UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

SPECIALIZAREA

Dezvoltare Rurala

=CURSURI DE ZI=

TEMA PROIECTULUI:

Metode de protectie a solului

  

Prof.Coordonator : Masterand :

Cristina Buzatu Hanganu Andreea – Georgiaana

Metode de protectie a solului.

SOLURILE IN JUDETUL VASLUI.

Introducere

Prin poziţia, natura şi rolul său solul este un component al biosferei şi produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând o zonă specifică de concentrare a organismelor vii, a energiei acestora, produse ale metabolismului şi descompunerilor. Solul şi vegetaţia acoperă scoarţa terestră, formează o unitate inseparabilă, sistemul pedoecologic mondial, sistem in care planta şi solul activeaza impreună.

1. Calitatea solurilor

Pe teritoriul judeţului Vaslui, prezenta orizontului A molic, constituie diagnosticul pentru clasa molisoluri, care se datoreşte procesului caracteristic de formare, determinat de condiţiile specifice de solificare. Predomină in zonă soluri cernoziomice şi soluri cenuşii.

Tipurile de sol identificate şi suprafeţele lor sunt cuprinse in tabelul de mai jos: Nr.crt.

Clasa de soluri Tipul de sol SimbolSuprafaţa (ha)

%

1 MolisoluriCernoziom tipic erodat CZ 42.400 10.6Cernoziom combic levigat CC 108.712 27.1Sol cenuşiu erodat CN 10.354 2.6

2 ArgiluvisoluriSol brun argiloiluvial erodat şisol brun luvic

BD + BP 45.690 11.4

3 HidromorfeLacoviste salinizată LC 8.416 2.1Sol negru de fâneaţă şi sol gleic NF 5.382 1.3

4 HalomorfeSoloneţ, Solonceac şi alte soluri sărăturate

SN – SC 2.208 0.6

5Soluri neevoluate

Sol nisipos PS 13.930 3.5Sol aluvial si aluvio-coloidal, gleizate sau salinizate

SA + CO 66.982 16.7

Protosoluri aluviale (aluviuni) AA 14.455 0.4Soluri neevoluate (Regosol, Erodisol)

ER 32.688 8.2

6 -Complexe de soluri în zone de alunecare si erodate

- 61.555 15.5

TOTAL SUPRAFAŢĂ AGRICOLĂ - 399.762 100

Tabel 1.

1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă

Repartiţia terenurilor pe grupe de folosinţă este redată în tabelul următor:

I. Terenuri agricole (ha) II. Terenuri neagricole (ha)

1. Arabil = 287.307 1. Păduri = 78.0022. Păşuni = 76.000 2. Ape, bălţi = 8.1683. Fâneţe = 18.614 3. Drumuri = 11.2424. Vii = 14.656 4. Curţi, construcţii = 14.8205. Livezi + grădini = 3.185 5. Teren neproductiv = 19.846TOTAL AGRICOL = 399.762 TOTAL NEAGRICOL = 132.078

TOTAL I + II = 531.840

Tabel 2.

Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viaţă al plantelor şi de a face posibilă obţinerea de producţii vegetale. Această proprietate poartă numele de fertilitate, solul devenind o condiţie vitală pentru “existenţa şi perpetuarea generaţiilor viitoare”.

Analizând tipurile de sol, din judet, din punct de vedere al fertilităţii naturale, rezultă că cele mai fertile soluri sunt: cernoziomul cambic (108.712 ha), cernoziomul tipic (42.400 ha), solurile cenuşii (10.354 ha), solul brun argiloiluvial şi brun luvic (45.690 ha), iar cele cu o fertilitate scăzută fiind lacoviştea salinizată (8.416 ha) şi solurile halomorfe (2.208 ha).

1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

Structura terenurilor agricole in judeţul Vaslui pe clase de calitate şi categorii de folosinţă este redată în tabelele de mai jos:

Clasa de calitate

Categoria de folosinţa a suprafeţei agricole - ha Total suprafaţă agricolă pe clase de calitateArabil

Păşuni, fâneţe

ViiLivezi, grădini

I 21.465 244 401 18 22.128II 85.983 3.905 2.372 200 92.460III 107.580 16.182 5.237 789 129.788IV 43.311 28.594 4.016 1.000 76.921V 28.968 45.689 2.630 1.178 78.465

TOTAL 287.307 94.614 14.656 3.185 399.762

Tabel 3.

