soborul sfintilor arhangheli
1
SOBORUL SFIN}ILOR ARHANGHELI MIHAIL {I GAVRIIL Î ngerul lui Dumnezeu, p`zitorul meu cel sfânt, care mi-e[ti dat de la Dumnezeu din cer, rogu-te pe tine cu tot dinadinsul, tu ast`zi m` lumineaz`, de tot r`ul m` fere[te, c`tre fapte bune m` pov`]uie[te [i spre calea mântuirii m` îndrepteaz`. Amin! Singura s`rb`toare cu adev`rat mare, frumoas` [i luminoas`, dedicat` de Biseric` sfin]ilor îngeri, este Soborul Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil [i a tuturor cere[tilor netrupe[ti puteri , înscris` în calendarul cre[tin-ortodox la opt noiembrie. Vechimea acesteia urc` pân` în secolul V. La originea ei a fost o simpl` aniversare anual` a sfin]irii unei biserici cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail, construit` la termele lui Arcadius, din Constantinopol. PREOT MILITAR ALEXANDRU TUDOSE Î n Mineele ortodoxe (c`r]i folosite la stran`) mai g`sim înc` patru zile liturgice consacrate pomenirii sfin]ilor arhangheli sau a unor minuni f`cute prin puterea lor, dar acestea nu se pr`znuiesc, ci doar se amintesc. Astfel, la 6 septembrie se pomene[te minunea s`vâr[it` de Sfântul Arhanghel Mihail în Colose, Frigia. La 26 martie s`rb`torim Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil, al doilea personaj principal al evenimentului Buneivestiri, dup` Maica Domnului. Mineiul pe luna iulie ne aminte[te, în data de 13, despre al doilea Sobor al Marelui Arhanghel Gavriil. Probabil, aceasta este data la care s-a sfin]it o biseric` ce l-a avut protector pe Arhanghelul Gavriil, ori s-a petrecut vreo anghelofanie. Mai putem ad`uga s`rb`toarea Sfântului Arhanghel Gavriil din Adin, în data de 11 iunie, când se comemoreaz` apari]ia acestui mai-mare voievod la o chilie a unui c`lug`r de la Muntele Athos, pe care l-ar fi înv`]at s` cânte, pentru prima oar`, cântarea bisericeasc` numit` Axion - Vrednic` e[ti cu adev`rat . Proloagele men]ioneaz` anghelofania în secolul X, iar serbarea a r`mas, pân` ast`zi, limitat` doar la m`n`stirile athonite. Preciz`m [i faptul c` ziua de luni din cursul s`pt`mânii este consacrat` Sfin]ilor Îngeri. Din miriadele de fiin]e imateriale se desprind Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil, care compun una din cetele cele mai aproape de om - arhanghelii. Dionisie de Furna arat` în Erminia picturii bizantine tehnica canonic` a picturii Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil. Atunci când sunt reprezenta]i împreun`, se zugr`vesc cu chip de oameni, tineri, cu capul gol, cu p`rul strâns cu o panglic` alb` legat` la ceaf`, în ve[minte militare, purtând brâie de aur [i eventual [i mantii, cu arcuri în mâini, l`nci sau halebarde. Numele Mihail înseamn` Acela care este ca Dumnezeu sau Cine este cel care este ca Dumnezeu? Arhanghelul Mihail, în calitatea sa de conduc`tor al o[tilor cere[ti, poart` în mâna dreapt` o sabie. În cealalt` mân` are adesea un scut, o creang` de curmal, o lance sau un steag alb, eventual o cruce ro[ie pe fondul alb, [i, de regul`, poart` ve[minte purpurii. De multe ori este reprezentat c`lcându-l în picioare pe diavol (zugr`vit frecvent în chipul unui dragon). Aceast` reprezentare are ca surs` tradi]ia conform c`reia Mihail a fost principalul adversar al lui Satan în lupta pentru Rai. Este, a[adar, arhetipul puterii [i al for]ei. Arhanghelul Mihail ne fere[te de energiile r`ut`]ii. El ac]ioneaz` într-o manier` miraculoas`, pentru a salva vie]i [i pentru a ne proteja, conferindu-ne curaj, încredere [i siguran]`. Un mod foarte bun de a-l sim]i este s` îl invoc`m direct în rug`ciune, ori de câte ori sim]im nevoia de alinare sau mângâiere, dac` ne sim]im obosi]i, deprima]i, mânio[i, nesiguri, dac` avem schimb`ri bru[te de dispozi]ie. Palmaresul de minuni care i se atribuie este