Kovdcs Szilvia

Specii de arbugtifructiferi

in grddini 9i plantafii comerciale

Cuprins

lntroducere

Criterii de alegere a arbugtilor

-

6

Citina (Hippophad rhamnoides)

-

9Crigine gi rdspAndire. lstoricul culturii

-

10 lnmul[ireCaraclerizarea plantei

-

12 SoiuriFructul

ParticularitS!i tehnologiceLocul de plantareAmplasament, forma coroanei,lucrdri de tdiereAgenli patogeni

'15 Modul si perioada optimd de recoltare1B Ulilizareamdcesului

4242

f,articularitS!i tehnologiceCerinte fa!5 de locul de plantare

-

'18

Amplasament, forma coroanei, Cornul (Cornus mas)tdieri de intretinere Origine gi rdspAndire. lstoricul culturii

-

58C ar acterizar ea p I ante i 60Agen!i patogeni

1B

1919

43434546An

51

57

oo69IZ74

79BO

81

B5

FructulSoiuri 20 Pafticularitdlitehnologicer/odul si perioada optimd de recoltare

-

25Jtilizarea cdtinei

-

28Cerinle fala de locul de plantareAmplasament, forma coroanei,lucrdri de taiere

Mdcegul (Rosa spJ 29 Agenli patogeniJrigine gi rdspAndire. lstoricul culturii

-

30 lnmultireiar aclerizar ea p lante i

inmultire 63C)C)

66

bbot

FructulOZ

41

SoiuriModul si perioada optimd de recoltareUtilizarea cornului

Porumbarul (Prunus spinosa)Origine si rdspAndire. lstoricul culturiiCar acterizarea p I antei

FructulParticularita!i tehnologice B6

B6Locul de culturd

Soiuri

116117118118120121

121

122

123

Aliniament, forma coroanei,lucrdn de tdiereAgen!i patogeni

perioada optimd de recoltareporumbarului

-

(Vacci n i u m o xycoc co s L.)

Afinul negru (Vacctnium myrtillus L.)-Merigorul (Vaccinium vitis-idaea L.)

-RdspAndire, caracteristici

-

Particularitd!i tehnologiceSoiuriRecoltarea gi modul de utilizarea fructelor

Afinul de culturd(Vaccinium macrocarpon Ait.)

-

Afinul pitic(Vaccinium angustifolium Aiton)

-

Afinul de culturd cu tufd inaltd(Vaccinium corymbosum L.)

-

124Origine, rdspAndire, caracteristici

- 124

Particularitdli tehnologice

-

124Recoltarea si modul de utilizarea fructelor

lnmultire

B6B6

B9

9092oa

OA

9607

02

Modul gi

Ulilizarea

Gutuiul japonez (Chaenomeles sp)Origine si rdspAndire. lstoricul culturiiC ar aclerizar ea p I ante i

FructulParticularitali tehnologice

Locul de culturdlnfiintarea culturiiAmplasament, forma coroanei,lucrdri de tdiereAgen{i patogenilnmultire

SoiuriModul si perioada optimd de recoltare _Utilizarea gutuiului japonez

Afinul (Vaccinium sp.)Origine si rdspAndire. Istoricul culturiiCerin{e fald de locul de culturd

Agenli patogenilnmultire

Hibrizi ai speciilor Vaccinium corymbosum

9i Vaccinium angustifolium 129Hibrizi cu cerinle mari la temperaturiscdzute 129Hibrizi cu cerinle mici la temperaturiscdzute

Soiuri

19tr'

126103103103

104104104tu5108110

111

112113114115116

130

131

131

131

IJJ

t.lo138

Specii valoroase din punct de vedereal cultivdrii gi prelucrarii

Afinul vegnic verde(/accinium ovatum Pursh)Afinul ,,ochi de iepure"(Vaccinum virgatum Aiton -syn. Vaccinium asheiJ. M. Reade) _

Anexe

Specii spontane si

Afinul de turbd,cultivate

Principaleleale fructelorBibliografie

valori nutrilionale

rachileaua, rdchi{elelesalbatice

,:I&

*-:- :

7

:.::::]:'. ]: ..:@c

Origine si rdspdndire. lstoricul culturii

Cdtina (Hippophad rhamnoi-des L.)se gdsegte in floraspontand atdt in Europa cAt gi

in Asia. Face parte din familiaElaeagnaceae. Se cunosc 15

subspecii, care diferd intre eleprin tipul de habitat, caracte-risticile morfologice ale plantei(densitatea spinilor) gi prin ca-racteristicile fructelor. in Euro-pa de Vest este rdspAnditd

Plantalie de catina in Ungaria

subspecia Hippophad rham-noides, din care s-au oblinutmajoritatea soiurilor cultivatein Europa. Hippophad rham-noid es subspecia fl uviati I i s,

care trdiegte in Munlii Alpi,prezintd importan!5 mai micddin punct de vedere al culti-vdrii, fiind o plantd de taliemai micd, cu mai puiini spini,care cregte in arii protejaie.

