Sorescu M. La Lilieci comentariu literar

7/24/2019 Sorescu M. La Lilieci comentariu literar

1/6

Marin Sorescu La lilieci

Ciclul Liliecilor, format din 6 crti, din care ultima postum, a fost definit ca o

monografie liric a satului romnesc, n spet oltenesc. O atare viiune totaliatoare

asupra unui univers rural si o reconstituire prin filtrul afectiv al memoriei, se nfptuieste

pentru prima oar n literatura romn, pe trmul poeiei.!n crtile Liliecilor Marin Sorescu d multe referinte cu privire la situarea

geografic a locului su natal " comuna dol#an $ulesti. La lilieci este denumirea

dealului pe a crui vale opus aserilor omenensti se afl spatiul de odi%n a celor dusi

de pe aceast lume& cimitirul. !n ma#oritatea lor, detaliile geografice sunt furniate prin

gura si deci prin mentalitatea locuitorilor comunei. '(ordarea monografic viea

toposul spatial si spiritual. Constiinta auctorial este interesat n principal de starea de

fapt a sferei spirituale a locului.

'seat ntr)o on care)i mai apartine nc sesului, dar n care sesul se

pierde ncet n pulsiunea spre vertical a primelor dealuri, aceast comun are o ntindere

foarte mare si o corol nu tocmai regulat de mai multe sate.

Manifestrile de mentalitate uman sunt determinate de conceptia de ordine

magic a alctuirii universale& C toate au dic%isul si descntecul lor. *ic%isul se

refer si la ordinea domestic, iar descntecul a#ut la repunerea domesticului n

legtur cu sacrul ori de cte ori ceva n ordinea profan se accidentea.

+impul profan, cotidian, al (ulestenilor, nu cunoaste actiuni umane prea ades

iesite din comun. Singurele actiuni eroice sunt cele petrecute cndva departe de comun,

n timpul r(oaielor, despre care mama i povesteste copilului, ea cunoscndu)le la

rndul ei din povestirile (r(atului sau ale altor rude, uneori c%iar ale fostilor

com(atanti.'necdotica din La Lilieci este deci a ntmplrilor ce li se petrec c%iar

(ulestenilor, formnd cronica vie a comunei pentru un timp oarecare, dup care

totul se uit. '(ia cu evenimentele Colectivirii si cu cele ce urmea politic

acestora, vec%ea lume a ruralittii ancestral)constituite ncepe s)si ias din ttni, iar pe

plan uman se o(serv metamorfoe rapide si alarmante, prin adoptarea, de ctre unii, a

metodelor osificante, deumaniante, attate de ispita puterii, ale activismului ideologic.

La decupa#ul narativ umoristic sau ironic, al autorului, se adaug sosul general al

umorului ironic, prin grila cruia mentalitatea trneasc a acestei one filtrea

ntmplrile vietii. 'cesti oameni nu sunt lipsiti de perceptia tragicului, atunci cnd

acesta si face aparitia pe teritoriul eistentei lor, dar decantarea umoristic e o atitudine

fundamental provenit dintr)o nestrare nativ.

!n cele sase crti ale Liliecilor eist, de asemeni, si ntmplri cu animale, sau

ale animalelor, n care acestea sunt nestrate cu simtire si gndire omeneasc.

*e la ironia duioas, pn la ironia soartei, n cadrul acestor variatii anecdotice

pot fi sc%itate adeseori atitudini umanitare, egoiste sau ariviste, pitoresti sau ntelepte, !

se poate pretinde cititorului c%iar simpatie sau antipatie. 'utorul este preocupat s


2/6

descopere aura eistential a omului mrunt& (atna care strnge, din prea mult mil,

pisicii lepdati n poarta ei, si care face economii s poat cumpra un purcel, nu pentru

ea, ci pentru %rana o(lduitilor- vduva Leana, care i)a descntat de pieire so(olanului

care)i mnca fura#ele din pod, )si care plnge, de atunci, noapte de noapte, c

descntecul s)a prins si a rmas singur, fr tovarsul c%itcitor cu care conversa

etc. Capra Marc%ia, uracat n pat spre a fi muls de stpna (olnav, odat usuratpriveste la !coana cu runcul de pe perete si c%ipurile sfinte par s triasc o multumire

consunant cu fericirea caprei. /aptul (anal al unei mulgeri devine un moment

privilegiat prin corelarea profanului cu sacrul.

