7/24/2019 spiritualitate 2.pdf

1/3

1

26.02.2015

Patima trandaviei sau acevia

Spiritualitatea apuseana considera trandavia a fi o manifestare a patimii tristetii pentru ca

ea se manifesta de multe ori sub forma atoniei sau a lipsei de vlaga, de tonus si ahedoniei ca dispret

fata de orice activitate. Parintii duhovnicesti si teologii contemporani numesc aceasta patima in

mod diferit. Evagrie Ponticul o numeste demonul amiezii sau lancezeala, iar un teolog

contemporan occidental o numeste LACEBUNITA. Ascetica ortodoxa considera ca nevoiade

repaus sau de odihna este una fireasca sau un afect natural si nevinovat. Exagerarea acestui affect,

insa, conduce catre patima acediei spre moleseala sau trandavie. Lumea contemporana si civilizatia

actuala vorbeste foarte des despre placere, confort, distractie, hobby, plaisir, ba chiar mai multexista si o stiinta numita ERGONOMIA care ne invata cum sa obtinem un randament cat mai

mare cu un efort cat mai mic. Patima trandaviei, ca de altfel toate surorile ei, este foarte vicleana

si perfida, putandu-se ascunde sub forme ipocrite, cum ar fi: nevoia de alternanta, iluzia agendei

supra-incarcate si a lipsei de timp fizic, toate acestea tradand defapt lipsa de sens spiritual si

sentimental de vid, esec sau gol existential.

Formele cele mai intalnite ale aceviei sunt: o stare de dezgust, sinteza a multor senzatii

contradictorii, stari de monotonie, rutina, plictis, sila, lehamite, lancezeala, urat, moleseala,

descurajare, toropeala, amorteala si somnolenta, insatisfactie vaga si generala, lipsa de sens si rost,

dorinta de schimbare de dragul schimbarii, parasirea locurilor si cautarea altora spre spor

duhovnicesc, dorinta de intalniri pentru a schimba nevinovat impresii, dar care se transforma in

prilej de barfa si cleveteala, de osanda si judecata, dezinteres, apatie, inertie, lipsa de initiative,

descurajare sau neparticipare, urat sau spleen.

In plan spiritual sau duhovnicesc, patima trandaviei sau a lenii se manifesta prin dezinteres

fata de o viata duhovniceasca imbunatatita si prin nepasare fata de pravila si randuielile bisericesti.

In privinta luptei impotriva acestei patimi, spiritualitatea ortodoxa ne face urmatoarele

recomandari:

7/24/2019 spiritualitate 2.pdf

2/3

2

Ora et labora (roaga-te si munceste):

Rugaciunea insotita de plecaciuni si metanii, meditatia si privegherea sunt remedii foarte

potrivite impotriva acediei. La acestea, insa, trebuie adaugata si activitatea fizica a trupului care

sa-l implice in lucrari folositoare atat in plan trupesc, dar si spiritual. Stiinta contemporana vorbeste

tot mai insistent despre vocatie si despre asa-numita stare de flux sau flow (plutire), ca o stare de

bine, de fericire, sau o stare optimala. In mod paradoxal psihologia contemporana a constatat ca

omul traieste sau experimenteaza stari de fericire sau de flux in proportie de 54% atunci cand

lucreaza sau este implicat intr-o activitate fizica sau intelectuala intense care ii ofera posibilitatea

sa-si puna in valoare abilitatile sau talentul. Celelalte preocupari precum hobby-urile, concediile,

petrecerile sau relaxarea nu-I procura stari optimale decat in proportie de 19%. In privinta vocatiei,

una dintre cele mai frumoase difinitii ale acesteia este deplina armonie dintre trasaturile unei

personae, nu atat fizice (dar si acestea), cat mai ales cele spirituale si specificul activitatii

respective. Vocatia este, asadar, locul in care se intalneste bucuria noastra cea mai mare cu setea

sau nevoia cea mai mare a umanitatii. Un criteriu dupa care putem identifica o vocative certa este

faptul ca persoana de vocatie este capabila sa indeplineasca activitatea spre care se simte atrasa

chiar si o viata intreaga fara nici un fel de castig. Dintre toate slujirile sau profesiile, preotia prin

excelenta este una vocationala sau care presupune chemare autentica din partea lui Dumnezeu si

raspuns desarsit din partea omului.

Psihologia motivationala vorbeste despre 3 conduite sau despre 3 modalitati de abordare a

unei profesii:

1. Ca job.

2. Ca profesie sau meserie.

3. Ca vocatie sau chemare.

Formarea sau alcatuirea unui orizont de asteptare in sensul de alcatuire a unor

obiective foarte precise si incercarea constanta de a le urmari cu maxima constanta

Lucrarile despre motivatie vorbesc despre 3 forme ale acesteia:

1. De teama.

2. In speranta unor recompense.

7/24/2019 spiritualitate 2.pdf

3/3

3

3. Intrinseci sau din interiorul nostru.

Este bine ca in viata sa nu traim de pe o zi pe alta, ci sa ne elaboram planuri pentru viitorul

apropiat, dar si pentru cel indepartat. O vorba foarte inteleapta numeste amanarea a fi hotul de

timp, iar un cuvant duhovnicesc spune ca timpul lui Dumnezeu este ACUM. Alta data, sau

atunci fie ca este vorba de trecut sau de viitoreste timpul diavolului.

Evitarea sau impotrivirea la somn sau schimbare de dragul schimbarii.

Alternanta activitatilor sau odihna activa.

Patima maniei

Patima maniei este patima care il apropie pe om cel mai mult de animalitate prin lipsa ei

de discernamant sau prin irationalitate. Sfantul Vasile cel Mare are perfecta dreptate sa spuna ca

maniosul este un posedat sau un indracit cu voia pentru ca sufletul celui violent sau agresiv este

un teren foarte prielnic pentru lucrarea din partea diavolului. Sfintii Parinti vorbesc despre o manie

a lui Dumnezeu in sensul de ingaduinta din partea Lui, ca omul sa fie incercat pentru pacatele sale

insa aceasta manie a lui Dumnezeu este o dovada a bunatatii si iubirii Sale. Cea de-a doua forma,

mania omeneasca poate fi buna sau mantuitoare atunci cand se manifesta ca impotrivire sau ura a

pacatului sau este pacatoasa si patimasa atunci cand se manifesta impotriva persoanelor sau chiar

a lucrurilor neinsufletite. Dintre formele cele mai larg raspandite ale acesteia, distingem o manie

exterioara, manifestata prin cuvinte, gesture sau fapte si o manie interioara, manifestata prin

resentimente si ranchiuna, ostilitate, rautate si dusmanie, proasta dispozitie sau iritarea, indignarea,

batjocura, ironia, cleveteala si barfeala sau chiar mania persecutiei. Omul manios vede pretutindeni

piedici si obstacole si simte din partea tuturor rautate si ostilitate. Ea se mai manifesta si prin

bucurie de raul celorlalti sau suparare pentru reusitele semenilor. In forma ei paroxistica mania stala baza oricarei forme de conflict, violenta, razboi.

Dintre metodele de lupta eficienta impotriva acesteia, ascetica ortodoxa ne recomanda:

1. Supravegherea tuturor gesturilor noastre, a cuvintelor, dar si a trairilor interioare, adica

emotii, afecte, sentimente, pentru a ne elibera de orice forma de manie.