Şomajul - problema globală a economiei mondiale contemporane (Principalele cauze ale apariţiei şomajului, unele căi şi măsuri de combatere a şomajului contemporan)Şomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru forţele apte şi calificate corespunzător pentru muncă. Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populaţie este în căutare a unui loc de muncă. Când această situaţie ia proporţii apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creşterea cheltuielilor sociale de întreţinere a şomerilor.Şomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune (depresiune economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de avânt economic cu reducerea şomajului.'Şomajul sezonier de obicei care creşte în lunile când munca sezonieră nu e solicitată (de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiştilor).Şomajul cronic este o formă gravă a şomajului când nici în perioadele de avânt economic relativ nu se reduce marcant numărul şomerilor.>Aceasta poate să fie structurată pe cauze şi anume: datorită unei calificări necorespuzătoare cerinţelor, vârstei, sănătăţii sau lipsa dorinţei de a lucra cauzată de aplasarea în alte regiuni a locurilor de muncă, sau o retribuţie (salar) mică. O altă cauză a şomajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariţia unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forţei de muncă sau cea existentă nefiind calificată corespunzător. Aici se poate aminti automatizarea, în istorie sunt cunoscute acţiunile ţesătorilor care distrugeau maşinile din manufacturi, deşi pe termen lung , automatizarea are drept consecinţă creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, reflectându-se în creşterea cantităţii şi a diversitaţii bunurilor şi serviciilor cumparate, ceea ce înseamnă creşterea cererii pe piaţa muncii (mai multe locuri de muncă).

Literatura economică prezintă două categorii de şomaj:Şomajul voluntar este acel tip de şomaj care descrie situaţia în care oameni apţi de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârşitoare a situaţiilor, deoarece deţin suficiente resurse materiale;Şomajul involuntar (forţat) descrie situaţia în care oameni apţi de muncă doresc să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de şomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizaţiei de şomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Şomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislaţiei muncii, care creează bariere la intrarea pe piaţa muncii a cererii de forţă de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecinţă apariţia unui excedent de oferta de forţă de muncă (şomajul involuntar).

Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea şi oferta de pe piata muncii:Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin legislaţie. Împiedică intrarea pe piaţă a locurilor de muncă pentru oamenii care sunt dispuşi să lucreze sub aceasta limită, obligându-i să rămână şomeri. Creşterea salariului real minim impus peste cel mai mic preţ al ofertei, are ca efect creşterea şomajului:

Limitarea numarului de angajatori.   Cu câteva excepţii, legislaţia muncii nu permite persoanelor fizice să devină angajatori ,fiind o barieră pe piaţa muncii prin faptul ca sunt blocate o multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în competiţie directă cu cele oferite de societăţile comerciale, cu efecte pozitive asupra şomerilor şi salariaţilor.Obligativitatea contribuţiilor la asigurările sociale. Accesul pe piaţa muncii (dreptul la muncă) al oricărui cetăţean este condiţionat de cumpărarea asigurarilor sociale prin intermediul contribuţiilor obligatorii plătite din salariu. Refuzul unui salariat de a cumpara asigurarile sociale este sancţionat cu eliminarea sa de pe piaţa muncii.Certificarea profesională. Condiţia deţinerii unei diplome corespunzatoare meseriei în care urmează să acţioneze un cetăţean, impusă prin intermediul legislaţiei muncii, este o barieră la intrarea pe piaţa muncii pentru persoanele autodidacte care deţin cunoştinţele, deprinderile şi aptitudinile necesare pentru a se angaja în acea ramură economică.

Măsuri de combatere

1. Şomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe piaţa economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile provocate prin reducea vânzărilor.

In SUA această politică este mai flexibilă în comparaţie cu Europa, dacă această politică este aplicată raţional va exclude posibilitatea repetării zilei de vinerea neagră pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, când a izbucnit o criză economică mondială ce a dus la falimentarea băncilor, devalorizarea valutei. Acest fenomen bineînţeles nu aşa de intens a fost observat începând din anul 1970 şi în Germania când impozitele mari, şomajul care creşte şi salariile mari, ce determină ca preţurile ridicate a produselor germane nu puteau concura cu cele produse mai ieftin în alte ţări.

2.  O măsură pentru combaterea şomajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate şi conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcţie de gradul ratei de inflaţie.

Metoda prelungirii şcolarizării elevilor şi pensionarea timpurie a angajaţilor s-a dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare şi neeficace. O altă măsură de reducere a şomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi angajaţi.

3. Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt:§     la noii angajaţi este un timp de probă, timp în care primesc o retribuţie mai mică, flexibilitate a timpului de lucru, uşurarea desfacerii contractului de muncă şi tarife de salarizare flexibile după conjunctura economic㧠    instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care trebuie să-şi caute un loc de munc㧠    integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară şi au o cetăţenie străin㧠    ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilorÎn multe situaţii, măsurile active au ca efect sporirea numarului şi a intensităţii barierelor de pe piaţa muncii, accentuând şomajul.Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii (normele specifice legislaţiei muncii), ar avea drept consecinţă eliminarea oricarei forme de şomaj involuntar, sporirea competiţiei dintre salariaţi pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii şi condiţii de muncă superioare), sporirea competiţiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariaţi, efectele fiind creşterea productivităţii muncii, reducerea birocraţiei, creşterea generalizată a veniturilor reale ale populaţiei şi va fi stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui.

Somajul - o falsa problema sociala?

Incepand cu anii 1930, organizatia Gallup din S.U.A. a realizat tot felul de sondaje de opinie pe tema celei mai importante probleme cu care se confrunta natiunea. Raspunsurile, nefiind restranse la domeniul economic, puteau fi incluse si drogurile, criminalitatea, poluarea sau razboiul nuclear. In 1981, in conditiile in care rata inflatiei se exprima printr-un numar de doua cifre, majoritatea celor chestionati au desemnat inflatia ca fiind cea mai importanta problema a tarii. Doi ani mai tarziu cand somajul depasise si el 10%, atingand un nivel record pentru perioada de dupa marea criza, majoritatea populatiei considera ca principala problema a S.U.A. este somajul. In 1989, dupa 7 ani de expansiune si inflatie redusa, nici inflatia nici somajul nu mai erau percepute ca probleme majore; exact la fel se infatisa situatia si in perioada stabila a anilor '60.Ori de cate ori indicii saraciei - suma dintre rata somajului si cea a inflatiei - au valori ridicate, putem fi siguri ca vor candida la postul de cea mai grava problema a societatii. Atunci cand somajul si inflatia sunt mari, ele devin prioritate nationala si au capacitatea de a influenta rezultatele alegerilor. Cand

sunt scazute ca nivel, ele dispar practic de pe lista problemelor de solutionat.Cum pot cei care se ocupa de stabilirea politicii economice sa masoare costurile relative ale diferitelor optiuni si cum ar trebui ei sa faca acest lucru?Un raspuns posibil este oferit de teoria ciclului economic politic. Conform acestei teorii, actiunile si masurile sunt astfel pozitionate in timp ancat rezultatele pozitive sa fie obtinute in preajma alegerilor. Desigur inflatia (sau recesiunea in masura sa o opreasca)va veni si ea dar mai tarziu, dupa alegeri.

ANATOMIA SOMAJULUI

Cercetarile extensive efectuate asupra fortei de munca din S.U.A. au conturat 5 caracteristici cheie:

" exista mari diferente ale ratei somajului intre grupuri definite dupa varsta, sex sau experienta;" pe piata muncii exista o mare mobilitate. Fluxurile inspre sau in afara sunt amplein raport cu numarul angajatilor si al somerilor;" o mare parte a cestei mobolitati este ciclica: concedierile sunt numeroase in timpul recesiunilor, pe cand demisiile voluntare sunt mai frecvente in timpul expansiunilor;" majoritatea celor care devin someri, indiferent de momentul cand se petrece aceasta, raman astfel doar pentru o perioada scurta de timp;" o mare parte din somerii S.U.A. sunt reprezentati de persoane care au fost in somaj perioade lungi si care vor continua sa ramana in aceeasi situatie.

Aceste lucruri sunt esentiale pentru a intelege ce inseamna somajul si cum se poate lupta impotriva lui.Un somer este definit ca o persoana care nu lucreaza si care si-a cautat de lucru in mod activ in ultimele patru saptamani,asteapta sa fie rechemata la serviciu dupa o perioada de intrerupere sau asteapta sa se prezinte la un nou loc de munca in urmatoarele patru saptamani.Cerinta de a fi cautat in mod activ o slujba in ultimele patru saptamani testeaza dorinta reala si activa a persoanei respective de a munci; nu este suficient ca ea sa pretinda acest lucru sau sa fie interesatadoar intr-o oferta de serviciu intamplatoare.

