sosescB~ncile se feresc pentru moment de m~suri dure

executorii?

dar dac~ nu pl~tim?

Nr. 123 i 3 martie 2009 i 3,5 rON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 32100

romÂnia

BUSINESSWEEK I 3 martie 2009

Mai \ntâi apare un plic \n cutia po[tal`. Dup` care pot urma apeluri telefonice, mesaje e-mail sau chiar vizite la domiciliu. Coface, de exemplu, care se ocup` printre altele [i de recuperarea de datorii, trimite \n 24 de ore de la primirea cazu-lui de colectare o prim` notificare de plat` c`tre restan]ier. În acela[i timp, re-cuperatorii de crean]e sun` [i trimit sms-uri. O scrisoare \n cutia po[tal` având ca expeditor firma de recuperare debite Urban & Asocia]ii a primit [i M.P., din Bucure[ti, \n vârst` de 45 de ani, c`s`torit, care, \n baza unui salariu lunar de 2.000 de lei, s-a decis \n anul 2007 s` se \mprumute la banc` pentru a-[i cump`ra o ma[in`.

De Alice TaudorIlustra]ie de ???

{i dac~ nu pl~tim?

Ca s` nu vând` casele sau ma[inile \mprumuta]ilor, b`ncile propun solu]ii: rescaden]`ri, ree[alon`ri sau amân`ri ale execut`rilor silite. Dar ce se \ntâmpl` totu[i dac` nu ne pl`tim ratele?

Sv

ile

n M

uS

hk

ato

v

34

CovEr STory

35

o cre[tere de peste 20%, iar pân` la sfâr[itul anului 2009, potrivit estim`rilor avoca]ilor, cre[terea va fi de peste 50%.

Informa]iile care au ca surs` companiile de colectare sunt confirmate [i de \ngrijorarea care domne[te \n b`nci. Acum, mai mult ca oricând, bancherii sunt de zece ori mai aten]i la creditele deja contractate, ]inând cont c` cele noi se dau cu pic`tura. {i, dup` cum se vede, au dreptate s` fie aten]i. Dac` \n noiembrie 2007 ponderea creditelor \ndoielnice [i a restan]elor din total credite era de 3,8%, dup` un an au ajuns la 5,8%, conform declara]iilor recente ale Rozaliei Pal, analist al UniCredit }iriac, care a citat date ale BNR. {erban Epure, directorul general al Biroului de Credit observ` o cre[tere “destul de accentuat`” a volumului restan]elor \n perioada octombrie-noiembrie 2008, cu o sc`dere a sumelor restante \n decembrie. Cu toate acestea, raportul dintre sumele res-

tante [i cele datorate a fost \n jur de 1%, deci restan]ele au dep`[it sumele datorate.

Datele B`ncii Na]ionale de la finele lunii no-iembrie anul trecut arat` c` num`rul restan]e- lor cu \ntârzieri mai mari de 30 de zile erau de 607.145 fa]` de aceea[i lun` din 2007, când cifra era de 463.528. Sumele restante \n noiembrie 2008 se ridicau la aproape un miliard de lei, fa]` de aceea[i perioad` din 2007, când erau de peste 570 de milioane de lei. Restan]ele din noiembrie aveau o pondere de circa 1% \n totalul creditului pentru popula]ie de la acea dat`.

De[i este de a[teptat ca num`rul restan]elor s` mai creasc`, totu[i ele nu reprezint` \nc` un pericol major. Valoarea efectiv` a creditelor a[a

numite “default” se situeaz` la 1-2% din total credit negu-vernamental, dup` cum precizeaz` Bogdan Moinescu, expert \n cadrul BNR. Creditele default, dup` cum explic` expertul, au dou` componente: cele cu \ntârzieri de peste 90 de zile [i evalu`rile proprii ale b`ncilor, care arat` c`, de[i nu au tre-cut cele 90 de zile, este pu]in probabil c` debitorul va pl`ti. “Problemele \ncep s` apar` de la 8-10% pondere a ratei de default \n total credit”, afirm` Moinescu. Deocamdat` nu e cazul nostru. Care sunt condi]iile care ar duce \ns` la acceler-area ponderii creditelor neperformante?

De unDe vine pericolul?De ce se \nmul]esc cazurile de neplat`? Problemele companiilor se transfer` automat asupra angaja]ilor. Ilustrativ este cazul unui administrator de societate comercial`, de 31 de ani, din ora[ul Slatina, care a contractat \n 2006 dou` credite de nevoi personale, pe o perioad` de cinci ani. Acum, valoarea restan]ei pe care \ncearc` s` o recupereze Coface este de 30.938 lei. Din p`cate pentru debitor, societatea, care activeaz` \n domeniul construc]iilor, a intrat \n ultima perioad` \n incapacitate de plat`. Administratorul le-a m`rturisit ofi]erilor de colectare de la Coface c` cele mai multe contracte sunt \ncheiate cu statul, care nu-[i onoreaz` la timp obliga]iile. Deocamdat`, Coface a stabilit cu debitorul plata e[alonat` pe o perioad` de [ase luni [i a fost semnat un angajament de plat`. Alexandra Rusen, de la Coface, precizeaz` c`, \n cazul \n care angajamentul nu va fi respectat, urm`toarea etap` va fi transferarea cazului c`tre departamentul legal, f`r` posibilitate de negociere.

La momentul contract`rii creditului, era angajat al unei societ`]i comerciale din transporturi, dup` cum precizeaz` reprezentan]ii Urban & Asocia]ii. M.P. reu[e[te s` achite 60% din valoarea ratelor, dup` care, \n cursul anului 2008 \ncepe s` \ntârzie cu pl`]ile.

Ce s-a \ntâmplat \ntre timp? Comenzile de transport ale companiei la care era angajat M.P. au sc`zut [i, \n conse-cin]`, sunt luate m`suri de restructurare. Salariul angajatu-lui s-a redus, iar veniturile actuale sunt mai mici decât rata pe care o are de achitat, a[adar M.P. devine insolvabil. Drept urmare, institu]ia de credit trimite cazul spre rezolvare so-ciet`]ii Urban & Asocia]ii, care trece rapid la procedura de recuperare a restan]ei. M.P. prime[te notific`ri scrise, tele-foane, i se propun variante de e[alon`ri ale pl`]ilor, i se cer angajamente, se fac verific`ri cu privire la bunurile pe care le de]ine. Cu toate astea, debitorul nu mai are cum s` achite datoria restant`. În consecin]`, s-a trecut la executarea silit` a bunurilor pe care le avea \n proprietate. Iar singurul bun de- ]inut este un apartament. În aceste condi]ii, s-a scos la vânzare apartamentul, dup` vânzare s-a re]inut suma restant` plus dobânzi, penalit`]i, onorarii, taxe de timbru, iar diferen]a a fost res-tituit` debitorului. Dup` \ncasarea restan]ei, a penalit`]ilor de \ntârziere [i a cheltuielilor de executare, dosarul a fost \nchis.

