Solutii Non-militare de Prevenire a Conf

8/19/2019 Solutii Non-militare de Prevenire a Conf

1/20

Ion–Alexandru GRO!EANU

SOLU ! II NON-MILITARE DE PREVENIRE A

CONFLICTELOR " I MEN ! INERE A P # CII

BUCURE!TI, 2013


2/20

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT2 din 20

Pagin" alb"


3/20

NECLASIFICAT


INTRODUCERE

Lumea în care tr "im se poate spune c" este o lume puternic conflictual".

Conflictualiatea este parte a firii umane. Din cele mai vechi timpuri au existat

conflicte #i tot de atunci oamenii au încercat s" rezolve conflictele prin diferite

mijloace. Cauzele conflictelor opereaz" atât în domeniul accesului la resurse, la

mecanismele de distribu$ie a acestora, la pie$ele de desfacere, cât %i în domeniul

diferen$elor de natur " etnic", religioas", cultural" %i ideologic". Prevenirea #i

solu&ionarea conflictelor a fost #i este una dintre preocup"rile omenirii. Prezervarea

p"cii este astfel în centrul aten&iei celor mai mul&i actori din mediul de securitate.

Lumea actual" prezint" o complexitate %i dinamic" f "r " precedent, aflat" în

plin proces de globalizare. Ace#ti factori au determinat #i evolu&ia conflictualit"&ii

care a preluat #i ea a complexitatea #i dinamismul mediului de securitate. În egal"

m"sur " solu&iile de prevenire a conflictelor #i acelea de solu&ionare a acestora se

adapteaz" #i ele acestor caracteristici ale mediului de securitate.

Actorii de securitate, fie c" ne referim la actorii statali, non-statali, organiza&ii

de securitate regionale sau globale, tind s" g"seasc" modalit"&i de prevenire a

conflictelor violente.

În$elegerea profund" a tendin$elor majore de evolu$ie a omenirii %i a modului

în care fiecare $ar " are %ansa s" devin" parte activ" a acestuia, este o condi$ie

esen$ial" a oric"rui progres, la fel de important" ca %i cunoa%terea, în$elegerea %i

evaluarea corect" a situa$iei interne, a gradului de coeziune social", a capacita$ilor de

mobilizare pentru realizarea unor proiecte importante.

Marile transform"ri ale lumii contemporane %i deschiderile spre noi sfere de

interese %i influen$e au dus la crearea a multiple zone %i chiar regiuni de instabilitate

pe întreg mapamodul, cu implica$ii deosebite în ceea ce prive%te realizarea securit"$ii

pe plan local, regional %i chiar mondial. Pentru rezolvarea confilictelor actuale, în

prima faz", cum este %i firesc, se face apel la solu$iile non-militare pentru prevenirea

acestora %i men$inere a p"cii %i abia dup" epuizarea acestora s" se intervin" cu

mijloace militare.


4/20

NECLASIFICAT



5/20

NECLASIFICAT


MODALIT"#I DE SOLU#IONARE PA!NIC" A CRIZELOR

INTERNA#IONALE

La nivel interna$ional, ca urmare a experien$ei acumulte de-a lungul timpului

de c"tre societatea uman", s-a constat necesitatea crearea unor institu$ii

interna$ionale de securitate al c"ror rol s" fie gestionarea crizelor, prevenirea

conflictelor %i men$inerea p"cii. Din aceast" necesitate a luat fiin$" Organiza$ia

Na$iunilor Unite. Înfiin$at" dup" cele de al II-lea R "zboi Mondial, ONU a pus la

punct un sistem de management al crizelor %i de prevenire al conflictelor ale c"ror

principii au fost cuprinse în Carta Na$iunilor Unite.

Carta ONU este documentul ce prevede în explicit %i cuprinz"tor în acela%i

timp, modalit"$ile prin care actorii interna$ionali trebuie s" solu$ioneze în mod

pa%nic disputele %i diferendele dintre ei. “P"r $ile în orice diferend a c"rui prelungire

ar putea pune în primejdie men$inerea p"cii %i securit"$ii interna$ionale vor trebui s"

caute s"-l rezolve, înainte de toate, prin negocieri, anchet", mediere, conciliere,

arbitraj, pe cale juridiciar ", recurgerea la organiza$ii sau acorduri regionale sau prin

orice mijloace pa%nice la alegerea lor”1.

În momentul în care s-a semnat Carta ONU la San Francisco, documentul

încorpora înv"$"mintele istoriei, experien$a limitat" a Societ"$ii Na$iunilor, cât %i

concluziile rezultate în urma celui de-al doilea r "zboi mondial. A%a cum este

specificat în hot"rârea exprimat" de c"tre $"rile care au hotrât înfiin$area

Organiza$iei, obiectivul principal a fost, %i consider c" este în continuare „izb"virea

genera$iilor viitoare de flagelul r "zboiului” , dar în acela%i timp %i instaurarea unei

st"ri de drept prin „men$inerea justi$iei %i respectarea obliga$iilor” asumate sau

prev"zute de dreptul interna$ional.