MASA SOMERILOR

Cei apti de munca si care nu sunt totusi inclusi in forta de munca sunt fie batrani, fie casnice sau poate fi vorba de indivizi care doresc sa lucreze dar au fost descurajati de de greutatile intampinate in gasirea unui loc de munca. Pe noi ne intereseaza insa in mod special acea parte a fortei de munca reprezentata de someri. In fiecare moment exista un numar dat de someri, acest numar scazand si crescand necontenit.Exista patru modalitati prin care o persoana poate deveni somera:1. Este nou intrata pe piata muncii - pentru prima oara in cautarea unei slujbe - sau revine pe aceasta piata - reintra din nou in forta de munca dupa ce renuntase la cautarea unui loc de muncatimp de 4 saptamani;2. Persoana a fost eliberata temporar din functia detinuta.Este vorba de o suspendare de peste o saptamana, fara plata, initiata de angajator, fara a cauza prejudicii angajatului;3. Este vorba de o persoana care paraseste un anumit post in vederea gasirii unui alt loc de munca, inregistrandu-se ca somera in perioada intermediara;4. Muncitorul isi pierde definitiv slujbe fie pentru ca a fost concediat fie pentru ca firma pentru care a lucrat a dat faliment. Aceasta situatie e cunoscuta sub numele de 'demisii voluntare' sau mai simplu, pierderea serviciului.

Cresterea numarului de someri e compensata de iesirile din masa somerilor. Exista in esenta 3 moduri de iesire din somaj:1. persoana este angajata intr-un nou post;2. o persoana temporar suspendata este rechemata la lucru;3. persoana respectiva aflata in somaj inceteaza sa-si mai caute de lucru si, prin definitie, paraseste forta de munca. S-ar putea ca nu peste multa vreme persoana in cauza sa incepa sa-si caute din nou un loc de munca.

Piata fortei de munca se afla in continua schimbare. Care sunt factorii care determina rata somajului si numarul total al somerilor? Somajul creste atunci cand intrarile depasesc iesirile. Astfel somajul creste odata cu sporirea numarului demisiilor, al suspendarilor si al noilor intrari pe piata muncii, deoarece noii intrati au nevoie in mod obisnuit de o perioada mai lunga de timp pentru a se angaja. Reducerea somajului se realizeaza prin majorarea ritmului angajarilorsi prin cresterea numarului celor ce parasesc forta de munca.

SUBANGAJATII

Unii oameni nu-si pot ingadui sa fie descurajati. Multi oameni care devin someri au responasabilitati familiale si note de plata: in mod simplu ei nu-si pot permite sa iasa din cadrul fortei de munca. In schimb ei sunt fortati sa

accepte unele slujbe - orice slujbe - tocmai pentru a-si intretine corpul, sufletul si familia. Rezultatul muncii poate fi o slujba cu jumatate de norma sau cu norma intreaga dar foarte prost platita. Cu toate acestea, orice slujba platita este suficient sa ezcluda persoana din randul somerilor, dar nu din conditiade subangajati.Muncitorii subangajati reprezinta resurse de munca care nu sunt in totalitate utilizate. Ei fac parte din problema subangajatilor, chiar daca nu sunt in mod oficial numarati ca neangajati.

SOMAJUL FANTOMA

Desi descurajati si subangajati muncitorii nu sunt luati in considerare in statisticile oficilae referitoare la somaj. Multi oameni raporteaza ca sunt in cautarea unei slujbe chiar si cand ei au un interes mai mic in gasirea unei slujbe. Unii extind problema publicului in actualitate incurajand fiecare comportare. De exemplu, incercarea mai multor adulti de cautare a unei slujbe, chiar si incercarea multor mame care vor prefera sa-si petreaca timpul crescandu-si copiii. Rezultatul lor in cautarea unei slujbe este improbabil, in cel mai bun caz este minim, incluzand poate un drum pana la oficiul de plasare a fortei de munca. Asemanator, cele mai multe guverne conditioneaza primirea ajutorului de somaj ca dovada ca acele persoane sunt in cautarea unui loc de munca, chiar daca unii beneficiari pot sa beneficieze o scurta perioada de ajutorul de somaj. Din nou aici raportand somajul putem sa ascundem forta de munca neparticipanta.

NECESITATEA UNUI INDICATOR AL SUFERINTEI

Astazi este unanim recunoscut ca multi indivizi neangajati, descurajati sau subangajati sufera pierderi substantiale economice. Altii, incluzand somajul fantoma sufera pierderi minime. Facand distinctie intre aceste 2 grupuri, este necesar ca salariul unui individ sa fie comparat cu nevoile famimiei sale. Indivizii ale caror salarii sunt prea scazute ca sa satisfaca nevoile economice ale familiei lor, vor fi socotite ca fiind cazuri de suferinta. Aceste venituri scazute vor rezulta din orice combinatie a somajului cu salarii mici si descurajare. Un astfel de indice al suferintei va imbunatati intelegera pierderilor noastre microeconomice asociate cu somaj si va completa statisticile referitoare la somaj.

