paşcanu la întemeierea Spitalului Sf. Treime din Tătăraşi.întemeierea Spitalului Sf. Treime din Tătăraşi.

La sfârşitul lui 1848, Spitalul Sf. Spiridon cuprinde La sfârşitul lui 1848, Spitalul Sf. Spiridon cuprinde 92 de încăperi cu 140 paturi, la care se adaugă 92 de încăperi cu 140 paturi, la care se adaugă 50 paturi “aşezate în cele 10 odăi pregătite 50 paturi “aşezate în cele 10 odăi pregătite nenorociţilor pătimitori ce năvălesc în toată ziua”. nenorociţilor pătimitori ce năvălesc în toată ziua”. Această capacitate de primire a bolnavilor a Această capacitate de primire a bolnavilor a permis tratarea unui număr de 1631 bolnavi în permis tratarea unui număr de 1631 bolnavi în anul mai sus menţionat.anul mai sus menţionat.

Se dispune, în 1848, înfiinţarea unei secţii Se dispune, în 1848, înfiinţarea unei secţii destinată exclusiv îngrijirii şi tratării bolnavilor de destinată exclusiv îngrijirii şi tratării bolnavilor de sifilis, secţie care a fost dotată în 1849 cu 45 sifilis, secţie care a fost dotată în 1849 cu 45 paturi.paturi.

Istoric – România – IAŞIIstoric – România – IAŞI Conform adresei nr. 1827/23 noiembrie 1853 Conform adresei nr. 1827/23 noiembrie 1853

a Comitetului Sănătăţii, Spitalul militar avea a Comitetului Sănătăţii, Spitalul militar avea 120 paturi; Spitalul Sf. Spiridon: Secţia I 120 paturi; Spitalul Sf. Spiridon: Secţia I medicală - 70 paturi; Secţia a II-a medicală - medicală - 70 paturi; Secţia a II-a medicală - 64 paturi; Secţia chirurgicală - 80 paturi. 64 paturi; Secţia chirurgicală - 80 paturi. Spitalul evreiesc avea 60 paturi; Spitalul Spitalul evreiesc avea 60 paturi; Spitalul temporar pentru holerici de la Podul-Lung temporar pentru holerici de la Podul-Lung era dotat cu 25 paturi; Spitalul de la biserica era dotat cu 25 paturi; Spitalul de la biserica Barnovscki avea o capacitate de 50 paturi; Barnovscki avea o capacitate de 50 paturi; Spitalul holericilor evrei avea 60 paturi.Spitalul holericilor evrei avea 60 paturi.

Istoric – România – IAŞIIstoric – România – IAŞI Epitropia Sf. Spiridon primeşte sub administraţia ei Epitropia Sf. Spiridon primeşte sub administraţia ei

şi întemeiază între anii 1852 – 1859 următoarele şi întemeiază între anii 1852 – 1859 următoarele instituţii:instituţii:

Maternitatea, denumită Institutul Gregorian din Maternitatea, denumită Institutul Gregorian din Iaşi, în 1852;Iaşi, în 1852;

Farmacia centrală Sf. Spiridon, 1853;Farmacia centrală Sf. Spiridon, 1853; Ospiciul Golia, 1853;Ospiciul Golia, 1853; Azilul de infirmi Galata, 1855;Azilul de infirmi Galata, 1855; Spitalul Sf. Treime, Tătăraşi, 1858;Spitalul Sf. Treime, Tătăraşi, 1858; Spitalul din Hârlău, 1857;Spitalul din Hârlău, 1857; Spitalul din Roman, care este mărit şi restaurat în Spitalul din Roman, care este mărit şi restaurat în

1859.1859.

Clasificarea spitalelor - Legea Clasificarea spitalelor - Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul nr.95/2006 privind reforma în domeniul

sănătăţiisănătăţii 1. Din punct de vedere teritorial, 1. Din punct de vedere teritorial,

spitalele se clasifică în : spitalele se clasifică în : a) spitale regionale; a) spitale regionale; b) spitale judeţene; b) spitale judeţene; c) spitale locale (municipale, c) spitale locale (municipale,

orăşeneşti, comunale)orăşeneşti, comunale)


sănătăţiisănătăţii 2. Din punct de vedere al specificului 2. Din punct de vedere al specificului

patologiei, spitalele se clasifică în : patologiei, spitalele se clasifică în : a) spitale generale; a) spitale generale; b) spitale de urgenţă; b) spitale de urgenţă; c) spitale de specialitate; c) spitale de specialitate; d) spitale pentru bolnavi cu d) spitale pentru bolnavi cu

afecţiuni cronice.afecţiuni cronice.


sănătăţiisănătăţii 3. Din punct de vedere al 3. Din punct de vedere al

învăţământului şi al cercetării învăţământului şi al cercetării ştiinţifice medicale, spitalele se ştiinţifice medicale, spitalele se clasifică în : clasifică în :

a) spitale clinice; a) spitale clinice; b) institute şi centre medicale. b) institute şi centre medicale.