Cazul este unul recent, \ncetarea de pl`]i a survenit \n toamna anului trecut, iar dosarul a fost finalizat \n ianurie 2009. |n condi]iile eco-nomice actuale, astfel de situa]ii promit s` se \nmul]easc`. În portofoliul Coface România, sunt deschise aproximativ 78.800 de dosare pentru persoane fizice, cu o valoare medie a restan]ei de 2.100 lei. În ianuarie [i februarie 2009, num`rul cazurilor a crescut de dou` ori [i jum`tate, comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2008. Alexandra Rusen, coordonator al departamentului Business to Con-sumer la Coface România, estimeaz` c` \n urm`toarea pe-rioad` a anului se va \nregistra o cre[tere de apoximativ 20% a num`rului de cazuri \ncredin]ate de b`nci sau de institu]ii financiare nonbancare spre colectare. La rândul lor, juri[tii de la Col]uc & Asocia]ii, cas` de avocatur` specializat` [i \n recuperarea de crean]e, au \n lucru \n momentul de fa]` peste 6.500 de dosare ale restan]ierilor persoane fizice. Com-parativ cu perioada similar` a anului 2008, se \nregistreaz`

BUSINESSWEEK I 3 martie 2009

5,8%este ponderea cre­ditelor \ndoielnice [i a restan]elor din total credite \n noiembrie 2008, fa]` de 3,8% cu 12 luni \nainteSursa: uniCredit }iriac, BnR

Structura reStan}elor la coface*TIp CrEDIT

poNDErE |N NUm~r CAzUrI

poNDErE \N vAloArEA rESTAN}Elor

Auto 0,03% 0,03%Card de credit 33,39 22,33Credit de consum 16,10 11,74Nevoi personale f`r` ipotec` 50,48 65,90

Sursa: Coface România* societatea nu are \n portofoliu credite garantate cu ipoteci

36

viitor? Patrick Gelin, pre[edintele BRD, crede c` abia \n iunie vom [ti cu adev`rat cât va mai dura criza. Oricum, salariile nu vor mai cre[te ca \n 2008, euro s-a apreciat, deci pre]urile sunt \n cre[tere, drept urmare exist` toate condi]iile ca num`rul cazurilor de neplat` s` se \nmul]easc`. În aceste condi]ii, se vor gr`bi b`ncile s` treac` rapid la executarea silit`?

recuperarea, o provocare! Executarea silit`, mai ales \n condi]iile actuale, este posibil s` fie soldat` cu un e[ec. De[i povestea lui M.P. e tragic`, poate fi numit` o reu[it` pentru creditor, \ntrucât a reu[it s`-[i recu-pereze banii. {i asta pentru c` s-a g`sit un cump`r`tor pentru casa \mprumutatului. Este, \ns`, foarte posibil ca recuperarea sumei s` devin` o problem` aproape de nerezolvat [i nu pen-tru c` persoana care s-a \mprumutat nu are vreun bun de vân-zare. Col]uc [i Asocia]ii descrie un alt caz, al unui inginer din Bucure[ti, \n vârst` de 30 de ani, care a contractat un credit de nevoi personale cu ipotec` \n valoare de 30.000 de euro. Debitorul a pl`tit ratele doar dou` luni. Imobilul ipotecat a fost scos la licita]ie, dar nu i s-a g`sit cump`r`tor, dup` cum precizeaz` reprezentan]ii casei de avocatur`. Nici \n prezent cazul nu e rezolvat. “În 2009, va fi extrem de greu s` g`se[ti cump`r`tori pentru activele scoase la vânzare”, afirm` Iulian Urban, pre[edintele Urban & Asocia]ii.

Nici b`ncile [i nici companiile de recuperare de crean]e sau executorii judec`tore[ti nu sunt agen]i imobiliari [i nici nu-[i doresc s` fie. În plus, condi]iile actuale ale pie]ei nu

Cazul companiei din construc]ii nu este unul izolat. Iulian Urban, de la Urban [i Asocia]ii, afirm` c` restan]ele compani-ilor fa]` de b`nci “pur [i simplu au explodat”. Iar cel mai grav efect resim]it de angaja]i e reducerea salariului sau pierderea locului de munc`. Datele Agen]iei Na]ionale a Ocup`rii For]ei de Munc` arat` c`, la sfâr[itul lunii ianuarie 2009, rata [oma-jului \nregistrat la nivel na]ional a fost de 4,9%, mai mare cu 0,7 puncte procentuale decât cea din luna ianuarie a anului 2008 [i cu 0,5 puncte procentuale peste cea din decembrie 2008. Mai precis, num`rul total de [omeri corespunz`tor lunii ianuarie, de peste 444.900 persoane, a crescut cu 41.466 persoane fa]` de cel din luna anterioar`.

La problemele companiilor se adaug` m`ririle de dobânzi [i deprecierea euro, pentru cei care au credite \n valut`. Dac` la finele anului 2008 euro nu ajunsese la 4 lei, acum am ajuns s` ne bucur`m când raportul nu trece de 4,2 lei la un euro. ING [i RBS anticipeaz` pentru 2009 rapoarte de 4,7 lei pentru un euro. Chiar dac` Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD, crede c` cea mai mare parte din poten]ialul de depreciere a leului s-a consumat deja, r`ul a fost deja f`cut pentru bugetele multor \mprumuta]i. De exemplu, o rat` de 360 de euro pl`tit` \n lei la finele anului 2008 \nsemna 1.404 lei. Acum, suma pl`tit` la ghi[eu, la un curs de 4,2 lei la un euro, e mai mare cu 108 lei. Sum` rezultat` numai din deprecierea leului.

Cele mai mari sume restante, dup` cum arat` datele BNR, se \nregistreaz`, \ns`, la lei. O posibil` cauz` ar putea fi dobânzile, care continu` s` fie mai mari la lei decât la euro. Cum va fi pe

CovEr STory

3 martie 2009 I BUSINESSWEEK

vali

C~

Ma

R~

/ v

iSta

37

bil` care const` \n trimiterea de scrisori, telefoane sau vizite la domiciliu dureaz` pu]in (circa 10 zile la firma de avocatur`), cea juridic` se poate \ntinde pe câ]iva ani. Drept urmare, re-cuperarea sumelor nu se face cât ai bate din palme, timp \n care b`ncile sunt obligate s` constituie provizioane. A[adar, nimeni nu-[i dore[te s` se ajung` la executare.

S~ ier}i Sau S~ execu}i?}inând cont c` \n actualele condi]ii de pia]` a vinde ceva poate s` nu fie deloc o afacere bun`, cum ar fi mai bine, s` se treac` rapid la executare silit` sau nu? A nu ]ine \n frâu un val de execut`ri silite poate fi la fel de periculos cu a \ncerca evitarea execut`rilor.