nenum`rat. Dar poate cea mai cunoscut` este salvarea bisericii din Colose. Mai mul]i p`gâni au încercat s` distrug` aceast` biseric` prin schimbarea cursului a dou` râuri, astfel încât s` fie luat` de ape. Dar Sfântul Arhanghel a ap`rut în mijlocul apelor [i, purtând o cruce, a f`cut ca râurile s` se opreasc` înainte s` ajung` pe p`mântul pe care se afla biserica, intrând în p`mânt. Se crede c` izvorul care a ap`rut acolo, dup` ce s-a petrecut aceast` minune, are puteri t`m`duitoare. Numele de Gavriil provine din ebraic`, însemnând Omul lui Dumnezeu. O alt` traducere ar fi Dumnezeu este puternic. Gavriil apare, de regul`, în icoane cu anumite atribute distinctive. De obicei, poart` ve[minte albastre sau albe [i ]ine în mân` fie un crin, simbol al Maicii Domnului sau o trâmbi]`, o f`clie, o creang` din rai, d`ruit` lui de Maica Domnului sau o lance în mâna dreapt`. De asemenea, mai are în mâna stâng` o oglind` de jasp, pe care apare litera X, prima liter` a numelui lui Hristos în limba greac`. Este cunoscut ca fiind cel mai mare ambasador al divinit`]ii pentru omenire, înger al revela]iei, purt`torul ve[tilor bune, mesager al legilor divine [i al compasiunii. Arhanghelul Gavriil este patronul celor care lucreaz` în domeniul comunic`rii (profesori, scriitori, arti[ti [i actori), ajutând la transmiterea unor mesaje clare [i importante. Tot el ofer` asisten]` p`rin]ilor în ceea ce prive[te concep]ia, na[terea [i cre[terea copiilor. Dar s` p`trundem [i mai adânc în aceast` lume magnific` a duhurilor slujitoare lui Dumnezeu [i oamenilor. Afl`m c` între îngeri exist` ierarhie cu subordonare strict`, în func]ie de gradul de apropiere sau de dep`rtare de Dumnezeu. Universal acceptat` este ierarhia de nou` trepte a lui Dionisie Areopagitul, începând cu cetele cele mai înalte ale serafimilor, heruvimilor [i tronurilor, continuând cu cetele mijlocii ale st`pânirilor, virtu]ilor [i puterilor, [i terminând cu ceata cea mai aproape de om: încep`torii, arhanghelii [i îngerii. Aceast` ierarhie populeaz` distan]a dintre cer [i p`mânt, dintre Dumnezeu [i om, dup` anghelofania prezentat` în scara lui Iacob sprijinit` pe p`mânt, al c`rei vârf atingea cerul, iar îngerii lui Dumnezeu se suiau [i se pogorau pe ea (Geneza 28, 12). De pe acest traseu a derapat un singur înger, Lucifer, care a vrut s` se a[eze în locul rezervat lui Dumnezeu [i, de atunci, întregul univers angelic s-a fisurat. De pe aceast` pozi]ie, îngerul devine demon. Îngerii au o calitate mai pu]in obi[nuit`, de a fi simultan aproape de Dumnezeu [i de oameni. Mai întâi, aproape de Dumnezeu. Conform Sfintei Scripturi, îngerii constituie, prin excelen]`, anturajul divin, curtea cereasc`, a[a cum apare ea în spectaculoasa vedenie din capitolul 1 al lui Iezechiel. Îngerii sunt suportul tronului dumnezeiesc, dreg`torii institu]iei supreme. Ei sunt cei care între]in cultul Creatorului, slujesc [i laud`, organiza]i în coruri preo]e[ti. Îngerii pururea v`d fa]a Tat`lui Meu, Care este în ceruri (Matei 18, 10), pentru c` sunt str`ini de vanitate, de individualism [i de înclina]ii egoiste. De ce este atât de frumoas` solia îngerilor?, se întreab` Kierkegaard: Pentru c` se întorc atât de repede la tronul lui Dumnezeu, încât n-au timp s` fie ispiti]i de gândul c` î[i v`d de propriile treburi. Numai ei sunt singurele fiin]e create care suport` apropierea lui Dumnezeu: Fa]a Mea nu vei putea s` o vezi, c` nu poate omul s` vad` fa]a Mea [i s` tr`iasc`, spune Dumnezeu în Exod. Îngerul este [i în imediat` apropiere a omului. Fiecare credincios, spune Sfântul Vasile cel Mare, are un înger care îl îndrum` ca pedagog [i p`stor; el este responsabil cu protec]ia noastr` cât` vreme suntem pe drum, pân` la întoarcerea noastr` în casa Tat`lui. Jean Danileou contope[te ideile