Studenţi:

Profesor coordonator:Lect. Univ. Dr. Adrian Florea

CUPRINS

Notiunea de “Şomaj”Ce este şomajul din punct de vedere

economicŞomajul, definiţieCauzele şomajuluiCaracterizarea şomajuluiTipuri de şomajForme ale şomajuluiConsecinţele şomajuluiMăsurarea şomajuluiPolitici antişomaj, politici de ocupare a forţei

de muncaŞomajul în judeţul Bihor

Din multitudinea problemelor economice, inflatia si şomajul sunt, adesea, cele mai importante probleme cu care se confrunta o natiune. Ori de cate ori indicii saraciei inventati de A. Okun, ca suma dintre rata somajului si rata inflatiei ating valori ridicate, fie somajul, fie inflatia sunt apreciate de catre populatie drept cea mai grava problema a societatii.

In prezent, somajul depaseste cu obstinenta pragurile considerate in perioadele anterioare ca intolerabile. Dincolo de indicatorii statistici, somajul este un "rau" care atinge persoanele in demnitatea lor.

Analiza economica a somajului pune, mai intai, problema definirii si masurarii sale.

Notiunea de şomaj!

Cu toţii am auzit in viata de zi cu zi vorbindu-se tot mai des despre acest fenomen. Dar ce este de fapt el?

Notiunea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate.

Ce este şomajul din punct de vedere economic?

Şomajul – inseamna nefolosirea, in forme si grade diferite, a unei parti a populatiei apte si disponibite. Existenta sa ca fenomen economic si social este strans legata de productia moderna. Evolutia prin dezechilibre a economiei, ciclicitatea activitatii, aparitia unor factori noi de influenta, sub incidenta inovatiei tehnice si tehnolagice.

Şomajul = este forma de subocupare, respectiv o manifestare specifică de inactivitate, cuprinzând persoanele care cer de lucru, în schimbul salariului practicat, însa această cerinţă nu poate fi satisficută pentru fiecare individ, în aceeaşi meserie şi localitatea de reşedinţă.

Cauzele somajului :

-evolutia nefavorabila a activitatiilor social economice, ceea ce face ca o parte insemnata a populatiei sa nu gaseasca locuri de munca ;

-aparitia noilor generatii care au ajuns la varsta legala de munca neinsotita de noi cereri de munca (suplimentara) si neconcordanta dintre pregatire si cerintele pietei ;

-cresterea solicitarilor de munca de catre persoane de varsta a II-a care nu au lucrat ori au intrerupt activitatea si sunt decise sa-si schimbe statutul social.

Somajul se caracterizeaza prin:

1. Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima: a) absolut- ca numar al somerilor; b) relativ- ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre

numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor si populatia activa sau disponibila.

2. Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).

3. Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii.

4. Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc:

5. Frecventa, arata de cate ori, in medie, intr-o anumita perioana, lucratorii au devenit someri. Ea este determinata, in principal de doi factori:

- Primul factor: este reprezentat de variatia cererii de munca din partea diferitelor firme

- Al doilea factor: este rata noilor intrari pe piata muncii. Criterii de caracterizare:Dupa nivel: - absolut – numar - relativ - rata Dupa Structura : -rasa -sex -varsta -calificare -domeniu de activitate -grad de pregatire

Tipuri de somaj :

A)Somajul de dezechilibru - poate fi urmarit prin decalajul care se manifesta la nivel macroeconomic;intre cererea agregata de munca si oferta agregala de munca. ; acest tip este in principal determinat de presiuni externe din partea sindicatelor care promoveaza o politica de crestere a salariului minim, scaderea cererii de munca , fara reducerea corespunzatoare salariilor, cresterea ofertei de munca fara diminuarea salariilor

Forme ale somajului de echilibru: 1)Somaj ciclic - se datoreaza reducerii cererii de

munca in perioada de depresiune si criza economica; 2)Somajul clasic - generat de mentinerea salariului

mediu la nivel mai mare decat al salariului de echilibru;

3)Somajul de presiune - apare cand creste nr. persoanelor si stagneaza nr. locurilor de munca

B)Somajul de echilibru - apare chiar si atunci cand actiunea economiei se afla intr-o stare relativa de echilibru deoarece intodeauna vor exista persoane care vor cauta un loc de munca mai bine platit, fie vor astepta o perioada pana sa accepte un loc de munca satisfacator.