DEFINIREA CONCEPTULUI DE "FULL EMPLOYMENT"

Experienta economiei mondiale demonstreaza ca nu vom putea elimina niciodata complet somajul. Din 1900, rata cea mai scazuta a somajului a fost de 1,2% in S.U.A., si aceasta era in 1944, cand economia era mobilizata pentru productia de razboi. Unele tari industrializate ar fi avut puitn mai mult succes in mentinerea ratei somajului scazuta ,dar nimeni nu a avut somaj zero.Avand in vedera acest lucru putem afirma ca "full employment" adica ocuparea "integrala" a fortei de munca nu trebuie inteleasa ca existand somaj zero, ci mai degraba ca un nivel scazut al somajului.La prima vedere, renuntare ala somajul zero ca un scop national ar putea fi privita ca o incapacitate a guvernantilor de a lichida somajul. Acest lucru este fals pentru ca somajul zero este imposibil si totodata neavantajosdeoarece ar dispare concurenta de pe piata muncii.

SOMAJUL STRUSTURAL - este somajul existent in conditii de ocupare totala a economiei. Acesta (numit si somaj frictional) este rezultatul structurii pietei muncii-al naturii locurilor de munca existente, al obiceiurilor sociale si al al institutiilor existente pe piata respectiva. Astfel ajutoarele de somaj sunt in masura sa influenteze comportamentul muncitorilor si al firmelor. Rata structurala este identica cu rata naturala a somajului.SOMAJUL CICLIC - reprezinta excesul fata de somajul structural;el apare atunci cand productia scade sub nivelul de ocupare totala.

DURATA SOMAJULUI

Operioada de somaj se defineste ca fiind perioada de timp in care individul s-a aflat in mod continuu in somaj. Durata somajului este madia lungimilor prioadelor de somaj. La o rata data a somajului, cu cat durata somsjlui e mai scurta, cu atat fluxurile sunt mai mari.Trebuie neaparat sa facem distinctie intre perioadele deja incheiate de somaj si perioadele aflate inca in desfasurare. In fiecare moment exista in economie un numar de someri, si ne putem intreba de cata vreme se afla acestia in situatia respectiva. Unii someri vor parasi curand aceasta postura altii vor ramane inca multa vreme in aceeasi situatie. Rezultatul cel mai evident este ca, ulterior unei recesiuni, durata somajului este mare; dupa cativa ani de expansiune, ea va fi relativ redusa.Dar ne intereseaza si durata fizica a perioadelor de somaj si, pentru a obtine aceasta informatie, trebuie sa analizam perioadele incheiate si nu pe cele in curs. Rezulta in urma analizelor cateva trasaturi ale somajului:

1. indiferent de situatia de pe piata de munca, mai mult de jumatate din perioadele de somaj incheiate au o durata mai mica de o luna. Aceasta vine in sprijinul ideii ca majoritate experiaentelor legate de somaj sunt de scurta durata.2. durata mediana a perioadelor de somaj incheiate, desi scurta este influentata de conditiile de pe piata munci. In timpul unei recesiuni ca cea din 1975, durata mediana a depasit cu peste 50% valorile atinse in anii de expansiune economica.3. aproape jumatate din perioadele de somaj a avut ca efect retragerea persoanei din forta de munca, si aceasta independent de situatia pietei de munca. Acest fapt reflecta frecventa ridicata a muncitorilor descurajati, astfel ca din aceasta perspectiva, durata mediana scurta a somajului trebuie interpretata cu atentie; ea nu inseamna ca indivizii isi gasesc imediat un loc de munca.

OCUPAREA TOTALA

Una din problemele critice ale politicii economice este stabilirea punctului in care economia se afla in conditii de ocupare totala - corespunde aceste unui somaj de 4%,5% sau 6%. Daca rata somajului este de 6% politicienii si economistii trebuie sa ia masuri de amplificare a cererii pentru a reduce somajul? Aceasta intrebare rasare mereu in perioadele de redresare, atunci cand somajul scdae si rasunsul nu este niciodata satisfacator. Unii sustin ca reducerea somajului sub 5% nu implica nici un risc. In cel mai rau caz s-ar putea provoca o crestere a inflatiei, dar nu neaparat. Altii incep sa se ingrijoreze imediat ce somajul scade sub sapte procente, avertizand ca accelerarea puternica a inflatiei este inevitabila ca urmare a supraincalzirii a economiei. La inceputul lui 1986 somajul a scazut sub 7% si de atunci se tot dezbate problema punctului de ocipare totala. Un raspuns corect unic nu exista. O solutie pragmatica propune stabilirea unei cote de nivel. Aceasta abordare este intru-catva arbitrara; in majoritatea cazurilor se utilizeaza drept cota de referinta anii '60.