Sfin]ilor P`rin]i [i unific` atribu]iile îngerului p`zitor în trei mari categorii: îngerul p`zitor este înger al p`cii (Ioan Gur` de Aur), înger al c`in]ei (Hermas) [i înger al rug`ciunii (Tertulian). Îngerul p`cii are func]ia pacificatoare legat` de misiunea protectoare. Scutul îngerului p`zitor este completat cu energia consolatoare, lini[titoare a sufletului, dup` evitarea pericolului. Ap`rat de rele, omul este, totodat`, eliberat de fric`, printr-o blând` infuzie de încredere [i speran]`. Îngerul c`in]ei îndeamn`, pe de o parte, la m`rturisire [i la regret, iar pe de alt` parte, d` for]a [i curajul unui reînceput în cur`]ie. Îngerul c`in]ei desface leg`turile p`catului, ne reconciliaz` cu Dumnezeu. El este cel care mijloce[te iertarea, tot astfel cum demonul este ve[nicul nostru acuzator. Iertarea este, printre altele, o manevr` vindec`toare. Îngerul c`in]ei nu e doar îngerul culpei asumate, ci [i acela al s`n`t`]ii interioare reg`site. Îngerul rug`ciunii este cel care ne înso]e[te când ne rug`m. Chiar [i când te rogi în singur`tate , spune Clement Alexandrinul, participi la rug`ciunile corurilor îngere[ti . Mesagerul cerului transmite omului semnele lui Dumnezeu [i lui Dumnezeu rug`ciunile omului. Rug`ciunea arhiereasc` a Mântuitorului din Gr`dina Ghetsimani era în`l]at` în prezen]a îngerului, care îl sus]inea moral (Luca 22, 43). Mai trebuie precizat` modalitatea de a ac]iona a îngerului p`zitor. Acesta nu suspend` legile naturii, nu cultiv` miracolul. Spre a te salva de la înec, el nu te face s` mergi pe ap`, precum Iisus Hristos, ci î]i salveaz` barca [i, odat` cu ea, pe locatarul acesteia. ... C`l`tore[te împreun` cu ei, stai de- a dreapta lor ca s` nu se clatine, îngr`de[te-i cu înger de paz`, fere[te-i de toat` reaua întâmplare ca dup` îndeplinirea misiunii s` se întoarc` în pace [i cu s`n`tate în ]ara lor [i la casele lor. .. (Extras din rug`ciunea pentru militari în teatrele de opera]ii). Nu o dat`, ci de mai multe ori, îngerul p`zitor a fost sim]it patrulând al`turi de solda]i. Un exemplu desprins din împrejur`rile concrete ale vie]ii cred c` este relevant pentru subiect. T`râmul afgan, fr`mântat de r`zboi, este locul în care po]i s` recuno[ti c` via]a se plimb` între: ap`r`-m`, Doamne, sau prime[te- m`, Doamne. Pentru solda]ii lupt`tori, rug`ciunea dinaintea misiunii este o parte din planul de preg`tire pentru lupt`. Trecut prin experien]a înfrico[`toare a mor]ii, un soldat medita a doua zi la cele întâmplate în ziua anterioar`. Nu din întâmplare, preotul batalionului a trecut prin preajm`. Brusc [i-a adus aminte de îngerul p`zitor [i a strigat dup` preot: p`rinte, cred c` rug`ciunea aceea, îngr`de[te-i cu înger de paz`, ne-a sc`pat de la moarte. Iat`, deci, cum câmpul de lupt` devine un loc în care misiunea de patrulare a îngerului p`zitor este evident`. Nu vor veni c`tre tine rele [i b`taie nu se va apropia de loca[ul t`u. C` îngerilor S`i va porunci pentru tine, ca s` te p`zeasc` în toate c`ile tale. (Psalm 90, 10-11). M ereu în leg`tur` cu P`rintele Ceresc, îngerul nostru [tie mai bine decât noi de ce anume avem nevoie pentru a ajunge unde trebuie. Sfânta Scriptur` nu prezint` garan]ii [i forme de protec]ie în toate cazurile. {i asta se observ` în via]a cotidian`. Un înger îl scap` pe Petru din închisoare, dar nu [i pe Iacob, primul episcop martir. Pe Muntele M`slinilor, Mântuitorul a primit suport de sus din partea unui înger. Pe Dealul Golgota, niciun înger nu-L asist`. Deseori, vindecarea adus` de înger poate fi amar`, ca fierea pe[telui cu care îngerul Rafael vindec` orbirea tat`lui lui Tobie. Îngerul este bun, dar neîndur`tor în bun`tatea sa. Nimeni nu se roag` s` capete vreo încercare aspr`, boal` sau vreun e[ec. Îns` cumpenele vie]ii vin prin intermediul îngerului, a[a