Societatea in comandita simpla

Noţiunea şi caracteristicile societăţii în comandită simplă

Societatea în comandită a apărut în Evul Mediu, într-o perioadă când deţinătorii de capitaluri (clericii, nobilii şi militarii) au căutat o soluţie de a le investi în mod profitabil. Dreptul canonic şi poziţia lor socială nu le permiteau să aibă calitatea de comerciant ori să împrumute bani cu dobândă. Pentru a investi sumele de bani de care dispuneau, persoanele respective au apelat la contractul de commenda. Conform acestui contract, deţinătorii de capitaluri puneau anumite sume de bani la dispoziţia unor negustori sau căpitani de corăbii pentru a fi folosite în afaceri şi a împărţi beneficiile, fără a pune în pericol rangul, poziţia şi averea lor. Ei riscau să piardă numai sumele de bani încredinţate, iar riscul afacerilor aparţinea comercianţilor specializaţi.Societatea în comandită se bazează pe încredere; comanditarii, care au bani şi vor să-i investească fără să rişte o răspundere nelimitată, încredinţează sumele de bani comanditaţilor, care nu au suficient capital, dar au iniţiativă şi vor să desfăşoare o activitate comercială în scopul obţinerii unui profit.

1. Definiţia societăţii în comandită simplă

Pe baza dispoziţiei art. 3 din Legea nr. 31/1990 şi a definiţiei generale a societăţii comerciale, doctrina comerciala a definit societatea în comandită simplă ca fiind „o societate constituită prin asociere, pe baza deplinei încrederi, a două sau mai multor persoane, care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfăşura o activitate comercială, în scopul împărţirii profitului şi în care răspund pentru obligaţiile sociale, după caz, nelimitat şi solidar (asociaţii comanditaţi) sau în limita aportului lor (asociaţii comanditari)“.

2. Caracterele societăţii în comandită simplă

Pe baza definiţiei date au fost stabilite următoarele caractere ale acestei forme juridice de societate comercială:a) asocierea se bazează pe încrederea deplină a asociaţilor comanditaţi şi comanditari; societatea în comandită simplă, ca şi societatea în nume colectiv, are un caracter „intuitu personae“.b) capitalul social al societăţii este divizat în părţi de interes, care nu sunt reprezentate prin titluri;c) răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile sociale este diferită; asociaţii comanditaţi răspund nelimitat şi solidar1 (au acelaşi statut ca şi asociaţii din societatea în nume colectiv) iar asociaţii comanditari răspund în limita aportului lor la capitalul societăţii în comandită simplă.

1 Asociatii comanditati au acelasi statut jurijic ca si asociatii societatii in nume colectiv. In consecinta, ca si asociatii in nume colectiv, comanditatii nu au calitatea de comerciant. Daca asociatii comanditati nu au calitatea de comerciant, cu atat mai mult, aceasta caliate nu o au asociatii comanditari. In dreptul francez, comanditatii sunt considerati comercianti, pe cand comanditatii necomercianti. A se vedea M. de Juglart, B. Ippolito, op.cit., vol. II, p. 341.

1

Exceptând regulile speciale prevăzute de Legea nr. 31/1990 pentru această formă de societate, societatea în comandită simplă este guvernată în cea mai mare parte de aceleaşi reguli şi principii ca şi societatea în nume colectiv.

Constituirea societăţii în comandită simplă

Actul constitutiv al societăţii în comandită simplă este contractul de societate care trebuie încheiat în formă autentică şi să cuprindă elementele obligatorii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 31/1990.a) Asociaţii unei societăţi comerciale în comandită simplă pot fi atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice.Numărul asociaţilor nu este stabilit de lege, dar în mod obligatoriu trebuie să existe cel puţin un asociat comanditat şi un asociat comanditar. Categoria din care face parte fiecare asociat trebuie să se precizeze în contractul de societate.b) Firma societăţii în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţii comanditaţi, cu menţiunea „societate în comandită“ scrisă în întregime (art. 33 din Legea nr. 26/1990).Numele asociatului comanditar nu poate figura în firma societăţii deoarece acest asociat are o răspundere limitată pentru obligaţiile sociale. Dacă numele unui comanditar figurează, cu consimţământul său, în firma societăţii, asociatul respectiv devine răspunzător nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii. Aceleaşi consecinţe le are introducerea numelui unei persoane străine de societate în firma acesteia.După înregistrarea societăţii în comandită simplă, orice act emis de societate trebuie să menţioneze firma, forma juridică şi sediul societăţii, precum şi codul unic de înregistrare în Registrul Comerţului (art. 29 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului).c) Administratorii societăţii în comandită simplă nu pot proveni decât din rândul asociaţilor comanditaţi (art. 88 din Legea nr. 31/1990). Ei pot fi persoane fizice sau juridice, iar în contractul de societate trebuie menţionate numele sau denumirea administratorilor, precum şi puterile acestora cu precizarea celui care reprezintă societatea (art. 7 lit. e din lege).Formalităţile necesare constituirii societăţii în comandită simplă sunt cele obişnuite pentru orice formă juridică de societate şi reglementate de Legea nr. 31/1990.Prin întocmirea actului constitutiv (contractul de societate) şi înregistrarea în Registrul Comerţului, societatea în comandită simplă dobândeşte personalitate juridică cu toate consecinţele ce rezultă din această calitate.

Funcţionarea societăţii în comandită simplă

1. Luarea deciziilor asociaţilor

Societatea în comandită simplă nu are instituţionalizată o adunare generală a asociaţilor. Toţi asociaţii comanditaţi şi comanditari deliberează şi decid asupra problemelor esenţiale ale societăţii. Şi în cazul acestui tip de societate se aplică dispoziţiile referitoare la luarea deciziilor în cadrul societăţii în nume colectiv (art. 90 din Legea nr. 31/1990).Votul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social adoptă decizii referitoare la:

2

a) alegerea unuia sau mai multor administratori ai societăţii şi revocarea lor în condiţiile art. 77 din lege;b) rezolvarea divergenţelor dintre administratori (art. 76);c) aprobarea bilanţului contabil al societăţii (art. 86 din lege); d) răspunderea administratorilor (art. 86).Prin votul adoptat de toţi asociaţii se adoptă deciziile privind revocarea administratorilor care au fost numiţi prin contractul de societate şi altele referitoare la modificarea actului constitutiv al societăţii.Votul se exercită proporţional cu participarea la capitalul social, în afară de cazul când prin contractul de societate s-a dispus altfel.Asociatul care, într-o operaţiune determinată, are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare cu cele ale societăţii nu poate participa la nici o deliberare sau decizie privind această operaţiune. În cazul încălcării acestei interdicţii, asociatul culpabil este răspunzător pentru prejudiciile cauzate societăţii, dacă fără votul său nu s-ar fi obţinut majoritatea certă (art. 79 din Legea nr. 31/1990).Orice asociat poate cere instanţei judecătoreşti anularea oricărei decizii considerate contrară faţă de prevederile actului constitutiv sau de lege.

2. Administrarea şi controlul societăţii în comandită simplă

a) Administrarea societăţii în comandită simplă se va putea încredinţa unuia sau mai multor asociaţi comanditaţi (art. 88 din Legea nr. 31/1990).Actele juridice care angajează societatea nu pot fi încredinţate asociaţilor comanditari, care au o răspundere limitată, ci numai asociaţilor comanditaţi, care răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii. Măsura excluderii asociaţilor comanditari de la administrarea societăţii este menită să apere interesele terţilor.Legea prevede anumite cazuri în care se recunoaşte asociaţilor comanditari dreptul de a participa la numirea şi revocarea administratorilor, precum şi dreptul de a acorda, în limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operaţiile care depăşesc puterile lor (art. 89 alin. 2 din Legea nr. 31/1990).În cazul în care sunt desemnaţi mai mulţi administratori şi prin actul constitutiv s-a prevăzut ca ei să lucreze împreună, deciziile trebuie luate în unanimitate. Dacă apar divergenţe între administratori, decid asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social (art. 76 din Legea nr. 31/1990).Dreptul de a reprezenta societatea aparţine administratorului învestit cu putere de reprezentare. În absenţa unei prevederi în acest sens în actul constitutiv, acest drept aparţine fiecărui administrator (art. 75 din lege).Asociaţii comanditari, deşi nu pot îndeplini atribuţiuni de administratori, au totuşi posibilitatea de a încheia anumite acte juridice. Potrivit art. 89 din Legea nr. 31/1990, asociatul comanditar poate încheia operaţii în contul societăţii numai în baza unei procuri speciale pentru operaţiuni determinate, dată de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în Registrul Comerţului. În caz contrar (fără această procură) comanditarul devine răspunzător faţă de terţi, nelimitat şi solidar, pentru toate obligaţiile societăţii contractate de la data operaţiunii încheiate de el.b) Controlul gestiunii societăţii în comandită simplă se exercită de oricare asociat care nu are atribuţiuni de administrator.

3

Asociaţii comanditari pot efectua acte de supraveghere şi au dreptul de a cere copie de pe bilanţ şi de pe contul de profit şi pierderi, precum şi de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a altor documente justificative (art. 89 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 31/1990).

3. Drepturile şi obligaţiile asociaţilor societăţii în comandită simplă

Sunt diferenţiate în funcţie de categoria asociaţilor.a) Drepturile asociaţilor. Asociaţii comanditaţi şi asociaţii comanditari au următoarele drepturi: de a participa la deliberări şi la luarea deciziilor; de a participa la beneficii şi a primi dividende; de a li se restitui valoarea aportului lor în cazul dizolvării şi lichidării societăţii.Unele drepturi sunt recunoscute fie numai asociaţilor comanditaţi, fie numai comanditarilor.Astfel, numai asociaţii comanditaţi au dreptul prevăzut de art. 81 din Legea nr. 31/1990, de a folosi fondurile societăţii pentru cheltuielile acesteia sau ale asociaţilor (art. 90 din lege).Numai asociaţii comanditari au dreptul reglementat de art. 89 din aceeaşi lege, de a îndeplini anumite servicii în administrarea internă a societăţii. În virtutea acestui drept se consideră că asociaţii comanditari pot avea ca salariaţi unele funcţii în societate, cum sunt cea de colaborator tehnic, contabil, casier etc., cu condiţia de a nu intra în raporturi juridice cu terţii (administrare externă).1

Dreptul de supraveghere şi control asupra gestiunii societăţii, reglementat de art. 89 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 31/1990, deşi este prevăzut pentru asociaţii comanditari, poate fi exercitat şi de către asociaţii comanditaţi.b) Obligaţiile asociaţilor din societatea în comandită simplă. Indiferent de categoria din care fac parte, principala obligaţie a asociaţilor este aceea de a efectua aportul pe care l-au subscris la capitalul social. Nerespectarea obligaţiei de aport atrage răspunderea asociatului, potrivit art. 65 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 şi chiar excluderea lui din societate (art. 217 lit. a din aceeaşi lege).De asemenea, atât asociaţii comanditaţi cât şi comanditarii au obligaţia de a nu aduce atingere patrimoniului societăţii comerciale (art. 80 şi art. 90 din lege).Asociaţii comanditaţi au în plus şi obligaţia de a nu face concurenţă societăţii (art. 82 din lege). Excluderea asociaţilor comanditari de la această obligaţie de nonconcurenţă se explică prin faptul că aceşti asociaţi nu pot fi administratori, iar răspunderea lor este limitată pentru obligaţiile societăţii în comandită.

4. Răspunderea pentru obligaţiile societăţii în comandită simplă

Art. 3 din Legea nr. 31/1990 menţionează că pentru obligaţiile sociale răspunderea revine societăţii şi asociaţilor comanditari. Comanditaţii vor răspunde numai în limita valorii aportului lor la capitalul social.Societatea în comandită simplă, ca şi aceea în nume colectiv are o răspundere directă (principală) pentru obligaţiile sociale, în timp ce răspunderea asociaţilor are un caracter subsidiar. Creditorii sociali vor acţiona societatea. Dacă în termen de 15 zile de la punerea în întârziere creanţele lor nu sunt satisfăcute, creditorii sociali se vor îndrepta şi împotriva asociaţilor comanditaţi (art. 3 alin. 2 din Legea nr. 31/1990).

1 A se vedea I.L Georgescu, op.cit., vol II, p. 231.

4

Asociaţii comanditaţi sunt singurii care pot fi acţionaţi şi urmăriţi, în subsidiar, pentru obligaţiile societăţii, deoarece numai aceşti asociaţi au o răspundere nelimitată şi solidară cu societatea.Asociaţii comanditari au o răspundere limitată, respectiv numai până la concurenţa valorii capitalului subscris (art. 3 alin. 3 din aceeaşi lege). Dar valoarea aporturilor acestor asociaţi este absorbită de patrimoniul societăţii şi deci asociaţii comanditari nu au o răspundere personală faţă de creditorii societăţii, cum se întâmplă în cazul asociaţilor comanditaţi.

5. Cesiunea părţii de interes. Retragerea şi excluderea asociatului

a) Cesiunea părţii de interes a asociaţilor din societatea în comandită simplă se realizează după aceleaşi reguli şi în aceleaşi condiţii ca şi cesiunea părţii de interes a asociaţilor din societatea în nume colectiv ( art. 90 şi art. 87 din Legea nr. 31/1990).b) Retragerea asociatului din societatea în comandită simplă se face în aceleaşi cazuri şi condiţii prevăzute de art. 226 din Legea nr. 31/1990. Acestea sunt identice şi au fost analizate pentru societatea în nume colectiv.c) Excluderea asociatului din societatea în comandită simplă se face în acelaşi cazuri şi condiţii ca şi în cazul societăţilor în nume colectiv şi cu răspundere limitată.De menţionat faptul că acele cazuri de excludere a asociaţilor prevăzute de art. 222 din Legea nr. 31/1990 privesc pe asociaţii comanditaţi, care au o răspundere nelimitată şi solidară cu societatea.Asociaţii comanditari pot fi excluşi din societatea în comandită simplă numai în cazurile de neefectuare a aportului şi de amestec în administrarea societăţii, precum şi în cazul prevăzut de art. 206 din Legea nr. 31/1990 (admiterea opoziţiei creditorului personal al asociatului comanditar).Condiţiile şi efectele excluderii asociatului din societatea în comandită simplă sunt identice cu cele analizate pentru societatea în nume colectiv.

Dizolvarea şi lichidarea societăţii în comandită simplă

Se realizează potrivit regulilor generale referitoare la încetarea activităţii societăţii şi a regulilor specifice prevăzute pentru această formă juridică de societate.Dizolvarea societăţii în comandită simplă se realizează din cauzele generale prevăzute de art. 227 şi art. 237 din Legea nr. 31/1990. Această formă de societate se dizolvă în cazurile specifice prevăzute de art. 229 din aceeaşi lege, referitoare la falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul singurului asociat comanditat sau a singurului asociat comanditar.Societatea în comandită simplă nu se dizolvă dacă în actul constitutiv s-a prevăzut posibilitatea continuării activităţii cu moştenitorii sau dacă asociatul rămas a hotărât transformarea în societate cu răspundere limitată cu asociat unic.Decesul unuia dintre asociaţii comanditaţi obligă societatea să plătească moştenitorilor partea ce li se cuvine potrivit art. 230 din lege, în afară de cazul în care succesorii au optat să rămână în societate în această calitate şi îşi desemnează un reprezentant ca asociat (art. 230 alin. 2 din Legea nr. 31/1990).

5

Lichidarea societăţii în comandită simplă

Operaţiunile de lichidare a societăţii în comandita simpla sunt reglementate de Legea nr. 31/1990 şi de prevederile actului constitutiv, în măsura în care acestea nu sunt incompatibile cu lichidarea societăţii (art. 252 alin (4) din lege).

6