Sondaj de opinie cafea
-
Upload
oltean-elena-simona -
Category
Documents
-
view
477 -
download
5
description
Transcript of Sondaj de opinie cafea
SONDAJ DE OPINIE
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 20 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi
65 ani şi este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de vârstă luată în calcul.
Dintre toate tipurile de cafea prezente pe piaţă, cafeaua natural deţine partea
leului. Astfel, 90% din populaţia adultă chestionată consumă cafea zilnic, iar 10% au
declarat că nu consumă cafea deloc.
Cafeaua instant este consumată într-o proporţie mai mare de tineri (sub 30 de ani),
în timp ce cafeaua naturală este consumată într-o proporţie mai mare de persoanele cu
peste 30 de ani. În comparaţie cu celelalte categorii, cappuccino este consumat într-o
proporţie mai mare de femei, în timp ce cafeaua instant este consumată într-o proporţie
mai mare de persoanele cu studii superioare.
Dacă cafeaua naturală este baută zilnic de 50% dintre consumatori, nu acelaşi
lucru se poate spune şi despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt
consumate zilnic doar de 28% (cafea instant) respectiv 12% (cappuccino) din persoanele
care consumă aceste tipuri de cafea.
CONSUM CAFEA AMBALATĂ
Cafea naturală50%
Cafea instant28%
Cappuccino12%
Jacobs este marca preferată de cafea a românilor. 25,54% dintre ei beau cafea
Jacobs. Elite se situează pe treapta a doua a preferinţelor cu 19,54%. Tchibo şi Amigo
deţin cote de 4.92%.
În momentul deciziei de cumpărare, 60.95% dintre români aleg cafeaua în funcţie
de preţ şi 30,61% în funcţie de firma producătoare. 8.44% dintre români sunt influenţaţi
în decizia de cumpărare de aroma şi gustul cafelei.
Din cele 20 de persoane chestionate, numai 18 s-au declarat consumatoare de
cafea. Cu toate acestea, toţi subiecţii cumpară cafea pentru “uz casnic”, dar şi pentru a o
da cadou. Drept urmare aceştia cumpară cafeaua aproximativ la două săptămâni şi
consumă aproximativ 2 pachete de cafea naturală de 250 g lunar 30% dintre ei şi 1 pachet
de 250 g lunar restul de 20%.
O întrebare cu răspunsuri pe cât de interesante pe atât de ciudate, a fost cea
referitoare la primul cuvânt asociat cu cel de “cafea”. Am primit răspunsuri precum:
“dimineaţă”, “trezire”, “miros” dar si “revigorare”, “plăcere”, “ţigară”, “zaţ”, “putere”,
“aromă”, “cană” ( probabil că asocierile au fost influenţate de reclamele la mărcile
prezentate).
Deasemenea, la întrebarea “ce efect are cafeaua asupra dumneavoastră?” majoritatea au
declarat:
• “Pentru mine cafeaua are un efect de revigorare. Beau dimineaţa o cafea pentru
a fi în formă întreaga zi”
• “Mă menţine în formă. Mă ajută foarte mult când sunt obosit sau stresat.”
• “Cafeaua şi conversaţia merg oarecum mână în mână. Această combinaţie mă
relaxează, iar la urma urmei o cafeluţă pe zi nu face rău nimănui”
• “Mă menţine activă”
• “Energizant pentru că nu te adoarme”
• “Mă revigorează”
• “Are un efect revigorant. Mă ajută mult când sunt obosit”
• “Cafeaua îmi conferă plăcere şi mă trezeşte”
• “Mă relaxează pentru că are un efect calmant (în cazul meu)”.
În cele mai multe cazuri de achiziţionarea cafelei, în familie, se ocupă soţia şi mai
puţin soţul, părinţii sau alte persoane, iar locul cel mai la îndemână pentru a o cumpăra
este supermarketul (78%) urmat de magazinele din cartier (22%).