Carta ONU este un document conceput de reprezentan$ii statelor %i care se

adreseaz" aproape exclusiv acestora, în primul rând statelor membre ONU. Carta

ONU este ilustrarea perfect" a sistemului interna$ional în care actorii principali sunt

1 Carta Organiza ! iei Na ! iunilor Unite, semnat" la San Francisco în ziua de 26 iunie 1945, art. 33, http://www. dri.Gov.ro/documents/Carta% 20ONU.pdf, accesat la 05.06.2013


6/20

NECLASIFICAT


statele. În pu$ine locuri se fac referiri în Cart" la un sistem care s" cuprind" %i al$i

actori, ca de exemplu în privin$a drepturilor omului, problemelor globale, bun"st"rii

%i progresului social. Doar articolul 33, la care am f "cut referire anterior, se

adreseaz" p"r $ilor %i nu statelor, având în vedere c" în conflicte actorii implica$i pot

fi dintre cei mai diver %i %i nu doar statele. Acest articol $ine cont de un adev"r

elementar: c"ile de rezolvare pa%nic" sunt valabile pentru un sistem mult mai larg

decât acela al statelor.

În afar " îns" de instrumentele prev"zute în articolul 33 al Cartei ONU, în

prezent, în practica curent" se utilizeaz" %i alte tipuri de solu$ii de rezolvare prin

mijloace nemilitare a conflictelor %i crizelor interna$ionale, cum ar fi interven$iile

umanitare %i diploma$ia îns"%i, ca instrument în sine, de modelare a

comportamentului statelor.

De#i diploma&ia preventiv", promovat" în viziunea ONU sub forma medierii,

concilierii sau concilierii reprezint" metoda de baz", experine&a ultimei perioade ne-

au demonstrat c " exist" #i alte forme de ac&iune cu efect preventiv ridicat, cum ar fi

dezvoltarea de proiecte în contextul unei strategii preventive, ac&iuni umanitare,

dezarmare preventiv" sau dislocare preventiv".

Cu toate acestea, evolu$iile recente demonstreaz" c" dreptul interna$ional

reprezint", de regul", cel mai mic numitor comun al în$elegerii dintre state asupra

unui aspect al vie$ii interna$ionale, pe care consider " c" este în interesul lor s" îl

reglementeze2.

În continuare doresc s" dezvolt câteva din metodele considerate ca fiind

solu$ii non-militare de prevenire a crizelor interna$ionale.

Negocierile reprezint" una dintre cele mai însemnate c"i de rezolvare %i

prevenire a conflictelor. Negocierile au drept ra$iune g $sirea %i construirea unei

solu & ii la o problem$ clar definit $: rezolvarea unui conflict, de preferin$" înainte de

intrarea sa în faza violent". Ca metode, negocierile continu" s" se bazeze pe

ra$ionalitatea %i resursele de inteligen$" %i imagina$ie ale negociatorilor. Cre%terea

2 Teodor Frunzeti, Conflict "i negociere în rela ! iile interna ! ionale, curs, Editura Universit"$ii Na$ionale de Ap"rare„Carol I”, Bucure%ti, 2011, p.116;


7/20

NECLASIFICAT


complexit"$ii %i incertitudinii specifice evolu$iei situa$iei interna$ionale de dup"

sfâr %itul r "zboiului rece constituie un factor ce introduce în ecua$ia negocierilor

elementul neprev"zut, îngreunând comunicarea %i dialogul dintre p"r $i

Teoria negocierilor a reu%it s" identifice situa$iile dificile %i de nesolu$ionat,

cum ar fi litigiile de distribu$ie %i problemele identitare %i s" le ocoleasc", de multe

ori recurgând la solu$ii inovative, de canalizare a intereselor p"r $ilor spre abord"ri în

baza unor interese comune.

Negocierile r "mân vulnerabile la influen$ele de context %i conjunctur ". Dintre

acestea un element ce reduce marja de manevr " a p"r $ilor %i altereaz" rezultatul

negocierilor îl constituie constrângerile temporale, determinate de termenele

prestabilite. De cele mai multe ori negocierile de la încheierea unui conflict stau sub

semnul inegalit"$ii dintre înving"tori %i învins, toate p"r $ile interesate %i implicate

concentrându-%i aten$ia, în primul rând asupra consecin$elor imediate, pe termen

scurt.