Asocia]ia Român` a B`ncilor a propus m`rirea perioadei de trecere la executarea silit` de la 90 la 150 de zile. Porivit lui Bogdan Moinescu, de la BNR, pentru fiecare credit default, b`ncile sunt obligate s` constituie provizioane de 100%, plus dobânzile. Exist` deci pericolul bloc`rii lichidit`]ilor, dac` num`rul \ntârzierilor continu` s` creasc`.

sunt deloc favorabile tranzac]iilor. Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC [i al Asocia]iei Române a B`ncilor (ARB), explica recent c` \n spatele fiec`rui credit f`r` garan]ie imobiliar` exist` o asigurare de risc financiar. La rândul lor, asigur`torii colaboreaz` cu soci-et`]i de recuperare de crean]e. Dar iat` c` ultima verig` \n lan]ul sl`biciunilor nu sunt debitorii ajun[i \n incapacitate de plat`, a[a cum ar fi de a[teptat, ci pia]a imobiliar`, f`r` nici un punct de reper \n momentul de fa]`. Când singura certitudine este sc`derea pre]urilor, nimeni nu-[i dore[te s` vând`. Adrian Crivii, di-rectorul general al companiei de evaluare Darian crede c` \n cazul terenurilor, care au fost ultraspeculate, pre]ul ar putea sc`dea \n 2009 [i cu 80% comparativ cu valoarea maxim` de anul trecut, iar pe segmentul reziden]ial pre]urile au c`zut deja cu 20-30% [i vor mai cobor\ \nc` pe atât \n anul \n curs.

A[a c` nu e neap`rat obligatoriu ca executarea silit` s` [i rezolve problema unui credit neperformant. Rata de nereu[it` la Urban este de 20% din totalul cazurilor, iar la Col]uc [i Aso-cia]ii de 30%. La Coface, rata de succes variaz` \n func]ie de num`rul de zile de \ntârziere. Astfel, pentru cazurile cu pu]ine zile de \ntârziere, pân` \n 30, rata de insucces este de 10%. În schimb, la 30-90 de zile \ntârziere, recuperarea se face \ntre 60-80% din cazuri, pentru ca la perioade de \ntârziere \ntre 90 de zile - 1 an, rata de recuperare s` coboare la 45-20%.

Mai trebuie luat \n calcul [i faptul c`, dac` procedura amia-

BUSINESSWEEK I 3 martie 2009

dincolo de riScul unei bombe Sociale {i al

problemelor de bilan} ale b~ncilor, un val

de execut~ri Silite ar putea antrena reac}ii

|n lan} pe pia}a imobiliar~

Dup` cum explic` elena iacob, Senior associate la Zamfirescu raco]i Predoiu, \n situa]ia \nregistr`rii unor restan]e, banca are dreptul de a ini]ia procedurile de executare silit` \mpotriva persoanei, \n baza titlului executoriu, care e de fapt chiar contractul de credit. “Pot fi execu-tate silit orice bunuri”, avertizeaz` elena iacob, inclusiv salariile [i alte venituri, pensiile acordate \n cadrul asigur`rilor sociale, sau alte sume care se pl`tesc periodic debitorului [i sunt destinate asigur`rii mijloacelor de existen]` ale acestuia. De precizat \ns` c`, pentru datorii \n baza contractelor de credit bancare, nu poate fi poprit mai mult de o treime din venitul net lunar al debitorului. Veniturile sau orice alte sume ce se

pl`tesc periodic debitorului, \n cazul \n care sunt mai mici decât nivelul salariului minim net pe economie, pot fi urm`rite numai asupra p`r]ii ce dep`[e[te jum`tate din acest nivel. “Urm`rirea poate fi \nceput` \mpotriva oric`ror bu-nuri apar]inând debitorului, chiar dac` nu au fost aduse \n garan]ie pentru banc` sau sunt afectate de garan]ii \n favoarea altor persoane”, afirm` avocata.

Conform preciz`rilor acesteia, nu pot fi supuse executarii silite bunurile de uz per-sonal sau casnic strict necesare debitoru-lui [i familiei sale, precum [i obiectele de cult religios (dar numai dac` nu sunt mai multe de acela[i fel), alimentele necesare debitorului [i familiei sale pe timp de dou` luni. Dac` debitorul se ocup` exclusiv cu

agricultura, nu pot fi poprite alimentele necesare pân` la noua recolt`, animalele destinate ob]inerii mijloacelor de existen]` [i furajele necesare pentru aceste ani-male pân` la noua recolt`, combustibilul necesar debitorului [i familiei calculat pentru trei luni de iarn`, ajutoarele pentru incapacitate temporar` de munc` sau compensa]ia acordat` salaria]ilor \n caz de desfacere a contractului individual de munc` pentru datorii din credite bancare.

Dreptul de a cere executarea silit` se prescrie \n termen de trei ani. termenul \ncepe s` curg` de la data când apare dreptul de a cere executarea silit` [i se \ntrerupe prin efectuarea unui act de executare.

executarea silit` \nceteaz` dac` s-a realizat integral obliga]ia prev`zut` \n contractul de credit [i s-au achitat chel-tuielile de executare. Potrivit elenei iacob, urm`rirea e stopat` de asemenea [i din cauza lipsei de bunuri care s` poat` fi poprite ori a imposibilit`]ii de valorificare a unor astfel de bunuri sau dac`, \ntr-un caz fericit, creditorul renun]` la executare.

execu}ie dup~ reguliAvoca]ii precizeaz` clar c`, \n caz de intrare \n incapacitate de plat`, “pot fi executate orice bunuri”

38

Cea mai bun` solu]ie pare discu]ia individual`, de la caz la caz. Aceasta pentru c`, dac` legea va restrânge dreptul b`ncilor de a executa silit, cazurile de neplat` se pot \nmul]i numai la gândul c` legea per-mite acest lucru. Laszlo Diosi, pre[edintele OTP Bank România, afirm` c`, fa]` de anul trecut, având \n vedere situa]ia actual`, “venim \n \ntâmpinarea clien]ilor afla]i \n imposibilitate de plat` din cauza pier derii locurilor de munc` sau a sc`derii veniturilor printr-o ree[alonare sau rescaden]are a creditului. Aceste situa]ii se discut` individual – nu avem nimic stan-dardizat pentru c` situa]iile sunt dife rite”. Deocamdat`, ARB, dup` cum a declarat Radu Ghe]ea, nu a primit r`spunsul BNR la solicitarea f`cut`. “Am avut discu]ii cu BNR pe aceasta tem`, \n s`pt`mâna \n curs le vom relua. Ne a[tept`m s` creasc` nivelul creditului neperfor-mant”, a afirmat Radu Ghe]ea.

A \ntârzia executarea silit` sau a trece rapid la procedura legal` nu sunt deci variante care s` par` a rezolva problema creditelor ne-per formante. “Ambele solu]ii sunt proaste”, crede Drago[ Cabat, pre[edintele Asocia]iei Anali[tilor Financiari. Drept urmare, suge-reaz` acesta, trebuie analizat fiecare caz \n parte. Dac` nu se execut` bunurile, b`ncile consti-tuie provizioane. “Dac` se execut` [i nu le cump`r` nimeni, b`ncilor li se \nr`ut`]e[te bilan]ul”, observ` Drago[ Cabat.