Din analiza tabelului se costată că ponderea o deţin terenurile din clasa a 3-a de bonitate cu suprafaţa de 129.788 ha.

1.3. Actiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologica a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor .

Situaţia suprafţelor degradate în anul 2003 se prezintă astfel:

a) Soluri degradate cu exces de umiditate sunt în suprafaţă de 16.641 ha. Excesul de umiditate imprimă procesului de formare şi evoluţie a solului

anumite particularităţi specifice. Dacă excesul de umiditate este temporar, pentru solurile hidromorfe, procesul de reducere alternează cu procesul de oxidare. Regimul hidric al solurilor cu exces de umiditate se caracterizează prin faptul că aportul de apă din precipitaţii (eventual inundaţii) şi stratul acvifer freatic este mai mare decât pierderile apei prin evapo-transpiraţie, scurgeri şi infiltrare.

Deci, rezultă că solurile cu exces de umiditate pot fi intâlnite mai ales în zone cu exces de precipitaţii, în luncile cursurilor de ape, pe formele de relief depresionare şi în regiuni cu câmpii joase, unde nivelul apelor freatice este ridicat, iar drenajul extern al solului este defectuos.

Excesul de umiditate din solurile hidromorfe nu dăuneaza plantelor în mod şi mai ales prin faptul că ocupând spaţiul lacunar al solului înlătură aerul, reducându-l cantitativ. In această situaţie se schimbă şi compoziţia aerului (creşte cantitatea de CO2

cu până la 8%), scade conţinutul de oxigen; procesele de reducere în general determină şi o scădere a raportului dintre Fe +3 si Fe+2.

De remarcat că, compuşii fierului bivalent au o influenţă nocivă asupra plantelor atât în mod direct cât şi prin reacţia cu formele mobile de fosfor şi azot. Astfel s-a costatat că o parte din fosfaţii asimilabili se fixează sub formă de fosfaţi de fier, aluminiu şi mangan, nitrificarea este mult redusă iar nitraţii existenţi sunt folosiţi de către unele microorganisme anaerobe.

Pe de altă parte, solurile cu exces de umiditate se incălzesc greu, primăvara rămân reci, iar zăpada se topeşte greu. In concluzie excesul de apă şi lipsa de aer în profunzime, fac ca rădăcinile plantelor să se dezvolte mai mult la suprafată, iar in perioadele secetoase suferă de lipsă de apă.

Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate se poate face prin:- desecarea apelor de suprafată;- drenajul apelor freatice sau desecarea combinată cu drenajul;- amendarea chirnică a solurilor sau fertilizarea cu îngrăşamânt organic 40 – 60 t/ha pentru refacerea proprietăţilor fizico-chimice a acestor soluri.

Oricum, măsurile ameliorative vizează mai întâi înlăturarea cauzelor care produc excesul de umiditate şi apoi combaterea consecinţelor negative.

Dupa obiectivele propuse si gradul de complexitate, lucrările destinate ameliorării solurilor cu exces de umiditate, pot fi considerate de natură:

- agrotehnică (adica modul de lucrare a solului);- agropedoameliorativă (nivelarea de exploatare, modelarea în benzi cu coame, şanturi colectoare provizorii sau permanente, afinarea adâncă, drenajul cârtiţă);- hidroameliorative înlăturarea apelor provenite din perimetrele învecinate înlăturarea apelor stagnante, amenajarea corectă a sistemelor de irigaţii, drenarea).

Urmarea eliminarii excesului de umiditate o constituie creşterea proporţiei de aer din spaţiul lacunar. Datorită unei bune aerisiri se intensifică procesele de oxidare a materiei organice si a compuşilor minerali ceea ce duce la sporirea cantităţii de substanţe nutritive sub formă asimilabile, concentraţia soluţiei solului şi coagularea coloizilor cu efect asupra formării structurii, a îmbunătăţirii a porozităţii.

b) Solurile acide in judeţul Vaslui sunt în suprafaţa de 2.127 ha. Aceste terenuri au fost identificate în perimetrul comunelor: Albeşti, Berezeni, Epureni, Griviţa, Hoceni, Roşieşti, Tutova, Vinderei şi Vutcani.

Una din însuşirile de bază ale solurilor acide constă în debazificarea accentuată a complexului coloidal, locul bazelor (Ca, Mg) fiind luat de H+ si Al+3 schimbabil.

