3. REVOLUŢIA

INFORMATICĂ

La prima vedere poate părea un pic ciudată introducerea

unui astfel de capitol într-o carte de robotică. Trebuie să

mărturisesc însă că, personal, o consider foarte importantă şi

cred că, pentru o bună înţelegere a roboticii este imperios

necesară înţelegerea acestui concept.

Revoluţia informatică reprezintă totalitatea

transformărilor din societate, induse de inventarea

computerului.

Probabil că majoritatea dintre cititori vor spune “ştiam că

s-a inventat computerul şi că aduce schimbări…şi ce-i cu

asta?”. În mai bine de 10 ani de predare a acestei discipline, am

constatat cu surprindere că marea majoritate a studenţilor, dar

şi mulţi dintre colegi şi prieteni şi probabil un foarte mare

procent din populaţie, nu înţeleg profundele schimbări care au

loc în zilele noastre. Acest lucru se întâmplă mai accentuat la

noi, din cauză că, pe de o parte, aceste schimbări au loc lent,

din cauza sărăciei, iar, pe de altă parte, din cauză că sunt

confundate cu tranziţia de la comunism la capitalism.

Suntem atât de obişnuiţi cu viaţa noastră de zi cu zi, încât,

chiar dacă ştim, de regulă nu suntem conştienţi, că ea diferă

enorm de viaţa bunicilor noştri când erau tineri! Am uitat că

27

acum mai puţin de 100 de ani, nu numai că nu existau

calculatoare sau telefoane mobile, dar nu exista nici becul,

radioul, televizorul, frigiderul, automobilul, avionul ş.a.!

De fapt, deşi cu o istorie de câteva milioane de ani,

omenirea a trecut până acum prin numai trei astfel de schimbări

majore, care au schimbat complet modul de viaţă al oamenilor!

Primul din acestea, cunoscut sub numele de revoluţia

agricolă, a avut loc acum 10.000 de ani, când oamenii au

început să cultive pământul. Apoi, (timp de 10.000 de ani!),

oamenii au trăit aproximativ în aceleaşi condiţii, cu toate

invenţiile şi progresele care au avut loc între timp.

Al doilea moment crucial în istoria omenirii, cunoscut sub

numele de revoluţia industrială, a avut loc în două etape:

prima, cunoscută ca prima revoluţie industrială,

acum 300 de ani, când omul a înlocuit formele de energie pe

care le folosea (forţa proprie, a animalelor sau a apei) cu

energia aburilor, respectiv cea electrică.

a doua etapă, cunoscută sub denumirea de a doua

revoluţie industrială, a avut loc în 1902, odată cu

introducerea în S.U.A., de către Ford, a liniei de asamblare.

Revoluţia industrială a schimbat fundamental viaţa

oamenilor. Dacă până atunci oamenii trăiau la sate, în

gospodării proprii şi munceau în proporţie de peste 90% în

agricultură, deplasându-se cu cai sau trăsuri, crearea de uzine şi

căi ferate a mutat jumătate din ei la oraş, la bloc. Linia de

asamblare a generat producţia de masă, care a dus nu numai la

posibilitatea ca fiecare om să aibă câte o maşină, telefon,

frigider etc, dar a dus şi la construcţia de autostrăzi,

automatizarea agriculturii şi războaie mondiale. Dacă în epoca

agricolă oamenii munceau la câmp, discontinuu, după un

program propriu, lucrul în fabrici i-a obligat pe oameni la un cu

totul alt program. Toate schimbările acestea s-au efectuat în

timp.

28 Bazele Roboticii

Bineînţeles că schimbările generate de revoluţia

industrială sunt atât de numeroase şi profunde încât s-ar putea

scrie (şi s-au scris) monografii numeroase numai despre acest

domeniu. Cum spaţiul nu-mi permite, am încercat să prezint

numai cele mai importante aspecte, care să evidenţieze

importanţa noii revoluţii care are loc în zilele noastre. Cine

spune că României îi trebuie câteva sute de ani ca să ajungă

statele dezvoltate uită că, în aceste ţări, la începutul secolului

XX era o sărăcie lucie, sau că Japonia a trecut în numai 20 de

ani de la o ţară săracă, feudală, la o ţară capitalistă prosperă.

Înţelegerea acestor schimbări este importantă deoarece,

exact cum revoluţia industrială a schimbat viaţa oamenilor, la

fel o schimbă deja, în zilele noastre, revoluţia informatică,

respectiv înlocuirea de către om a creierului său (sau

inteligenţei sale) de către computer. Şi asta se întâmplă nu

numai datorită cardurilor, telefoanelor mobile şi internetului,

dar şi schimbării complete a modului de producere a bunurilor.