Aspectele principale ale procesului de negociere sunt caracterizate de

discu$ii3 în care:

-

fiecare parte prezint" oferte ini$iale celeilalte p"r $i;

- fiecare parte î%i prezint" acele puncte pe care le consider " de nenegociat,

asupra c"rora nu admite pozi$ii divergente;

- p"r $ile se angajeaz" s" ofere anumite recompense sau, dimpotriv", s"

utilizeze, dup" caz, sanc$iuni, spre a determina cealalt" parte s" fac" concesii;

- se fac concesii de una sau de ambele p"r $i, astfel încât punctele de vedere

ale p"r $ilor devin mai apropiate;

- una sau ambele p"r $i î%i retrag, par $ial sau integral, ofertele precedente, iar

unele concesii sunt admise atunci când pericolul de blocare al negocierilor devine

iminent;

- în final, atunci când dinamica accept"rii de concesii dep"%e%te presiunea

divergen$elor, p"r $ile tind s" ajung" la puncte de vedere convergente, în interiorul

plajei cuprinse între punctele lor de vedere de la demararea negocierilor.3 ibidem, p.117;


8/20

NECLASIFICAT


În general, rezultatul negocierilor poate fi evaluat în func$ie de patru criterii:

- acordul – pentru ca un acord s" aib" durabilitate, el trebuie s" ofere tuturor

p"r $ilor implicate condi$ii mai bune, mai avantajoase decât le aveau în lipsa sau

înaintea acordului. Uneori negocierile nu sunt conduse vizând ca obiect principal

realizarea unui acord, ci ob$inerea de “efecte secundare”, ca de exemplu satisfacerea

opiniei publice interne %i interna$ionale.

- eficien ! a se refer " la extinderea pe care p"r $ile sunt dispuse s" o acorde

în$elegerilor semnate, în func$ie de constrângerile inerente situa$iei.

- echitatea se refer " la m"sura în care acordul este perceput de c"tre p"r $i ca

drept sau echitabil. Acesta include componente, ca de exemplu: acordarea unui

tratament nediscriminatoriu tuturor p"r $ilor, echitate distribuit", în sensul c" toate

p"r $ile beneficiaz" în mod egal, în concordan$" cu anumite standarde universale.

- Stabilitatea - durabilitatea în timp a acordurilor încheiate este, de

asemenea, important". Un acord poate fi considerat stabil dac" nici una dintre p"r $i

nu are motive de a abdica de la respectarea sa. Acest criteriu deriv" din cele

anterioare, în m"sura în care fiecare parte îl consider " echitabil %i aduc"tor de

beneficii %i consider " c" este în interesul s"u s"-l implementeze integral %i cu bun"

credin$".

Ancheta constituie o ac$iune preliminar " a rezolv"rii unui conflict, constând

din încercarea de a stabili în mod obiectiv derularea faptelor %i evenimentelor, în

mod independent de afirma$iile p"r $ilor în cauz" %i de a oferi un tablou veridic %i

nepartizan al situa$iei conflictuale. Ancheta se poate desf "%ura sub diferite denumiri:

observare, investiga$ie, stabilirea faptelor, control, monitorizare, supraveghere,

prevenire %i avertizare timpurie. Conven$ia de la Haga din 1899 introduce ancheta

printre c"ile pa%nice de solu$ionare a conflictelor, iar cea din 1907 detaliaz"

con$inutul s"u. Anchetei i se atribuie un caracter facultativ, cu concluzii ce nu sunt

obligatorii de implementat de c"tre p"r $i %i cu un câmp de aplicare redus la diferende

minore. Ancheta se desf "%oar " într-o perioad" de timp determinat" %i trebuie s" aib"

o baz" de neutralitate real".


9/20

NECLASIFICAT


Ancheta a dat rezultate, mai ales în litigii comerciale %i economice4.

Extinderea anchetei s-a produs în momentul în care statele au început s" semneze

tratate de conciliere în care ancheta este men$ionat" în mod expres %i mai ales atunci

când ONU a considerat Consiliul de Securitate %i Adunarea General" drept organe

de anchet" %i conciliere.

În Conven$ia de la Strasburg din 1997, privind reglementarea pa%nic" a

diferendelor, ancheta este strâns legat" de conciliere iar CSCE a discutat în anii ’90

crearea de organisme speciale pentru anchet", conciliere %i mediere, acestea

continuând %i în zilele noastre, în forme evoluate, în cadrul OSCE, continuatoarea

CSCE.

Este de remarcat c" ancheta a jucat un rol esen$ial în solu$ionarea

conflictelor, introducând o nou" faz" sau „etap" de dezangajare %i dezescaladare”, a

c"rei component" important" este depolitizarea %i o faz" de moratoriu, ce vizeaz"

oprirea violen$ei sau prevenirea izbucnirii sale. În aceast" direc$ie preventiv" ancheta

a devenit o institu$ie aproape generalizat" în cadrul sistemului interna$ional. Multe

agen$ii interna$ionale din sistemul ONU, ca de exemplu Agen$ia Interna$ional"

pentru Energie Atomic" posed" un sistem permanent de control privind producerea

%i utilizarea de materiale fisionabile, iar multe asemenea institu$ii specializate,

public" în mod curent rapoarte de specialitate în numeroase domenii, esen$iale

pentru securitatea %i ordinea interna$ional". Numeroase organisme regionale au creat

sisteme de avertizare preventiv", ca de exemplu în sud-estul Europei.

