Infectii nozocomiale

Infectii nozocomiale Dr. Diana StoicaMedic specialist epidemiologieScurt istoricInfectiile legate de actul de ingrijire medicala: sunt cunoscute din secolul XVII

dar la rangul de abordare stiintifica sunt semnalate sistematic doar din secolul XIX prin observarea 'bolii de spital',

respectiv din secolul XX, concomitent cu perfectionarea cunostintelor de etiologie si patogenie infectioasa, respectiv clarificarea notiunilor de asepsie, antisepsie, sterilizare, dezinfectie, etc.

n Romnia, apar, n 1744, instruciuni privind izolarea bolnavilor contagioi i reguli de asepsie i antisepsie, remarcndu-se implicarea unor medici de prestigiu n combaterea infeciilor nozocomiale (C. Davilla- 1877; V. Babe- 1885-1926; I. Cantacuzino- 1896-1936).

Ce sunt infectiile nozocomiale?Termenul este atribuit infeciilor pe care un individ sntos sau bolnav le contracteaz cu ocazia unor prestaii efectuate n uniti medico-sanitare sau medico-sociale n afara manifestrilor caracteristice incubaiei sau debutului bolilor preexistente.

n categoria infeciilor nozocomiale este corect a se introduce i infeciile care apar la personalul medico-sanitar, n timpul i din cauze bine definite, legate de anumite activitti efectuate n servicii spitaliceti, de ambulatoriu sau uniti de asisten medico-social.

Infectiile nozocomiale in cifrePrin caracterul lor universal, infeciile nozocomiale sunt considerate n prezent ca o problem major de sntate populaional pentru toate serviciile de asisten medical sau medico-social. Cu o inciden i prevalen subevaluate, valorile indicatorilor de morbiditate i letalitate la nivel mondial au i n prezent un caracter estimativ.

Astfel, se apreciaz c 5-10% dintre pacienii spitalizai sunt afectai de o infecie nozocomial.Semnificatia IN in practica medicalaInfecia nosocomial este o patologie infecioas care: nu poate fi eradicat

dar poate fi semnificativ evitat sau redus prin: msuri profesionale (medicale i de ngrijire)supraveghere epidemiologic corect i permanentmanagement adecvat pentru activitile unitii

Implicaiile pe care le au infeciile nozocomiale, att medicale ct i socio-economice, sunt multiple i complexe, fiind rezultate din faptul c ele determin prelungirea duratei de spitalizare, agravarea bolii de baz, ncrcarea activitii medicale, favorizarea apariiei complicaiilor, sechelelor sau deceselor, creterea cheltuielilor pentru terapia i ntreinerea bolnavilor, pierderi familiale, ocupaionale i psihosociale.

Etiologia infectiilor nozocomialeOrice microorganism (patogen sau facultativ patogen) poate provoca o infecie nosocomial dac este prezent: - la momentul potrivit; - ntr-un loc nepotrivit; - la o persoan spitalizat i tratat;Riscul infecios este corelabil cu: - densitatea microorganismelor din mediu; - caracteristicile de virulen modificate prin antibiotice, antiseptice i alte condiii; - rezistena sczut a pacienilor prin boal, terapie i proceduri invazive; - porile de ntrare multiple, variate i artificial create prin ngrijiri specifice;

Bolnavul asistat nu poate fi sterilizatColonizarea obinuit a situsurilor naturale nu poate fi desfinatPrezena obinuit a microorganismelor n mediu (inclusiv n mediul de spital) nu poate fi anihilatMediul de spital nu poate fi sterilSterilizarea, asepsia, antisepsia poate menine mediul de spital la un prag de toleran pentru o imunitate adaptabilImunodepresia i procedurile de ngrijiri scad adaptabilitatea aprrii imune

IN pot fi cauzate de:VirusuriBacterii Fungi patogeniParaziti

BACTERIILE - comensale - se gsesc n flora obinuit a fiinelor umane - au un important rol protector, prevenind colonizarea cu microorganisme patogene. - risc infecii oportuniste daca gazda naturala este afectata (ex: stafilococii cutanai coagulazo negativi, E.coli) - patogene: - au o virulen superioar, i cauzeaz infecii (sporadice sau epidemice) indiferent de starea pacientului. - Gram pozitivi (Stafilococus aureus, Streptococii betahemolitici) - i sunt adesea rezistente la antibiotice. - Gram negativi : Enterobacteriile (de ex. Escherichia coli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Serratia Marcescens) ,Pseudomonas aeruginosa, etc. - Legionella poate provoca pneumonia (sporadic sau endemic) prin inhalarea aerosolilor ce conin ap contaminat (aer condiionat, duuri, aerosoli terapeutici).