Voi exemplifica aceasta printr-un citat “Berarii sunt un fel de

profesori de făcut bere. Să ştii că înainte, meseria chiar aşa se şi

numea, berar….Acum ne zice tehnicieni-calculator. Fiindcă

totul e computerizat, pe monitor, super-curat, dai click şi se

face berea. Chiar aşa, este că sună haios: bere pe

computer?…Momentul care i-a hotărât cariera a fost cel de

acum câţiva ani, în care a trebuit să aleagă. Între vechi şi nou.

Să stea şi să înveţe totul aproape de la zero sau să plece…Asta

însemna…bătaie de cap, ore de muncă peste program, atunci

când toată instalaţia se schimbă.” [Oli 02]. Noul tip de

producţie şi schimbările ce au loc pot fi înţelese mai bine din

tabelul 3.1.

În tabelul 3.1 am denumit perioada:

8000 î. H.-1700 d. H., epoca agricolă, deoarece peste

90% din populaţie lucra în agricultură;

29

1700-1980, epoca industrială, în care, în ţările

dezvoltate, majoritatea populaţiei lucra în industrie;

Tabelul 3.1

Nr.

crt.

Domeniul Epoca

agricolă

Epoca

industrială

Epoca

informatică

1 Energia Lemn,

cărbune

Cărbune,

petrol

Atomică,

solară etc

2 Mijloace

producţie

Om,

animal

Om, maşină Maşină

3 Bani Natură,

monezi

Hârtie Card, impulsuri

electronice

4 Valori,

bunuri

Case,

pământ

+uzine,

căi ferate

++software

5 Afaceri,

pieţe

exporturi,

Locale-

Hard

De masă-

hard

Globale-hard şi

soft

6 Produse Locale De masă Personalizate

7 Informaţii,

cunoştinţe

Locale Mass-media Specializate şi

personalizate

8 Comunicaţi

i

Voce,

tobe,

semne

Radio,

telegraf

telefon fix

Internet,

sateliţi,

telefon mobil

9 Războaie Locale Mondiale Inteligente,

robotice

10 Biosfera Locală Terestră Globală

1980-…….epoca informatică, în care, datorită

computerului, se estimează că se va ajunge ca peste 90% din

populaţie va lucra, în ţările dezvoltate, în domeniul

software+calculatoare, munca în industrie şi agricultură fiind

preluată de maşini. Trebuie să precizez că termenul de “epoca

30 Bazele Roboticii

informatică” îmi aparţine, alţi autori preferând termene ca

“epoca superindustrială”, “epoca postindustrială”, sau epoca

“ştiutului” (cer scuze cititorilor pentru traducerea “ciudată” a

cuvântului francez “savoir”). Mi se pare mai logic să se

numească aşa, deoarece, aşa cum după revoluţia agricolă a

urmat epoca agricolă, iar după revoluţia industrială a urmat

epoca industrială, pare logic ca după revoluţia informatică să

urmeze epoca informatică.

Principalele cuvinte care caracterizează cele trei perioade

şi care se regăsesc şi în tabelul 3.1, sunt:

local, pentru perioada agricolă;

de masă, pentru perioada industrială;

personalizat şi software, pentru perioada informatică.

Tabelul 3.1 indică principalele transformări care au deja

loc în societate şi care indică profundele mutaţii care vor urma.

Unele dintre acestea sunt evidente.

1. În perioada industrială a avut loc înlocuirea

preponderentă a lemnului, în producerea de energie, cu cărbuni

şi petrol. Un proces similar va cunoaşte trecerea, în perioada

informatică, spre energii neconvenţionale.

2. Mijloacele de producţie ale perioadei industriale, care

au uşurat munca oamenilor care lucrează cu ele, vor fi înlocuite

în perioada informatică de maşini, utilaje, linii automate şi

roboţi care vor lucra (şi lucrează deja, în unele locuri!) fără om.

3. Dacă în perioada agricolă schimburile se făceau în

natură (troc), sau pe baza unor monede a căror valoare era, de

regulă, încorporată în ele, epoca industrială a adus banii de

hârtie. În mod analog, perioada informatică aduce proprii bani-

impulsuri electronice, carduri etc. Mai trebuie precizat poate

despre carduri că, faţă de bani, reprezintă un mijloc de plată

personalizat!