Clasificarea spitalelor - Legea nr.95/2006 Clasificarea spitalelor - Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţiiprivind reforma în domeniul sănătăţii

4. Spitalele se organizează şi funcţionează, în 4. Spitalele se organizează şi funcţionează, în funcţie de regimul proprietăţiifuncţie de regimul proprietăţiia) a) spitale publice,spitale publice, organizate ca instituţii organizate ca instituţii publice Spitalele publice se înfiinţează şi, publice Spitalele publice se înfiinţează şi, respectiv, se desfiinţează prin hotărâre a respectiv, se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Sănătăţii Guvernului, iniţiată de Ministerul Sănătăţii Publice, cu avizul consiliului local, respectiv Publice, cu avizul consiliului local, respectiv judeţean, după caz judeţean, după caz b) b) spitale private,spitale private, organizate ca persoane organizate ca persoane juridice de drept privatjuridice de drept privat

c) c) spitale publice în care funcţionează şi spitale publice în care funcţionează şi secţii private. secţii private.


sănătăţiisănătăţii Spitalul regionalSpitalul regional este spitalul clinic este spitalul clinic

judeţean care deţine competenţele şi judeţean care deţine competenţele şi resursele umane şi materiale resursele umane şi materiale suplimentare necesare în vederea suplimentare necesare în vederea asigurării îngrijirilor medicale complete asigurării îngrijirilor medicale complete pentru cazurile medicale complexe, în pentru cazurile medicale complexe, în special în cazul urgenţelor şi al special în cazul urgenţelor şi al pacienţilor aflaţi în stare critică, din judeţ pacienţilor aflaţi în stare critică, din judeţ şi cazurile din judeţele arondate care nu şi cazurile din judeţele arondate care nu pot fi rezolvate complet la nivelul pot fi rezolvate complet la nivelul judeţului respectiv. judeţului respectiv.


sănătăţiisănătăţii Spitalul judeţeanSpitalul judeţean este spitalul general este spitalul general

organizat în reşedinţa de judeţ, cu o organizat în reşedinţa de judeţ, cu o structură complexă de specialităţi structură complexă de specialităţi medico-chirurgicale, cu unitate de medico-chirurgicale, cu unitate de primire urgenţe, care asigură urgenţele primire urgenţe, care asigură urgenţele medico-chirurgicale şi acordă asistenţa medico-chirurgicale şi acordă asistenţa medicală de specialitate, inclusiv pentru medicală de specialitate, inclusiv pentru cazurile grave din judeţ care nu pot fi cazurile grave din judeţ care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale. rezolvate la nivelul spitalelor locale.

Spitalul judeţeanSpitalul judeţean a) a) spitale judeţene clinicespitale judeţene clinice; sunt spitalele ; sunt spitalele

care au în structură secţii clinice universitare care au în structură secţii clinice universitare care asigură asistenţa medicală, desfăşoară care asigură asistenţa medicală, desfăşoară activitate de învăţământ, cercetare ştiinţifică activitate de învăţământ, cercetare ştiinţifică şi de educaţie medicală continuă. şi de educaţie medicală continuă.

spitale judeţene de urgenţăspitale judeţene de urgenţă; sunt spitalele ; sunt spitalele care dispun de o structură organizatorică care dispun de o structură organizatorică complexă de specialităţi, dotare cu complexă de specialităţi, dotare cu aparatură medicală corespunzătoare, aparatură medicală corespunzătoare, personal specializat. În structura personal specializat. În structura organizatorică a acestui tip de unitate organizatorică a acestui tip de unitate sanitară funcţionează în mod obligatoriu sanitară funcţionează în mod obligatoriu unitatea de primire a urgenţelor. unitatea de primire a urgenţelor.