Bunele oficii se reg"sesc printre instrumentele enumerate în Carta ONU %i

sunt considerate parte din panoplia metodelor pa%nice, ele s-au dovedit a avea, ca %i

ancheta, un rol mai mult introductiv, fiind utilizate de predilec$ie la începerea

negocierilor sau la ini$ierea medierii. Ele se desf "%oar " în mod mai discret decât

ancheta %i au un caracter mai oficial decât aceasta. Rolul principal al bunelor oficii

este de a asigura liniile de comunicare între p"r $i, de a stabili contacte cu rol

explorator %i informativ iar uneori asigur " %i g"zduirea p"r $ilor în conflict, între care

se desf "%oar " negocierile sau medierea respectiv".4 ibidem p.119;


10/20

NECLASIFICAT


În cele mai multe cazuri ini$iativa oferirii bunelor oficii revine unor ter $e $"ri

dar acest rol poate fi îndeplinit %i de c"tre organiza$iile interna$ionale, ca de exemplu

ONU, OSCE sau UE. De%i în literatura de specialitate bunele oficii sunt asociate

medierii, ambele fiind interven$ii ale ter $ilor, putem observa c" obiectivul lor este

comun, adic" ini$ierea negocierilor. Bunele oficii difer " de mediere prin aceea c"

partea care le ofer " nu se presupune a participa la ele, de%i poate îns" asista a%a cum

de exemplu prevede Pactul de la Bogota (Tratatul Interamerican referitor la

reglementarea pa%nic" a conflictelor din 1948)5. În unele situa$ii p"r $ile c"rora li se

ofer " bunele oficii pot fi satisf "cute de presta$ia ter $ului %i interesate în a-i extinde

atribu$iile. Astfel, în diferendul dintre Chile %i Peru în 1926, SUA %i-a oferit bunele

oficii, iar dup" aceea au ac$ionat ca mediator. În 1965, URSS %i-a oferit bunele oficii

Indiei %i Pakistanului pentru începerea de negocieri, iar ulterior primul s"u ministru

a fost invitat ca mediator.

Concilierea interna$ional" apar $ine aceleia%i familii de interven$ii ale ter $ilor,

dar sub o form" ce o înrude%te cu mijloacele jurisdic$ionale ale arbitrajului %i

tribunalului interna$ional. Ca genez" ea poate fi considerat" o extensie a anchetei,

ambele fiind considerate forme primare de institu$ionalizare a utiliz"rii mijloacelor

pa%nice la Haga, atât în 1899 cât %i 1907. Concilierea în$eleas" în acest mod const"

în activitatea unei comisii de cel pu$in cinci membri, reprezentan$i ai unor state

diferite, desemna$i s" rezolve un litigiu ce nu a putut fi solu$ionat prin negocieri

directe între p"r $ile implicate. Caracterul ambiguu al concilierii, între mediere %i

arbitraj a f "cut ca în prezent s" fie preferat" medierea, care nu are un caracter

ierarhic %i atât de distant precum are concilierea. În timp ce medierea constituie o

interven$ie în negocieri a unui ter $ f "r " autoritate politic" proprie, dar cu un prestigiu

suficient de semnificativ, care se implic" în dezbateri %i caut" o solu$ie neobligatorie,

în conciliere ter $ul este reprezentat de un organ colectiv, care delibereaz" în absen$a

p"r $ilor pentru a propune, de asemenea, o solu$ie neobligatorie.

5 Mircea Mali$a, Conflictele, Curs universitar , 'coala Na$ional" de Studii Politice %i Administrative, f.a., pag. 68, apudibidem p.121;


11/20

NECLASIFICAT


Arbitrajul este una dintre cele mai vechi forme de aplanare a unui litigiu,

f "când parte din aceea%i familie de instrumente, a ter $ilor ce intervin. Se supune

acelora%i cerin$e de obiectivitate, echidistan$" %i neutralitate, ca %i medierea, dar sub

forma unei autorit"$i exterioare care elaboreaz" o solu$ie obligatorie, spre deosebire

de mediere, conciliere sau bunele oficii. Arbitrajul are toate atributele unei metode

jurisdic$ionale. Ceea ce îl diferen$iaz" de instrumentul juridic materializat de Curtea

Interna$ional" de Justi$ie, unde statele - ca membre ale ONU - sunt chemate s"-%i

rezolve litigiile pe care nu le pot aplana singure, este faptul c" în arbitraj p"r $ile î%i

aleg singure judec"torii. Chiar %i procedura pe care o vor urma arbitrii sau arbitrul

este supus" în arbitraj accept"rii prealabile a p"r $ilor.