Cu micile lor turnuri de situatie comic, toate acestea se pot integra faptului

divers.

!ngenuitatea stenilor e fi(ra compensatorie a vietii, n actele lor caracteriate de

rutina cotidian. e acest trm al ingenuittii luntrice, imaginatia, si mai ales

imaginatia mistic, fiorul ocultului, poate afla teren propice de naripare. Miraculosul de

sorginte su(iectiv se poate nsuru(a usor n al(ia faptului profan, pn la acordarea,

acestuia, a alurii de fa(ulos. ovestea cu darul lui +ranc repet motivul plnsuluicopilului n (urta mamei din (asmul +inerete fr (trnete si viat fr de moarte.

Cum +ranc avusese darul s plng continuu n (urta mamei sale, toti locuitorii

comunei pun urec%ea si ncearc s interpretee n fel si c%ip mesa#ul copilului "

nc%ipuindu)si c au deslusit n plns cuvinte. *up starea de spirit eistent, mesa#ul

nc%ipuit de ei ca real aduce prevestiri rele pentru sat. rionieri ai imaginatiei, oamenii

si revars mnia asupra (ietei mame. !n final apare si un Mos, strin de sat& ascult si el,

spune c nu e de (ine, apoi se porneste pe plns si dispare n praful drumului. O

%iper(ol ntreste preumtia c imaginatia oamenilor inflamat devine %alucinant&

(ar(a Mosului al(este total si i creste pn)n pmnt. Mai triu unii si)au dat cuprerea c la tre(uie s fi fost 0 *umneeu10Si cnd plnge c%iar *umneeu 0 2u e

(ine.

O alt ramur anecdotic ar putea fi aceea a situatiilor %ilare, fie involuntare, fie

regiate ca glum. *in prima categoria face parte, de eemplu, ipostaa acelui Marin

Clanaristul, care 1se)ntorsese din armat c)o goarn. 3ra acum c%emat pe la toate

nmormntrile. 0 Cnta foarte (ine desteptarea. 0 Cnd mai iute, cnd mai domol,

dup cum era si mortul mai tnr ori mai (trn. 4/anfara5 Sau statul de vor( al

'nici cu gaga !oana " n care 'nica si tot confesea necaurile, pentru ca cealalt s)i

replice doar, din cnd n cnd, n mod refle& *e, fa 'nic Si concluia& C numai

cu dumneata, gag !oan 0 2u m mai satur de vor( 0 )*e, fa 'nic Sau, din ultimacategorie, Loitra. 7idicarea pe sus a tatlui unei, adormit n pridvor pe loitr si

nc%ipuindu)se (od8gardul fiicei sale " si ducerea lui, adormit, la (alt.

Sc%im(area din viata satului este cauat de o instaurare, asa)is progresist, a

vremurilor noi, ale colectivismului socialist. 'necdotica si sc%im( umorul dega#at n

ironie coroiv. +recerile prin infern ale satului si oamenilor si, vor cunoaste dou

etape& colectiviarea fortat si, mai triu demolrile, adic ncercarea ridicol a

puterii de a da satului caracter citadin. !n memoria auctorial ele si pierd cronologia si


3/6

imaginile lor fragmentate se amestec, asa cum se amestec si cu celelalte filme

developate, ale amintirilor " directe, sau fidel reconstituite dup povestirile altora. !n

timpul integrator al memoriei, ele apar ca fragmente evocatoare de mare silnicie&

Cotele erau foarte mari. 2u producea pmntul nostru attea (ucate cte 0 +re(uia s

dea fiecare. *ar ei tot mai sperau 0 !n vreo minune, c)o veni alt lege1Cum s)si dea ei

ultima (uctur de la gur si 0 S mai rmn si datori, dup ce s)au spetit muncind94Mciuc%ita5.