Spitalul localSpitalul local Spitalul localSpitalul local este spitalul general este spitalul general

care acordă asistenţă medicală în care acordă asistenţă medicală în teritoriul unde funcţionează, teritoriul unde funcţionează, respectiv municipiu, oraş, comună. respectiv municipiu, oraş, comună.

Spitalul local – municipalSpitalul local – municipal a) a) spitale municipale clinicespitale municipale clinice b) b) spitale municipale de urgenţăspitale municipale de urgenţă c) c) spitale municipale clinice de spitale municipale clinice de

urgenţăurgenţă d) d) spitale municipalespitale municipale

Spitalul de specialitateSpitalul de specialitateSpitalul de specialitateSpitalul de specialitate este spitalul este spitalul

care asigură asistenţă medicală într-o care asigură asistenţă medicală într-o specialitate în conexiune cu alte specialitate în conexiune cu alte specialităţi. specialităţi.

a) a) spitale de specialitate clinicespitale de specialitate clinice. . b) b) spitale de specialitate clinice de spitale de specialitate clinice de

urgenţăurgenţă. . c) c) spitale de specialitatespitale de specialitate..

Spitalul pentru afecţiuni Spitalul pentru afecţiuni cronicecronice

Spitalul pentru bolnavi cu afecţiuni Spitalul pentru bolnavi cu afecţiuni cronicecronice, este spitalul în care durata , este spitalul în care durata de spitalizare este prelungită datorită de spitalizare este prelungită datorită specificului patologiei. specificului patologiei.

Institute şi centre medicaleInstitute şi centre medicale Institutele şi centrele medicale Institutele şi centrele medicale

cliniceclinice sunt unităţi de asistenţă sunt unităţi de asistenţă medicală de specialitate în care se medicală de specialitate în care se desfăşoară şi activitate de desfăşoară şi activitate de învăţământ şi cercetare ştiinţifică învăţământ şi cercetare ştiinţifică medicală, de îndrumare şi medicală, de îndrumare şi coordonare metodologică pe coordonare metodologică pe domeniile lor de activitate, precum şi domeniile lor de activitate, precum şi de educaţie medicală continuă. de educaţie medicală continuă.

În categoria spitalelor se cuprind şi următoarele unităţi În categoria spitalelor se cuprind şi următoarele unităţi

sanitare cu paturi : sanitare cu paturi : sanatorii, preventorii, centre de sănătatesanatorii, preventorii, centre de sănătate.. Sanatoriile Sanatoriile sunt unităţi sanitare cu paturi care asigură sunt unităţi sanitare cu paturi care asigură

asistenţa medicală utilizând factori curativi naturali asistenţa medicală utilizând factori curativi naturali asociaţi cu celelalte procedee, tehnici şi mijloace asociaţi cu celelalte procedee, tehnici şi mijloace terapeutice terapeutice

PreventoriilePreventoriile sunt unităţi sanitare cu paturi care sunt unităţi sanitare cu paturi care asigură prevenirea şi combaterea tuberculozei la copii asigură prevenirea şi combaterea tuberculozei la copii şi tineri, precum şi la bolnavii de tuberculoză şi tineri, precum şi la bolnavii de tuberculoză stabilizaţi clinic şi necontagioşi stabilizaţi clinic şi necontagioşi

Centrele de sănătateCentrele de sănătate sunt unităţi sanitare cu paturi sunt unităţi sanitare cu paturi care asigură asistenţa medicală de specialitate pentru care asigură asistenţa medicală de specialitate pentru populaţia din mai multe localităţi apropiate, în cel populaţia din mai multe localităţi apropiate, în cel puţin două specialităţi, puţin două specialităţi,

Finanţarea spitalelorFinanţarea spitalelor

• Spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii.

Finanţarea spitalelor – autonomia Finanţarea spitalelor – autonomia financiarăfinanciară

• a) organizarea activităţii spitalului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unităţii şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;

• b) elaborarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar şi a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului.