Dincolo de riscul unei bombe sociale [i al problemelor de bilan] ale b`ncilor, un val de execut`ri silite ar putea antrena reac]ii \n lan] pe pia]a imobiliar`. În cazurile \n care exist` o garan]ie de recuperat, potrivit juri[tilor OTP Bank, pen-tru executarea silit` imobiliar` anun]urile de vânzare a imo-bilelor pe care exist` ipotec` \n favoarea b`ncii sunt f`cute de c`tre un exe cutor judec`toresc, care este obligat s` afi[eze vânzarea (cu toate datele de identificare ale pre]ului, imobi-lului, debitorului [i ale titlului executoriu \n baza c`ruia s-a demarat executarea) chiar la locul unde este situat imobilul, la sediul judec`toriei pe a c`rei raz` teritorial` se afl` im-obilul, la sediul prim`riei de care ]ine imobilul [i la sediul executorului. Banca poate anun]a pre]ul de pornire al licita- ]iei, data [i locul vânz`rii \ntr-un ziar de circula]ie na]io- nal`, dar nu este obligat` prin lege s` fac` acest lucru, conform reprezentan]ilor OTP Bank. Bunurile sunt eva-luate \n cadrul procesului de executare, indiferent de natura acestora, mobile sau imobile, anterior anun- ]ului de vânzare, prin solicitarea serviciilor unui evaluator au-

CovEr STory

3 martie 2009 I BUSINESSWEEK

torizat, care stabile[te atât pre]ul comercial, cât [i pre]ul de lichidare pentru imobilul urm`rit executat silit.

Adrian Vascu, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Evaluato-rilor (ANEVAR), care colaboreaz` cu toate b`ncile comerciale de pe pia]`, afirma pentru BusinessWeek România \n cursul anului trecut c`, \n astfel de situa]ii, evaluatorul stabile[te valoarea de pia]` a imobilului la limita cea mai de jos a valorii tranzac]iilor care se efectueaz` cu imobile similare. Motivul pentru care se procedeaz` astfel este acela c` banca inten- ]ioneaz` s`-[i recupereze cât mai rapid datoria, având dreptul prin lege numai la suma prin care se stinge creditul. În con-secin]`, vânzarea unui imobil executat se face sub pre]ul pie- ]ei, ceea ce \nseamn` c` se accelereaz` procesul de c`dere a pie]ei imobiliare.

Nici debitorul, nici banca nu-[i doresc s` se ajung` la solu- ]ia execut`rii, care e de fapt elementul nou ap`rut \n crizele succesive \n care ne afl`m din 1990 \ncoace. Asta pentru c` leul a mai fost depreciat, chiar dac` nu la un asemenea nivel, infla]ia a fost [i mai mare decât \n prezent, dar \n anii ‘90 sau 2000 nu aveam credite. Acum avem. Deci vom avea [i execut`ri silite, fie c` ne place sau nu. êR

oB

yn

Sa

ul

39

BUSINESSWEEK I 3 MARTIE 2009

viitoarea legisla]ie [i contra noii puteri acordate judec`torilor.Strategia industriei a fost, \n toat` aceast` perioad`, câ[tigarea

de timp [i \mpiedicarea noilor reglement`ri, dup` cum au declarat pentru BusinessWeek reprezentan]i ai grupurilor de lobby din do-meniul serviciilor financiare. “Am fost ca celebrul copil olandez cu degetul \n cr`p`tura din dig”, spune un lobbyist care, la fel ca majoritatea colegilor, insist` pe anonimat de teama periclit`rii carierei. O parte recunosc c`, \n retrospectiv`, clien]ii lor, printre care se num`r` Bank of America, Citigroup [i JPMorgan Chase, ar fi fost mai satisf`cu]i dac` acum doi ani ar fi ajuns la un acord prin care s` abordeze execut`rile silite sistematic, \n loc s` \[i pun` speran]ele \n resuscitarea sectorului reziden]ial.

|n public, institu]iile financiare insist c [i-au dat toat silin]a s` previn` execut`rile silite. Majoritatea sus]in c` extinderea influen-

urma alte 5,9 milioane, planul pre[edintelui Obama - indife-rent de detalii - nu poate rezolva singur problema. Credi-torii [i investitorii vor trebui s` se obi[nuiasc` cu pierderile uria[e [i s` g`seasc` modalit`]i prin care s` fac` debitorii lovi]ide recesiune s` pl`teasc` m`car o parte din datoriile lunare.

Pân` acum, industria nu a dat semne c` ar \n]elege situa]ia. Un motiv pentru care execut`rile silite sunt a[a de frecvente este c` b`ncile [i sus]in`torii acestora din Washington au \ntârziat, diminuat [i obstruc]ionat tentativele de a rezolva problema. Gru-puri de lobby din industrie fac acest lucru [i acum, str`duindu-ses` pun` be]e \n roate propunerilor sprijinite de pre[edintele Obama care dau tribunalelor unde se declar` falimentul put-ere asupra diminu`rii ipotecii. Grupurile de lobby sus]in c` vor lupta pentru restric]ionarea tipurilor de \mprumut cuprinse \n

Ipotecile toxice, care au declan[at actuala criz` financiar`, au produs un val uria[ de execut`ri silite. Dac` num`rul execut`rilor silite nu se reduce, chiar [i cel mai opulent pachet stimulativ federal nu va reactiva economia. Se a[teapt` ca Administra]ia Obama s` anun]e, \n urm`toarele câteva s`pt`mâni, o ini]ia-tiv` de peste 50 de miliarde de dolari pentru ajutorarea proprietarilor de lo-cuin]e afla]i \n dificultate. Dar cum un milion de case au fost executate silit din anul 2006 [i se estimeaz` c` de-a lungul urm`torilor patru ani vor

De Brian Grow, Keith Epstein [i Robert BernerIlustra]ie de Thomas Fuchs

FIASCO |N EXECUT~RILE SILITE

acordate judec`torilor.ast` perioad`, câ[tigarea`ri, dup` cum au declarat upurilor de lobby din do-ca celebrul copil olandezun lobbyist care, la fel ca

mat de teama periclit`riiectiv`, clien]ii lor, printreoup [i JPMorgan Chase,ni ar fi ajuns la un acordtematic, \n loc s` \[i pun` den]ial.

[i-au dat toat silin]a s`]in c` extinderea influen-

Cum saboteaz` industria bancar` american`eforturile de a p`straoamenii \n casele lor

34

COVER STORYRYCOVER STO

35

de rapid \n rate \mpov`r`toare. Dar [tia c republicanii se vor opune cu vehemen] [i a cedat, potrivit unor surse din Senat. A convocat o dezbatere: summitul pentru Protec]ia Proprietarilor de Locuin]e.

Toat floarea directorilor executivi din b`nci s-a adunat pe 18 aprilie 2007 \n spatele u[ilor \nchise \ntr-o camer` de audieri din Cl`direa Dirsken a Senatului. Dodd le-a spus c` trebuie s` pun` piciorul \n prag \n fa]a fiascoului execut`rilor silite prin ajustarea termenilor de creditare, astfel \ncât debitorii s continue s pl`teasc m`car o parte din rate, \n loc s` stopeze pur [i simplu rambursarea. Procedurile execut`rii silite \n mod normal cost b`ncile \n jur de 50% din valoa-rea propriet`]ii. Asta \n cazul \n care se presupune c locuin]a poate fi revândut , lucru incert când num`rul caselor nelocuite cre[te alar-mant \ntr-o zon . “Ce ave]i de gând? Ce vre]i s fac ca s modifica]i\mprumuturile?”, i-a \ntrebat Dodd pe executivi.