!n privinta colectivirii, procedeele prin care oamenii erau siliti s)si dea

pmntul si atela#ele dup ce ncercau tot felul de tertipuri ale amnrii, deveneau tragi)

comice, ori grotesc)(urlesti. 4Li se punea %rtia n fat ca s semnee, dar oamenii

refuau spunnd c nu stiu carte- cei din comisie i puneau cu nasu)n cerere, dup ce le

ddeau cu tus pe el si asta era isclitura.5 'ngoasa desproprietririi devine un stres

general. 'luiv sau frontal denuntat, o(sesia cotelor apare destul de des n Cartea

Liliecilor. !n fata a(uurilor si frdelegii, tranii gsesc si ei, ca de o(icei, antidotul

a(il ce le permite s supravietuiasc.Oamenii preferau s omoare animalele, punndu)le

sticl pisat n trte, dect, s le tin si s fie nevoiti s dea cote 4de lapte, de carneetc.5. 'u eistat si victime traumatiate sau atinse de un destin tragic 4oameni care s)au

spnurat5

racticantii anumitor meserii si afl locul printre cei multi care se ocup de

cultivarea pmntului. itorescul, dar si mndria unei meserii vec%i, precum

2egustorul cu co(ilita, devine o relatare la timpul trecut. Cismria are n mediu o

soart %ilar nefavora(il. 1C la noi mergeau i de)aveau, ori n opinci, ori desculti 0 si

cu pantofii n mn, 0 i ncltau doar la (arier. 0 Si o perec%e de pantofi i tineau toat

viata 0 si se ngropa cu ei noi. O meserie (ar(ar, desi eersat cu constiinta c e 1

tmduitoare, era a acelui unu care trgea dinti.O retrospectiv ntr)un trecut al trecutului devine prile# de usturtoare eflemea a

modului n care erau fa(ricati preotii stesti la cursuri superficiale. 4i, de unde stia

Cin de citea Cirilicele9 0 1si)i ddea nainte. 2u ntelegea nimic ce cetea el. 3ra

slavoneste. Citea cntrile de speria cucul pe coast.

!nstitutia familial are o anecdotic condimentat& divorturi, amante, cstorii

repetate. 3ste capitolul cel mai moderniat din viata (ulestean, pstrtoare "

paradoal " a unei mentalitti mitico)magice mult prea putin alterate. *ar aceast

moderniare pare s apartin doar epocii mai noi " contemporane timpului real al

autorului si nceput, se pare, cam printre cele dou r(oaie. Mai demult, nu era deloc

asa. Mama lui Marin pare s apartin, prin asumarea moralei familiale de tip traditional,epocii vec%i. Constrns totusi de nea#unsurile materiale, va ndrni s apelee pn la

urm si la acea !oan de la Otetelis, care stia s fac de oprit copii " trecnd, vrnd)

nevrnd, peste faptul c procedeul prea pentru traditia satului, o c%estiune scandaloas.

Cstoria de)a doua a Mumei !oana si a lui !on +uruc, fusese la vremea ei, un

eveniment)unicat& asa ceva nu se mai ntmplase pn atunci si faptul fusese acceptat de

comunitate numai pentru c amndoi mirii rmseser vduvi de tineri.


4/6

!n ultima carte a Liliecilor, autorul ncearc alctuirea unei cronici genealogice

a comunei. 2evoia de circumscriere a vietii satului prin nominaliarea indiviilor, mai

apruse pe parcurs. /oaia de estre a mamei devine prile# pentru nararea evenimentelor

ncepnd de la logodna acesteia. /oile de estre devin documente cu aur fa(uloas

pentru c au parfumul trecutului, asadar al +impului. Marele a al timpului sorescian,

eprimat (iografic, e mama, 2icolita. 3a vine cu toat genealogia ei forat pn la asasea generatie. 3a este, prin traditionalismul ei, garantul legturii vietii cu sacrul. 3a

este informatorul etnologic, vistiernicul nvtturilor, credintelor ancestrale si

eresurilor. Mama, e n primul rnd esentialul agent al Memoriei. 3a va transmite

copiilor, nu doar istoria familiei si, ntr)o (un msur a satului, ci un masiv inventar

ritualic legat de coordonatele lumilor viilor si mortilor. Comportamentul ei, diri#at de un

instinct al (unului simt, scap refleului ironic de taare uman " care " asa precum am

vut, e generaliat n acest mediu. !postaele asumate de)a lungul vietii& fiic, sor,

sotie si a(ia apoi mam si afl n reervele ei de trire, disponi(ilitti regsite natural.