Ca urmare a acestui fapt solurile acide au valori de pH mai mici de 5.5, coborând pâna la 3.5 aşa cum este cazul podzolurilor.

c) Solurile sărăturate (halomorfe ) însumează suprafaţa de 2723 ha pe teritoriul judeţului Vaslui. Aceste suprafeţe se gasesc in zona luncii Prutului (Albita - Falciu) si in partea sudica a bazinului hidrografic al râului Bârlad (Banca, Blageşti, Dragalina, Gageşti, Măluşteni, Pogona şi Tutova). Acest tip de soluri se caracterizează fie prin conţinutul excesiv de săruri uşor solubile (în cazul solurilor saline = solonceacuri), fie prin conţinutul de sodiu schimbabil (în cazul solurilor alcalice = soloneţuri), fie de amândoua (salonceac alcalizat). Pentru formarea solurilor saline şi alcalice este determinant crearea unui complex de condiţii, în care rolul primordial revine reliefului depresionar şi adincimii mici la care se găsesc apele freatice mineralizate.

d) Solurile nisipoase totalizează suprafeţe de 11.930 ha şi acestea sunt răspândite în albiile majore ale cursurilor de apă. Acest tip de soluri având o textură grosieră (nisipoasă, nisipo-lutoasă), în principal prezintă două însuşiri negative:- rezistenţă slabă la acţiunea erozivă a vântului;- fertilitatea scazută, ca urmare a unui conţinut redus de substanţe coloidale (argilă şi humusul) şi substanţe nutritive.

e) Solurile erodate sunt în suprafaţă de 30.307 ha din care afectată de:- eroziunea de suprafaţă = 26.447 ha (reprezentând şiroiri şi rigole);- eroziunea de adâncime = 3.860 ha (reprezentând ogaşe şi ravene).

Examinând situaţia pe judeţe, rezultă că cea mai mare suprafaţă arabilă afectată de eroziune se gaseşte în judeţul Vaslui.

f) Soluri cu fenomene de alunecare sunt în suprafaţă de 7.922 ha. Aceste alunecări se datoresc:

- în primul rând defrişării de vegetaţie forestieră (în special în sectorul privat) şi a perdelelor de protecţie (livezi);- în al doilea rând a exploatării neraţionale a solurilor de pantă (prin lucrări agricole pe linia de cea mai mare pantă, păşunat excesiv, prin desţeleniri).

Solurile degradate, aflate in judeţ pot fi cel puţin stagnate în evoluţia lor, dacă s-ar aplica o parte din măsurile ameliorative şi suprafeţele degradate s-ar micşora inevitabil.

1.4. Reducerea efectelor secetei şi combaterea deşertificării .

Pentru a exprima legătura dintre climă şi sol, în ţara noastră se utilizează indicele de ariditate «  de Martonne ». Judeţul Vaslui se încadrează în provincia climatică Dfbx cu valori ale indicelui de ariditate 25 .

În agricultură reducerea efectelor secetei se realizează prin amenăjările de irigaţii funcţionale pe 29926 ha în lunca râurilor Prut şi Bârlad, iar domeniul silvic în 2003 s-a realizat plantarea pe 633 ha .

2.2. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din judeţul Vaslui :

Solurile sunt supuse la o gamă variată de impacturi tot mai intense, sau intensifică fenomene şi procese dăunatoare calităţii lor. Extinderea suprafeţelor cultivate, exploatarea neraţională a terenurilor agricole în condiţiile aplicării unor măsuri agrotehnice insuficient fundamentate ştiinţific, etc. sunt cauze care fac ca solul să nu-şi mai poată îndeplini, în parte sau în totalitate, funcţiile sale fundamentale de suport şi mediu de viaţă şi de principal mijloc de producţie vegetală agricolă şi forestieră.

2.1. Îngrăşăminte

În tabelul 5.2.1. este redată situatia folosirii îngrăşămintelor chimice şi naturale în 2003.

Ponderea cea mai mare o au îngrăşămintele chimice pe bază de azot. Aplicarea sistematică şi de lungă durată a îngrăşămintelor cu azot cu potenţial de acidifiere, pe soluri necarbonatice şi mai ales cele afectate de eroziunea hidrica poate duce la acidifierea solului, la scăderea recoltelor şi chiar a calităţii produselor agricole. Experienţa practică arată că pentru prevenirea poluării solului, pentru fiecare 100 kg. azotat de amoniu aplicat trebuie cel puţin 50 kg. de carbonat de calciu.