Altd subspecie care trdiegtespontan in pddurile din MunliiCarpali, Hippophad rham-noides subspecia carpatica,are importantd locald. Hippo-phad rhamnordes subspeciamongolica cregte in Rusia.Soiurile oblinute din aceastdsubspecie se adapteazd ugorla condi{iile climatice, faptpentru care se pot cultiva cu

Origine gi rdsp6ndire. lstoricul culturii

succes in diferite regiuni ale,rmii, in Chrna este raspdnditdt ippophad rhamnoides sub-scecia srnensls, iar in Asialentrald si de Sud Hippophad" amnoides subspecia fur-

- estanica. Sunt subspecii':arte apreciate datoritd con-: ^utului ridicat in vitamina c.:'.lctele de cdtind au fost uti--ate in antichitate ca aliment. 'n scopuri medicinale. Gre-

- antici foloseau frunzele gi

=starii tineri de cdtind ca hra--l pentru cai, acegtia avAnd

=:Jel un pdr sdndtos gi lu-: :s. De aici provine denumi-"=a in latind a plantei: hippos

(cal), phaos (lumin5, luciu). lnTibet era recunoscutd caplantd medicinald incd din se-colul al Vlll-lea, insd cultivareaei a inceput abia in secolul al

)(X-lea in Rusia. Primele soiuriau apdrut pe pia{d in anii1950-1960, avAnd fructe dedimensiuni mari, cu un conli-nut ridicat de zahdr si ulei,

dar mai scdzut de vitamina C.

in aceeagi perioadS, in Ger-mania s-au efectuat multe lu-crdri de ameliorare, Acum, intoatd Europa sunt cunoscutegi rdspdndite soiuri cu fructemari, bogate in vitamina C gi

carotenoizi cu productii ridica-

te. ln zilele noastre, geneticie-nii se strdduiesc sa creezesoiuri care pe lAnga conlinutulridicat in substan{e valoroasesa fie fard spini, cu produc{iimari gi sd se preteze la recol-tarea mecanizald.T.ara cu ceamai mare suprafald cultivatdcu cdtind este China, dar secultiva pe suprafele insemna-te giin Rusia, lndia, lbrile Bal-tice giin Germania. S-au infi-inlat culturi pe suprafele in-semnate in Polonia gi inRomAnia. La noiin lard, unadintre cele mai mari planta[iise gdsegte in apropierea Ba-cdului.

Caract erizarea plantei

Cdtina este un arbust foios,inalt de 1,5-4,0 m. Este o spe-cie de tip pionier, adicd prospe-rd in locuri unde alte plante nupot supravietui. Are sistemulradicular foarte ramificat, cu rd-ddcini secundare bine dezvol-

tate, iar rdddcina principala pa-trunde adAnc in sol. Se inmul-

legte prin drajoni, de aceea inmediul natural creste intot-deaunain grupuri. Ldstarii suntacoperili cu numerogi{epi pu-ternici. Dar exista gi soiuri cu

mai pu[ini spini sau chiar fdrdspini. Frunzele sunt dispuse al-tern, au 5-B cm lungime, suntinguste, gri-argintii, acoperitecu perigori solzogi.Cdtina este o specie unisexu-at dioicd, avAnd atAt exem-

Tufa de cdtind care se inmullegte prin drajoni

12

Florile mascule ale cdtinei

Mugurii exemplarelor mascule

^erea pe lAshr a fructelor

'= femele cAt gi mascule.- -':gte la sfArgitul lunii mar-. - nceputul lunii aprilie, ina-

:e infrunzire. Florile feme-. .-^t grupatein raceme" , - =:. in timp ce cele mas-" = sunt grupate in spice ter-- - a :. Pentru a fructifica, tre-

: = _.i se planteze atAt- =

-:lare femele cAt 9i mas-, = rentru o polenizare co-

- ,,,,^zdIoare, intr-o plantaliei: : ^3voie de minim B-10%: :-'-l are maSCUIe. PO-

lenizarea este anemofila (se

realizeazd prin vAnt), insd flori-le femele sunt vizitate si de in-^^^+^JUULU.

Fructul

Fructele sunt drupe false cusAmbure in interior. ProcentulsAmburilor diferd in funclie desoi gi este inlre 4-7%o. Fructele,

de dimensiuni mici (6-8 mmlungime), au formd ovald pAnd

la rotund turtitd. Coaja estesublire, pulpa suculenta, iargustul amar-acrigor. Greutateaunui fruct este de 0,3-0,6 g.

Culoarea fructelor diferd infunclie de soi, de la galben pA-

na la portocaliu-inchis. Soiurile,subspeciile extratimpurii se cocincepdnd din a doua jumdtatea lunii august, iar cele tardive la

sfArgitul lunii septembrie,Fructul cdtinei este foarte va-loros, deoarece conline vita-mine (C, 81, P2, 86, E, F),

15