Cu toate c mentalitatea ei e pur)traditional n privinta raporturilor femeie)(r(at 4ce

su(nteleg o supusenie de cald)natur, a femeii5 ea e o femeie ce are certitudini moralesi personalitate. *ac scap fantei ironice, ea este, n sc%im(, un ironist spontan cu mare

aplom( si prompt reactie. *ar foaia noastr de estre unde e, mam9 " o ntrea( fiul.

i, n)a mai fost c s)a terminat %rtia la voi " rspunde ea. Mama e persona#ul care

scap ntotdeauna posi(ilittii de a intra n masc. *in acest punct de vedere ea devine

o oponent a restului multicolorat de persona#e. oate doar tatl ar fi putut s o

rivaliee dac imaginea tranului mort dup r(oi n)ar fi fost una mediat,

necunoscut direct si rmas precum o fotografie tremurat. Mstile celor din sat sunt,

de fapt, oameni care se manifest li(er si deinvolt, dar care si do(ndesc o anumit

cele(ritate a locului printr)o calitate anume, devenit uneori c%iar prover(ial.Mos tru de eemplu, e filosoful. Convingerea cu care se recomand odier,

ca o profesie, i consolidea masca, n ordine social. 3l are un simt eistential

profund, cu perspectiv a umorului. 3l descifrea si vremea si ntmplrile misterioase,

curioase, sau a(surde.

2ae $anta a fost nsurat de cinci ori. 3 tipul lamentrii #oviale. 'tac politica cu

ingenuitatea interpretului de ocaie, se ngri#orea c va fi prdat de ultima nevast,

mult mai tnr, atunci cnd va cdea la pat.

Mitru +lmaciu este cunoscut pentru c mpreun cu neamul lui e socotit neam

(un de lim(i. !nvtase nemteste pe front. *ar acum ce te faci cu Cuvintele noi9

Sedint, miting, 0 O s a#ungem s traducem din romneste n romneste. /iul lui nu emai pre#os cu stiinta lim(ilor strine& ' fcut :; ani de puscrie 0 si)a nvtat

engleeste, frantueste, italieneste, 0 +ot cu profesori universitari si cu Ministrii.

ersona#ele $ulestiului se autocaracteriea prin (iografii sau prin

comportamente. $iografiile sunt relatate de cele mai multe ori n epuneri nude,

lapidare, esentiale. S)a nsurat 0 pe la ;< de ani, 0 ' fcut un copil cu !oana si a murit

tusind, din caua igrasiei 0 c n)a mai putu s)si termine casa, din caua vremurilor 0 '

stat n ea ud si spart, 0 furios pe situatie.= *ar unele comportamente devin uneori


5/6

ciudate, fcnd din autorii lor vedete ale colectivittii, cu sens negativ. Cnd se

m(ta, Caacu se ncrca de furie& si cra singur pumnii n cap, n#ura, dup care trecea

cu (taia asupra nevestei.

Cimitirul de pe dealul cu lilieci este foarte important pentru oamenii locului,

deorece pentru ei comunicarea cu mortii e o certitudine. 7ealiat direct sau n vis, ideea

realittii ei e o ciudat persistent ar%aic. *incolo de sr(torile ritualice, cu reonantalor crestin 4aste, Crciun5 si dincolo de arsenalul ritualic aferent principalelor

momente ale vietii omului& nastere 4(ote5, cununie, moarte)nmormntare " care cunosc

si aici cortegiul de o(iceiuri " ceea ce fascinea este credinta magic, cu gesturi si

demersuri (ogate, adaptate n amnunt la o multime de situatii ale profanului.