Indicatori spital – management resurse umane

Proporţia medicilorProporţia medicilor din totalul persoanelor angajate in spital = Nr. medici angajaţi in spital x 100/Total personal angajat al spitalului

Proporţia personalului medicalProporţia personalului medical din totalul persoanelor angajate în spital

Proporţia personalului medical cu studii superioareProporţia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical

Nr. mediu de consultaţii pe un medic în ambulatorNr. mediu de consultaţii pe un medic în ambulator = Nr. consultaţii în ambulatoriul de spital /

Nr. de medici care acordă consultaţii în ambulatorul spitalului

Indicatori spital - Indicatori de utilizare a serviciilor

Durata medie de spitalizare pe spital şi pe Durata medie de spitalizare pe spital şi pe fiecare secţie în parte = fiecare secţie în parte =

Om zile spitalizare/ Bolnavi aflaţi la Om zile spitalizare/ Bolnavi aflaţi la începutul perioadei + Bolnavi intraţi în începutul perioadei + Bolnavi intraţi în cursul perioadeicursul perioadei

Indicatori spital - Indicatori de utilizare a Indicatori spital - Indicatori de utilizare a serviciilorserviciilor

Durata medie de spitalizare, specifică fiecărei secţii Durata medie de spitalizare, specifică fiecărei secţii în parte, şi, în cadrul secţiei, pe afecţiuni, constituie în parte, şi, în cadrul secţiei, pe afecţiuni, constituie un indicator important de eficienţă. Prin eliminarea un indicator important de eficienţă. Prin eliminarea zilelor de spitalizare justificate de cazurile sociale zilelor de spitalizare justificate de cazurile sociale (de exemplu, condiţii neprielnice de convalescenţă la (de exemplu, condiţii neprielnice de convalescenţă la domiciliu), s-ar scurta foarte mult durata medie de domiciliu), s-ar scurta foarte mult durata medie de spitalizare, aceasta situându-se în jurul valorii de 7 spitalizare, aceasta situându-se în jurul valorii de 7 zile (max.8 zile), cu excepţia secţiilor de boli cronice. zile (max.8 zile), cu excepţia secţiilor de boli cronice. Acest indicator este influenţat de aspectele sociale Acest indicator este influenţat de aspectele sociale ale unor categorii de bolnavi, în special în sezonul ale unor categorii de bolnavi, în special în sezonul rece, cu mortalitate crescută.rece, cu mortalitate crescută.

Din aceste considerente, în cele mai multe ţări Din aceste considerente, în cele mai multe ţări dezvoltate, spitalele se grupează în cele cu durată dezvoltate, spitalele se grupează în cele cu durată scurtă de internare şi cu durată lungă, cu dotări şi scurtă de internare şi cu durată lungă, cu dotări şi încadrări de personal mai reduse, în unele din ele încadrări de personal mai reduse, în unele din ele medicul vizitând doar periodic bolnavii medicul vizitând doar periodic bolnavii convalescenţi, sau pe cei cu maladii cronice în convalescenţi, sau pe cei cu maladii cronice în perioada neacutizată, în rest asistenţa fiind perioada neacutizată, în rest asistenţa fiind asigurată de personal mediu (Nursing-Home în asigurată de personal mediu (Nursing-Home în Marea Britanie). Marea Britanie).


Indicele de spitalizare – reprezintă proporţia de spitalizări la 100 Indicele de spitalizare – reprezintă proporţia de spitalizări la 100 sau 1000 locuitori sau 1000 locuitori

Nr. spitalizăriNr. spitalizăriŞi este egal cu: Şi este egal cu: ---------------------- x 100---------------------- x 100 PP

Acest indice variază de la o zonă la alta, încât o Acest indice variază de la o zonă la alta, încât o imagine mai reală este dată de calcularea unei medii imagine mai reală este dată de calcularea unei medii pe ţară, deoarece zonele de atracţie sunt variabile pe ţară, deoarece zonele de atracţie sunt variabile pentru fiecare spital în parte în funcţie de profil, pentru fiecare spital în parte în funcţie de profil, dotare şi accesibilitate.dotare şi accesibilitate.


Neconcordanţa diagnosticului de la internare şi cel Neconcordanţa diagnosticului de la internare şi cel definitiv (stabilit în maximum 72 ore de la internare); definitiv (stabilit în maximum 72 ore de la internare); valoarea mai mare de 10 % denotă o calitate slabă a valoarea mai mare de 10 % denotă o calitate slabă a actului medical principal, reprezentat de punerea actului medical principal, reprezentat de punerea diagnosticului; internările cu diagnostic greşit în diagnosticului; internările cu diagnostic greşit în cazurile de urgenţă constituie un semnal de alarmă cazurile de urgenţă constituie un semnal de alarmă privind calitatea actului medical.privind calitatea actului medical.

