ŞOMAJUL

conf. dr. Felicia C. MACARIE

ŞOMAJUL

“situaţia individului privat de muncă” Allain Cotta in Dicţionarul ştiinţei economice

“starea negativă a economiei, concretizată într-un dezechilibru important al pieţei muncii, prin care oferta de muncă este mai mare decât cererea de forţă de muncă, din partea agenţilor economici”

Dicţionarul complet al economiei de piaţă

“inactivitatea totală sau parţială a unui ansamblu sau a unui individ” Fernand Baudhuin

“ dezechilibru generat de insuficienţa cererilor pentru produse, a capitalului şi de existenţa rigidităţii forţei de muncă”

John Maynard Keynes

ŞOMAJUL

În termenii pieţei muncii, şomajul reprezintă excedentul ofertei fată de cererea de muncă.

Şomeri sunt toţi cei apţi de muncă dar care nu găsesc de lucru, formând suprapopulaţia relativă deoarece reprezintă un surplus de fortă de muncă în raport cu numărul celor angajaţi.

ŞOMAJUL

Opersoană este considerată şomer dacă a depăşit perioada şcolarizării obligatorii şi întruneşte simultan următoarele condiţii:

1. nu are un loc de muncă2. caută o muncă salariată3. este disponibil să lucreze imediat.

Biroul Internaţional al Muncii

ŞOMAJUL

Nivelul şomajului:1. numărul şomerilor = populaţia activă - populaţia

ocupată.2. rata şomajului (Rs)

Rs = Nr. şomeri / populaţia ocupată sau

Rs = Nr. şomeri / populaţia activă disponibilă

Populaţia activă disponibilă = populaţia activă - persoanele casnice, elevii şi studenţii, persoanele care-şi satisfac stagiul militar.

Populaţia ocupată = populaţia activă disponibilă - numărul şomerilor

ŞOMAJUL

Intensitatea şomajului : şomaj total : pierderea locului de muncă şi încetarea

totală a activităţii şomaj parţial : diminuarea activităţii depusă de o

persoană în special prin reducerea duratei săptămânii de lucru sub cea legală, cu scăderea remuneraţiei.

Durata şomajului calculată de la momentul pierderii locului de muncă până la reluarea activităţii. În timp, aceasta a avut o tendinţă generală de creştere.

Structura şomajului : clasificarea şomerilor după diferite criterii: nivelul calificării, domeniul în care au lucrat, categoria socio-profesională căreia îi aparţin, ramurile de activitate din care provin, sex, categorii de vârstă, rasă, etc.

ŞOMAJUL

Cauzele şomajului 1. mărimea salariului (nominal sau real)2. cererea şi oferta de bunuri efective

sau globale3. rigiditatea preţurilor şi a salariului4. insuficienţa ofertei în raport cu cererea determinată de faptul că preţul efectiv

al bunurilor economice pe piaţă este mai mic decât preţul de echilibru.

ŞOMAJUL

Dezechilibrul de pe piaţa muncii este dat de dezechilibrul de pe piaţa bunurilor. Firmele au capacitatea de a angaja noi salariaţi, dar nu fac acest lucru deoarece cererea agregată (de bunuri şi servicii) este prea mică pentru a absorbi excedentul ofertei de muncă. În plus, preţurile nu sunt flexibile şi ca urmare oferta de bunuri nu se poate realiza astfel încât producţia să se relanseze şi să facă necesară angajarea de noi salariaţi.

ŞOMAJUL

Şomajul se formează pe baza a două mari procese economico-sociale:

pierderea locurilor de muncă de către populaţia ocupată;

creşterea ofertei de muncă prin realizarea de către noile generaţii a vârstei legale pentru a se putea angaja şi afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncă dar inactive în condiţiile unei cereri de muncă inferioare acestei creşteri.

ŞOMAJUL

Forme şi tipuri de şomaj şomajul voluntar sau clasic : o

parte din oferta de muncă nu acceptă să se angajeze la nivelul salariului care se formează pe piaţă;

şomajul tranzitoriu : se formează în decursul perioadei necesare adaptării ofertei la nivelul cererii;

ŞOMAJUL Şomajul conjunctural sau ciclic

determinat de reducerea activităţii economice generată de crizele economice sau de recesiune.

Şomajul structural determinat de tendinţele de restucturare economică, geografică, socială, etc. care au loc în diferite ţări, mai ales sub incidenţa crizei energetice şi a revoluţiei tehnico-ştiinţifice.

ŞOMAJUL Şomajul fricţional apare şi este specific

acelor economii în care forţa de muncă manifestă o mare înclinaţie pentru a schimba frecvent locul de muncă, fie pentru a-şi ameliora condiţia de viaţă, fie pur şi simplu pentru a cunoaşte şi un alt mediu.

Şomajul diplomelor prelungirea voluntara a perioadei de studiu sau amânarea datei încadrării în muncă până se găseşte un loc corespunzător exigenţelor diplomelor obţinute.

ŞOMAJUL Şomajul tehnologic determinat de înlocuirea vechilor

tehnici şi tehnologii cu altele noi, de utilizare a maşinilor moderne cu parametri tehnico-funcţionali superiori care măresc foarte mult productivitatea muncii, precum şi de centralizarea unor capitaluri şi unităţi economice, cu restrângerea locurilor de muncă.

Şomajul marginal se datorează modificărilor ciclice ale populaţiei active :

- hotărârea unor membri ai familiei de a se angaja în perioadele de conjunctură economică nefavorabilă (îndeosebi femei)

- incetarea cautarii unui loc de muncă datorită dificultăţilor din perioadele de recesiune.

Apare “populaţia activă marginală” : tineri până la 25 de ani , femei şi persoane care se apropie de vârsta a treia.

ŞOMAJUL Şomajul deghizat este specific economiilor mai puţin

dezvoltate unde un mare număr de persoane au o activitate aparentă, dar cu o productivitate foarte mică.

1. şomaj deghizat de tip malthusian - condiţia necesară apariţiei este suprapopulaţia

2. şomaj deghizat de tip structural - apare ca urmare a reorganizărilor intervenite în unele sectoare de activitate când productivitatea marginală a unei părţi din forţa de muncă activă tinde spre zero, ceea ce face inutilă menţinerea ei;

3. şomaj deghizat de tip keynesian - care se datorează în exclusivitate evoluţiei conjuncturii economice ,în perioadele de criză economică un anumit număr de salariaţi sunt concediaţi si constrânşi să accepte locuri de muncă unde productivitatea este cu mult inferioară pregătirii lor sau vechilor îndeletniciri.

ŞOMAJUL Şomajul sezonier cauzat de întreruperi ale

activităţii puternic dependente de factori naturali, cum sunt cei din agricultură, industrie extractivă, turism, etc.

Şomajul intermitent apare ca urmare a practicării contractelor de angajare pe scurtă durată din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit număr de unităţi economice.

Şomajul de discontinuitate afectează în special femeile şi este determinat de întreruperea activităţii din motive familiale sau de maternitate.

ŞOMAJULIntrebari pentru evaluare:

1. Definiţi conceptul de şomaj?2. Prezentaţi principalele

caracteristici ale şomajului?3. Cum se poate clasifica somajul?4. Prezentaţi modalităţile de

formare a şomajului?