Aşadar, cafeaua rămâne unul din viciile noastre care ne ajută să începem fiecare zi
cu zâmbetul pe buze.
În urma efectuării sondajului, în cadrul familiei şi al prietenilor, am sintetizat
rezultalele în următorul tabel:
CRITERIU POPULAŢIA
CHESTIONATĂ
CONSUMATORI
SEX Masculin
Feminine
12
8
11
7
VÂRSTĂ 18-25
25-30
30-40
40-65
5
4
5
6
4
4
5
5
CLASĂ DE VENIT Inferioară (500-800)
Medie (800-1200)
Superioară ( > 1200)
4
13
3
4
11
3
MARCĂ CAFEA Elite
Jacobs
Tchibo
Amigo
Alta
20
20
20
20
20
3
12
0
3
0
CANTITATE
(lunară)
1 pac 250 g
2 pac 250 g
mai multe
20
20
20
5
12
1
MAGAZIN Hypermarket
Supermarket
Magazine din cartier
Alte locaţii
20
20
20
20
0
9
7
2
Bibliografie – Referinţe on-line
www.cafea.home.ro
Proiect realizat de Zaiţ Simona Elena
Firma care a realizat acest studiu se numeşte MondayDATA. Studiul a fost realizat
în perioada 21-27 mai 2010 pe un eşantion de 20 de persoane din mediul urban cu
vârste cuprinse între 18 şi 65 ani cu acces la conexiune Internet.
ISTORIA CAFELEI
Istoria cafelei este la fel de bogată ca însăşi cafeaua, datând de mai mult de 1000
de ani. În Occident, istoria cafelei începe acum trei secole, dar în Orientul Mijlociu ea
este consumată de toate păturile sociale încă din vechime.
Prima referinţă la cafea, din surse înregistrate, datează din secolul al IX-lea, dar cu multe
secole înainte, existau multe legende arabe despre băutura misterioasă şi amară cu puteri
stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Rosii din Africa. La
început cafeaua era considerată aliment şi nu bautură. Triburile est-africane măcinau
boabele crude de cafea şi prin amestecarea cu grăsime animală obţineau o pastă pe care o
modelau sub formă de bile. Acestea erau consumate de războinicii tribului pentru a avea
mai multa energie în timpul luptelor.
Începând cu anul 1000 e.n., renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafeaua în chip
de medicament. Etiopienii obţineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea
în apa a boabelor uscate. Cafeaua creştea în mod natural şi în Peninsula Arabiei, iar din
secolul XI aici cafeaua a fost preparată ca bautură caldă.
Se pare că originea cafelei se află pe continentul african, într-o zonă a Etiopiei
cunoscută sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeşte în Yemen, apoi în Arabia şi
Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid în toate aceste ţări şi servitul cafelei a devenit un
obicei zilnic plăcut. Spre sfârşitul sec. al XIV-lea, societăţile care practicau comerţul au
început să-şi dea seama de marele potenţial pe care îl reprezinta cafeaua şi au lansat-o cu
succes în Europa.
Cererea de cafea în Orientul Apropiat era extrem de mare şi toate transporturile de cafea
care părăseau Yemenul cu destinaţia Alexandria şi Constantinopol erau foarte bine
controlate şi păzite pentru ca nicio plantă să nu iasă din ţară. În ciuda acestor restricţii,
musulmanii în timpul pelerinajului lor la Mecca, au reuşit să ascundă şi să ia cu ei plante
de cafea şi să le cultive în ţările lor. Astfel, a început cultivarea cafelei în India.
Cafeaua a intrat în Europa la acea vreme prin portul Veneţia, unde aveau loc
schimburile comerciale cu negustorii arabi. Băutura a devenit obişnuită în rândul
populaţiei în momentul în care vânzătorii ambulanţi de limonadă au inclus-o în oferta lor
ca alternativă la băuturile reci. De asemeni, mulţi dintre negustorii europeni au început să
bea cafea în călătoriile lor şi au adus acest obicei în Europa.