Nr. diagnostice neconcordante Ind. = ------------------------------------- x 100 Nr. bolnavi internaţi


Neconcordanţa dintre diagnosticul pus în primele 72 ore şi Neconcordanţa dintre diagnosticul pus în primele 72 ore şi cel anatomopatologic – depăşirea valorii de 5 % se cel anatomopatologic – depăşirea valorii de 5 % se consideră ca fiind un aspect negativ.consideră ca fiind un aspect negativ.

Durata de spitalizare până la punerea diagnosticului – Durata de spitalizare până la punerea diagnosticului – media ar trebui să fie mai mică de 72 ore sau 3 zile; acest media ar trebui să fie mai mică de 72 ore sau 3 zile; acest indicator este unul de eficacitate, punând în evidenţă indicator este unul de eficacitate, punând în evidenţă calitatea actului medical, dar şi de eficienţă, demonstrând calitatea actului medical, dar şi de eficienţă, demonstrând operativitatea rezolvării cazurilor într-un timp mai scurt de operativitatea rezolvării cazurilor într-un timp mai scurt de spitalizare.spitalizare.

Durata de spitalizare până la intervenţia chirurgicală, Durata de spitalizare până la intervenţia chirurgicală, exceptând urgenţele, nu trebuie să depăşească cele 72 exceptând urgenţele, nu trebuie să depăşească cele 72 ore, decât în cazurile bine argumentate.ore, decât în cazurile bine argumentate.


Utilizarea medie a paturilor trebuie să fie de 280 – 300 Utilizarea medie a paturilor trebuie să fie de 280 – 300 zile pe an, reprezentând 77 – 82 %. Utilizarea anuală a zile pe an, reprezentând 77 – 82 %. Utilizarea anuală a fondului de paturi poate fi influenţată de scoaterea lor fondului de paturi poate fi influenţată de scoaterea lor din funcţie pentru reparaţii, dezinsecţia saloanelor, din funcţie pentru reparaţii, dezinsecţia saloanelor, carantină etc.carantină etc.

Nr. zile internare contabilă sau zile efectuateNr. zile internare contabilă sau zile efectuate Utilizarea paturilor Utilizarea paturilor = -----------------------------------------------------------------= ----------------------------------------------------------------- Nr. mediu de paturi care au funcţionat în cursul anuluiNr. mediu de paturi care au funcţionat în cursul anului

Indicatori spital - Indicatori de utilizare a serviciilorIndicatori spital - Indicatori de utilizare a serviciilor ► Rulajul bolnavilor la un pat reprezintă capacitatea unui Rulajul bolnavilor la un pat reprezintă capacitatea unui

pat de spital de a deservi un număr de bolnavi, care pat de spital de a deservi un număr de bolnavi, care variază după profilul paturilor, tipul de spital, variază după profilul paturilor, tipul de spital, amplasarea acestuia în urban sau rural, şi se numeşte amplasarea acestuia în urban sau rural, şi se numeşte funcţia patului. Acesta se exprimă prin număr de funcţia patului. Acesta se exprimă prin număr de bolnavi care rotează pe un pat în cadrul unui an, şi se bolnavi care rotează pe un pat în cadrul unui an, şi se calculează după formula:calculează după formula:

Nr. zile de utilizare a paturilor într-un Nr. zile de utilizare a paturilor într-un anan

Rulajul bolnavilor Rulajul bolnavilor = ----------------------------------------------------= ---------------------------------------------------- Durata medie de spitalizareDurata medie de spitalizare

► Dacă apreciem durata medie de spitalizare de 8 Dacă apreciem durata medie de spitalizare de 8 zile/bolnav, şi utilizarea medie a paturilor, de 280 – 300 zile/bolnav, şi utilizarea medie a paturilor, de 280 – 300 zile/an, atunci valoarea acestui indicator ar fi de 35,0 – zile/an, atunci valoarea acestui indicator ar fi de 35,0 – 37,5.37,5.