Curtea Interna$ional" de Justi$ie de la Haga este ast"zi expresia cea mai

elocvent" a func$ion"rii jurisdic$iei interna$ionale în materie de litigii interstatale. Ea

este %i ast"zi materializarea unui deziderat care, sub forme diverse, a fost aplicat înc"

din secolul al XIX-lea, începând cu Curtea Permanent" de Arbitraj de la Haga, din

1899 %i continuând cu Curtea Permanent" de Justi$ie din 1920. Curtea Interna$ional"

de Justi$ie de la Haga este organul judiciar principal al ONU. Cei cincisprezece

judec"tori ai cur $ii sunt ale%i de Adunarea general" a ONU pe o perioad" de nou"

ani. De%i articolul 94 al Cartei ONU prevede ca „fiecare membru al Organiza$iei

Na$iunilor Unite se oblig" s" se conformeze hot"rârilor luate de Curtea

Interna$ional" de Justi$ie în orice cauz" în care este parte”, cel mai mare obstacol în

calea eficien$ei Cur $ii a fost nerespectarea %i încercarea de ocolire a jurisdic$iei

obligatorii. În declara$iile pe care statele trebuie s" le semneze în acest sens au fost

introduse atâtea rezerve, încât foarte pu$ini se simt lega$i de un angajament ferm.

Astfel în 1970 din 126 de state membre doar 44 recunoscuser " jurisdic$ia

obligatorie. La aceast" situa$ie se adaug" incapacitatea Cur $ii de a implementa

deciziile proprii sau de a impune sanc$iuni, func$ie care revine îns", de drept,

Consiliului de Securitate. O alt" surs" de neîncredere deriv" din ritmul de lucru lent

al Cur $ii %i de la presta$ia sa insuficient". Timp de 35 de ani, între 1946-1981, Curtea

a pronun$at doar 58 de hot"râri %i a dat 17 avize consultative.


12/20

NECLASIFICAT


Medierea este o form" de interven$ie a unei ter $e p"r $i în conflict. Ea difer "

de alte forme de interven$ie în conflict, deorece nu este bazat" pe utilizarea direct" a

for $ei %i nu are ca scop de a ajuta pe una dintre p"r $i s" înving". Dimpotriv", scopul

medierii este s" aduc" conflictul spre o solu$ie acceptabil" pentru p"r $ile beligerante

%i care s" fie în concordan$" cu interesele mediatorului. Procesul de mediere are un

caracter politic, în care nu exist" un angajament anterior prestabilit al p"r $ilor

implicate, de a accepta ideile %i solu$iile mediatorului. Din acest punct de vedere,

medierea difer " de arbitraj, care utilizeaz" proceduri judiciare %i care are ca rezultat

un verdict pe care p"r $ile implicate s-au angajat dinainte s" îl accepte, indiferent care

este acesta. Medierea trebuie în$eleas" ca un mod particular de negociere în care o

ter $" parte ajut" p"r $ile implicate s" g"seasc" o solu$ie pe care nu o pot g"si pe cont

propriu. Pentru a-%i îndeplini obiectivele, medierea trebuie s" devin" acceptabil"

pentru p"r $ile adverse în conflict care, în schimb, trebuie s" coopereze în plan

diplomatic cu mediatorul. De multe ori mediatorii se confrunt" cu o respingere din

partea beligeran$ilor, de aceea, efortul lor diplomatic trebuie orientat ini$ial spre a

convinge p"r $ile implicate de buna credin$" %i de consisten$a efortului f "cut de c"tre

mediator.

Statele care accept" rolul de mediatori au tendin$a de a c"uta solu$ii care s"

înt"reasc" stabilitatea interna$ional", de a reduce %ansele de interven$ie a puterilor

rivale, de a câ%tiga recuno%tin$a a cel pu$in uneia, dac" nu a tuturor p"r $ilor implicate

%i, de asemenea, de a crea premisele %i condi$iile de a-%i men$ine un rol privilegiat

pentru ele îns"le, în viitorul regiunii respective. Prin mediere pot fi promovate în

mod concomitent atât interese defensive cât %i ofensive6.

Mediatorii ac$ioneaz" în mod defensiv atunci când un conflict între al$i actori

amenin$" interesele mediatorului. De aceea, g"sirea unei solu$ii pentru un conflict

este important" pentru mediatorul însu%i, datorit" rezultatelor conflictelor asupra

rela$iilor mediatorului cu p"r $ile beligerante. De exemplu, dac" doi alia$i ai

mediatorului se angajeaz" într-un conflict, acesta sl" be%te alian$a %i afecteaz"

6 V. Udalov, National Interests and Conflict Reduction, in Cooperative Security: Reducing Third World Wars,Syracuse University Press, Syracuse, New York, 1995, apud ibidem, p. 124;


13/20

NECLASIFICAT


rela$iile mediatorului cu ambele p"r $i beligerante. De asemenea, un conflict între

dou" state poate crea oportunitatea pentru o putere rival" de a interveni în conflict %i

de a-%i m"ri influen$a în regiune. În alte situa$ii, un conflict poate genera pericolul

de escaladare %i de a atrage %i al$i actori. În aceste situa$ii s-ar putea ca simpla

mediere din partea unei ter $e p"r $i reprezentat" de un singur stat s" nu fie suficient",

fiind necesar un efort colectiv din partea a dou" sau mai multor state, care s"

ac$ioneze în sau în afara cadrului oferit de o organiza$ie interna$ional".