cum vin [i izbânzile sau bucuriile. Îngerul poate s` aib` rolul de pedagog drastic, nu doar s` ne izb`veasc` zilnic de necazuri. Noi suntem înclina]i în mod natural, ori educa]i în afara scripturilor, c` ni se cuvin numai compania împrejur`rilor favorabile [i bel[ug. S` te rogi îngerului s`-]i ajute la jocuri de noroc mi se pare un derapaj de la credin]`! Misiunea etern` a mesagerului cerului este de a transmite omului semnele lui Dumnezeu [i de a duce lui Dumnezeu rug`ciunile noastre de cerere, de mul]umire [i de laud`. El este aproapele nostru, trimis de sus, care se str`duie[te s` contracareze violentele atacuri ale demonilor. În romanul s`u Demonii , Dostoevski arat` cum omul este incapabil s` reziste la for]a r`ului, mai ales dac` nu [tie ce vrea sau a crescut într-un mediu corupt. De tân`r, Soloviov credea c` lumea se revolt` împotriva lui Dumnezeu din ignoran]`, pentru c` nimeni nu-i explicase, cu adev`rat, adev`rul credin]ei. Mai târziu, opinia lui s-a schimbat [i s-a convins c` Iisus Hristos nu venise pe p`mânt pentru a ne înv`]a s` tr`im mai bine, ci ca s` ne dea o mân` de ajutor s` lupt`m împotriva r`ului. Omul nu este îndeajuns de puternic pentru a doborî r`ul de unul singur, c`ci în spatele aparen]elor, în culisele lumii, se desf`[oar` o b`t`lie suprem`: legiuni de îngeri r`i lupt` cu legiuni de îngeri p`zitori, trimi[i în ajutorul oamenilor din lume. Suportul supranatural este factorul compensator, care ni se cuvine din partea o[tirilor slujitoare, ce au în fruntea lor pe Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil. Rug`ciune c`tre Îngerul P`zitor Sfinte Îngere, p`zitorul [i acoperitorul meu cel bun, cu inim` zdrobit` [i cu sufletul îndurerat stau dinaintea ta [i m` rog. Fii milostiv [i nu te dep`rta de la mine. Treze[te-m` din somnul p`catului [i ajut`-m` cu rug`ciunile tale, ca întru poc`in]` [i neprihan` s`-mi petrec cealalt` vreme a vie]ii mele. P`ze[te-m` de c`derile în p`cate de moarte, ca s` nu pier în dezn`dejde [i s` nu se bucure vr`jma[ul de pierzarea mea. În tot locul [i în tot ceasul s`-mi stai înainte, rugându-L pe Domnul Dumnezeul îndur`rilor s`-mi ierte p`catele pe care le-am s`vâr[it în via]a mea cu fapta, cu gândul sau cu vorba. Iar în înfrico[atul ceas al mor]ii, tu s` fii lâng` mine, bunul meu p`zitor, alungându-i pe întuneca]ii demoni veni]i s` înfrico[eze cutremuratul meu suflet. Ap`r`-m` de cursele lor, când va fi s` trec prin v`mile v`zduhului, pentru c`, de tine c`l`uzit [i p`zit, lumina Raiului s` o v`d, unde Sfin]ii [i Puterile cere[ti, laolalt`, laud` [i pream`resc numele Tat`lui [i al Fiului [i al Sfântului Duh, Treimea cea de-o-fiin]` [i nedesp`r]it`, acum [i pururea [i în vecii vecilor. Amin. RELIGIE 24 Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014) www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR Observatorul militar www.presamil.ro © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale „Reproducerea de scurte extra- se este permis` \n condi]iile prev`zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor [i drepturile conexe.” |nchiderea edi]iei – luni, ora 16.00 REDACTOR-{EF ADJUNCT: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.8,7 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David. ISSN1223-3641. 145 C.1363/2014 Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980. Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N [email protected] Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~: Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal. CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`. FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache. DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160. ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160 Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX ADRESA REDAC}IEI: Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88 www.presamil.ro www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR [email protected] DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA REDACTOR-{EF Locotenent-colonel Florin {perlea tel. 021/322.66.34, e-mail: florin.sperlea@presamil.ro Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu
-
Upload
iniesta20076336 -
Category
Documents
-
view
219 -
download
0
description
Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil si al tuturor cerestilor, netrupesti Puteri
Transcript of soborul sfintilor arhangheli
SOBORUL SFIN}ILORARHANGHELI MIHAIL {I GAVRIILngerul lui Dumnezeu, p`zitorul meu cel sfnt,care mi-e[ti dat de laDumnezeu din cer,rogu-tepe tine cu tot dinadinsul, tuast`zi m` lumineaz`, de totr`ul m` fere[te, c`tre faptebune m` pov`]uie[te [ispre calea mntuirii m`ndrepteaz`.Amin!Singuras`rb`toarecuadev`rat mare, frumoas` [iluminoas`, dedicat` deBiseric` sfin]ilor ngeri,este Soborul Sfin]ilorArhangheliMihail[iGavriil [i a tuturorcere[tilor netrupe[ti puteri,nscris`ncalendarulcre[tin-ortodox la optnoiembrie.Vechimeaacesteia urc` pn` nsecolul V. La originea ei afost o simpl` aniversareanual` a sfin]irii uneibiserici cu hramul SfntulArhanghelMihail,construit` la termele luiArcadius,dinConstantinopol.PREOT MILITAR ALEXANDRU TUDOSEn Mineele ortodoxe (c`r]ifolositela stran`) mai g`sim nc` patruzile liturgice consacrate pomeniriisfin]ilor arhangheli sau a unor minunif`cute prin puterea lor, dar acestea nu sepr`znuiesc, ci doar se amintesc. Astfel, la6 septembrie se pomene[te minuneas`vr[it` de Sfntul Arhanghel Mihail nColose, Frigia. La 26 martie s`rb`torimSoborul Sfntului Arhanghel Gavriil, aldoilea personaj principal alevenimentului Buneivestiri, dup` MaicaDomnului. Mineiul pe luna iulie neaminte[te, n data de 13, despre al doileaSobor al Marelui Arhanghel Gavriil.Probabil, aceasta este data la care s-asfin]it o biseric` ce l-a avut protector peArhanghelul Gavriil, ori s-a petrecut vreoanghelofanie. Mai putem ad`ugas`rb`toarea Sfntului Arhanghel Gavriildin Adin, n data de 11 iunie, cnd secomemoreaz` apari]ia acestui mai-marevoievod la o chilie a unui c`lug`r de laMuntele Athos, pe care l-ar fi nv`]at s`cnte, pentru prima oar`, cntareabisericeasc` numit` Axion - Vrednic` e[ticu adev`rat. Proloagele men]ioneaz`anghelofania n secolul X, iar serbarea ar`mas, pn` ast`zi, limitat` doar lam`n`stirile athonite. Preciz`m [i faptulc` ziua de luni din cursul s`pt`mnii esteconsacrat` Sfin]ilor ngeri.Din miriadele de fiin]e imateriale sedesprind Sfin]ii Arhangheli Mihail [iGavriil, care compun una din cetele celemai aproape de om - arhanghelii.Dionisie de Furna arat` n Erminiapicturii bizantine tehnica canonic` apicturii Sfin]ilor Arhangheli Mihail [iGavriil. Atunci cnd sunt reprezenta]impreun`, se zugr`vesc cu chip deoameni, tineri, cu capul gol, cu p`rulstrns cu o panglic` alb` legat` la ceaf`,n ve[minte militare, purtnd brie deaur [i eventual [i mantii, cu arcuri nmini, l`nci sau halebarde. Numele Mihail nseamn` Acela careeste ca Dumnezeu sau Cine este cel careeste ca Dumnezeu? Arhanghelul Mihail,n calitatea sa de conduc`tor al o[tilorcere[ti, poart` n mna dreapt` o sabie.n cealalt` mn` are adesea un scut, ocreang` de curmal, o lance sau un steagalb, eventual o cruce ro[ie pe fondul alb,[i, de regul`, poart` ve[minte purpurii.De multe ori este reprezentat c`lcndu-ln picioare pe diavol (zugr`vit frecvent nchipul unui dragon). Aceast`reprezentare are ca surs` tradi]iaconform c`reia Mihail a fost principaluladversar al lui Satan n lupta pentru Rai.Este, a[adar, arhetipul puterii [i al for]ei.Arhanghelul Mihail ne fere[te deenergiile r`ut`]ii. El ac]ioneaz` ntr-omanier` miraculoas`, pentru