Forme de somaj de echilibru:1)Somajul frictional- exprima starea de neocupare in

pofida existentei locurilor de munca ; 2)Somajul structural- apare din cauza unor noutati

in mecanismul functional al economiei nationale datorita progresului tehnologic sau datorita unor factori de natura conjucturala ;

3)Somajul sezonier- se produce in cazul activitatilor afectate de factori meteorologici,climaterice ;

4)Somajul voluntar- determinat de nr de persoane care nu vor sa accepte cu ce li se ofera;

5)Somajul involuntar- este format din persoane care vor sa lucreze

Punctul de plecare in analiza somajului il reprezinta stabilirea diferentei intre populatia activa disponibila si populatia ocupata.

In fiecare moment, exista un numar dat de someri. Acest numar se modifica permanent, intrerupt, simultan, o parte a populatiei ocupate isi pierde locul de munca,o alta parte iese din somaj, iar a treia parte ramane in somaj o perioada mai mare de timp.

O persoana poate deveni somer prin mai multe modalitati:

- este nou intrata pe piata muncii si cauta, pentru prima data, un loc de munca;

- persoana paraseste un loc de munca in vederea cautarii altuia, care sa corespunda mai bine aspiratiilor sale;

- persoana este suspendata temporar din functie de catre angajator si se reintoarce la locul de munca atunci cand necesitatile de productie o vor cere (ca o reactie la reducerea cererii de bunuri, firma trimite in concediu fara plata o parte din angajati);

- pierderea definitiva a slujbei, pentru ca persoana a fost concediata sau firma a dat faliment.

Iesirea din somaj, fapt ce compenseaza total sau partial cresterea numarului de someri, se poate realiza in mai multe moduri:

- persoana este angajata la un nou loc de munca;- rechemarea la lucru a persoanelor care, anterior,

au fost trecute in concediu fara plata;- persoana aflata in somaj inceteaza a mai cauta

un loc de munca si, prin definitie paraseste sfera de cuprindere a populatiei active disponibile.

Trebuie remarcat ca, in economie, oameni se angajeaza si parasesc locurile de munca, atat in timpul perioadelor de somaj ridicat (recesiune economica), cat si in timpul perioadelor de boom economic, cand somajul este redus.

Pe plan naţional, excluderea unei părţi a forţei de muncă influenţează mărimea PIB; societatea suportă costurile şomajului prin contribuţia la fondul de şomaj a agenţilor economici şi a salariaţilor; existenţa unui şomaj de lungă durată, mai ales în rândul tinerilor, poate genera acte de violenţă, infracţiuni, poate accentua criminalitatea cu impact asupra întregii societăţi.

La nivel de individ – familie, şomajul are efecte negative asupra venitului deoarece indemnizaţia de şomaj este mai mică decât salariul. Prelungirea ratei şomajului erodeaza economiile daca acestea există şi deteriorează calitatea forţei de muncă fiind mult mai greu de a găsi un loc de muncă.

Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciază şomajul sunt de două feluri:

☺indicatori absoluţi☺indicatori relativi

Indicatorii absoluţi sau indicatorii de nivel se referă la numărul efectiv de şomeri, se exprimă în “persoane” şi se determină pentru anumite perioade de referinţă: lunar, trimestrial sau anual.Numărul şomerilor se calculează şi în corelaţie cu anumite variabile demografice, cum sunt: vârstă, sex, stare civilă, dar şi ţinând cont de pregătirea profesională, de nivelul studiilor sau de repartiţia teritorială.

Indicatorul relativ prin care se apreciază intensitatea şomajului este indicatorul macroeconomic: rata şomajului. Aceasta se determină prin raportarea numărului total de şomeri la populaţia activă şi se exprimă in procente.

Ca relaţie generală de calcul, rata şomajului se determină prin raportarea unui indicator care exprimă şomajul (numărul de şomeri - Ş) şi un alt indicator care măsoară populaţia de referinţă, cel mai adesea populaţia activa (Pa).

Rş = Ş/Pa ×100

În mare parte, scăderea ratei de ocupare a populaţiei active se datorează schimbărilor generate de restructurările economice, care au făcut ca unele specializări profesionale să devină inutile, pe când altele să fie în mare căutare.