4. În ceea ce priveşte valorile şi bunurile, ceea ce conta în

epoca agricolă erau pământuri, case. În epoca industrială,

31

acestora li s-a adăugat uzine, căi ferate. Toate acestea le-am

numit produse hard, deoarece oricare din ele e un bun material,

ce poate fi pipăit, Epoca informatică adaugă celor anterioare,

pentru prima oară în istoria omenirii, produse software, a căror

valoare e dată doar de inteligenţa încorporată în ele. Mai mult

de atât, companiile care le produc, sunt cotate la bursă la

preţuri foarte ridicate, deşi, cum este cazul firmei Microsoft, nu

dispun de bunuri materiale “hard”. Valoarea lor rezidă din

ideile şi inteligenţa angajaţilor lor!

Un alt indicator, legat de acesta, care denotă schimbările

care se produc este statistica cu cei mai bogaţi oameni din

lume. Dacă în perioada agricolă aceştia erau latifundiarii, care

deţineau mult pământ, în cea industrială locul lor a fost luat de

proprietarii de uzine, căi ferate, bănci. Astăzi, printre cei mai

bogaţi oameni din lume se află, alături de bancheri şi chiar

înaintea lor, creatorii de software, iar în societatea informatică,

probabil vor rămâne numai aceştia.

În ceea ce priveşte afacerile şi pieţele de desfacere, în

epoca agricolă ele erau locale, schimburile se efectuau de

regulă în târguri. Epoca industrială şi producţia de masă, ca şi

dezvoltarea transporturilor, au dus la producerea unor produse

care apoi erau exportate în toată lumea. Epoca informatică

aduce două schimbări majore. Primul şi poate cel mai

important este acela că, pentru prima oară în istoria omenirii, se

vând şi se cumpără, produse “software”. Al doilea este

fenomenul de globalizare, care se manifestă, pe de o parte, prin

crearea companiilor multinaţionale şi desfiinţarea graniţelor, iar

pe de altă parte, prin modul de producere al bunurilor. Astfel,

componentele unui computer, de exemplu, pot fi produse în

mai multe ţări, să spunem în patru, iar el să fie asamblat în a

cincea şi vândut în a şasea ţară.

Un aspect foarte important, deoarece explică

necesitatea introducerii roboţilor, îl reprezintă tipul produselor.

32 Bazele Roboticii

Dacă în perioada agricolă acestea se vindeau de regulă local, în

târguri, epoca industrială a adus cu sine producţia de masă, de

tip Ford-Taylor, a cărei principală caracteristică era producerea

de multe produse de acelaşi fel (automobile, telefoane,

frigidere) şi vânzarea lor pe cât mai multe pieţe. Se spunea: nu

contează ce tip de maşină ai, atâta vreme cât e neagră!

Revoluţia informatică a adus cu sine diversificarea

extraordinară a produselor. Computerul a permis inventarea de

noi materiale, produse, tehnologii. Dacă în anul 1972, de

exemplu, firma Philips producea circa 100 de modele de

televizoare, la începutul anilor ’90 realiza peste 500! Aceasta a

dus şi duce tot mai mult la conceptul de “producţie

personalizată”.

Pentru o mai bună înţelegere a acestui concept, foarte

important, deoarece prefigurează uzina viitorului, voi da un

citat din discursul doamnei Carol Bartz, preşedinta firmei

Autodesk Inc., ţinut în decembrie 1994, la Technologic

Partners’ P.C. Outlook Conference, preluat din [PCR 95]: “ ..

de exemplu: avem un client în Tokio care proiectează şi vinde

biciclete personalizate. Azi, clientul poate intra în magazin, i

se iau măsurile, alege modelul de bicicletă pe care îl doreşte.

Alege câteva accesorii şi culoarea. Apoi specificaţiile sunt

trimise electronic fabricii, unde bicicleta este detaliată şi

previzionată în AUTOCAD. Proiectul este apoi transferat la

producţie - unde cadrul bicicletei este instantaneu dimensionat,

proporţionat, sudat, vopsit şi i se adaugă port-bagajul. Toate

acestea în 2 ore. Două ore!

Pentru a evita şocul, producătorul ţine bicicleta în

depozit o săptămână înainte de a o trimite clientului. Dar nu va

dura mult până când clienţii se vor obişnui cu o servire atât de

eficientă. Şi nu vor aştepta!

Acesta este acelaşi tip de tehnologie, cu cea pe care o

foloseşte Levi’s pentru linia sa de produse Personal Pair Jeans.

33

Levi’s transmite “electronic” tiparul de blue jeans fabricii sale

din Tennessee unde perechea de jeans se face exact după

măsurile corpului. Acum acesta este conţinutul important, cu

evoluţii în tehnologie, care să transforme acest proces într-un

flux neîntrerupt şi să-l facă mai accesibil, este posibil să vedem

personalizarea ca pe o tendinţă în creştere. Este o situaţie

câştig-câştig. Clienţii primesc exact ceea ce vor. Şi vânzătorii

şi producătorii au mai puţine retuşuri şi acesta e doar

începutul...

Mâine personalizarea de masă va lua locul comerţului şi

producţiei în avantajul tuturor.

Deoarece clienţii nu vor avea numai o multitudine de

stiluri, culori şi dimensiuni din care să-şi aleagă. Ei vor avea un

acces larg la posibilităţi de alegere nelimitate. Şi acesta va fi

susţinut de o reţea on-line care nu numai că va aduce clienţii la

locul cumpărării, ci va corecta producătorii, designerii şi

distribuitorii din toate colţurile lumii”.

Această evoluţie către producţia personalizată este în

creştere în toate ţările industrializate; astfel, în Franţa sunt

produse biciclete, ochelari şi automobile personalizate, iar

firma PANASONIC oferă pe piaţa japoneză biciclete într-un

milion de modele distincte.

Noua producţie personalizată atrage după sine

necesitatea ieşirii pe piaţă şi a producţiei tocmai-la-timp (Just-

In-Time = JIT) ceea ce înseamnă reducerea la zero a stocurilor

şi inventarelor, ca şi reducerea spaţiilor, a costurilor bunurilor

imobiliare, a impozitelor, asigurărilor şi cheltuielilor de

întreţinere.

7. În ceea ce priveşte informaţiile şi cunoştinţele, cred că

lucrurile sunt destul de clare. Poate ar fi utile totuşi nişte

exemple. Cel mai important lucru nou din acest domeniu îl

reprezintă internetul, care este totodată cea mai mare bibliotecă

sau bază de date pe care omenirea a avut-o vreodată. Pe de altă

34 Bazele Roboticii

parte, personalizarea informaţiilor şi cunoştinţelor e dată de

multitudinea de reviste specializate care apar. În plus, se pot

remarca meseriile şi specializările noi, foarte înguste, care

apar.

8. Din punct de vedere al comunicaţiilor, trebuie precizat

faptul că, aşa cum perioada industrială a dus la crearea

autostrăzilor, tot aşa, cea informatică, va duce la crearea

autostrăzilor informaţionale multimedia, internetul fiind

deocamdată doar un drum mic, precursor a ceea ce va urma.

9. După cum am arătat deja, conflictele viitorului vor fi

nişte câmpuri robotizate. Folosirea vehiculelor fără pilot, care

există deja, va fi generalizată.

10. În ceea ce priveşte biosfera, aşa cum epoca industrială

a adus preocupări pentru “sănătatea” întregului pământ, pentru

stratul de ozon şi pentru distrugerea deşeurilor, tot aşa,

perioada informatică ce va urma, va aduce în prim-plan

preocupări pentru sănătatea spaţiului cosmic.

Concluziile celor spuse anterior sunt:

viaţa oamenilor suferă şi va suferi schimbări majore în

următoarea perioadă;

aceste schimbări se vor reflecta atât în viaţa de zi cu zi,

cât şi în mijloacele de producţie;

acest lucru va duce la implementarea pe scară tot mai

largă a computerului, roboţilor şi maşinilor automate în

societate.

4. PRODUCTICA.

Ce este productica? Dicţionarul Larousse o defineşte ca

fiind un ansamblu de tehnici informatice şi automate având ca

scop mărirea productivităţii. Ca şi în cazul roboţilor, este dificil

de dat o definiţie exactă şi este mult mai important să se

înţeleagă ce reprezintă ea. Înainte însă de a da o definiţie, cred

că este mai important să se înţeleagă ce aduce nou productica

faţă de modul vechi de producere a produselor de tip Ford-

Taylor.

După cum se cunoaşte, în epoca agricolă existau doar mici

ateliere meşteşugăreşti. Revoluţia industrială a adus cu sine, o

dată cu inventarea de maşini-unelte şi utilaje, constituirea de

fabrici şi uzine. Dar şi există un mare dar, în acestea se lucra,

cu mici excepţii, tot în stil meşteşugăresc. Astfel, la începutul

secolului XX, producţia de automobile era una exclusivistă,

dedicată doar celor foarte bogaţi.

Industriaşul american Henri Ford, a avut ideea, în 1902, de

a produce automobile mai multe şi mai ieftine, pe care să le

poată cumpăra şi clasa de mijloc. În acest scop, el a parcurs

mai multe etape.

În prima fază, inginerul şi economistul Frederick Taylor a

cronometrat, pentru prima dată pe plan mondial, timpii de

realizare a diferitelor operaţii, pentru scurtarea lor. În acest fel,

a reuşit, de exemplu, să mărească productivitatea la turnare cu