NORMALITATEA ECONOMICA .SOMAJUL NATURAL

Functionarea normala a pietei muncii are loc atunci cand exista un somaj natural a carui rata corespunde folosirii integrale a fortei de munca. Rata naturala a somajului este deci o rata care asigura echilibrul macroeconomic. Somajul, in orice tara, poate fi considerat ca excesiv numai daca acesta depaseste nivelul sau natural.Se pune insa problema: cum poate sa existe somaj inj cazul folosirii depline a

fortei de munca? Raspunsul este evident. Nu este posibil ca la un moment dat somajul sa fie zero deoarece din motive firesti o parte a fortei de munca intra si iese continuu din randul somerilor. In plus noile generatii de lucratori intra continuu in randul fortei de munca, asa cum in mod continuu exista lucratori care parasesc slujba pentru a cauta alta. Chiar si in perioadele de boom economic pot exista dezechilibre intre cei ce cauta de lucru si aptitudinile de care au nevoie sau locul unde se afla companiile care au nevoie de lucratori.Rata naturala a somajului mai este denumita ca fiind acea rata a somajului care nu accelereaza inflatia (NAIRU-nonaccelerating inflation rate of unemployment).In general diferenta intre rata somajului actula si rata somajului natural etse denumita somaj ciclic adica somajul care poate fi redus printr-o politica macroeconomica expansionista fara a determina o crestere nesfarsita in rata inflatiei. Orice guvern poate reduce rata naturala a somajului, dar nu prin politici macroeconomice conventionale ci prin politici structurale, cum ar fi: recalificarea stimulente pentru a imbogati mobilitatea sau taxe stimulative pentru a accepta o slujba si a renunta la somaj.

FACTORI DE INFLUENTA AI RATEI NATURALE

Factorii ce influenteaza rata naturala a somajului pot fi priviti in termeni de durata si frecventa a somajului. Durata somajuluidepinde,pe langa unii factori ciclici, si de urmatoarele caracteristici strusturale ale pietei muncii:- organizarea pietei muncii, inclusiv prezenta sau absenta unor agentii de plasare a fortei de munca ,serviciu de intermediere pentru angajarea tinerilor;- structura demografica a fortei de munca;- abilitate si dorinta somerilor de a continua sa-si caute o slujba;- disponibilitatea ajutoarelor de somaj.

Ultimele doua puncte merita o atentie speciala. O anume persoana poate sa-si paraseasca pentru a avea mai mult timp pentru a cauta o slujba mai buna. Este vorba in acest caz de somaj de cautare. Daca toate slujbele ar fi identice, un somer ar accepta prima oferta. Daca unele sunt mai bune decat altele, merita sa cauti sau sa astepti ceva mai bun. Daca costurile somajului sunt foarte ridicate, daca de exemplu, nu se acorda ajutoare de somaj, orice oferta de serviciu are sanse mai mari de a fi acceptata. Dar, daca ajutoarele sunt mari, somerii sunt dispusi sa astepte o lunga perioada de timp pentru obtinerea unor oferte avantajoase.Mai mult, odata cu sporirea ajutoarelor de somaj, cautarea unui nou serviciu devine tot mai putin costisitoare comparativ cu continuarea activitatii.

Atunci cand dorim sa analizam durata somajulu trebuie sa luam in considerare si comportamentul muncitorilor temporar suspendati. De obicei o astfel de persoana nu-si cauta un nou loc de munca ci revin ela cel anterior. Motivul este destul de simplu: experienta dobandita face ca acel muncitor sa fie foarte valoros pentru compania sa, pe cand intr-o alta firma el nu ar fi tot atat de folositor. In plus, muncitorul respectiv si-a asigurat probabil unele drepturi pentru batranete, de exmplu o pensie. Asadar, o astfel de persoana nu prea are cum sa se astepte sa gaseasca o slujba la fel de buna. Daca pe durata asteptarii ea primeste ajutor de somaj, cea mai buna solutie este sa astepte sa fie rechemata la munca.