O serie de reprezentan]i ai industriei au negat existen]a problemei execut`rii silite, printre care [i Sandor E. Samuels, \n acea perioad` pre[edintele departamentului legal al consiliului de administra]ie al gigantului Countrywide Financial, companie care a acordat credite subprime. Ace[tia au spus c vor continua atât acordarea \mprumu-turilor cu dobânzi atractive, cât [i a celor care solicitau dovezi minime ale veniturilor. “Vom continua s` acord`m astfel de \mprumuturi

]ei tribunalelor comerciale va da \n mod iresponsabil câ[tig de cauz` creditorilor, iar rezultatul direct va fi cre[terea costurilor de creditare. “Ceea ce \ncerc`m s realiz`m este ]intirea cât mai precis a anumi-tor cazuri prin noua legisla]ie”, spune Scott Talbott, reprezentant al grupului de lobby pentru Asocia]ia companiilor de servicii financiare. De[i este \n defensiv`, industria beneficiaz` de pe urma curentului de opinie public referitor la faptul c acei cump`r`torii de locuin]e care au luat credite riscante - chiar dac b`ncile au promovat intensiv aceste \mprumuturi - nu merit s fie salva]i.

O INDUSTRIE ÎN FAZA DE NEGARE

Indiferent de rezultat, afirma]ia industriei c` a f`cut tot posibilul pentru limitarea execut`rilor silite nu pare s` se sus]in`. O serie de statistici la care acestea fac referire par exagerate. Chiar [i perso-naje sus]in`toare ale industriei, precum Steven C. Preston, un om de afaceri republican care a fost la [efia Departamentului de Dezvol-tare Urbanistic` [i Reziden]ial` (HUD) spre sfâr[itul administra]ieiBush, afirm` c` majoritatea creditorilor au \ntârziat deliberat. “In-dustria \nc` nu s-a ridicat la nivelul problemei”, spune Preston. Programul “Hope for Homeowners” (Speran]` pentru proprietari) promis de oficialii administra]iei Bush [i b`nci toamna trecut`, care ar proteja 400.000 de familii de executarea silit`, a refinan]at pân` \n prezent doar 25 de \mprumuturi.

|ntre timp, o industrie saturat` se pr`bu[e[te sub propria greutate prin cre[terea num`rului de execut`ri silite. Debitorii ale c`ror fonduri s-au evaporat nu mai au alte surse de venit dac` recesiunea \i cost` locul de munc`. O serie de legislatori pledeaz` pentru un moratoriu. “Lumea se pierde prin fisurile din sistem”, spune Preston. “Este r`u pentru comunit`]i, pentru oamenii care \[i pierd locuin]ele [i pentru investitori”.

La \nceputul anului 2007, pe m`sur` ce debitorii cu termene de plat` prelungite au \nceput s` intre \n incapacitate de plat` pentru ipotecile subprime, exper]ii imobiliari au tras un semnal de alarm la Washington. Christopher Dodd, pre[edintele Comitetului Bancar din Senat, a vrut s dea o lege prin care s impun b`ncilor modificarea\mprumuturilor cu dobânzi “promo]ionale”, care se transform destul

BUSINESSWEEK I 3 MARTIE 2009

LOBBY FINANCIARCheltuielile pentru lobby ale institu]iilor financiare care beneficiaz` de fonduri federale:

COMPANIEFONDURI PUBLICE 2008 2007

AIG 40 mld. $ 9.690.000$ 11.379.000$

Citigroup 45 mld. $ 7.660.000$ 8.480.000$

JPMorgan Chase 25 mld. $ 5.390.000$ 5.535.000$

Merrill Lynch* 10 mld. $ 4.700.000$ 4.420.000$

GMAC 5 mld. $ 4.620.000$ 1.460.000$

Bank of America* 35 mld. $ 4.090.000$ 3.220.000$

Goldman Sachs 10 mld. $ 3.280.000$ 2.720.000$ Morgan Stanley 10 mld. $ 3.120.000$ 2.760.000$ *BofA a achizi]ionat Merrill Lynch \n decembrie Sursa: Centrul pentru Politic` Reponsabil`, Departamentul American al Trezoreriei DA

VID

DE

AL

36

convocat directorii executivi din industrie \n Camera Lichidit`-]ilor, una dintre cele mai elegante loca]ii ale Trezoreriei. Acolo, sub candelabre somptuoase, Neel T. Kashkari, bancher la Goldman pe care Paulson l-a adus la Trezorerie, a sf`tuit liderii industriei s` gr`beasc` procesul de \mpiedicare a pierderii locuin]elor. B`ncile [tiu cum s` ajusteze dobânzile, s` extind` termenul de rambursare [i, dac` este necesar, s` scad` principalul unui credit, spune Kash-kari, care momentan [i-a p`strat pozi]ia. Dou` luni mai târziu, Paulson a convocat iar directorii executivi, dar de data aceasta \n sala de conferin]e. “Le-am spus c` trebuie s` trecem de linia por-]ii”, \[i aminte[te un fost oficial al Trezoreriei. “Persuasiune este un eufemism pentru ceea ce am f`cut. I-am \ncol]it”.

Un produs al \ntâlnirilor de la Trezorerie a fost Alian]a Hope Now, organiza]ie din sectorul privat sus]inut guvernamental [i anun]at` de Paulson pe 10 octombrie 2007. Creditorii au promis cooperare cu consilierii organiza]iei, care urmau s ajute debitorii s previn inca-pacitatea de plat . Faith Schwartz, fost director executiv la o firm de credite subprime, a fost numit la conducere.

CU PERDEA?

Alian]a a avut un debut dificil. Un comunicat de pres` afirma c` execut`rile silite au fost mai multe la nivel na]ional decât recuno[tea \n acea perioad Asocia]ia Bancar Ipotecar . “Sem`nam cu poli]i[tii incompeten]i din filmele mute”, spune un reprezentant al unui grup de lobby din industrie. Rapid, a devenit evident c programul era un efort de rela]ii publice, mai spune un lobbyst. “Hope Now este doar un vehicul pentru colectarea [i promovarea informa]iilor c`tre Tre-zorerie, oficiali din Washington [i reprezentan]i ai mass-media”.

|ntr-un comunicat de pres` emis pe 22 decembrie, Hope Now sus]inea c a \mpiedicat 2,2 milioane de execut`ri silite \n 2008, prin aranjamente pentru debitori care s revin cu plata la zi a ratelor [i, \n unele cazuri, s u[ureze condi]iile de creditare. Dar informa]iile nu arat câ]i debitori revin \n incapacitate de plat , pentru c majoritatea modific`rilor nu reduc, de fapt, ratele lunare. Alian]a nu prime[te aceste informa]ii de la b`nci, spune Schwartz.

Exist motive de scepticism. Legislatorii bancari federali au anun-

pân` \n ultima secund` \n care vor fi legale”, a spus Samuels ulterior unui coleg participant.

Pe 2 mai 2007, dup` summit, biroul lui Dodd a emis o “Declara]ie de principii”. Aceasta trasa [apte aspira]ii pentru industrie, printre care “contactarea incipient`” a debitorilor strâm-tora]i [i oferirea de noi termeni, printre care [i sc`derea ratelor creditului. Principiile nu au avut nici un efect, recunosc acum o serie de par-ticipan]i la summit.