Indicatori spital - Indicatori de utilizare a serviciilorIndicatori spital - Indicatori de utilizare a serviciilor ► Indicele de asigurare cu paturi de Indicele de asigurare cu paturi de

asistenţă medicală oferă o asistenţă medicală oferă o imagine a capacităţii de a oferi imagine a capacităţii de a oferi asistenţă spitalicească, şi se asistenţă spitalicească, şi se calculează după formula:calculează după formula:

Nr. paturi spitalNr. paturi spitalIndicele de asigurare cu paturi = Indicele de asigurare cu paturi = -------------------------- x -------------------------- x

10001000 Nr. locuitoriNr. locuitori

Indicatori spital - Indicatori de utilizare a serviciilorIndicatori spital - Indicatori de utilizare a serviciilor Indicele de asigurare cu paturi de asistenţă Indicele de asigurare cu paturi de asistenţă medicală: este determinat de nivelul şi medicală: este determinat de nivelul şi structura morbidităţii, structura populaţiei pe structura morbidităţii, structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe, de nivelul de grupe de vârstă şi sexe, de nivelul de dezvoltare socio-economice a unei ţări, de dezvoltare socio-economice a unei ţări, de posibilitatea de pregătire a profesioniştilor.posibilitatea de pregătire a profesioniştilor.În majoritatea ţărilor vest-europene, În majoritatea ţărilor vest-europene, numărul total al paturilor de spital a scăzut numărul total al paturilor de spital a scăzut semnificativ în perioada 1980 – 1993, semnificativ în perioada 1980 – 1993, scădere ce a fost însoţită şi de reducerea scădere ce a fost însoţită şi de reducerea duratei medii de spitalizare. duratei medii de spitalizare.

Alţi indicatori utilizaţiAlţi indicatori utilizaţi Durata medie de staţionare în secţia ATIDurata medie de staţionare în secţia ATI (în ore), având în vedere

costurile foarte mari ale asistenţei în aceste secţii. Nu orice urgenţă medico-chirurgicală trebuie internată în secţia ATI, şi nu trebuie reţinută aici mai multe zile dacă nu este strict necesar.

Complicaţiile intra- şi postoperatorii, sau numărul deceselor din Complicaţiile intra- şi postoperatorii, sau numărul deceselor din spital,spital, reprezintă un indicator de calitate, dar care trebuie analizat de fiecare secţie în parte, ştiindu-se că ele nu se datorează în general deficienţelor de asistenţă medicală. Analiza cazurilor se face în funcţie de afecţiuni, de nivelul de gravitate a bolii, de bolile asociate afecţiunii de bază, vârsta şi sexul pacientului (aceste ultime trei referinţe alcătuind structura de risc), la care se adaugă tehnica operatorie adecvată, îngrijirea intra- şi postoperatorie.

Complicaţiile posttransfuzionale şi complicaţiile Complicaţiile posttransfuzionale şi complicaţiile postmedicamentoase postmedicamentoase

Infecţiile intraspitaliceştiInfecţiile intraspitaliceşti pot greva calitatea actului medical, atrăgând atenţia asupra neglijării aplicării metodelor preventive.

Starea la externare a pacientuluiStarea la externare a pacientului se studiază pe afecţiuni, forma clinică a acestora, bolile concomitente, vârsta, şi dacă îşi poate relua activitatea anterioară şi după ce interval de timp.

DecesulDecesul trebuie analizat cu mare atenţie ţinând cont de toate variabilele psiho-socio-economice, cât şi de activitatea specifică instituţiei spitaliceşti.

Morbiditatea spitalizată Morbiditatea spitalizată studiază frecvenţa bolii în condiţii de

spitalizare şi completează studiul morbidităţii într-o populaţie, utilizând indicatori de structură:

(numărul de bolnavi cu boala “x”/total persoane internate) x 100 (numărul de zile de spitalizare prin boala “x”/total zile) x 100. Pentru morbiditatea spitalizată informaţiile se culeg mai uşor (foi

de observaţie), dar reflectă numai “vârful icebergului” (J.P.Fox), fiind necesară completarea cu morbiditatea din cabinetele private, centre de sănătate, alte instituţii medicale (morbiditate nonspitalizată).

Morbiditatea spitalizată

J. Bergson (1946) subliniază că J. Bergson (1946) subliniază că morbiditatea spitalizată morbiditatea spitalizată nu este reprezentativă pentru morbiditatea din nu este reprezentativă pentru morbiditatea din teritoriul arondat spitalului teritoriul arondat spitalului deoarece internările în deoarece internările în spital depind de:spital depind de:

dotarea spitalului; numărul de paturi; pregătirea şi comportamentul personalului; dorinţa bolnavilor de a se interna; în spital ajung frecvent formele grave de boală; se internează şi bolnavi din alte teritorii; frecvenţa mai mare a internării la sexul feminin.