FRECVENTA SOMAJULUI

Frecventa somajului arata de cate ori in medie,intr-o anumita perioada,muncitorii au devenit someri. Aceasta frecventa este determinata in principal de doi factori. Primul factor este variatia cererii de munca din partea diverselor firme din cadrul economiei. Chiar si atunci cand cererea totala este constanta, unele intreprinderi isi majoreaza cererea, iar altele si-o reduc. Cu cat variabilitatea cererii (diverselor companii) creste, cu atat rata somajului va fi mai mare. Mai mult chiar, modificarea cererii totale are ea insasi capacitatea de a influenta variabilitatea cererii de munca. Al doilea factor de influenta este rata noilor intrari pe piata muncii. Cu cat numarul acestora e mai ridicat - cu cat rata de crestere a fortei de munca etse mai mare - cu atat va fi mai mare rata naturala a somajului.Cei patru factori de influenta asupra duratei si cei doi asupra frecventei constituie elementele determinante de baza ale ratei naturale ale somajului.Acesti factori nu sunt dati odata pentru totdeauna. Structura fortei de munca si a pietei de munca se poate modifica. La fel si dorinta indivizilor de a ramane in somaj pe peioada in care cauta sau asteapta o noua oferta de munca. Variabilitatea cererii de munca interfirme poate cunoaste la randul sau unele modificari. Asa cum spunea Edmund Phelps, rata naturala a somajului nu este o " constanta intertemporala, ceva ca viteza luminii, independenta de orice s-ar afla sub soare ".

SALARII DE EFICIENTA

Multi economisti sunt de parere ca somajul frictional - indivizii aflati intre doua slujbe, noii veniti si cei care revin cautand un loc de munca - nu poate

reprezenta chiar 5-6% din totalul fortei de munca. Dupa ce in anii '70 a existat o adevarata explozie de cercetari pe aceasta tema, in prima jumatate anilor '80 nu s-a avansat prea mult.Au fost dezvoltate noi teorii. O explicatie interesanta ne este oferita de teoria salariilor de eficienta. Aceasata sustine ca firmele platesc angajatilor lor salarii peste nivelul pitei in scopul de a-si asigura loialitatea acestora si de a-I face sa munceasca mai mult pentru a evita concedierea. Faptul ca salariile sunt fixate la un nivel atat de ridicat face sa existe un somaj excesiv, peste normal.

CRESTEREA RATEI NATURALE A SOMAJULUI

HISTEREZA SOMAJULUI

Ideea conform careia ratele inalte ale somajului au capacitatea de a se autoperpetua poarta denumirea de hisereza somajului. Acest lucru se poate realiza pe mai multe cai. Pe de o parte somerii pot sa se obisnuiasca cu noul lor statut. Afla cum pot fi obtinute ajutoarele de somaj si invata sa-si petreaca timpul facand tot felul de alte lucruri. Exista si posibilitate inversa: somerii gasesc situatia atat de neplacuta, incat se descurajeaza si nu mai incearca din toate puterile sa-si gaseasca un loc de munca.In cei priveste pe potentialii angajatori,au si ei motivele lor care-I fac sa ezite sa angajeze un somer. In principal cu cat o persoana a fost somera un timp mai indelungat, cu atat creste posibilitatea ca potentialul angajator sa creada ca ea si-a pierdut energia si indemanarea. Perioadele de somaj semnalizeaza firmelor posibilitatea (doar posibilitatea) ca muncitorul respectiv sa nu corespunda cerintelor si ca urmare,sansele de angajare a persoanei respective se reduc simtitor. Astfel cu cat rata somajului e mai mare (si deci perioadele de somaj mai lungi), cu atat se inchide mai mult cercul vicios care conduce prelungirea perioadelor de somaj.

REDUCEREA RATEI NATURALE A SOMAJULUI

Discutiile pe aceasta tema au in principal in cedere amploarea somajului in randul adolescentilor si proportia ridicata a somerilor pe termen lung in totalul somajului.Vom incepe cu somajul adolescentilor.Multi dintre adolescentii someri sunt

nou intrati pe piata muncii; de asemenea ponderea celor reintrati in cadrul fortei de munca este mai mare decat in cazul adultilor. Ca urmare somajul din randul tinerilor va scadea daca se reduce perioada de timp necesara unui adolescent pentru a-si gasi primul loc de munca. Pentru aceasta s-a propus infiintare a unui serviciu special care sa-i ajute pe tinerii adolescenti sa-si gaseasca o slujba.Unul din motivele principale pentru care adolescentii manifesta o mobilitate cu totul deosebita in ceea ce priveste perticiparea lor in cadrul fortei de munca este faptul ca slujbele pe care acestia le detin nu sun tprea atractive. S-ar pune problema imbunatatirii calitatii lor. In unele tari europene, de pilda Germania, se pune accentul pe asigurarea unei pregatiri tehnice a tinerilor, ajutandu-i astfel sa obtina locuri de munca avantajoase.

SALARIUL MINIM

Deoarece tinerii castiga in medie mai putin decat ceilalti muncitori, salariile lor se apropie de mult de nivelul minim pe economie. Multi adolescenti castiga o suma echivalenta cu salariul minim, si daca ar fi posibil ar primi mai putin. Avand in vedere aceasta situatie, reducerea salariului minim ar genera o reducere a somajului in randul tinerilor. Au existat o multitudine de incercari in acest sens,inclusiv un program special de vara, acesta a constat intr-o micsorare cu 25% a salariului minim, doar pe perioada de vara in scopul de a limita efectele somajului la nivelul tinerilor.

PIATA SECUNDARA A MUNCII

Peter Doeringer si Michel Piore au fost prea increzatori in capacitatea unor masuri de genul diminuarii salariului minim de a modifica natura slujbelor in cadrul a ceea ce ei numeau "piata secundara a muncii". Acesta este piata destinata in mod tipic muncitorilor necalificati, iar garantiile oferite sunt minime; somajul este mai mare decat pe alte piete.Economistii amintiti mai sus sustin ca principala cauza pentru care firmele se bazeaza pe angajari temporare si pe subcontractari, deci pe piata secundara a muncii, este instabilitatea cererii totale. Daca cererea s-ar stabiliza la un nivel mai ridicat, firmele ar fi mult mai dispuse sa creeze locuri de munca stabile si avantajoase. Masurile date pentru stabilizarea sau limitarea somajului in randul tinerilor sunt aplicabile pentru toate grupurile apartinand pietei secundare. Aceste masuri trebuie sa includa cursuri de calificare si

perfectionare, posibil organizate sub patronajul guvernului. Succesul programelor de acest gen foarte numeroase, este dificil de apreciat. Exista si posibilitate creerii unei baze de date care sa faciliteze contactul intre muncitorii si potentialii angajatori.

AJUTOARE DE SOMAJ

Nivelul ajutoarelor de somaj si modul lor de impozitare au reprezentat obiectul de studiu al multor cercetari. Majoritatea lucrarilor se cocentreaza asupra ratei de inlocuire. Aceasta reprezinta raportul dintre venitul nominal obtinut pe perioada somajului si venitul nominal obtinut in timpul muncii.Ajutoarele de somaj conribuie pe trei cai la cresterea ratei marginale a somajului. In primul rand existenta ajutoarelor de somaj permite prelungirea perioadei de cautare a unui loc de munca. Cu cat nivelul lor este mai ridicat, cu atat nevoia unui serviciu devine mai putin presanta pentru un somer. Acelasi lucru este valabil si in cazul ratei de inlocuire. Feldstein si Poterba au aratat ca ratele de inlocuire influenteaza in mod semnificativ salariul de rezerva, adica acel nivel al salariului pentru care o persoana beneficiara a ajutorului de somaj este dispusa sa accepte o noua slujba. Discutiile despre efectele ajutoarelor de somaj sunt mult mai aprinse decat in Europa decat in alte parti. Unii observatori spun ca somajul atat de ridicat pe continentul european se explica prin nivelul foarte inalt al ratelor de inlocuire.Al 2-lea canal de actiune a beneficiarilor de somaj este prin intermediul asa-numitelor canale de inregistrare. Pentru a putea primi ajutorul de somaj o persoana trebuie sa figureze ca somer.Al treilea canal este oferit de stabilitate angajarilor. Dat fiind garantiile de somaj nici firmele si nic muncitorii nu sunt prea interesati in crearea unei stabilitati a angajarilor.E foarte la moda ideea ca somajul nu reprezinta o problema sociala, intru-cat somerul a ales sa fie somer si sa beneficieze de compensatiile acordate. Dar acest mod de gandire este gresit, caci nu toti somerii primesc ajutoare de somaj. In realitate acesta se acorda la mai putin de 2 treimi din totalul celor in cauza.

CONSECINTE MICROECONOMICE ALE SOMAJULUI

Termenul "munca" nu se refra la alt factor de productie ci la oameni.

Neutilizarea in totalitate a fortei de munca disponibile inseamna ca cineva este fara slujba. Aceasta poate fi bine pentru o zi sau chiar o saptamana, dar daca nu este nevoie de un venit pentru a intretine corpul, sufletul, ori lungind somajul poti suferi. Acelasi lucru este adevarat penru uzina si echipament sau pamant. Daca masinile disponibile sau pamantul fermei nu sunt utilizate, atunci venitul cuiva poate fi in pericol. Daca compania sau ferma pierde din venit, ea se poate inchide concediind multi oameni.Extinderea acelei societati avand preocuopare pentru bunastarea indivizilor, utilizand in totalitate resursele productive - locuri de munca total ocupate - este un adevarat scop social.Impactul imediat al somajului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca. Pentru muncitorii care ar fi someri pe perioade lungi de timp, astfel de pierderi pot duce la dezastrul financiar. In acest caz, un somer trebuie sa se bizuie pe o combinatie de economii, venitul altor membrii ai familiei, si beneficiile somajului prin sprijinul financiar al guvernului. Daca aceste surse de ajutor sunt epuizate, bunastarea publica este eventual ajutorul social.Desigur, nu toti somerii cunosc altfel de dezastre financiare. Studentii care incearca sa se angajeze vara, au posibilitati reduse sa termine semestru urmator in bunastare. Tot alti intretinuti vor suferi mari pierderi economice din cauza somajului.Toate acestea, experienta somajului - nefiind capabile sa gasesti o slujba cand iti doresti una - poate fi inca dureroasa. Pe langa presupunerea unei pierderi de venit de asemenea multi oameni neangajati sufera imporatnte efecte sociale si psihologice. Nereusind sa gaseasca o slujba pe neasteptate se pot considera nefolositori, au un simtamant de amaraciune si ratacire. Psihologii au observat ca multi oameni neangajati se simt concediati de adevarate instituiri sociale in care ei au avut o singura data investita increderea. Aceasta senzatie nu este uitata cu usurinta, chiar daca dupa aceea au gasit in final o slujba.Este dificil sa masori impactul total al somajului asupra indivizilor. De exemplu un studiu al Congrasului S.U.A. prevedea unele sugestii inspaimantatoare. Autorul studiului a estimat ca o crestere cu un procent in rata nationala a somajului de la 6-7% conduce in medie la:- 920 sinucideri;- 648 omoruri;- 20240 atacuri mortale de inima si alte socuri;- 495 morti de ciroza hepatica;- 4227 internari la spitale de nebuni;- 3340 intrari in inchisorile de stat.

Desi aceste estimari sunt subiectul unor serioase descrieri statistice uneori se subapreciaza faptul ca prelungind somajul se pun intr-un adevarat pericol multi indivizi. Thomas Cottler ,profesor la scoala medicala de la HARVARD a enuntat acest aspect mult mai deschis: "Acum sunt convins ca somajul este

boala ucigasa in aceasta tara - raspunzator de bataia pe care o ia sotie, nefertilitate si de fiecare cadere umana"Psihologii germani deasemenea au observat ca somajul poate fi primejdios pentru sanatate. Ei estimeaza ca nelinistile si alte tulburari nervoase care insotesc un an de somaj pot reduce viata cu mai mult de 5 ani.Pierderile macro si micro rezultate din somaj cu siguranta sunt o serioasa problema politica.Formele somajului arata nu numai suma totala a somerilor in economie dar deasemenea care grupuri sufera cel mai mult de somaj. In mod tipic adolescentii tocmai intrati pe piata muncii au mari dificultati in gasirea slujbelor si sunt cei mai probabili de a fi someri. Ca un rezultat, rata medie a somajului pentru adolescenti este deseori de trei ori mai mare decat rata somajului la adulti. Tiganii, de asemenaea sufera de o rata a somajului mult mai mare decat a romanilor. In felul aceste pierderile rezultate din somaj nu sunt generate in mod egal.Desi estimarile lunare provenite de la ministerul muncii si comisia natioanala sunt o importanta masura a somajului, ele nu cuprind in totalitate dimensiunile problemei. Cand somajul persista cautatorii de slujbe sunt in crestere anulandu-si efortuirle de a obtine slujbe.Dupa repetarea respingerilor, cautatorii de slujbe deseori sunt descurajati, asa ca renunta sa mai caute.Intrebati daca sunt in cautare unei slujbe, fiecare dintre muncitori descurajati prefera sa nu raspunda. Ei vor prefera sa munceasca in posturile care nu le convin si probabil nu vor mai cauta de lucru, chiar daca slujba dorita este mai buna.Muncitorii descurajati nu se socotesc ca facand parte din problema somajului deoarece din punct de vedere tehnic ei fac parte din forta de munca ocupata.