Rata şomajului - în luna septembrie a anului 2006 rata şomajului era de 2,6 %, în 2007 s-a înregistrat o scădere la 1,8%, iar în luna ianuarie 2008 a crescut la 2,5%, ajungând la 6.989 de persoane, dintre care 2.764 femei.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

1991 1995 2000 2002 2005 2007

numar totalsomerinumar total

femei

Sursa: Anuarul statistic al jud. Bihor 2007

Rata şomajului BIM pe grupe de vârstă şi sexe, trimestrul IV 2007

Se remarcă o rată de ocupare a femeilor cu puţin mai mare decât a bărbaţilor, fapt care subliniază necesitatea luării în considerare a acestui aspect, în cadrul strategiilor elaborate de către organizaţii şi instituţii din domeniul resurselor umane.

Sursa: Anuarul statistic al jud. Bihor 2007

 MEDIUL URBAN 1.923

1 MUNICIPIUL ORADEA 1.069

2 MUNICIPIUL BEIUŞ 67

3 MUNICIPIUL MARGHITA 165

4 MUNICIPIUL SALONTA 139

5 ORAS ALEŞD 246

6 ORAS NUCET 26

7 ORAS SĂCUIENI 59

8 ORAS ŞTEI 47

9 ORAS VALEA LUI MIHAI 76

10 ORAS VAŞCĂU 29

  MEDIUL RURAL 

4.783

Sursa:Agenţia Judeţeana pt Ocuparea Forţei de Muncă Bihor 2007

Alături se poate urmări distribuţia şomerilor pe ramuri de vârstă, unde putem observa numărul ridicat al şomerilor cu vârste între 30 - 39 de ani, dar şi între 40 şi 49 de ani.

Numarul mare al şomerilor în cadrul acestor categorii implică eforturi de recalificare şi inserţie pe piaţa muncii, mai ales având în vedere gradul ceva mai scăzut de mobilitate. Numărul relativ mare al şomerilor în randul tinerilor cu vârste până la 25 de ani indică pe de altă parte necesitatea îmbunătăţirii programelor de orientare şi consiliere privind cariera.

REPARTIZAREA SOMERILOR INDEMNIZATI PE CATEGORII DE VARSTA

17%

8%

33%

26%

12% 4% sub 25 ani

25-29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50-55 ani

peste 55 ani

Ponderea numărului mediu de salariaţi pe domenii de activitate

Categoria

2005

TotalDin care

femei

Muncitori 1196 538

Studii medii 606 359

Studii superioare

214 119

TOTAL 2316 1016

Această distribuţie sugerează atât necesitatea studiilor, creşterea importanţei educaţiei pe tot parcursul vieţii, cât şi o mai bună corelare a sistemului de învăţământ cu cererile pe piaţa muncii, mai ales în ceea ce priveşte educaţia gimnazială şi ofertele şcolilor de artă şi meserii.

Sursa:Agenţia Judeţeana pt Ocuparea Forţei de Muncă Bihor 2005

Astfel, putem menţiona treitrei factori importanţi de risc:

ratele mici de angajare în unele zone din judeţ, zone slab dezvoltate unde sunt necesare investiţii

ratele mari ale şomajului în rândul populaţiei cu vârsta între 30 şi 49 de ani (şi de asemenea ridicată în rândul tinerilor) din rândul muncitorilor, problemă care necesită atenţia sistemului de învăţământ

numărul mare de investitori străini care după intrarea României în Uniunea Europeană se orientează spre alte zone care oferă forţă de muncă ieftină şi un sistem de taxe mai permisiv.

În context european, Regiunea Nord-Vest se situează în topul celor mai bine plasate 8 regiuni din statele candidate atât în ceea ce priveşte rata şomajului în rândul femeilor, cât şi rata şomajului în rândul populaţiei tinere. Populaţia şomeră din Nord-Vest, reprezintă 10,7% din populaţia şomeră a României.

Grigore Silaşi, Ion Imbrescu, Ilie Băbăiţă şi Alexandrina Duţă, Macroeconomie, Editura Mirton Timişoara, 2003

Gheorghe Olah, Macroeconomie, Editura Universităţii din Oradea, 2004

http://www.insse.ro