a salva vie]i[i pentru a ne proteja,conferindu-ne curaj, ncredere [isiguran]`. Un mod foarte bun de a-l sim]ieste s` l invoc`m direct n rug`ciune, oride cte ori sim]im nevoia de alinare saumngiere, dac` ne sim]im obosi]i,deprima]i, mnio[i, nesiguri, dac` avemschimb`ri bru[te de dispozi]ie.Palmaresul de minuni care i se atribuieeste nenum`rat. Dar poate cea maicunoscut` este salvarea bisericii dinColose. Mai mul]i p`gni au ncercat s`distrug` aceast` biseric` prin schimbareacursului a dou` ruri, astfel nct s` fie luat`de ape. Dar Sfntul Arhanghel a ap`rut nmijlocul apelor [i, purtnd o cruce, a f`cutca rurile s` se opreasc` nainte s` ajung`pe p`mntul pe care se afla biserica,intrnd n p`mnt. Se crede c` izvorul carea ap`rut acolo, dup` ce s-a petrecut aceast`minune, are puteri t`m`duitoare.Numele de Gavriil provine dinebraic`, nsemnnd Omul lui Dumnezeu.O alt` traducere ar fi Dumnezeu esteputernic. Gavriil apare, de regul`, nicoane cu anumite atribute distinctive.De obicei, poart` ve[minte albastre saualbe [i ]ine n mn` fie un crin, simbol alMaicii Domnului sau o trmbi]`, o f`clie,o creang` din rai, d`ruit` lui de MaicaDomnului sau o lance n mna dreapt`.De asemenea, mai are n mna stng` ooglind` de jasp, pe care apare litera X,prima liter` a numelui lui Hristosnlimba greac`. Este cunoscut ca fiind celmai mare ambasador al divinit`]ii pentruomenire, nger al revela]iei, purt`torulve[tilor bune, mesager al legilor divine[i al compasiunii. Arhanghelul Gavriileste patronul celor care lucreaz` ndomeniul comunic`rii (profesori, scriitori,arti[ti [i actori), ajutnd la transmiterea unormesaje clare [i importante. Tot el ofer`asisten]` p`rin]ilor n ceea ce prive[teconcep]ia, na[terea [i cre[terea copiilor.Dar s` p`trundem [i mai adnc naceast` lume magnific` a duhurilorslujitoare lui Dumnezeu [i oamenilor.Afl`m c` ntre ngeri exist` ierarhie cusubordonare strict`, n func]ie de gradul deapropiere sau de dep`rtare de Dumnezeu.Universal acceptat` este ierarhia de nou`trepte a lui Dionisie Areopagitul, ncepndcu cetele cele mai nalte ale serafimilor,heruvimilor [i tronurilor, continund cucetele mijlocii ale st`pnirilor, virtu]ilor [iputerilor, [i terminnd cu ceata cea maiaproape de om: ncep`torii, arhanghelii [ingerii. Aceast` ierarhie populeaz` distan]adintre cer [i p`mnt, dintre Dumnezeu [iom, dup` anghelofania prezentat` n scaralui Iacob sprijinit` pe p`mnt, al c`rei vrfatingea cerul, iar ngerii lui Dumnezeu sesuiau [i se pogorau pe ea (Geneza 28,12). De pe acest traseu a derapat unsingur nger, Lucifer, care a vrut s` sea[eze n locul rezervat lui Dumnezeu [i, deatunci, ntregul univers angelic s-a fisurat.De pe aceast` pozi]ie, ngerul devinedemon.ngerii au o calitate mai pu]inobi[nuit`, de a fi simultan aproape deDumnezeu [i de oameni. Mai nti,aproape de Dumnezeu. Conform SfinteiScripturi, ngerii constituie, prinexcelen]`, anturajul divin, curteacereasc`, a[a cum apare ea nspectaculoasa vedenie din capitolul 1 allui Iezechiel. ngerii sunt suportultronului dumnezeiesc, dreg`toriiinstitu]iei supreme. Ei sunt cei carentre]in cultul Creatorului, slujesc [ilaud`, organiza]i n coruri preo]e[ti.ngerii pururea v`d fa]a Tat`lui Meu,Care este n ceruri (Matei 18, 10), pentruc` sunt str`ini de vanitate, deindividualism [i de nclina]ii egoiste. Dece este att de frumoas` solia ngerilor?, sentreab` Kierkegaard: Pentru c` se ntorcatt de repede la tronul lui Dumnezeu,nct n-au timp s` fie ispiti]i de gndul c`[i v`d de propriile treburi. Numai ei suntsingurele fiin]e create care suport`apropierea lui Dumnezeu: Fa]a Mea nuvei putea s` o vezi, c` nu poate omul s`vad` fa]a Mea [i s` tr`iasc`, spuneDumnezeu n Exod.ngerul este [i n imediat` apropierea omului. Fiecare credincios, spuneSfntul Vasile cel Mare, are un nger