Finanţare spitale – sistem DRGFinanţare spitale – sistem DRG► Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice

(Diagnosis Related Groups - DRG) reprezintă, (Diagnosis Related Groups - DRG) reprezintă, aşa cum o arată şi numele, o schemă de aşa cum o arată şi numele, o schemă de clasificare a pacienţilor in funcţie de clasificare a pacienţilor in funcţie de diagnostic. Acest sistem este asemănător diagnostic. Acest sistem este asemănător sistemului de clasificare internaţională a sistemului de clasificare internaţională a bolilor (International Classification of Diseases bolilor (International Classification of Diseases - ICD), în care diagnosticele sunt clasificate în - ICD), în care diagnosticele sunt clasificate în clase şi subclase. clase şi subclase.

► Spre deosebire de acesta, în sistemul DRG se Spre deosebire de acesta, în sistemul DRG se utilizează un criteriu suplimentar de utilizează un criteriu suplimentar de clasificare, şi anume costul resurselor clasificare, şi anume costul resurselor consumate pentru îngrijirea pacientului. In consumate pentru îngrijirea pacientului. In acest fel, prin sistemul DRG, pacienţii pot fi acest fel, prin sistemul DRG, pacienţii pot fi clasificaţi simultan atât după patologie cât şi clasificaţi simultan atât după patologie cât şi după costul îngrijirilor, ceea ce asigură după costul îngrijirilor, ceea ce asigură posibilitatea de a asocia tipurile de pacienţi cu posibilitatea de a asocia tipurile de pacienţi cu cheltuielile spitaliceşti efectuate.cheltuielile spitaliceşti efectuate.

Finanţare spitale – sistem Finanţare spitale – sistem DRGDRG

► Acest sistem a fost dezvoltat in anii '70, in Acest sistem a fost dezvoltat in anii '70, in SUA, la Universitatea Yale, de un grup de SUA, la Universitatea Yale, de un grup de medici, economişti si statisticieni, care au medici, economişti si statisticieni, care au încercat sa imagineze un sistem de evaluare a încercat sa imagineze un sistem de evaluare a rezultatelor spitalelor.rezultatelor spitalelor.

► Prin sistemul grupelor de diagnostice (DRG) se Prin sistemul grupelor de diagnostice (DRG) se analizează caracteristicile fiecărui pacient analizează caracteristicile fiecărui pacient externat (vârsta, sex, durata de spitalizare, externat (vârsta, sex, durata de spitalizare, diagnostice principale si secundare, proceduri, diagnostice principale si secundare, proceduri, starea la externare si greutatea la naştere (in starea la externare si greutatea la naştere (in cazul nou-născuţilor), iar in funcţie de cazul nou-născuţilor), iar in funcţie de acestea, pacienţii sunt clasificaţi într-o acestea, pacienţii sunt clasificaţi într-o categorie distinctă (o grupă de diagnostice) .categorie distinctă (o grupă de diagnostice) .

Finanţare spitale – sistem Finanţare spitale – sistem DRGDRG

► Grupele de diagnostice au doua caracteristici Grupele de diagnostice au doua caracteristici esenţiale: esenţiale:

- omogenitatea clinică, adică intr-un anume DRG - omogenitatea clinică, adică intr-un anume DRG cazurile (pacienţii) sunt similare, din punct de vedere cazurile (pacienţii) sunt similare, din punct de vedere clinic, dar nu identice clinic, dar nu identice

- omogenitatea costurilor, adică fiecare DRG conţine - omogenitatea costurilor, adică fiecare DRG conţine cazuri ce necesită un consum asemănător de resurse. cazuri ce necesită un consum asemănător de resurse.

► Grupele de diagnostice sunt de două tipuri, Grupele de diagnostice sunt de două tipuri, medicale medicale şi chirurgicaleşi chirurgicale, în funcţie de prezenţa sau absenţa , în funcţie de prezenţa sau absenţa unei intervenţii chirurgicale, şi sunt concepute pentru unei intervenţii chirurgicale, şi sunt concepute pentru a acoperi patologia asociată pacientilor acuţi ce a acoperi patologia asociată pacientilor acuţi ce solicită/necesită spitalizarea. solicită/necesită spitalizarea.

Finanţare spitale – sistem DRG

In acest moment in România se utilizează sistemul de clasificare din SUA, numit HCFA DRG v. 18.

Din octombrie 2005 s-a achiziţionat de Ministerul Sănătăţii (in urma unui acord încheiat cu Guvernul Australiei) sistemul de clasificare din Australia, AR-DRG v.5. In urma acestui acord, România poate utiliza timp de 5 ani sistemul AR-DRG v.5, şi poate sa-l folosească ca bază de pornire pentru dezvoltarea unui sistem românesc de clasificare în grupe de diagnostice.

Sistemul de clasificare AR-DRG din Australia are mai multe grupe de diagnostice, acoperă mai bine patologia clinică şi este complementar cu sistemul de codificare a diagnosticelor şi procedurilor utilizat în acest moment în România.


Deoarece sistemul DRG permite clasificarea pacientilor spitalului, Administraţia Federală de Finanţare a Serviciilor de Sănătate din SUA (HCFA) a decis, în anul 1983, să folosească sistemul în finanţarea spitalelor (pentru pacienţii asiguraţi prin HCFA, în majoritate beneficiarii programului Medicare)


Cum se poate face finanţarea spitalelor pe baza sistemului DRG?

Pentru fiecare pacient externat şi trimis într-o grupă de diagnostice a fost stabilit un tarif, care va fi plătit spitalului indiferent de nivelul resurselor consumate cu pacientul respectiv. Din acest moment se poate spune că se intervine asupra "fotografiei" rezultate la nivel de spital, deoarece spitalele îşi vor modifica activitatea în vederea realizării unei "fotografii" care să le aducă un venit mai mare.


Cum se poate face finanţarea spitalelor pe Cum se poate face finanţarea spitalelor pe baza sistemului DRG?baza sistemului DRG?

Prin finanţarea în sistem DRG, spitalele ce Prin finanţarea în sistem DRG, spitalele ce vor avea costuri pentru un anumit DRG mai vor avea costuri pentru un anumit DRG mai mari decât tariful stabilit vor pierde resurse la mari decât tariful stabilit vor pierde resurse la acea categorie de pacienţi, iar cele cu acea categorie de pacienţi, iar cele cu costuri, pentru un anumit DRG, mai mici costuri, pentru un anumit DRG, mai mici decât tariful stabilit, vor câştiga resurse la decât tariful stabilit, vor câştiga resurse la acea categorie de pacienţi.acea categorie de pacienţi.

Finanţare spitale – sistem Finanţare spitale – sistem DRGDRG Per total, spitalele sunt stimulate să păstreze Per total, spitalele sunt stimulate să păstreze

costurile la un nivel inferior tarifelor pe fiecare tip de costurile la un nivel inferior tarifelor pe fiecare tip de pacient, pentru a putea economisi resurse şi a le pacient, pentru a putea economisi resurse şi a le folosi pentru dezvoltare şi ameliorarea calităţii folosi pentru dezvoltare şi ameliorarea calităţii serviciilor.serviciilor.

Finanţarea prin DRG se poate face fie retrospectiv Finanţarea prin DRG se poate face fie retrospectiv (rambursarea spitalului pentru fiecare tip de pacient (rambursarea spitalului pentru fiecare tip de pacient externat), fie prospectiv (stabilirea unui buget global externat), fie prospectiv (stabilirea unui buget global având la bază negocierea numărului şi tipului de având la bază negocierea numărului şi tipului de pacienţi care vor fi spitalizati). pacienţi care vor fi spitalizati).

Alegerea uneia din aceste modalităţi depinde de Alegerea uneia din aceste modalităţi depinde de modul în care se doreşte împărţirea riscului modul în care se doreşte împărţirea riscului financiar între finanţator şi spital. financiar între finanţator şi spital.

În concluzie, sistemul DRG a fost dezvoltat în În concluzie, sistemul DRG a fost dezvoltat în vederea evaluării rezultatelor spitalului, dar a fost vederea evaluării rezultatelor spitalului, dar a fost preluat şi adaptat pentru a putea fi folosit şi la preluat şi adaptat pentru a putea fi folosit şi la finanţarea spitalelor. finanţarea spitalelor.

Legile lui Murphy

Vrăjitorul din Oz către sperietoarea de ciori: Nu pot să-ţi dau creier, dar pot să-ţi dau o diplomă

Un doctor îşi poate îngropa greşelile, în timp ce un arhitect nu va putea decât să-şi sfătuiască clienţii să planteze iederă în jurul clădirii.

Spital Ul

Documents

Transcript of Spital Ul