VIRUSURILE - HBV, HDV, HCV ( transfuzii, dializa, injectii, endoscopie) - HAV - HIV - VRS, rotavirusuri, enterovirusuri (pe cale fecal orala) - v. Rubeolei, Rujeolei - v. gripal - virusuri herpetice (v. herpex simplex, VVZ)

PARAZII I FUNGI- sunt asociate cu expunerea prelungit la antibiotice, cu alimentatia parenterala, cu intubatia traheala. - Giardia lamblia - organisme oportuniste (Candida albicans, Aspergillus, Cryptococcus neoformans, Cryptosporidium produc infectii in timpul tratamentelor antibiotice prelungite si imunosupresiei grave si cresc mortalitatea)

Procesul epidemiologic al infectiilor nozocomiale

SURSE DE INFECIEOameni : - bolnavi tipici, atipici - purtatori: preinfectiosi, sanatosi, fosti bolnavi (convalescenti sau cronici)- fiecare dintre acetia poate fi colonizat: nazal, faringian, tegumentar, intestinal, genito-urinar, etc.Personal medico-sanitar si auxiliarStudeni, eleviVizitatori Artropode, rozatoareInstrumentar contaminatSolutii medicamentoase contaminate cu germeniSuprafete si vesela contaminate

Modurile i cile de transmitere sunt deseori intricate, crend dificulti n identificarea i neutralizarea acestora.Modul direct de transmitere se realizeaz, deseori, prin contactul nemijlocit ntre pacieni i ntre acetia i personalul din spitale sau uniti de ambulatoriu.

Modul indirect de transmitere este predominant n infeciile nozocomiale, deoarece, n cele mai multe cazuri, sunt vehiculai de la surse la receptivi ageni rezisteni n mediul ambiental.

Receptivitatea Este intalnita cu intensitati diferite, in raport cu categoria grupurilor de risc la IN care in general, pot prezenta deficiente ale rezistentei generale nespecifice si ale imunitatii. (rezistenta naturala scazuta)Este crescuta la: varstele extreme persoanele cu boli cronice asociateabuzul de antibiotice (distruge flora normala a organismului si cu formarea de germeni rezistenti)manopere invaziveIN se intalneste la toate varstele dar prezinta o incidenta si o severitate deosebita la grupurile cu risc crescut compromise: nn, prematuri, traumatizatii chirurgical, accidentati, arsi, diabeticii, dializatii, TB, SIDA, bolnavi cu depresie imunitara, etc.

Preventia INPrevenirea este responsabilitatea tuturor persoanelor i serviciilor implicate n asistena medical;

RESPECTAREA PRECAUIUNILOR UNIVERSALEMasuri fata de sursa potenial de infecie (pacientul) necesit:examinare / depistare/ investigare corect, pe baza unor concepte unitare;izolare funcional i comportament educat; condiii adecvate de ngrijiri;tratament de specialitatelimitarea/interzicerea vizitatorilor

Modaliti de izolare a pacienilor in unitatile spitalicestiInternarea pacienilor purtatori sau suspiciosi n rezerve individuale.Folosirea mtilor de unic folosin, a mnuilor, a halatelor, etc.Instrumentarul i articolele care nu sunt de unic folosin trebuie decontaminate dup fiecare folosire.Lenjeria trebuie considerat din start ca fiind contaminat. De evitat transportul bolnavilor ntre seciile aceluiai spital sau alte spitale

Masuri fata de caile de transmitere prin: - conditii de spitalizare adecvate - respectarea circuitelor - manopere terapeutice / de ngrijiri cu risc minim; - asepsie i antisepsie eficient; -sterilizare i meninerea sterilitii instrumentarului; -curenie i dezinfecie corect a suprafetelor; - igiena mainilor - igiena aerului in spatii inchise - supraveghere permanent i profesional; - controlul si igiena alimentelor

Masuri fata de susceptibilitatea pentru infecie, se obtin prin: protejarea i menajarea strii de imunodeficien; masuri generale in functie de forma clinica si localizarea IN- izolarea individuala a celor mai receptivi, cu rezistenta scazuta- evitarea spitalizarilor prelungite Cresterea rezistentei organismului (inclusiv vaccinuri, Ig, etc) Administrare controlata a antibioticelor Schimbarea AB pe perioade Educatie sanitara a bolnavilor Igiena mediului inconjurator

Masurile luate de spitalele europene pentru o lupta eficienta impotriva infectiilor nosocomiale- introducerea programului de screening molecular pentru toti pacientii internati in cadrul unitatilor spitalicestiAcest program cuprinde:Recoltare la internare a exudatului nozo-faringianRecoltare de probe bacteriologice din toate plagile pe care le prezinta pacientul la internareRecoltare de sange si insamantarea acestuia pe medii de cultura specificeRecoltare de sputa in vederea detectarii bacilului KochRecoltare de probe pentru detectarea de enterovirusi si pentru C.difficile

Olanda are cel mai restrictiv program prin care se testeaza toti pacientii ce urmeaza a fi internati cat si tot personalul spitalicesc. Acestea duc la un procent foarte scazut de infectare