*imensiunile toposului spiritual (ulestean pot fi urmrite n aspecte diferentiate,

ce includ& datini si sr(tori religioase, datini si sr(tori laice, o(iceiuri diverse,

medicin popular, o multitudine de eresuri.

!n spatiul de complementaritate al >nittii ontologice ?iat)Moarte, spatiul

Mortii ec%ivalea cu un plan metafiic al lumii. Ca urmare a acestui fapt, n foarte

multe din actele lor, (ulestenii nu iau deciii pn nu se consult cu mortii, n vis.Credinta n realitatea acestei comunicri e att de mare, nct ei confirm c tot ce le)au

deslusit dusii s)a adeverit.

O(iceiul ca atunci cnd moare un om, tot satul s)i pun n mini lumnri, cu

adres precis pentru cei din lumea cealalt, provine din aceeasi vec%e si nestrmutat

credint c mesa#ele ntre cele dou lumi sunt posi(ile si c%iar o(ligatorii. *ar, de

spaim c va avea prea mult de um(lat pe lumea cealalt, 2ea Miai aflat pe patul

mortii, ncearc s se esc%ivee. !n privinta tmierii, povestitorul ne spune c

+mierea era un fel de deinfectant. 0 n s a#ung la cimitir ea speria du%urile rele 0

Si deinfecta toat valea $ulestiului.rintre poemele cele mai impresionante ale Ciclului, Srindarul trnii " prin

faptul de a fi reconstituit o(iceiul ritualic al nmormntrii, cum si pe cele ale

pomenirilor ciclice o(ligatorii, ) este un adevrat testament moral al Mamei. Srindarul

trnii e o pies antologic n eternitate, cu relatarea unui ceremonial etrem de

minutios, din care att de multe elemente au fost uitate pn acum.

7ituri ancestrale sunt documentar)reconstituite si n ce priveste momentele

nasterii, (oteului sau cununiei. !n aceast on s)a mentinut mult vreme c%iar unul din

cele mai stranii ritualuri con#ugate& nunt)nmormntare, cunoscut aici su( denumirea

nunta pe 2slie. 7atiunea acestui o(icei este re)intrarea n ordinea sacr presta(ilit,

a unui cuplu care a convietuit necununat " atunci cnd unul din mem(rii cuplului se aflpe moarte. !ntlnim acest ritual n poeiile Cununia si Mireasa (trn. Sim(olurile

nuptiale sunt asociate, n acest ca, cu cele mortuare. Moartea nu era, pentru cei (trni,

o notiune terifiant. regtirea pentru moarte intra n actul asumrii cu senintate a

legittii omenesti.

*in credinta magic deriv " cu rol vindector " un teaur magico)folcloric al

descntecelor. !ntre acestea, de eemplu, descntecul pentru sc%im(area de nume. 4e un

m(olnvit de rie l c%ema ?asile. Ca s scape de rie, el si sc%im( numele.5 3istau


6/6

multe descntece de sntate, e. descntecul de trecere de durere de cap. Leacurile ce

folosesc sim(olistic magic sunt administrate sau eperimentate si pe animale. 4entru

ca gsca closc s nu mai prseasc oule, i se pune n nri o pan.

Comuna avea si o specialist n aplicarea descntecelor, $a(a Cismroaia. !n

terapeutica medical popular si fac deopotriv loc magia al( 4cu virtutile curative

ale plantelor5 dar si magia neagr, aceasta orientat n special pentru legturi siperformante erotice.

!n lumea 3resurilor, legendele moroilor 4strigoilor5 ocup un spatiu privilegiat

prin ntindere si varietate a caurilor.

Lim(a#ul folosit de poet se suprapune peste lim(a neaos a locului, cu eci de

cuvinte dialectale, dar nu lipsesc comparatiile si metaforele. 'utorul preia topica

popular a oralittii, ce ncorporea n ea germenul umoristic. !ngenuitatea lim(a#ului

rural nu poate deveni lim( de lemn, pentru c e o lim( nscut si nu mimetic)

adoptat.

ostfat de @eana Morrescu 4La Lilieci, cartea a ?!)a "AB5

Sorescu M. La Lilieci comentariu literar

Documents

Transcript of Sorescu M. La Lilieci comentariu literar