De exemplu, eforturile de a media diversele conflicte ap"rute în spa$iul ex-

iugoslav au implicat UE, OSCE, NATO, ONU, “Grupul de contact”, Rusia %i SUA.

Al doilea tip de motive pentru mediatori este de natur " ofensiv": dorin$a de

a-%i extinde %i cre%te influen$a. În acest caz, solu$ia aplicabil" pentru solu$ionarea

conflictului nu este important" pentru mediatori %i este doar un vehicul pentru a

îmbun"t"$i rela$iile cu una sau ambele p"r $i. O ter $" parte poate spera s" câ%tige

recuno%tin$a p"r $ilor beligerante, fie prin a le ajuta pe ambele s" ajung" la o solu$ie

negociat", fie prin ajutorul oferit uneia dintre ele s" ob$in" condi$ii mai bune într-o

solu$ie în care în alt fel nu ar fi reu%it s" le ob$in". Mediatorii pot, de asemenea, s"-%i

m"reasc" prestan$a %i influen$a devenind puteri garante ai unor acorduri, ceea ce

include riscuri %i responsabilit"$i.

Un num"r important de exemple istorice ilustreaz" aceste interese. Medierea

SUA în conflictul din Zimbabwe, din 1976-1979, medierea URSS în 1966 %i a SUA

în 1999 în conflictul dintre India %i Pakistan au fost generate %i conduse de un

amestec de ra$iuni defensive %i ofensive. Dintr-un punct de vedere defensiv, SUA s-

au temut ca nu cumva conflictul din Zimbabwe s" poat" constitui o oportunitate

pentru URSS s" câ%tige influen$" în zon" sprijinind na$ionali%tii africani. Deoarece

îns" grup"rile adverse erau deja apropiate din punct de vedere politic de URSS %i

China, medierea SUA a constituit, de asemenea, o încercare de a îmbun"t"$i rela$iile

cu aceste grup"ri %i de a extinde influen$a american".

Medierea sovietic" dintre India %i Pakistan a avut în vedere îmbun"t"$irea

rela$iilor cu Pakistanul, care avea rela$ii mult mai apropiate cu SUA %i China. URSSa avut, de asemenea, ca obiectiv prin aceast" mediere cre%terea prestigiului propriu


14/20

NECLASIFICAT


%i crearea unui precedent care s" justifice o implicare ulterioar " în problemele

regiunii. În acela%i timp, au existat motive defensive importante pentru medierea

sovietic". Conflictul dintre India %i Pakistan oferea Chinei oportunitatea de a-%i

extinde influen$a în Pakistan %i de a stabili o prezen$" apropiat" de frontierele sudice

ale URSS. Odat" cu dezamorsarea conflictului, oportunitatea pentru expansiunea

chinez" ar fi fost redus" în mod semnificativ, ceea ce constituie o foarte bun"

ilustrare a faptului c" %i atunci când se recurge la dreptul interna$ional, tot interese de

putere se urm"resc.

Medierea exercitat" de SUA în acela%i conflict, în 1999, a urm"rit acelea%i

interese, dar în alt sens, la care s-a ad"ugat interesul de a ob$ine semn"tura p"r $ilor

aflate în conflict pe Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare.

SUA au fost cel mai activ mediator în conflictele interna$ionale dup"

sfâr %itul celui de-al doilea r "zboi mondial. Aceast" implicare î%i g"se%te explica$ia în

promovarea %i protejarea intereselor na$ionale ale acestei super-puteri. Deoarece în

timpul r "zboiului rece, SUA au considerat c" multe conflicte ar putea oferi URSS

oportunitatea de a interveni %i de a-%i extinde influen$a, ele au c"utat, de cele mai

multe ori, s" intervin" spre a g"si solu$ii de rezolvare a conflictelor, medierea fiind

un instrument potrivit în acest scop. În plus, SUA au fost de multe ori solicitate de

c"tre statele mai mici, angajate în conflicte, de a interveni în calitate de mediator,

datorit" puterii %i prestigiului de care se bucurau.

Modelele bazate pe promovarea intereselor mediatorilor nu s-au schimbat

prea mult de la sfâr %itul r "zboiului rece, de%i nivelul de preg"tire %i capacitatea de

r "spuns a mediatorilor s-a modificat. SUA se dovedesc mult mai pu$in doritoare s"

medieze ca în trecut, re$inerea sa de a se angaja în mediere putând fi explicat" prin

percep$ia c" de fapt conflictele altor actori constituie acum o mai mic" amenin$are la

adresa securit"$ii SUA, decât în timpul r "zboiului rece. Nu trebuie neglijat faptul c",

astfel, SUA î%i p"streaz" o marj" de manevr " practic nelimitat".

Pe de alt" parte, Rusia a r "mas înc" activ" în spa$iul ex-sovietic. În acest"

zon" influen$a sa este semnificativ", interesele sale continu" s" fie predominante %i,de asemenea, pericolele la adresa securit"$ii sale sunt cele mai mari.


15/20

NECLASIFICAT


O modificare notabil" poate fi constatat" în ceea ce prive%te $"rile

occidentale, unde preocup"rile umanitare ale opiniei publice joac" un rol mult mai

important în modelarea politicii externe, decât în trecut. Necesitatea de a r "spunde

cerin$elor opiniei publice a determinat ac$iunile unor guverne care au intervenit în

conflicte externe, inclusiv în r "zboaie civile, chiar atunci când acestea nu influen$au

în mod direct interesele de securitate ale $"rilor respective.

Deoarece medierea implic" costuri mai reduse pentru puterea interven$ionist"

decât ac$iunile militare, mai ales dac" este întreprins" prin intermediul organiza$iilor

interna$ionale, constat"m c" medierea colectiv" se situeaz" pe o tendin$" ascendent".

Exemplele includ ac$iunile de mediere din Afganistan, Haiti, Liberia, Sierra Leone,

Angola, Mozambic, Congo, Ruanda, Burundi, Somalia, Sudan %i fosta Iugoslavie.

Medierea de c"tre puterile mici %i mijlocii este, de asemenea, motivat" de

c"tre interesele proprii ale acestora, multe dintre ele în leg"tur " cu probleme interne.

Asemenea preocup"ri se refer " de multe ori la posibilitatea ca un conflict s" se

extind" pe teritoriul mediatorului, teama ca într-un conflict local s" intervin" %i al$i

actori din exterior, re$inerea de a se implica într-un conflict de partea unuia sau

altuia dintre beligeran$i, încercarea de a promova norme %i reguli care s" protejeze

chiar securitatea mediatorului, încercarea de a promova rolul mediatorului într-o

regiune sau zon".

Puterile mici %i mijlocii urm"resc de cele mai multe ori ca prin ac$iunile de

mediere întreprinse s"-%i consolideze prestigiul %i influen$a în plan regional. Algeria

a mediat între SUA %i Iran în problema ostaticilor de la Ambasada American" din

Teheran în 1980, în speran$a c" aceast" ac$iune de mediere va genera bun"voin$a

SUA %i va îmbun"t"$i rela$iile dintre Algeria %i SUA, având în vedere sprijinul

acordat pân" atunci de c"tre SUA Marocului în problema Saharei Occidentale. (ara

noastr " a încercat s" joace un rol de mediere în rela$iile dintre Israel %i organiza$iile

palestiniene, cât %i în rela$iile Israelului cu $"rile arabe, contribuind în mod


16/20


17/20

NECLASIFICAT


CONCLUZII

Se apreciaz" c" exist" dou" categorii în care pot fi împ"r $ite c"ile de

solu$ionare pa%nic" a conflictelor prev"zute de Carta ONU: prima categorie include

negocierile, ancheta, medierea, concilierea %i bunele oficii, iar cea de-a doua

categorie cuprinde arbitrajul, calea judiciar " %i recurgerea la organisme %i acorduri.

Prima categorie con$ine c"ile mai pu$in formalizate, cu norme cutumiare %i reguli

ad-hoc, nestructurate rigid. Ea are ca nucleu negocierile pe care celelalte forme o

preg"tesc, asist" sau o preced. Ea este sensibil" la context %i circumstan$e, creeaz"

solu$ii adaptate la caz, recurge la resursele de experien$", la intui$ie %i ra$ionament

inovativ al profesioni%tilor implica$i. De asemenea, $ine seama de opiniile %i

pozi$iile p"r $ilor în cauz", de interac$iunea lor %i urm"re%te ca solu$ia s" fie fructul %i

rezultatul str "duin$ei acestora.

A doua categorie, începând cu arbitrajul, ascult", analizeaz" %i decide,

indiferent dac" p"r $ile negociaz" sau nu. Începând cu calea judiciar " are reguli %i

proceduri precise înscrise în acordurile interna$ionale.

Organismele interna$ionale intr " %i ele u%or în rolul de instan$e, de%i pot apela la

metodele primei categorii. Oricum, aceast" a doua categorie î%i dezv"luie

însemn"tatea doar în situa$ia în care mijloacele primei categorii par epuizate. Faptul

c" negocierea %i medierea sunt c"ile pa%nice cel mai frecvent utilizate la începutul

celui de-al treilea mileniu, îndeamn" la examinarea mai aprofundat" a resurselor pe

care ele le ofer " prevenirii %i solu$ion"rii conflictelor.


18/20

NECLASIFICAT


BIBLIOGRAFIE

Legi, instruc & iuni, documente oficiale:

• Strategia de Securitate Na$ional" a României, http://www.precidency.ro, 2006

• Tratatul Atlanticului de Nord , Washington, aprilie, 1949.

• Declara$ia %efilor de stat %i guvern participan$i la reuniunea Consiliului

Atlanticului de Nord, Bruxelles, 10-11 ianuarie 1994.

• Documentul cadru al Parteneriatului pentru Pace, Bruxelles, 10-11 ianuarie 1994.

• Carta Na ! iunilor Unite, www.un.org/aboutun/charter/index.html

•

Manualul NATO, Biroul de Informa$ii %i Pres" al NATO, Bruxelles, 2001• Manualul NATO, Biroul de Informa$ii %i Pres" al NATO, Bruxelles, 2006

• NATO Chronology Handbook , Bruxelles, 1999

• NATO în secolul XXI, Biroul de Informa$ii %i Pres" al NATO, Bruxelles, 2004

Lucr $ri de specialitate din literatura autohton$ %i literatura str $in$:

•

FRUNZETI Teodor, Conflict "i negociere în rela ! iile interna ! ionale, curs,Editura Universit"$ii Na$ionale de Ap"rare „Carol I”, Bucure%ti, 2011

• BUZAN, Barry, WAWER,Ole and Jaap de Wilde, Security: A New

Framework for Analizis ,C.P.Bertlesman Foundation Publishiers,2000;

• CHOMSKY, Noam - America în c#utarea domina ! iei globale: Hegemonie

sau Supravie ! uire , Editura Antet, 2003

•

DEBRAY, Regis - Schimbarea ordinii globale (coordonator: Nathan

Gardels), Ed. Antet, 2002

• DEUTSCH, Karl - Crisis Decision-Making. The Information Approach, 1982

• DOLGHIN, Nicolae - Geopolitica. Dependen ! ele de resursele energetice,

Editura UNAp, Bucure%ti, 2004

• Herman, Charles - Crises in Foreign Policy. A Simulation Analysis,

Indianapolis, 1969.


19/20

NECLASIFICAT


• GHIBA, Daniel, Elemente specifice privind planificarea opera ! iilor de

men ! inere a p#cii, în volumul sesiunii de comunic"ri %tiin$ifice cu participare

interna$ional" Securitate "i ap#rare în Uniunea European#, Bucure%ti, Editura

Universit"$ii Na$ionale de Ap"rare „Carol I”, 2008.• GHIBA, Daniel, Opera ! ii de men ! inere a p#cii – obiective, caracteristici,

principii, în volumul sesiunii de comunic"ri %tiin$ifice cu participare

interna$ional" Securitate "i ap#rare în Uniunea European#, Bucure%ti, Editura

Universit"$ii Na$ionale de Ap"rare „Carol I”, 2008.

• GHIBA, Daniel, Coordonatele cooper #rii "i interesele geostrategice în zona

M #rii Negre, în volumul sesiunii simpozionului %tiin$ific Factorii de risc din

zona extins# a M #rii Negre ce pot afecta interesele României, Bucure%ti,

Editura Universit"$ii Na$ionale de Ap"rare „Carol I”, 2008.

• GHIBA, Daniel, Cr "ciun, M"d"lina Daniela, Adaptarea strategiilor

organiza ! iilor interna ! ionale la provoc#rile mediului de securitate, în volumul

sesiunii de comunic"ri %tiin$ifice cu participare interna$ional" Stabilitate "i

securitate regional #, Bucure%ti, Editura Universit"$ii Na$ionale de Ap"rare

„Carol I”, 2009.

• GHIBA, Daniel, Cr "ciun, M"d"lina Daniela, Determin#ri strategice privind

participarea la opera ! iile întrunite multina ! ionale, în volumul sesiunii de

comunic"ri %tiin$ifice cu participare interna$ional" Stabilitate "i securitate regional #,

Bucure%ti, Editura Universit"$ii Na$ionale de Ap"rare „Carol I”, 2009.• GEAM) NU Grigore, „Drept Interna ! ional Public”, Editura Didactic# "i

Pedagogic# , Bucure%ti, 1983.

• ASH Timothy Garton, Lumea liber #. America, Europa "i viitorul

surprinz #tor al Occidentului, traducere Anton Lep"datu, Editura Incitatus,

Bucure%ti, 2006

Reviste de specialitate:


20/20

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT20 di 20

• NATO Review, NATO after Bucharest , NATO Public Diplomacy Division,

2008.

• NATO Topics, Istanbul Cooperation Initiative (ICI) Reaching out to the

broader Middle East , 15 Oct, 2008.• Revista NATO, Deschiderea c#tre zona mediteranean# "i Orientul Mijlociu

extins, NATO Public Diplomacy Division, 2004.

• Revista NATO, NATO în secolul 21, NATO Public Diplomacy Division,

2004.

Pagini web:

•

www.mae.ro

• www.nato.int

• www.summitbucharest.ro

• www. dri.Gov.ro

• www.research-repository.st-andrews.ac.uk

Solutii Non-militare de Prevenire a Conf

Documents

Transcript of Solutii Non-militare de Prevenire a Conf