Tip de îngrăşământSuprafaţa fertilizată (ha)

Cantitate (tone/an)

% din suprafaţa arabilă

Observaţii

Îngrăşăminte chimice aplicate TOTAL- azotoase

147.57684.424

9.5165.981

51,3629,4

--

- fosfatice- potasice

57.7435.409

3.074461

20,11,9

--

- organice 11.657 242.913 4,06 -

- amendamente - - - -

Tabel 4

2.2. Produse fitosanitare

Pentru combaterea buruienilor, a bolilor şi dăunătorilor, suprafeţele tratate cu pesti-cide sunt foarte reduse între 9 – 13% din suprafaţa arabilă, situaţie prezentată sintetic în tabelul 5.2.2.

Nr. crt.

Tip produs Suprafaţa (ha)

Cantitate / an Observaţiikg / ha tonă

1. Erbicide 83.212 3,09 257,6 -2. Fungicide 13.144 1,21 52,2 -3. Insecticide şi

acaricide17.458 2,25 10,03 -

Tabel 5

2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice

În ultimul deceniu, în judeţ, activitatea de creştere a animalelor în sistem industrial, s-a redus foarte mult. Activitatea de creştere se mai întâlneşte în unităţile:

-SC AVICOM Vaslui SA care are în stoc 30000 tone dejecţii de păsări compostate, depozitate pe o platformă neamenajată în suprafaţă de 8000 mp. Anual valorifică cca 3000 tone gunoi producătorilor agricoli din localităţile Bustea şi Muntenii de Jos. Platforma poziţionată în apropierea unităţii, pe teren şes afectează calitativ solul şi pânza de apă freatică prin descompunerea în timp a gunoiului de grajd.

-SC SAFIR Văleni SRL are două ferme amenajate pentru creşterea păsărilor la Micleşti şi Roşieşti cu o cantitate anuală de gunoi produsă de 360 tone. Acest gunoi este depozitat în platforme temporare pentru fermentare.

-SC AGRIVAS Lipovăţ SRL produce anual cca 80 tone gunoi de păsări compostat pe care le depozitează în platformă neamenajată pentru fermentare pe teren şes.

-SC AGROCOMPLEX Bârlad SA –ferma de vaci Bădeana cu o producţie de gunoi anuală de cca 15000 tone depozitată în platforme neamenajate pentru fermentare.

2.4.Irigaţii

Terenurile amenajate prin lucrări de îmbunătăţiri funciare se prezintă astfel:

Nr. crt.

Denumirea obiectivului (lucrării) Suprafaţa (ha)

1 Irigaţii 29.9262 Drenaje şi desecări 41.6533 Lucrări CES 195.600

Total Lucrări de Îmbunătăţiri Funciare 267.179

Tabel 6

3.3. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Normele tehnice de protecţia solului constau în prevenirea poluării solului datorită:

- degradării stării fizice;- acidifierii ca urmare a aplicării unor îngrăşăminte chimice cu potenţial de

acidifiere;- dereglării regimului de nutriţie din sol (exces sau carenţă);- eroziunii;- excesului de apă;- sărăturării secundare;- poluării chimice şi biologice.

În judeţul Vaslui, urmare a aplicării Legii fondului funciar nr.18/1991, există un număr mare de proprietari care îşi lucrează terenul individual. Fiind zonă colinară, terenurile proprietate sunt orientate pe linia de cea mai mare pantă, lucrările agricole executându-se pe direcţia deal-vale. În acest mod se favorizează producerea fenomenului de eroziune a cărui evoluţie a fost menţionată. Suprafaţa terenului arabil în 2003 creşte cu 0,27 % (aproape nesemnificativ) faţă de 2002, iar plantaţiile viticole şi pomicole scad semnificativ cu 6,48 – 23,74 %.Cauzele ce determină această scădere sunt costurile ridicate de întreţinere al plantaţiilor, precum şi vârsta de exploatabilitate destul de mare.

3.1.Evoluţia utilizării solului de către agricultură .

Nr. crt.

Categoria de folosinţă

Suprafaţa (ha) % Observaţii2002 2003

1. Arabil 287594 287307 + 0,1 -2. Păşuni - fâneţe 95517 94614 -0,1 -3. Vii 14988 14656 -0,1 -4. Livezi 3035 3185 -0,04 -5. Total agricol 401134 399762 - 0,14 -

Tabel 7

3.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Suprafaţa terenului arabil în 2003 creşte cu 0,8% faţă de 2002, iar la fâneţe şi păşuni creşterea se realizează cu 2,8%. Acesta se realizează urmare a scăderii suprafeţelor plantate cu vii (hibride şi nobile) şi livezi cu 2,3-3,2 %, urmare a costurilor ridicate de întreţinere a plantaţiilor, dar şi a vârstei de exploatabilitate destul de mare.

3.3. Evolutia şeptelului (bovine, porcine, păsări)

În sectorul zootehnic se înregistrează uşoare creşteri la toate categoriile de animale în 2003 faţă de 2002, după cum urmează:

Nr. crt.

Categorii de animale

Efective ( nr. de capete) Evoluţia ( %)

Observaţii2002 2003

1. Bovine - Total 63100 74200 117,59 -2. Vaci lapte 32640 43300 1132,66 -3. Alte bovine

(bubaline)- - - -

4. Ovine şi caprine 214400 230100 107,33 -5. Porcine 66400 92600 139,45 -6. Păsări 1275000 1275500 127,8 -7. Găini ouătoare 740600 740600 119,97 -8. Cabaline 32905 35000 106,36 -9. Animale - blană 86 - - -

Tabel 8

În acelaşi timp în judeţ figurează un număr de 1700 apicultori răspândiţi pe întreg arealul judeţului, cu un efectiv de 35000 familii de albine. În medie aproximativ

1000-1500 familii de albine/an din judeţ sunt afectate de intoxicaţiile chimice în urma efectuării tratamentelor diverselor culturi, fără a se respecta prevederile legale de anunţare a proprietarilor de stupi.

4. Răspunsuri

4.1. Măsuri de mediu legate de agricultură

Normele tehnice de protecţie a solului constau în prevenirea poluării solului datorită :

- degradării stării fizice; - acidifierii ca urmare a aplicării unor îngrăşăminte chimice cu potenţial de

acidifiere ;- dereglarea regimului de nutriţie din sol (exces sau carenţă) ;- eroziunea de suprafaţă şi de adâncime ; - excesului de umiditate ;- sărăturării secundare ;- poluării chimice şi biologice.

4.2. Impactul sectorului agricol asupra mediului

În judeţul Vaslui urmare a aplicării Legii fondului funciar nr 18/1991 şi Legii 1/2000 există un mare număr de proprietari care îsi lucrează terenul individual. Fiind zonă colinară terenurile proprietate sunt orientate pe linia de cea mai mare pantă, lucrările agricole executându-se pe directia deal – vale. Astfel se favorizează producerea fenomenului de eroziune de suprafaţă.

4.3. Utilizarea solului

În cadrul SC AGRISEM SA Fălciu unde textura solului este nisipo-lutoasă şi luto-nisipoasă, cu sprijinul Direcţiei Silvice Vaslui-O.S.Epureni, s-a proiectat realizarea unei perdele forestiere de protecţie cu lungimea de 75 km. Din l994 şi până în prezent s-au realizat perdele forestiere cu lăţimea de 8m şi lungimea de 27 km, scotându-se din circuitul agricol o suprafaţă de 21,6 ha.

Aceste perdele forestiere realizate sunt întreţinute corespunzător şi îşi îndeplinesc rolul de protecţie pentru care au fost realizate.

Concluzii

Eroziunile conduc la distrugerea solului, pierderea fertilităţii, colmatarea văilor cursurilor de apă şi a acumulărilor.

Solul conţine substanţe organice, dar receptează în acelaşi timp (prin chimizare-fertilizare, irigaţii, depuneri emisii) cantităţi relativ mari de substanţe organice şi chimice de diferite tipuri şi cu diferite niveluri de toxicitate.

În condiţiile aplicării Legii fondului funciar, apar o serie de noi aspecte care prin efectul lor agresează solul. Astfel se execută lucrări agricole, fără respectarea tehnologiilor adecvate, se execută arături perpendiculare pe curbele de nivel, se efectuează fertilizări în perioade necorespunzătoare, se distrug benzile înierbate, lucrările de combatere a eroziunii, lucrările de desecare şi drenaj.

O altă agresare a solului se manifestă prin: ocuparea de suprafeţe prin depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere

şi industriale; depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi dejecţiilor animaliere

provenite de la complexele de creştere a animalelor; depozitarea sau chiar stocarea temporară de îngrăşăminte şi pesticide.