Dodd [i-a concentrat apoi o mare parte a aten-]iei asupra campaniei electorale pentru nomi-nalizarea candidatului democrat la pre[edin]ie. Kate Szostak, purt`torul de cuvânt al Comitetu-lui Bancar din Senat, spune c` Dodd a urm`rit agresiv chestiunea execut`rilor silite, dar “atât industria, cât [i administra]ia Bush au refuzat s acorde aten]ie avertismentelor acestuia”. Ofi-cialul a acceptat, \n 2007 [i 2008, contribu]ii \n valoare de 5,9 milioane de dolari de la prestatorii de servicii financiare (vezi tabelul de mai jos).

|ntrebat despre rolul din cardul summit-ului, Samuels a confirmat \ntr-un e-mail c` a “vorbit - formal [i informal - despre perfor-man]a” creditelor subprime. Dar a refuzat s` ofere alte detalii. Acum, el lucreaz` ca avocat pentru Bank of America, care a achizi]ionat Countrywide \n iulie 2008.

Un motiv important pentru care institu]iile financiare [i investitorii sunt atât de deci[i s` evite modific`rile agresive ale condi]iilor \mpru-muturilor este \n strâns leg`tur cu elemente de contabilitate, spun reprezentan]ii grupurilor de lobby. Dac , de pild , o banc scade pre]ul unei anumite ipoteci, aceasta ar semnala c` trebuie s reduc din valoarea tuturor ipotecilor similare din aceea[i regiune geografic` pentru

reflectarea pericolului c` acea zon` a sc`zut economic. Potrivit acestei abord`ri, pierderile institu]iilor financiare de pe urma ipotecilor ar putea dep`[i cu mult chiar [i dramati-cele pierderi de 1.100 de miliarde de dolari estimate \n ianu-arie de Goldman Sachs. Dorin]a de a amâna aceast situa]ie devastatoare ajut` la explicarea intransigen]ei creditorilor, spune Rick Sharga, vicepre[edinte al departamentului de marketing la RealtyTrac, firm` din Irvine (California) care analizeaz modelele execut`rilor silite.

La jum`tatea anului 2007, oficialii administra]iei Bush erau profund \ngrijora]i de lipsa de voin]` a industriei financiare \n abordarea catastrofei ce se profila. Chiar [i reprezentan]ii grupurilor de lobby cu domeniul de activi-tate \n sistemul bancar spun c` [i-au dat seama c` b`ncile intraser` \n faza de negare. Reprezentan]ii K Street au c`zut de acord c` secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, trebuia s` se implice, arat` Erick R. Gustafson, principalul lobbysit pentru Asocia]ia Bancar` Ipotecar`. “A fost ca o interven]ie. Trebuia s` implic`m Trezoreria, pentru a face b`ncile s` ne furnizeze informa]ii”, spune acesta.

|n acea var`, Paulson, fost CEO la Goldman Sachs, a

COVER STORY

3 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

SENAT

COMISIABANCAR~

Christopher J. DoddPre[edinte

5.948.568$

Richard C. ShelbyOfi cial Republican

565.399$

SUBCOMITETUL PENTRU APRO-BAREA SERVICIILOR FINANCIARE

Dick DurbinPre[edinte

1.325.383$

Sam BrownbackOfi cial Republican

254.837$

GENEROZITATE POLITIC~Firmele de servicii financiare [i directorii lor canalizeaz resursele spre politicieni influen]i. Iat dona]iile din campaniile electorale din 2007 - 2008

CAMERA REPREZENTAN}ILOR

COMISIA PENTRU SERVICII FINANCIARE

Barney FrankPre[edinte

984.148$

Spencer BachusOfi cial Republican

897.725$

COMITETUL PENTRUSTRATEGII {I RESURSE

Charles B. RangelPre[edinte

1.346.669$

Eric Cantor Republican

1.008.937$

Sursa: Centrul pentru Politic` Responsabil`, investiga]ii BusinessWeek

Talbott, lobbyist bancar, lupt` pentru o legisla]ie cât mai specifi c`

37

2007 2008 2009

1 Milion 1.6

1.8

EXECUT~RI SILITE INI}IATE (CUMULATIV)

Franklin a modificat termenii \mprumutului, dar a ad`ugat taxele de proprietate pe care nu le colectase anterior. Rata lui Kelete a crescut la 3.900 de dolari. |n octombrie 2008, a apelat la Hope Now. Un consul-tant a organizat o conferin] telefonic cu First Franklin. Reprezentan]iiacesteia au spus c Kelete ar trebui s se mai angajeze \n alt parte sau s renun]e la cas . Kelete a r`spuns c deja [i-a pierdut al doilea loc de munc [i c nu poate g`si un serviciu nou \ntr-o economie \n recesi-une. “De ce nu colabora]i cu mine?”, a \ntrebat acesta la First Franklin. Creditorul a refuzat. Consilierul Hope Now a precizat c` nu se mai putea face nimic. “Executarea silit` este singurul viitor pe care \l\ntrev`d”, a ad`ugat Kelete. Purt`torul de cuvânt al Bank of Ameri-ca, care a achizi]ionat \n decembrie Merrill, a refuzat s` comenteze, invocând clauze de confiden]ialitate. Totu[i, dup` investiga-]iile BusinessWeek, First Franklin l-a contactat pe Kelete \n leg`tur` cu sc`derea ratelor lunare.

Schwartz de la Hope Now recunoa[te c` are un dezavantaj. Conform propriilor calcule, 45% dintre debitorii consilia]i de propria organiza]ie sfâr[esc prin a fi executa]i silit. “Par frustrat pentru c` nu e altceva decât cu o problem` gata s` explodeze”, spune Schwartz. Organiza]ia are patru angaja]i cu norm` \ntreag` la Washington [i 500 de consilieri care particip` la linia telefonic` finan]at` de industrie. “Nu trebuie minimalizate reu[itele noas-tre”, spune Schwartz. Devine ostil` la sugestii conform c`rora statisticile pe care le promoveaz` induc \n eroare. “Public ce [tiu”, spune ea, notând c` o serie de b`nci membre nu sunt cooperan-te cu privire la modific`rile \mprumuturilor. “Este ca [i când ai

]at \n decembrie 2008 c` 53% dintre cei care beneficiaz de modificarea termenilor \mprumuturilor au \ntârziat iar, dup` [ase luni, cu plata ipotecii. Alan M. White, pro-fesor de drept la Universitatea Valparaiso spune c` rata revenirii la incapacitate de plat` este mare din cauz` c` adesea modific`rile duc la cre[terea pl ]ilor, nu la sc`derea lor. O analiz efec-tuat de White pe 21.219 de ipoteci subprime modificate \n noiembrie 2008 demonstreaz c doar \n 35% dintre cazuri a rezultat sc`derea datoriei. |n 18% dintre cazuri, a r`mas neschimbat , iar \n restul de 47% chiar a crescut. Motivul din spatele acestui bizar rezultat: credi-torii ata[eaz ratelor lunare pl`]ile restante, taxe [i comisioane mari.

S` lu`m cazul lui Ocbaselassie Kelete, un imigrant de 41 de ani din Eritrea care a apelat toamna trecut` la Hope Now. Kelete, cet`-]ean naturalizat \n SUA, a achizi]ionat \n noiembrie 2006 o locuin]` \n valoare de 540.000 de dolari \n Hayward (California), f`r` s` pl`teasc` un avans, cu finan]are 100% de la First Franklin Finan-cial, subsidiara subprime a Merrill Lynch. La acea vreme, el [i so]ia sa câ[tigau 108.000 de dolari pe an, el având dou locuri de munc , la o farmacie [i respectiv la o firm de cur`]enie pentru birouri, iar so-]ia fiind femeie de serviciu. Kelete spune c First Franklin [i agen]ia imobiliar` afiliat` l-au convins c` poate achita dou` ipoteci, una cu o dobând ini]ial de 7,5%, care va cre[te peste trei ani, [i a doua cu dobând fix de 12%. Rata lunar totaliza 3.600 de dolari.

“COLABOREAZ~ CU MINE”

“Reprezentan]ii diviziei imobiliare afiliate au spus <Face]i sacrificii doar pentru doi ani. Pre]urile locuin]elor vor cre[te, [i ve]i putea re-finan]a cu o dobând mai mic`>”, \[i aminte[te Kelete. Regret c a semnat pentru o ipotec pe care nu [i-o permitea - o gre[eal f`cut` de foarte mul]i \n timpul isteriei creditelor ipotecare. Pre]urile locuin-]elor nu au crescut. {i-a pierdut slujba de la firma de cur`]enie. First

BUSINESSWEEK I 3 MARTIE 2009

APROAPE JUM~TATE DINTRE |MPRUMUTURILE

MODIFICATE EXAMINATE |NTR-UN STUDIU RECENT

PREZINT~ MAJOR~RI ALE RATELOR LUNARE

(DE

LA

ST.

LA

DR

.) F

OTO

GR

AF

II D

E J

IM L

O S

CA

LZ

O/B

LOO

MB

ER

G N

EW

S;

JOS

HU

A R

OB

ER

TS

/BLO

OM

BE

RG

NE

WS

; C

HA

RT

BY

DA

VID

FO

ST

ER

DECEMBRIE 2008 Num`rul mare de execut`ri silite accelereaz` rece-siunea. Estim`rile privind totalul execut`rilor silite urc` la 7,7 milioane pân` \n anul 2013.

OCTOMBRIE 2008 Administra]ia Bush lanseaz` Hope for Homeowners, program destinat diminu`rii valului de execut`ri silite. Preve-derile sale, aprobate de b`nci, contribuie la e[ecul acestuia.

APRILIE 2007 Senatorul demo-crat Christopher Dodd organizeaz` un summit la Wa-shington cu privire la execut`rile silite individuale. Credi-torii se opun unor m`suri concrete, aprobând câteva principii vagi.

OCTOMBRIE 2007 For]ate s` ia m`suri de secretarul Trezore-riei, Henry Paulson, b`ncile formeaz` organiza]ia voluntar` Alian]a Hope Now, dar aceasta nu face prea multe pentru u[urarea crizei.

DECEMBRIE 2006 Sus]in`torii consumatorilor de la Centrul pentru Creditare Responsabil` au tras un semnal de alarm` cu privire la amenin]area imi-nent` a execut`rilor silite cauzate de creditele subprime; b`ncile [i Con-gresul analizeaz` problema.

SCANDAL {I FURIE F~R~ CONSECIN}E O cronologie a e[ecurilor ini]iativelor de rezolvare a execut`rilor silite

38

2010 2011 2012 2013

3.5

5.1

6.4

7.7

ESTIM~RI PRIVIND EXECUT~RILE SILITE (CUMULATIV)

Sursa: Asocia]ia Bancar` pentru Ipoteci, Credit Suisse

\ncerca s` convingi un grup de pisici s` fac` ce vrei tu”.La \nceputul anului 2008, era evident c` Hope Now nu amâna

un procent semnificativ de execut`ri silite. Democra]ii din Con-gres au \nceput s` caute idei pentru o solu]ie finan]at` de Guvern. Majoritatea ideilor au venit din interiorul industriei. Grupurile de lobby [i consilierii din Congres prezentau “planul Credit Suisse”. Altuia i se spunea “planul Bank of America” [i permitea debitorilor s` refinan]eze ipotecile prin \mprumuturi garantate de Administra-]ia Federal` a Locuin]elor. Barney Frank, membru \n Camera Rep-rezentan]ilor [i pre[edinte al Comisiei pentru Servicii Financiare, a solicitat sfaturile Bank of America prin intermediul unei vechi cuno[tin]e comune din Boston, Anne Finucane, director executiv de marketing al b`ncii [i membru activ \n Partidul Democrat. A numit o serie de consilieri, printre care Michael M. Paese [i Rick Delfin, pentru definirea detaliilor.

Francis Creighton, fost membru al Comisiei pentru Servicii Fi-nanciare din partea democra]ilor, care a ales s` lucreze la un grup de lobby pentru Asocia]ia Bancar Ipotecar , a negociat cu Paese [i Delfin. Gustafson, colegul republican al lui Creighton, s-a \ntâlnit cu adjunc]ii unor republicani, precum reprezentantul Spencer Bachus sau senatorul Richard Shelby, ambii din Alabama.

Destul de repede, m`surile \mpotriva execut`rilor silite erau schim-bate \n favoarea b`ncilor. Shelby, republicanul cu cea mai \nalt func-]ie \n Comisia Bancar a Senatului, al`turi de al]i republicani au insis-tat pe prevederi favorabile industriei, \n schimbul sprijinului acestora,

COVER STORY

3 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

conform unor surse din interior.|n cele din urm`, programul include comisioane anuale, avan-

suri consistente [i obliga]ia ca proprietarii de locuin]e s` pl`teasc` guvernului 50% din orice apreciere viitoare a valorii locuin]ei - toate acestea f`când mai pu]in atractiv` oferta pentru debitori. Mai mult participa]ia b`ncilor a fost \n totalitate voluntar`; nu exist` modalit`]i de a le obliga s` coopereze.

Congresul a aprobat programul “Hope for Homeowners” pe 26 iulie 2008, ca parte a unei m`suri complexe de impunere a unor restric]ii firmelor de finan]are a ipotecilor Fannie Mae [i Fred-die Mac. La Asocia]ia Bancar` pentru Ipoteci, reprezentan]ii gru-purilor de lobby s-au strâns \ntr-un col] al biroului lui Gustafson pentru a s`rb`tori cu vin turnat \n pahare de plastic.

Cei care cuno[teau programul au anticipat c` documentul va descuraja pe toat` lumea \n afar` de câ]iva debitori. “{tiam c` probabil va fi prea pu]in atractiv”, spune Preston, fost secretar al HUD, care supravegheaz` activitatea Administra]iei Federale a Locuin]elor. George Miller, director executiv la American Securi-tization Forum, asocia]ie comercial` de pe Wall Street, spune c` programul [i cele 25 de \mprumuturi refinan]ate sunt “inutile”, din cauza detaliilor oneroase.

LEGE CU SC~P~RI

Shelby nu se a[tepta niciodat` ca Hope for Homeowners s` re-alizeze prea multe, conform consilierilor republicani din Senat. Totu[i, a acceptat planul pentru a câ[tiga sprijinul lui Dodd pen-tru o reglementare complex` a Fannie [i Freddie - [i numai dup` ce a fost asigurat c` programul nu va lua bani din taxe. “}inta mea principal` de-a lungul crizei este protejarea contribuabililor americani”, a precizat Shelby, \ntr-o declara]ie adresat` Business-Week. El a acceptat contribu]ii de 565.000 de dolari, de la indus-tria de servicii financiare, \n anii 2007-2008.

Frank, la care industria a participat cu contribu]ii totale ce s-au

FR

AN

CIS

SP

EC

KE

R/B

LOO

MB

ER

G N

EW

S

8

e .

FEBRUARIE 2009 Dezbaterile pe tema schimb`rilor legisla]iei falimentelor, care ar preveni execut`rile silite personale, se \ncing. De[i sufer` din cauza furiei opiniei publice, b`ncile lupt` pentrusl`birea noii legisla]ii.

|nc` 5,9 mil. de execut`ri silite pân` \n 2013

39

cane”, spune Durbin. |n urm`toarele s`pt`mâni, grupurile de lobby ale b`ncilor au lansat un nou atac la adresa legisla-]iei falimentelor, luându-l drept aliat, printre al]ii, pe Lamar Smith, reprezentant republican de Texas. |n afar` de Citi, “industria r`mâne unit` la gândul c` legisla]ia privind fali-mentele va destabiliza pia]a” prin generarea de incertitudine cu privire la valoarea numeroaselor ipoteci cu probleme, spune Steve O’Connor, vicepre[edinte al departamentului de rela]ii cu guvernul din cadrul Asocia]iei Bancare pentru Ipoteci. Grupul s`u ofer` argumente consilierilor din Con-gres, oferind motive pentru care “Congresul ar trebui s res-ping` reforma legislativ` a falimentelor”. Printre acestea se num`r` [i argumentul c , dac` creditorii nu au certitudinea c` termenii de creditare vor r`mâne neschimba]i, vor cre[te dobânzile [i vor respinge debitorii periculo[i.

Stefanie [i James Smith din Santa Clara (California) se tem c` c` vor avea nevoie de ajutorul unei instan]e de judecat` dac` vor s`-[i p`streze locuin]a achizi]ionat` \n noiembrie 2005, contra sumei de 579.000 de dolari. Stefanie, \n vârst` de 37 de ani, care lucreaz pe post de coordonator de resurse umane la o universitate, [i James, agent federal \n vârst de

40 de ani, au \mprumutat \ntreaga sum prin dou credite ipotecare pentru care pl`teau lunar 3.000 de dolari. Un reprezentat al Coun-trywide, firma de creditare, le-a spus s nu \[i fac griji, men]ioneaz` Stefanie, pentru c puteau s refinan]eze creditele \ntr-un an.

La jum`tatea anului 2007 \ntârziau cu ratele, iar op]iunile pentru refinan]are se evaporaser`. Cu rata lunar` programat` s` dep`[easc` 4.000 de dolari \n ianuarie, din cauza cre[terii dobânzii, Stefanie a contactat vara trecut` Countrywide. A cerut o modificare a \mprumutului pentru a evita situa]ia \n care nu va putea achita suma lunar`. |n decembrie, creditorul a precizat c` este dispus s` majoreze rata cu 600 de dolari. Fiind mai convenabil` ca majorarea estimat` la 1.100 de dolari, Smith a acceptat.

Dar acum fac mari eforturi s` achite rata majorat`. BofA, com-pania-mam` a Countrywide, a refuzat s` comenteze invocând dreptul la intimitate al familiei Smith. Dup` \ntreb`rile adresate de BusinessWeek, Countrywide i-a contactat totu[i pe ace[tia s` discute despre reducerea ratei lunare. –Cu contribu]ia: Chad Terhune, Theo Francis [i Jane Sasseen

ridicat, \n aceea[i perioad de timp, la 948.000 de dolari, sus]ine c` a devenit sceptic cu privire la \ndeplinirea ]elului declarat al progra-mului de a ajuta un milion de americani. Dar se a[tepta la progrese mai semnificative decât refinan]area a 25 de \mprumuturi. El acuz` republicanii [i industria pentru subminarea reglement`rilor. “Nu am avut voturile necesare s fac mai mult”.

Liberalul din Massachusetts nu a renun]at la planurile de revi-talizare a Hope for Homeowners. Lucreaz` la o serie de schimb`ri, care ar reduce din avansurile debitorilor [i ar furniza bani \n plus pentru b`ncile care accept s participe voluntar la program. Paese [i Delfin, adjunc]ii lui Frank, nu particip` cu solu]ii. Au p`r`sit locurile de munc` din Congres, \n favoarea grupurilor de lobby de la Aso-cia]ia Industriei Bursiere din Washington. Ace[tia spun c` respect` interdic]ia federal` de a nu discuta vreme de un an cu fostul [ef \n leg`tur` cu activitatea din Congres.

|n primele zile ale anului 2009 se p`rea c` progresele pot veni de pe alte fronturi. Aflat \n dificultate, Citigroup a apelat a doua oar` la Trezorerie pentru ajutor din bani publici. |n urma presiu-nilor legislative, Citi a spart unitatea bancar`, renun]ând la opozi-]ia fa]` de solu]iile de evitare a execut`rilor silite.

Senatorul democrat Dick Durbin, care \nc` din 2007 a coordo-nat eforturi e[uate \n Congres de a oferi judec`torilor putere asupra modific`rii creditelor ipotecare, l-a numit pe Brad J. McConnell pe post de consilier legislativ pentru a discuta cu grupurile de lobby ale JPMorgan Chase [i Bank of America. “Fiecare a fost de acord s pro-pun ideea superiorilor, s vad ce pot face”, spune o surs apropiat` discu]iilor. Concesia f`cut de Citi, iminenta \nvestire a pre[edintelui Obama [i intensificarea ostilit`]ii publice fa]` de marile b`nci au contribuit la o atmosfer` despre care democra]ii au presupus c` ar conduce la compromis.

ARGUMENTE PENTRU DISCU}II

Pân` s` discute McConnell a doua zi cu reprezentan]ii JPMorgan [i BofA, ace[tia “au adoptat o atitudine total defensiv` [i \[i exprimau nemul]umirile despre cât de prost a fost acordul \ncheiat de Citi”, spune o surs` apropiat` discu]iilor. Opozi]ia b`ncilor “a fost foarte prost gândit`, având \n vedere daunele aduse economiei ameri- M

ICH

AE

L K

ELLE

Y

COVER STORY

BUSINESSWEEK I 3 MARTIE 2009

Citi]i, salva]i [i ad`uga]i con]inutpe noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

ExchangeBusiness

Comunicare slab` Obama-GeithnerDaniel Gross, editorialist la Slate.com, a punctat imediat o problem` cu privire la anun]ul secretarului Trezoreriei, Timothy Geithner, referitor la planul de salvare a economiei al Administra]iei Obama. Acesta sugereaz` o serie de a[tept`ri mai pesimiste decât cele indicate de Obama \n sus]inerea planului. Din p`cate, ar`ta Gross, pe 10 februarie “retorica lui Obama cu privire la revenirea economic` poate fi lini[titoare, dar pesimismul lui Geithner este mult mai credibil”.

Pentru a citi editorialul lui Gross, “More Gloom, Please”, accesa]i http://bx.businessweek.com/bailout/reference/

Smith, proprietara unei locuin]e, regret` c` a fost atras` de un credit subprime

40