carel ndrum` ca pedagog [i p`stor; el esteresponsabil cu protec]ia noastr` ct`vreme suntem pe drum, pn` lantoarcerea noastr` n casa Tat`lui. JeanDanileou contope[te ideile Sfin]ilorP`rin]i [i unific` atribu]iile ngeruluip`zitor n trei mari categorii: ngerulp`zitor este nger al p`cii (Ioan Gur` deAur), nger al c`in]ei (Hermas) [i nger alrug`ciunii (Tertulian). ngerul p`cii arefunc]ia pacificatoare legat` de misiuneaprotectoare. Scutul ngerului p`zitor estecompletat cu energia consolatoare,lini[titoare a sufletului, dup` evitareapericolului. Ap`rat de rele, omul este,totodat`, eliberat de fric`, printr-o blnd`infuzie de ncredere [i speran]`. ngerulc`in]ei ndeamn`, pe de o parte, lam`rturisire [i la regret, iar pe de alt`parte, d` for]a [i curajul unui renceput ncur`]ie. ngerul c`in]ei desface leg`turilep`catului, ne reconciliaz` cu Dumnezeu.El este cel care mijloce[te iertarea, totastfel cum demonul este ve[nicul nostruacuzator. Iertarea este, printre altele, omanevr` vindec`toare. ngerul c`in]ei nue doar ngerul culpei asumate, ci [i acelaal s`n`t`]ii interioare reg`site. ngerulrug`ciunii este cel care ne nso]e[te cndne rug`m. Chiar [i cnd te rogi nsingur`tate, spune Clement Alexandrinul,participi la rug`ciunile corurilor ngere[ti.Mesagerul cerului transmite omuluisemnele lui Dumnezeu [i lui Dumnezeurug`ciunile omului. Rug`ciuneaarhiereasc` a Mntuitorului din Gr`dinaGhetsimani era n`l]at` n prezen]angerului, care l sus]inea moral (Luca 22,43). Mai trebuie precizat` modalitatea dea ac]iona a ngerului p`zitor. Acesta nususpend` legile naturii, nu cultiv`miracolul. Spre a te salva de la nec, el nute face s` mergi pe ap`, precum IisusHristos, ci ]i salveaz` barca [i, odat` cuea, pe locatarul acesteia....C`l`tore[te mpreun` cu ei, stai de-a dreapta lor ca s` nu se clatine,ngr`de[te-i cu nger de paz`, fere[te-i detoat` reaua ntmplare ca dup`ndeplinirea misiunii s` se ntoarc` npace [i cu s`n`tate n ]ara lor [i la caselelor... (Extras din rug`ciunea pentrumilitari n teatrele de opera]ii).Nu o dat`, ci de mai multe ori,ngerul p`zitor a fost sim]it patrulndal`turi de solda]i. Un exemplu desprinsdin mprejur`rile concrete ale vie]ii credc` este relevant pentru subiect. T`rmulafgan, fr`mntat de r`zboi, este locul ncare po]i s` recuno[ti c` via]a se plimb`ntre: ap`r`-m`, Doamne, sau prime[te-m`, Doamne. Pentru solda]ii lupt`tori,rug`ciunea dinaintea misiunii este oparte din planul de preg`tire pentrulupt`. Trecut prin experien]anfrico[`toare a mor]ii, un soldat medita adoua zi la cele ntmplate n ziuaanterioar`. Nu din ntmplare, preotulbatalionului a trecut prin preajm`. Brusc[i-a adus aminte de ngerul p`zitor [i astrigat dup` preot: p`rinte, cred c`rug`ciunea aceea, ngr`de[te-i cu ngerde paz`, ne-a sc`pat de la moarte. Iat`,deci, cum cmpul de lupt` devine un locn care misiunea de patrulare a ngeruluip`zitor este evident`. Nu vor veni c`tretine rele [i b`taie nu se va apropia deloca[ul t`u. C` ngerilor S`i va poruncipentru tine, ca s` te p`zeasc` n toatec`ile tale. (Psalm 90, 10-11).Mereu n leg`tur` cuP`rinteleCeresc,ngerul nostru [tiemai bine dect noi de ce anume avemnevoie pentru a ajunge unde trebuie.Sfnta Scriptur` nu prezint` garan]ii [iforme de protec]ie n toate cazurile. {iasta se observ`n via]a cotidian`. Unnger l scap` pe Petru din nchisoare,dar nu [i pe Iacob, primul episcopmartir. Pe Muntele M`slinilor,Mntuitorul a primit suport de sus dinpartea unui nger. Pe Dealul Golgota,niciun nger nu-L asist`. Deseori,vindecarea adus` de nger poate fiamar`, ca fierea pe[telui cu care ngerulRafael vindec` orbirea tat`lui lui Tobie.ngerul este bun, dar nendur`tor nbun`tatea sa. Nimeni nu se roag` s`capete vreo ncercare aspr`, boal` sauvreun e[ec. ns` cumpenele vie]ii vinprin intermediul ngerului, a[a cum vin [iizbnzile sau bucuriile. ngerul poate s`aib` rolul de pedagog drastic, nu doar s`ne izb`veasc` zilnic de necazuri. Noisuntem nclina]i n mod natural, orieduca]i n afara scripturilor, c` ni se cuvinnumai compania mprejur`rilorfavorabile [i bel[ug. S` te rogi ngeruluis`-]i ajute la jocuri de noroc mi se pareun derapaj de la credin]`!Misiunea etern` a mesageruluicerului este de a transmite omuluisemnele lui Dumnezeu [i de a duce luiDumnezeu rug`ciunile noastre decerere, de mul]umire [i de laud`. El esteaproapele nostru, trimis de sus, care sestr`duie[te s` contracareze violenteleatacuri ale demonilor. n romanul s`uDemonii, Dostoevski arat` cum omuleste incapabil s` reziste la for]a r`ului,mai ales dac` nu [tie ce vrea sau acrescut ntr-un mediu corupt. De tn`r,Soloviov credea c` lumea se revolt`mpotriva lui Dumnezeu din ignoran]`,pentru c` nimeni nu-i explicase, cuadev`rat, adev`rul credin]ei. Mai trziu,opinia lui s-a schimbat [i s-a convins c`Iisus Hristos nu venise pe p`mntpentru a ne nv`]a s` tr`im mai bine, ci cas` ne dea o mn` de ajutor s` lupt`mmpotriva r`ului. Omul nu este ndeajunsde puternic pentru a dobor r`ul de unulsingur, c`ci n spatele aparen]elor, nculisele lumii, se desf`[oar` o b`t`liesuprem`: legiuni de ngeri r`i lupt` culegiuni de ngeri p`zitori, trimi[i najutorul oamenilor din lume. Suportulsupranatural este factorul compensator,care ni se cuvine din partea o[tirilorslujitoare, ce au n fruntea lor pe Sfin]iiArhangheli Mihail [i Gavriil. Rug`ciunec`trengerulP`zitorSfintengere,p`zitorul[iacoperitorulmeucelbun,cuinim`zdrobit` [i cu sufletul ndurerat stau dinaintea ta [i m` rog. Fii milostiv[inutedep`rtadelamine.Treze[te-m`dinsomnulp`catului[iajut`-m`curug`ciuniletale,cantrupoc`in]`[ineprihan`s`-mipetrec cealalt` vreme a vie]ii mele. P`ze[te-m` de c`derile n p`catede moarte, ca s` nu pier n dezn`dejde [i s` nu se bucure vr`jma[ulde pierzarea mea. n tot locul [i n tot ceasul s`-mi stai nainte, rugndu-Lpe Domnul Dumnezeul ndur`rilor s`-mi ierte p`catele pe care le-ams`vr[it n via]a mea cu fapta, cu gndul sau cu vorba. Iar n nfrico[atulceas al mor]ii, tu s` fii lng` mine, bunul meu p`zitor, alungndu-i pentuneca]iidemoniveni]is`nfrico[ezecutremuratulmeusuflet.Ap`r`-m`decurselelor,cndvafis`trecprinv`milev`zduhului,pentru c`, de tine c`l`uzit [i p`zit, lumina Raiului s` o v`d, unde Sfin]ii[i Puterile cere[ti, laolalt`, laud` [i pream`resc numele Tat`lui [i alFiului[ialSfntuluiDuh,Treimeaceade-o-fiin]`[inedesp`r]it`,acum [i pururea [i n vecii vecilor. Amin.RELIGIE 24Nr. 43 (5 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militarwww.presamil.roMinisterulAp`r`riiNa]ionaleReproducereadescurteextra-seestepermis`\ncondi]iileprev`zutedeart.33dinLegeanr.8/1996privinddreptuldeautor[idrepturileconexe.|nchidereaedi]ieiluni,ora16.00 REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an,tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.8,7 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu,tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,plutonier-adjutant Lucian Irimia,Irina-Mihaela Nedelcu,Silvia Mircea, Elena David.ISSN1223-3641.145C.1363/2014Taxelepo[taleachitateconformaprob`riiD.G.P.T.Cnr.137/8598-1980. [email protected]@presamil.roTrustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionaleTEHNOREDACTARECOMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXXADRESAREDAC}IEI:Bucure[ti,BulevardulUniriinr.57,blocE4,sector3,O.P.4,C.P.4-159,Cod741382.Tel./fax021/322.83.88www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected] DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEAREDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perleatel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected] de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu
