S`n`tate Frumuse]e&Fructoboratul de calciu are efect antioxidant

Ceapa ajut[ la ameliorareatuturor infec\iilor respiratorii

PAGINA 9PAGINA 8

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) a semnat`n anul 1922, prefaţa la cartea

“Ardealul, Ardelenilor” apărută la Viena, autor Iancu Azapu.

Istoria Cimitirului vesel ;i leg[turalui cu str[mo;ii daci

Trei femei şi o fetiţă vor-besc despre teme majore< că-sătorie, divorţ, iubire, respect,frică, frumuseţe, fericire şidespre propria lor familie,propriile lor dorinţe. Au chi-puri calde şi zâmbitoare, fie căsunt turcoaice, spaniole sauromânce. Familia româneascăaleasă pentru proiectul 4Gen-Women, patru generaţii şi re-laţiile dintre aceste generaţiiare valori, principii, etică şiapetenţă pentru frumos.

CONTINUARE PAGINILE 6-7

AUTONOMIE PENTRU

ARDEAL

Stan Ion P[tra; crea poeme după ce membrii familiei decedatului îi povesteau artistului viaţa persoanei care urma să fie înmormântată

Sătui de conducerea lui Rákosi Mátyás, studenții audeclanșat o demonstrație pașnică, care s-a transformatîn revoluție violentă, sfârșită printr-un masacru comisde trupele sovietice în 10 - 11 noiembrie 1956.

Pierderile de vieți omenești s-au estimat la circa2.500 maghiari (revoluționari și nu numai) și 700 soldațisovietici, dar multe surse vorbesc de cifre semnificativmai mari, iar alți aproximativ 200.000 de locuitori aupărăsit Ungaria, emigrând spre Occident și răsfirându-se apoi în cele mai diverse colțuri ale lumii.

PAGINA 3

PAGINA 4

~n 23 octombrie se `mplinesc60 de ani de la izbucnireaRevolu\iei Ungare

PAGINA 5

~n octombrie 1918, `n sala de ;edin\e aParlamentului de la Budapesta r[suna glasul unuideputat rom]n care cerea pentru prima oar[ des-prinderea Ardealului de Ungaria. Cel ce vorbeade la tribun[ se numea Alexandru Vaida Voevod.Avea s[ fie primul ardelean care va fi ;efulprimului guvern al Rom]niei Mari. Prezent[mpentru prima oar[ `n presa rom]neasc[ de dup[1944 stenograma acelui discurs istoric rostit deVaida Voevod la Budapesta. Atmosfera din sal[este `nc[rcat[. Curios este c[ au existat ;i vocidin r]ndul deputa\ilor maghiari care `l acuzaupe Tisza c[ este vinovat pentru procesul de dez-

membrare a Ungariei care `ncepea. Alexandru Vaida-Voevod a dat citire declara\iei

de independen\[, redactat[ la Oradea `n 12 oc-tombrie 1918 de c[tre Vasile Goldi;. Public[m,a;adar, prima declara\ie prin care rom]nii dinArdeal cereau dreptul ca, liberi de orice "`nr]urirestr[in[", s[ hot[rasc[ singuri "a;ezarea printrena\iunile libere", precum ;i stenograma ;edin\eidin Parlamentul de la Budapesta prin careAlexandru Vaida Voevod lua cuv]ntul ;i d[deacitire acestei declara\ii. ~ntregul Parlament ar[mas ;ocat.

IAnul XIV Nr. 709 Duminic[ 23 octombrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Careianca Paula One\ exploreaz[patru genera\ii de femei dinmai multe culturi `n noul ei film

PAGINA 7

Cerceii trebuieale;i `n func\iede forma fe\ei

Brusturele normalizeaz[tensiunea arterial[

PAGINA 10

Autoritățile austriece vordărâma casa natală a lui AdolfHitler din nordul Austrieipentru ca în locul respectiv săfie ridicată o nouă clădire,punând capăt astfel anilor delupte judiciare asupra destinațieiacesteia, a anunțat luniministrul austriac de interne.

''Casa lui Hitler va fidistrusă. Fundațiile vor putea fipăstrate, însă o nouă clădire vafi construită'', a declaratministrul de interne WolfgangSobotka.

Potrivit ministrului, nouaconstrucție va fi utilizată înscopuri caritabile sauadministrative.

Traian Băsescu a devenit,oficial, cetăţean moldovean,după ce în luna martie a depuscererea oficială pentru a obţinecetăţenia. În luna august, un grup depoliticieni din PartidulSocialiștilor din R. Moldova audepus o sesizare la CurteaConstituţională prin care ausolicitat anularea decretuluiprivind acordarea cetăţenieimoldoveneşti fostuluipreşedinte român. Curtea Constituțională arespins joi sesizarea socialistuluiIgor Dodon. Ca urmare, Traian Băsescuşi Maria Băsescu devin cetăţenimoldoveni cu acte în regulă.

Austria va d[râmacasa natal[a lui Adolf Hitler

Traian B[sescu, cet[\ean moldoveancu acte în regul[

Arabia Saudită a executatun membru al familiei regalesaudite, acuzat de comitereaunei crime. Ultima asemeneaexecuţie a avut loc în anul 1975. Metoda de execuţierămâne necunoscută, darmajoritatea celor executaţi înArabia Saudită sunt decapitaţicu o sabie. Prinţul a pledatvinovat în faţa acuzaţiilor dea-l fi împuşcat pe compatriotulsău, în urma unei dispute carea avut loc într-o tabără dindeşert, aflată la margineacapitalei Riad, în anul 2013. Înmomentul în care al-Kabir arealizat că victima sa era unconcetăţean, a fost informat[Poliţia. Familiei victimei i s-au oferit compensaţiifinanciare, pentru a nu solicitapedeapsa cu moartea, darpropunerea a fost refuzată. Arabia Saudită a executat158 de persoane, în anul 2015,numai Iranul şi Pakistanul aureuşit să depăşească aceste cifre,potrivit Amnesty International.

Arabia Saudit[ a executat un membrual familiei regale

2 Informa\ia de Duminic[/23 octombrie 2016

Simion Bărnuțiu s-a născut la 21iulie 1808 în localitatea Bocșa, județulSălaj, și a decedat la 28 mai 1864, înlocalitatea Sânmihaiu Almașului. Ela fost un onorant om politic român,istoric, filosof și profesor universitar,unul dintre principalii organizatori aiRevoluției Române de la 1848-1849din Transilvania.

În 14 mai 1848 a ținut un importantdiscurs în Catedrala din Blaj, intrat înistorie ca “Discursul de la Blaj.” Acestamplu discurs a fost preluat din lucra-rea< “1848 la Români”, realizată de Cor-nelia Bodea la Editura Științifică și En-ciclopedică, București, p. 446-459.

~n urm[toarele numere ale supli-mentului de cultur[ Informa\ia Zilei deDuminic[ v[ prezent[m fragmente dindiscursul marelui patriot român SimionBărnuțiu.

XLV. Ce e drept, garda naţională,care se apromite în punctele ungureşti,e cetatea cea mai tare a libertăţii şionoarea fiecărei naţiuni, aşa cît fărăde aceasta şi fără representaţiune naţio-nală, poporul e numai o ciurdă de vite,o turmă de oi, pe care le mulge, le tundeşi le ucide un tiran de păcurar, fără să sepoată apăra de el> însă ce bucurie vor avearomânii, cînd îşi vor vedea ficiorii înşiraţiîn gardele naţionale şi în regimente, cîndaceste toate vor fi ungureşti? Garda naţio-nală, paladiul libertăţii popoarelor celorculte, pentru românii încorporaţi cu ŢearaUngurească va fi numai instrument deasuprire, de stoarcere şi de ucidere la mînacomandanţilor ungureşti. Pe românii dinun sat îi vor ridica asupra altui sat român,care nu va voi a se unguri> la urmă îi vorface să şi jure, că vor apăra constituţiuneaungurească şi vor custodi cu sanctitate le-gile ungureşti, care sînt făcute şi se vor maiface pentru stîngerea naţiunii române.

XLVI. Însă la ce să memorăm maimulte libertăţi ungureşti< cînd nu numaiîn 12, dară nici într-o mie de puncte caaceste nu vei afla nici măcar o libertate,precum nici într-o mie de trupuri moartenu se află nici măcar o viaţă, pentru că aieşit sufletul din toate> aşa scoate şi uniuneasufletul din toate libertăţile, omorîndnaţionalitatea> pentru aceea zisei, că liber-tatea fiecărei naţiuni nu poate fi decit naţio-nală. :i că libertatea fără de naţionalitatenu se poate înţelege nici la un popor de pepămînt.

XLVII. Dacă e nimicită libertateapoporului fără de naţionalitate, e ni-micită totdeodată şi cultura şi fericireaaceluia, fiindcă fără de libertate nu e cuputinţă cultura> deci observaţiunea astasingură ar ajunge ca să vedem unde ne du-ce uniunea, periclitînd naţionalitatea> ci,fiindcă cultura fiecărui popor astăzi e mă-sura fericirii şi a sigurităţii lui doară maimult decît a fost oarecînd, să cercetăm maideaproape legătura culturii şi a libertăţiina\ionale.

XLVIII. Poporul, care cunoaşte călumina ştiinţelor şi a artelor mai multnu poate fi proprietatea unor clase pri-vilegiate, ci trebuie să se facă bun comuna toată naţiunea, acela trebuie să facă dincultură negoţ comun a toată naţiunea. Săcercăm la popoarele luminate, care sîntmijloacele culturii? :i vom afla că acelesînt şcoalele şi institutele naționale pentruştiinţe şi arte, iară mijlocul culturii politiceîn specie îl aflăm în universităţi> universi-tăţile nu sînt nicidecum mijloc arbitrar, cisînt un mijloc necesar, dictat de aceeaşiindeginţă firească a popoarelor chematela viaţa politică, care i-au învăţat pe oamenia semăna şi a coace pîine ca să trăiască<

numai de la universităţi se poate aşteptajurisprudenţă luminată, de la scoale şi in-stitute naţionale, cultura naţiunii> însăchiar pentru că cultura e puterea cea maitare pe pâmînt şi e o cetate nouă a unităţiina\ionale, naţiunea întreagă trebuie să-şiîmpreune puterile întru ridicarea acestoraşezăminte şi să facă negoţ comun din cul-tură, de vrea să se bucure de fructele ei cade un bun comun> însă cum se va puteaapuca naţiunea de acest negoţ comun fărăde limba naţională? Să luăm de exemplu,că guvernul republicii franceşti demandăînvăţătorilor de prin institutele ţerii, ca sănu mai facă învăţăturile în limba francescă,ci în cea latină> să zicem, că tot asemeneademandă şi guvernul anglesc, guverneleitalice şi germane< ce ar urma din aceastăstrămutare? Nu zic că învăţătorii acestornaţiuni lurninate n-ar fi în stare a face în-văţaturi şi în limba latin[, dar mă leg, căn-ar trece mult şi universităţile acestor po-poare n-ar fi mai luminoase dec`t liceulcatolicilor din Cluj> îndată ai vedea că nule e îndemînă nici învăţătorilor, nici în-văţăceilor a cugeta în limba lui Ciceroneca în limbele lor, mintea s-ar osteni subgreutatea cea străină, ştiinţa din zi în zi totmai mult s-ar întuneca, s-ar face mai greade învăţat şi mai uşoară de uitat, toate re-giunile ei, şi cele mai luminoase, s-ar um-plea de erori, cum era pe timpul despotis-mului limbii scolastice, şi rătăcind odatămintea de la calea cea adevărată, ar trececente de ani pînă şi-ar veni în ori, ca să-şicunoască rătăcirea> religiunea s-ar îngropaîn fanatism şi filosofia n-ar fi în stare să ri-dice piatra de pe uşa mormîntului> in-venţiunile şi descoperirile în arte şi în şti-inţă ar înceta îndată> industria şi comerciul,care numai la lumina ştiinţei înfloresc sinumai arta le poartă, mult s-ar împiedicaşi parte ar cădea cu totul> starea cea înflo-ritoare a omenimii de astăzi s-ar vesteji,sentimentul de libertate ar amorţi şi lanaţiunile libere, de n-ar mai rămînea cinesă lucre pentru desjugarea naţiunilor aser-vite, însă eu vă asigurez, că naţiunile acesteluminate niciodată nu vor lua limba străinăpentru învăţătură> ci vor demonstra tot-deauna, cu consens universal. Că naturapentru aceea i-a dat limbă fiecărei naţiuni,ca să se folosească cu aceeaşi în toate ne-goaţele vieţii, precum i-a dat picioare omu-lui ca să umble pe picioarele sale, urechica s[ auză cu urechile sale, ochi ca să vadăcu ochii săi> vai de omul pe care îl poartăaltul, vai şi de naţiunea care nu umblă pe

picioarele sale sau nu vede decît cu ochiialtei naţiuni< niciodată nu va pătrunde razade cultură la creerii acestei naţiunii, ci varămînea pururea întunecată ca orbul şiservă naţiunilor răpitoare.

XLIX. Aşa vor păţi românii, dacăvor băga limba ungurească în şcoalelenaționale> şi cu atît vor merita mai multdespreţul lumii. Fiindcă trăim în secolulluminilor, vedem descoperirile ginţilor lu-minate, ne spun toate acestea că culturalor cea adevărată numai de atunci se înce-pe, de cînd au început a învăţa în limbelenaţionale, Anglii ne arată că cultura lor nuse poate înainta decît angleste, a rancilorfranceste, a italienilor italieneşte, a germa-nilor nemţeşte, şi în urmă ungurii strigăde răsună toată lumea, că naţiunea ungu-rească nu se poate cultiva decît ungureşte>ce absurditate ar fi din partea românilor,cînd ar zice în contra consensului tuturorginţilor< Aşa este, că românul încă nu poateînvăţa, nici i se cade a se cultiva, fără numaiungureşte. Dacă vor învăţa tinerii româ-nilor la scoale ungureşti, nu vor fi nici deun folos naţiunii române, pentru că înşcoalele ungurilor se vor deprinde ca să-iînveţe pe unguri, nu pe români. Ştim cîtăîmpedecare a fost pînă acum pentru cul-tură, limba latină, ca limba învăţămîntului,şi afară de aceasta, pentru români lipsaşcoalelor naţionale> cît asudau tinerii ro-mânilor şi ne miram de unde vine. Că auatît de puţine cunoştinţe> şi pînă acum ro-mânii tot au mai învăţat şi în, limba lor, celpuţin în Blaj> dar dacă se vor propune toateştiinţele în limba străină, ce lumină poatesă aştepte naţiunea noastră de la atari şcoa-le? E lucru cunoscut, că preoţii ungurilorreforma\i sînt mai buni oratori decît ai ca-tolicilor şi ai românilor, pentru că învaţăştiinţele şi aria retorică în limba naţionalădin tinerețe< cîţi oratori şi poeţi cu renumear fi creat şcoalele Blajului, cînd ar fi învăţata perora tinerimea noastră nu numai proMilone şi pro domo sua, ci şi pentru naţiu-nea noastră, nu numai latineşte contra ră-pirilor lui Verres şi a conjuratului Catilina,ci şi româneşte asupra tiraniei sub caregem românii! Ci să nu vă îndoiţi cîtuşi depuţin, că dacă nu vor avea românii ;coalenaţionale, cu limba lor pentru toate ramu-rile cunoştinţei omeneşti, nu vor avea înetern nici politici, nici jurişti, nici advocaţibuni, nici oratori şi poeţi, care să răspundănumelui lor> literatura noastră încă nu va

apuca niciodată peste mediocritate, ca şicunoştinţa limbilor clasice> şi tot tezaurulcunoştinţelor anticităţii şi al lumii de astăzinumai cu ajutorul limbii naţionale se poatecîştiga. Cum va detuna deputatul naţiuniiîn contra despotismului în adunări, dacănu se va învăţa din tinereţe a-l cunoaşte şia-l urî> cum se va aprinde de amoarea li-bertăţii, cînd se va naşte serv altei naţiuni?Şcoalele ungureşti vor smulge din pieptu-rile tinerilor naţiunii noastre şi amoareaaceea care o plantase într-însele matreleromâne> şi cu cît vor învăţa mai mulţi ro-mâni la şcoale străine, cu atît va perdenaţiunea mai mulţi fii> lăcomia onorurilorşi folosul privat îi va trage către străini, eivor ama numai limba ungurească, se vorincinta de frumuseţile acesteia şi vor ad-mira faptele naţiunii ungureşti, pentru cănumai aceste le vor cunoaşte toată viaţa şidorul lor va fi legat singur de naţiunea ca-re-i va amăgi cu frumuseţea şi cu bună-tăţile sale, de naţiunea română nu-i va mailega nimic, rupîndu-se odată legătura ceadint`i şi cea din urmă a limbii naţionale.

L. Drept aceea, dacă-şi vrea culturaoarecare naţiune, să se unească, ce edrept, însă nu cu altă naţiune, care vreasă-i iee naţionalitatea dim-preună cucultura care o are, ci să se unească maiîntîi cu sine însăşi, ca să se apuce de cul-tura naţională cu puteri unite. Ce se ţinede români, ar fi nebunie, dacă s-ar lăpădade naţionalitate, și s-ar uni cu ungurii pen-tru cultură, înţelepciunea spune că româ-nul să se unească cu român, germanul cugerman, schiaul cu schiau, pentru înain-tarea culturii. Aşadar românii mai întîi săse unească între sine spre acest scop de laNistru pină la Em, ;i de la Em pină la Tisa>apoi să se unească cu celelalte familii ro-mane, pentru identitatea limbii şi cum-năţia cea firească a cugetelor şi a senti-mentelor. O însoţire ca aceasta poate săaibă loc, şi fiind oarecare naţiune împărţităsub mai multe guberne, fiindcă n-are fireşi tendenţă politic[, ci este destinată singurspre înaintarea culturii umanităţii, pe caleacea firească a naţionalităţii oricărui popor.Aşa îi vedem pe germani şi italieni foarteuniţi întru înaintarea ştiinţelor şi artelor,cu toate că sînt despicaţi în mai multe gu-berne> însă unitatea limbii îi leagă pe toţi,fire-ar sub gubern, de sultan au republican.

LI. Iată ce însemnătate are limbanaţională la toate ginţile< ea reguleazămişcările vieţii la toate, ca creerii mişcă-rile trupului, le însufleţeşte şi le înalţă,dacă o stimă cum se cade> lipsa ei le ducela barbarie, dacă nu ştiu să se servească cuea, numai în braţele ei creşte arta şi ştiinţa,numai cu aripile artei şi ale ştiinţei sboar[industria şi negoţul, numai în aceste gră-dini înfloreşte fericirea naţiunilor, deci carezice că naţiunea română se poate cultivaşi în şcolile streinilor, acesta vrea ca să ră-mînă oarbă şi şerba altor naţiuni< ”hic nigerest, hunc tu Romane caveto”.

LII. Acum să vedem cît adevăr cu-prinde în sine acea teorie faimoasă apoliticilor din Buda-Pesta, şi a celordimpreună cu ei advocaţi ai uniunii,care zic că, precum cere unitatea statuluiuniformitate de drept, aşa cere neapărat şiuniformitate de limbă pentru legi, pentruînlesnirea gubernării, pentru ştiinţă, şicum că celelalte limbi nici din acea cauzănu se pot suferi, pentru că acele nu sîntculte deajuns.

***Fragmente din discursul marelui pa-

triot român Simion Bărnuțiu ve\i citi `nnumerele urm[toare ale suplimentului In -forma\ia Zilei de Duminic[.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

La Sibiu, în zilele de 23-26 octom-brie 1861 se înfiinţa Asociaţia Transil-vană pentru Literatura Română şi Cul-tura Poporului Român, ASTRA, ceavea ca scop “înaintarea literaturii ro-mâne şi cultura poporului român îndeosebite ramuri prin studii, elaborareşi editare de opuri, prin premii şi sti-pendii pentru diferite specialităţi deştiinţă şi arte“. Al. Mocioni, unul dintrevice pre şedinţi, o definea ca “expresiea solidarităţii şi unităţii noastre pe plancultural”.

ASTRA a luat naştere ca urmare aunirii generaţiilor de români din tim-pul monarhiei Austro-Ungare şi a con-tinuat ideile îndrăzneţe ale Progra -mului din mai 1848 al Adunării Naţio-nale de pe Câmpul Libertăţii, unde cei40.000 de reprezentanţi ai poporuluiromân s-au ridicat împotriva feudalis -mului pentru o viaţă naţională proprieşi pentru cultura poporului român, sin-gura fortăreaţă de apărare a fiinţeinaţionale româneşti. Apro barea înte-meierii s-a datorat unor considerentede ordin politic, dar trebuie subliniatrolul pe care l-au avut doi mari Părinţiai bisericilor ortodoxă şi greco-catolică– Andrei Şaguna şi Alexandru StercaŞuluţiu.

Primul care a avut ideea înfiinţăriiunei Societăţi literare a românilor afost Avram Iancu şi împreună cu Axen-te Sever şi Simion Bărnuţiu au propusînfiinţarea ei încă din 1852. În 1860,Ioan Puşcariu se adresa celor trei mi-lioane de români din Imperiul hab-sburgic, îndeosebi intelectualilor, pen-tru înfiinţarea unei “reuniuni pentrucunoaş terea literaturii şi culturii româ-neşti”. Ion Raţiu, viitorul preşedinte alPartidului Naţional Român, a întocmitun memoriu către autorităţile statalesolici tând aprobarea funcţionării legalea “Asociaţiunii Transil vane pentru Li-teratura Română şi Cultura PoporuluiRomân”, semnat de 171 de români întrecare episcopul de atunci Andrei Şagu-na, mitropolitul Alexandru StercaŞuluţiu, Timotei Cipariu, GeorgeBariţiu, Ioan Axente Sever, Iacob Bo-loga, Gavriil Munteanu. Memoriul afost trimis guvernatorului Transil -vaniei, care a cerut un proiect de statut.Cerinţa fiind îndeplinită, a urmat în-fiinţarea „adunării constituante” şi pe23 octombrie 1861 a avut loc primaadunare generală, la care au fost invitaţi“toţi inteligenţii (intelectualii) naţiuniinoastre care voiesc a fi membri”.

Semnificativ, s-a creat şi un fondde 5.600 de florini. Din primul comitetde conducere făceau parte AndreiŞaguna, preşedinte, Timotei Cipariu,vicepreşedinte, George Bariţiu, secre-tar, un comitet format din 17 membri.

155 de ani de la`nfiin\area ASTRAla Sibiu

PERSONALIT~} I“XLVII. Dacă e nimicită libertatea poporului fără de naţionalitate, e nimicită totdeodată

şi cultura şi fericirea aceluia, fiindcă fără de libertate nu e cu putinţă cultura> deci obser-vaţiunea asta singură ar ajunge ca să vedem unde ne duce uniunea, periclitînd naţionalitatea>ci, fiindcă cultura fiecărui popor astăzi e măsura fericirii şi a sigurităţii lui doară mai multdecît a fost oarecînd, să cercetăm mai deaproape legătura culturii şi a libertăţii na\ionale.”

Simion Bărnuțiu a fost unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la1848-1849 din Transilvania

Discursul lui Simion B[rnu\iu `n fa\a adun[rii de la Blaj (VII)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

23 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

În 23 octombrie se împlinesc60 de ani de la izbucnirea Revo-luției Ungare din 1956, prima lo-vitură care a zguduit blocul co-munist, ea fiind orientată împo-triva dictaturii bolșevice și a ocu-pației sovietice (în maghiară for-radalom és szabadságharc).

Sătui de conducerea lui Rákosi Má-tyás, studenții au declanșat o demons-trație pașnică, care s-a transformat înrevoluție violentă, sfârșită printr-unmasacru comis de trupele sovietice în10 - 11 noiembrie 1956. Pierderile devieți omenești s-au estimat la circa2.500 maghiari (revoluționari și nunumai) și 700 soldați sovietici, darmulte surse vorbesc de cifre semnifi-cativ mai mari, iar alți aproximativ200.000 de locuitori au părăsit Unga-ria, emigrând spre Occident și răsfi-rându-se apoi în cele mai diverse col-țuri ale lumii.

Antecedente

În 1953, Ungaria a trecut printr-operioadă tulbure, extrem de agitată,provocată de excesele conducerii ma-ghiare staliniste< în jur de 40.000 deoameni nevinovați au fost arestați șiaruncați în pușcărie, sub supraveghe-rea poliției maghiare, alți aproximativ13.000 de cetățeni au fost exilați înprovincie, cu interdicția de a se întoar-ce la Budapesta. Între 1950 și 1953 unmilion de oameni, adică fiecare al doi-lea cetățean maghiar erau sub proce-dură juridică inițiată de procuratură,cu acuzații false, mincinoase, cu sco-pul de a ține sub control și de a înspăi-mânta populația. La 5 martie 1953 Sta-lin a decedat, iar congresul al XX-leaal Partidului Comunist Sovietic s-a de-limitat de politica dură practicată pânăatunci în toate statele blocului sovietic,cu deosebire în Ungaria, și a începutprocesul de destalinizare - arată enci-clopedia liberă. În iunie 1956, secre-tarul cu probleme ideologice al PCUS,Mihail Suslov, a transmis un mesaj cudublu înțeles către conducătorii un-guri< Rákosi Mátyás trebuie să rămână,dar Kádar, care reprezintă nemulțu-mirea taberei comuniste loiale, și caree de origine maghiară, trebuie adus laconducere> Suslov a menționat, de ase-menea, că sunt prea mulți evrei în con-ducerea statului comunist maghiar -ceea ce este anormal, iar prin instala-rea la conducere a lui Kádár János, co-muniștii maghiari pot menține domi-nația absolută asupra statului ungarși, în același timp, să evite o criză in-ternă. În consecință, la 18 iulie 1956,Rákosi Mátyás a fost forțat să demi-sioneze din funcția de Secretar Gene-ral al Partidului Comunist, fiind în-locuit de Gerö Ernö.

Ca urmare, la 23 octombrie 1956,sute de mii de unguri au cerut demisiaguvernului bolșevic opresiv, fiind sus-ținuți, chiar în aceeași zi, de majori-tatea populației. În 1956 drapelul ma-ghiar cu emblema comunistă a fostdat jos, iar spre seara zilei de 23 oc-tombrie, studenții de la UniversitateaTehnică au demonstrat pe bulevardulBem, afișându-și solidaritatea cu ma-nifestanții pro-Gomułka din Polonia.Foarte repede, studenții au reușit să-i coopteze și pe alții, cu intențiaschimbării demonstrației în protest.

Mulți soldați maghiari s-au alăturatprotestatarilor, scoțându-și steaua so-vietică de pe șapcă și aruncând-o lagunoi. Fără a avea vreun lider, în jurde 100.000 de demonstranți au tra-versat Dunărea spre clădirea Parla-mentului, manifestând pașnic. Situa-ția s-a schimbat, însă, dramatic în mo-mentul când trupele securității ma-ghiare au deschis focul și au omorâtsute de oameni.

Revoluția a fost înfrântă de trupele sovietice

În 23 octombrie Uniunea Sovieti-că a executat o intervenție militară înUngaria. Această intervenție fuseseplănuită încă din aprilie (atunci cândconducerea sovietică a aflat că Rákosia plănuit eliminarea unui mare numărde intelectuali maghiari, iar Gerő a

pierdut controlul asupra țării, situațiainternă putând deveni explozivă).Trupele sovietice erau staționate demai multă vreme, în așteptare, pe te-ritoriul României. Intervenția sovie-tică a avut loc pe 23 octombrie 1956,chiar în aceeași zi când, la Budapesta,avea loc acel miting studențesc, des-fășurat la Universitatea Tehnică. Timpde 5 zile s-au dus lupte dure între stu-denții unguri și forțele AVH (polițiasecretă maghiară), ajutate de trupelesovietice (sub pretextul de a apăra țarade invazia NATO). În această etapă,trupele sovietice au luptat numai laBudapesta, neintervenind în restul ță-rii. Ungaria, la acea vreme, era con-dusă de guvernul Nagy Imre, un exe-cutiv care nu a obținut credibilitateaîn fața populației decât în momentulîn care a început să negocieze statutultrupelor sovietice de pe teritoriul un-gar. La 30 octombrie 1956, sovieticii

au mimat o intenție de negociere, însă,la 3 noiembrie și-au schimbat radicalpoziția, procedând la ocuparea prinforță militară a Budapestei. Nagy Imrea fost îndepărtat, iar în fruntea guver-nului a fost numit Kádár János. Insu-recția s-a soldat cu mii de morți,13.000 de răniți, cu deportarea a16.000 de persoane și exilarea a peste100.000.

Guvernul Nagy Imre a condus Un-garia în perioada 23 octombrie - 4 no-iembrie 1956. El a fost desemnat caprim-ministru de partidul comunistmaghiar, dar mulți dintre susținătoriilui inițiali crezând, în mod greșit, căva susține o linie politică agresivă, lafel ca predecesorii săi. Foarte repede,însă, a devenit evident faptul că NagyImre era împotriva intervenției tru-pelor Armatei Roșii, mai ales că acestaprimise asigurări (care s-au dovedit,în final, mincinoase) de la Yuri An-dropov, că Uniunea Sovietică nu vautiliza violența pentru a stopa revo-luția maghiară. În cursul revoluției,mulți politicieni arestați, inclusiv în-alți prelați ai Bisericii au fost eliberați.În acele zile au reapărut partide poli-tice care fuseseră interzise, Ungariaavând chiar intenția să declare ieșireadin Pactul de la Varșovia.

În 4 noiembrie 1956 trupele so-vietice au intrat din nou în Ungaria.Rușii au justificat intervenția militarăși impunerea guvernului Kádár, în 3noiembrie 1956, prin responsabilita-tea față de Pactul de la Varșovia.Această intervenție a fost o operațiunemilitară combinată< bombardamentede artilerie coordonate cu acțiuni aleblindatelor (6000 de tancuri). MécsImre a afirmat că armata sovietică afolosit mai multe tancuri împotrivaUngariei decât au folosit germaniipentru invadarea URSS în cel de-aldoilea război mondial. Ținta princi-pală a fost Budapesta, care a fost bom-bardată de artileria sovietică. Aceastăacțiune a continuat până ̀ n 10 noiem-brie, când Consiliul muncitoresc, stu-denții și intelectualii au cerut înceta-rea focului.

În 22 noiembrie Nagy Imre a fostarestat și adus în România. Aici, cu

concursul Securității, este deținut în-tr-o casă conspirativă din Snagov, subpază și strictă supraveghere. Convor-birile telefonice îi erau interceptate,corespondența confiscată, fiind - deasemenea - filat 24 de ore din 24. Deîndată ce comuniștii maghiari, la ce-rerea expresă a Moscovei, au cerut ro-mânilor extrădarea lui Nagy pentru afi "judecat", iar guvernul român s-aconformat. Readus la Budapesta, înurma unui proces simulat este con-damnat la moarte prin spânzurare șiexecutat la 16 iunie 1958. Au fost con-damnate la moarte în total 350 de per-soane, printre care și elevul MansfekdPéter, care fiind minor ;i-a așteptatvârsta majoratului ca să poată fi con-damnat la moarte.

Reacții internaționale

Raportul Comitetului Special alONU citat de historica.ro< “Studiereamișcării de trupe sovietice în Ungariaîn perioada 29 octombrie – 4 noiem-brie arată că în ciuda asigurărilor datedomnului Nagy, președintele Consi-liului, de către personalități politicesovietice, există un plan precis de re-cucerire și aservire militară a Unga-riei. Acest plan a fost integral executat.Contrar a ceea ce pretinde guvernulsovietic, după care revoluția ungarăde inspirație capitalistă a fost indusădin exterior, Comitetul este obligat săconchidă că rezistența Ungariei la ceade-a doua intervenție sovietică a re-prezentat eroica demonstrație a voin-ței poporului ungar de a lupta pentruindependența sa națională.”

Decizia Moscovei de a interveniîmpotriva revoluției din Ungaria -  re-latarea ambasadorului Iugoslaviei laMoscova, V. Micunovic, despre între-vederea liderului comunist Hrușciovcu Tito (1956)< “Hrușciov a declaratcă evenimentele din Ungaria deviazăspre contrarevoluție. A început cu mâ-nie, fără a prezenta evoluția eveni-mentelor, spunând că în Ungaria co-muniștii sunt uciși, strangulați, spân-zurați. El a menționat apelul lansat deImre Nagy către ONU și către cele pa-tru puteri, precum și retragerea dinPactul de la Varșovia. Era vorba derestaurarea capitalismului în Ungaria.Nagy este o simplă unealtă, sau chiarun agent al imperialismului? Pentrumoment este dificil de spus, importanteste cursul luat de evenimente, și aces-ta se îndreaptă spre restaurarea capi-talismului. Ce ne rămâne de făcut? în-treba Hrușciov referindu-se la URSS.Dacă cedăm, Occidentul va spune căsuntem idioți, sau slabi – ceea ce esteacelași lucru. De aceea noi nu putemîn niciun caz să le permitem, noi, atâtîn calitate de comuniști internaționali,cât și ca URSS ca stat. Capitaliștii arputea ajunge la frontierele URSS. Tre-buie să intervenim fără nicio ezitare.”

Discursul lui John F. Kennedy laprima aniversare a Revoluției< “23 oc-tombrie 1956 este o zi care va trăi pen-tru totdeauna în analele oamenilor li-beri și ale națiunilor. A fost o zi a cu-rajului, conștiinței și triumfului. Nicioaltă zi de la începutul istoriei nu a ară-tat mai clar eterna forță a dorințeiomului de a fi liber, indiferent de șan-sele de succes, indiferent de sacrificiilenecesare”.

A consemnat Eva Laczko

Armata sovietică a folosit mai multe tancuri împotriva Ungariei decât au folosit germanii pentru invadarea URSS în celde-al doilea război mondial

~n 23 octombrie se `mplinesc 60 deani de la izbucnirea Revolu\iei Ungare

EVENIMENTSătui de conducerea lui Rákosi Mátyás, studenții au declanşat o demonstrație paşnică, care s-

a transformat în revoluție violentă, sfârşită printr-un masacru comis de trupele sovietice în 10 -11 noiembrie 1956. Pierderile de vieți omeneşti s-au estimat la circa 2.500 maghiari (revoluționarişi nu numai) şi 700 soldați sovietici, dar multe surse vorbesc de cifre semnificativ mai mari, iar alțiaproximativ 200.000 de locuitori au părăsit Ungaria, emigrând spre Occident şi răsfirându-se apoiîn cele mai diverse colțuri ale lumii.

În 1953, Ungaria a trecut printr-o perioadă tulbure, extrem de agitată, provocatăde excesele conducerii maghiare staliniste< în jur de 40.000 de oameni nevinovațiau fost arestați și aruncați în pușcărie, sub supravegherea poliției maghiare, alțiaproximativ 13.000 de cetățeni au fost exilați în provincie

4 Informa\ia de Duminic[/23 octombrie 2016

FILM

Poveşti de intimitate ale femei-lor din patru generaţii din ţări di-ferite, “4GenWomen”, realizat deregizoarea Paula Oneţ, originar[din Carei este un proiect ce seaxează pe patru generaţii de femeişi patru generaţii de media, vor-bind despre glisarea valorilor so-cietăţii, familiei, despre individ şiintimitate.

Trei femei şi o fetiţă vorbesc despreteme majore< căsătorie, divorţ, iubire,respect, frică, frumuseţe, fericire şi des-pre propria lor familie, propriile lordorinţe. Au chipuri calde şi zâmbitoare,fie că sunt turcoaice, spaniole sau ro-mânce. Familia românească aleasă deartista Paula Oneţ pentru proiectul4GenWomen, patru generaţii şi relaţii-le dintre aceste generaţii, nu este una“obişnuită”, are valori, principii, eticăşi apetenţă pentru frumos.

Proiect media 4G

Proiectul “4GenWomen“ este în-drăzneţ, percutant, complex pentru căînfăţişează patru canale media< docu-mentar web, instalaţie video (“4Gen-Conversations”), text şi fotografie. Vi-zând nu doar partea de social, ci şi ceaartistică, privitorul este invitat să îl des-copere pe “celălalt”. Ideea artistei de ase axa pe generaţii de femei reprezintăo invitaţie pentru privitor de a se întâlnicu decupaje ale mentalului feminin re-prezentat de patru generaţii< străbuni-că-bunică-mamă-fiică.

Proiectul se centrează pe poveştilea patru generaţii de femei care trăiescsub acelaşi acoperiş sau separat, dindiferite ţări şi culturi (Turcia, România,Spania) axându-se pe teme precum ri-tualuri, obiceiuri, ceremonii în cadrulcaselor care adăpostesc mai multe ge-neraţii.

Un secol de transmiterea culturii

Patru generaţii de femei care trăiescîmpreună înseamnă un secol de trans-mitere orală a culturii. "4GenWomen"este un proiect internaţional şi inter-cultural care caută în mai multe ţărifamilii cu patru generaţii de femei cetrăiesc sub acelaşi acoperiş, este un “do-cumentar viu” care adună poveşti pe operioadă vastă de timp.

Decizia autoarei de a se concentrape femei vine din faptul că “femeilesunt păstrătoarele familiei, cele care aufost mereu prezente în cămin. Ele suntstrăbunicile noastre, bunicile noastre,mamele, surorile şi fiicele noastre. Deşiatitudinea femeilor în privinţa roluluifamiliei este în schimbare astăzi, elesunt liantul oricărei familii”, după cu-vintele Paulei Oneţ.

“Calitatea unei femei este timpul.De la început până la final, timpul esteconstruit în noi în sensul devenirii”,potrivit regizoarei Maya Deren, esteun citat utilizat de Paula Oneţ.

Modelul de a fi străbunică, bunică,mamă şi fiică, model ce suferă schim-bări cu fiecare generaţie, este urmăritprintr-o serie de canale media< docu-mentar web, instalaţie video, text şi fo-tografie. Proiectul "4GenWomen" pro-pune un studiu de caz asupra evoluţieivalorilor personale a patru generaţii

de femei dintr-o familie din Turcia,una din România şi nu în ultimul rând,una din Spania, analizând capacitateade transformare şi adaptare la valorileculturale ale mediului lor.

Paula poveste;teideea proiectului

Referindu-se la cele patru generaţiide femei din România, Paula Oneţ îşidescria proiectul său astfel< “4GenWo-men (4 Generations Women) este unproiect transmedia, care coopereazăprin mai multe tipuri de media. Amvrut să prezint viaţa a patru generaţiide femei prin patru generaţii de media.Tocmai de aceea, invit privitorul ca laînceput să intre în spaţiul lor intim prinexplorarea unor fotografii de arhivăpersonală, grupate după anumite cri-terii. Într-o ramă găseşti patru generaţiide căsătorii, în altă ramă, patru gene-raţii de a creşte copiii. Ceea ce am vrutsă adaug este că de la a patra generaţie,cred eu, se întâmplă moartea fotogra-fiei printate şi se trece la mediul digitalcomplet. Pe un perete a 4-a generaţieeste expusă într-o ramă digitală. Încontinuare, în traseul expoziţiei prezintun video digital, interactiv, adică spec-tatorul, privitorii pot să aleagă subiec-tele de conversaţie cu cele 4 generaţiide femei. Am pus aceleaşi întrebări tu-turor generaţiilor fără ca ele să ştie răs-punsurile şi am făcut un colaj de răs-punsuri cu fiecare. Mă interesa să ob-serv, să înţeleg evoluţia unor valoridintr-un mediu dat fiindcă nu există ofamilie care să reprezinte România. Eun studiu de caz. E vorba despre stră-

bunică, bunică, mamă şi fiică. Cea maibătrână are 83 de ani şi cea mai tânărăare 8 ani.”

“Ideea de proiect interactiv vinedin provocarea de a transpune într-unmediu linear, cum ar fi o galerie, o plat-formă digital web. Este un proiect webdocumentary, un documentar onlineinteractiv şi atunci m-am gândit cumpot eu să-l expun într-un spaţiu ex-poziţional. Principala caracteristică aunui web documentary este să fie in-teractiv şi ca oamenii să fie interesaţisă dea click, să intreacţioneze cu vi-deo-ul. Pe un perete e un cod QR carete duce la pagina web a proiectului.Am făcut un traseu din patru generaţiide media prin patru generaţii de femei.Această poveste românească este partedintr-un proiect mai mare. Am începutdocumentaţia în Turcia, cu o familiede 4 generaţii de femei. Toate locuiescîn aceeaşi casă şi urmează să îl dezvoltîn Spania în toamna acestui an. Înfuncţie de finanţări şi de colaborărivreau să îl fac în cât mai multe culturiposibile. Mă interesează patru generaţiide femei, să explorez evoluţia valorilorşi distanţa fizică sau virtuală care seaflă între generaţii. Familia din Turcialocuia în aceeaşi casă. În schimb, amgăsit o familie din Spania care nu etradiţională şi totuşi locuiau în aceeaşicasă din cauza problemelor economice.Familia din România nu locuieşte înaceeaşi casă, ceea ce oferă posibilitateade a compara cumva familiile acesto-ra.”, a spus artista.

Proiectul gândit global poartă am-prenta vizualului, dovada studiilor au-toarei din domeniul cinematografiei şi

imaginii, iar miza sa este de a ajungeîntr-un mod direct către privitor< “Caregizor am observat că filmul nu ajungela public, la oamenii la care vreau eusă ajungă. La festivaluri umblă maimult cineaşti sau cinefili. Cum să facemdocumentarul cât mai social, liber şiaccesibil? Există un curent răspânditla nivel internaţional - web documen-tary, un documentar digital interactivonline. Ar fi o modalitate să îmbin pa-siunea pentru filmul documentar şinevoia pe care am simţit-o de a oferifilmul publicului. De aceea urmeazăsă fie expus gratuit online pe internetîntr-o platformă web documentary.Experimentez cu noile metode de pro-ducţie şi de distribuţie în această zonăfoarte puţin explorată în România.”

Familia rom]neasc[

Familia Dermengiu-Căpuşan estefamilia românească participantă la pro-iectul Paulei. Bunica şi-a arătat entu-ziasmul şi recunoştinţa de a face partedin proiect< “Am primit cu braţele des-chise din prima ideea. Am avut un no-roc extraordinar de la viaţă să trăiascămama, eu, fiica mea şi nepoata mea.Ne-am aliniat patru fără niciun fel dedificultate. Mama trăieşte, are 84 deani, nepoţica mea, 8 ani, o adevăratăbucurie. Îi spuneam fiicei mele ce felde femei suntem noi. Noi suntem foar-te stăpâne pe noi, am fost de mici, sun-tem foarte sigure pe noi, cu toate difi-cultăţile. Acesta este firul roşu care neleagă şi sper să fie şi nepoţica mea aşa,foarte curajoase şi foarte ambiţioase,foarte temerare şi cu multă încredere.Mi se pare un proiect absolut extraor-dinar. Se va trage o concluzie legată decum sunt 4 generaţii la noi, mentalita-tea noastră şi cum se comportă, cumgândesc şi cum trăiesc 4 generaţii dinaltă zonă geografică. Din punctul ăstade vedere, de când au auzit de proiectulPaulei, am felicitat-o si i-am dat totconcursul. Cu toate am fost alături deea fără niciun fel de limită. E un omextraordinar, serios, temeinic, dăruitămeseriei ei.”

În familia românească, centrarea afost pe ideea de femei cu succes profe-sional, femei de carieră. Toate cele trei(străbunica-bunică-mamă) au avut ca-riere de succes în domeniul adminis-traţiei şi al dreptului, până când Maria,din cea de-a treia generaţie, a decis sărenunţe şi să devină pictoriţă. MariaDermengiu a reuşit să îşi creeze com-pania sa proprie şi să devină unul din-tre puţinii artişti care pot trăi din ta-lentul lor.

Proiectul este expus la Praga

Proiectul transmedia "4GenWo-men" a fost selectat într-o serie de pro-grame de artă, printre care EsoDoc -European Social Documentary, dar şiîn competiţia StartPoint Prize, unde afost finalist, proiectul fiind expus înprezent la National Gallery din Praga,în perioada octombrie-decembrie2016. Pavel Vancat, curatorul proiec-tului StartPoint Prize, a declarat că ex-poziţia Paulei Oneţ “este o lucrare foar-te bine elaborată, foarte inspiratoare,o lucrare fermecătoare, la fel ca femeileprezentate.” Proiectul este deschis pen-tru noi familii care pot fi interesate.

A consemnat V.A.

~n timp ce multe proiecte dejaanunțate petrec vreme îndelungată în„iadul producţiei”, din cauza unor amâ-nări legate de echipa de realizatori saudiferenţele creative, iată că altele ajungsă fie realizate fără ca vreo ştire referi-toare la acestea să ajungă în mediile deprofil. Este şi cazul noului proiect allui Jim Sheridan, inspirat din eveni-mentele petrecute în Statele Unite pe11 septembrie 2001. Regizorul a po-vestit despre peliculă la Festivalul de laRoma unde şi-a prezentat ultimul film,The Secret Scripture (ce a avut premie-ra mondială luna trecută, la Toronto).

El a dezvăluit un nume celebru aldistribuţiei următorului său titlu, darşi faptul că scenariul este abordat dinpunctul de vedere al imigranţilor.

“Am făcut un mic film despre 9/11cu Salma Hayek, un film prin care amvrut să arăt că, odată, în America toţiimigranţii se înţelegeau şi lucrau îm-preună, inclusiv musulmanii. Cred căceea ce trebuie să învăţăm de aici estecă trebuie să îţi alegi un subiect cu greu-tate pe care să îl prezinţi, pentru că astate va motiva. Este foarte obositor săfaci filme, să ştiţi, aşa că odată ce ai in-trat în acest sistem de producţie al Hol-lywood-ului, lucrurile se schimbăenom. Este foarte greu să faci filmedespre societăţi în care nu ai crescut,cu care nu eşti familiar”, a spus cineastulde origine irlandeză.

Sheridan are în palmares şase no-minalizări la Oscar (printre care şi ceapentru scenariul şi regia lui “In the Na-me of the Father”). Salma Hayek, no-minalizată la Oscar pentru rolul centraldin “Frida” (2002), a ie;it `n ultimultimp din prim-planul actualit[\ii cine-matografice.

Salma Hayek faceun film despre11 septembrie

Proiecția în aer liber în Piața Spa-niei a clasicului film "Vacanță la Ro-ma", un covor roșu interminabil și mo-torete Vespa identice cu cea condusăde Gregory Peck< a 11-a ediție a Festi-valului de Film de la Roma i-a adusmarți seară un omagiu legendaruluiactor american, care ar fi împlinit anulacesta 100 de ani, relatează AFP și EFE.

"Tatăl nostru ar fi fost încântat deaceastă celebrare, dar nu ar fi fost ini-țiatorul, era prea modest", a declaratAnthony Peck, 60 de ani, unul din fiiilui Gregory Peck, venit la Roma pentrua participa la acest omagiu. Alături deel, sora sa Cecila Peck, 58 de ani, a rea-mintit că ea și fratele său sunt oarecumcopiii filmului "Vacanță la Roma". "Pă-rinții noștri s-au îndrăgostit la Romacând era turnat filmul. Dar povestea afost invers, deoarece mama mea (fran-țuzoiaca Véronique Passani, decedatăîn 2012) era o tânără ziaristă care a în-tâlnit un bărbat frumos devenit prințulei".

Realizat de William Wyler în 1963,'Vacanță la Roman" (Roman Vacation)prezintă povestea unei tinere prințeseingenue, interpretată de Audrey Hep-burn, care fuge din palat pentru a sedistra incognito în oraș ca o simplă tâ-nără, în compania unui reporter (Gre-gory Peck) ce nu-i cunoaște identita-tea.

Gregory Pecka fost omagiatla Festivalulde film de la Roma

Regizoarea careian[ Paula One\ exploreaz[patru genera\ii de femei din mai multe

culturi `n noul ei film documentar

Paula One\ s-a n[scut `n 1989 la Carei, a studiat la Facultatea de Teatru ;i Tele-viziune din UBB Cluj-Napoca ;i este stabilit[ actualmente la Valencia

Proiectul “4GenWomen“ este îndrăzneţ, percutant, complex pentru că înfăţişează patru canalemedia< documentar web, instalaţie video (“4GenConversations”), text şi fotografie.

23 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

MAGAZIN

Propunerile pentru construirea,,primei naţiuni din spaţiu'' au fost fă-cute publice de către o echipă de cer-cetători și experţi din domeniu. Aceștiaafirmă că vor întreţine pacea și vor oferiacces către tehnologia spaţială.

“Noua naţiune” va deveniun membru al NaţiunilorUnite

Numită ,,Asgardia'', nume inspiratde lumile mitologice locuite de zeii nor-vegieni, echipa afirmă că “noua naţiu-ne'' va deveni un membru al NaţiunilorUnite, având propriul său steag și imncare vor fi alese de membrii publiculuiprintr-o serie de competiţii.

Conform proiectului de pe website,Asgardia “va oferi o platformă inde-pendentă, fără constrângerile legilor dela sol. Va fi un loc de pe orbită care nuva aparţine nimănui”.

Iniţial, noua naţiune va fi alcătuitădintr-un singur satelit programat să fielansat anul viitor. ''Fizic, cetăţenii vorfi pe Pământ, ei vor fi cetăţeni din di-ferite ţări, deci vor fi rezidenţi ai ţăriilor actuale și ai noii naţiuni. Când nu-mărul aplicanţilor va depăși 100.000putem primi oficial statutul denaţiune,'' a declarat conducătorul pro-iectului, Igor Ashurbeyli.

Orice om care trăieștepe Pământ poate devenicetăţean al Asgardia

Conform website-ului lor, “oriceom care trăiește pe Pământ poate de-veni cetăţean al Asgardia'', pe site exis-tând un formular de înregistrare.

Când a fost întrebat de ce ar trebuisă se înregistreze ca cetăţeni pe Asgar-dia, Ashurbeyli a declarat< ,,Cred că, încurând, ţările vor fi parte a familieiNaţiunilor Unte, titlul de membru alacestei ţări va fi un prestigiu''.

Reguli care ar trebui săguverneze activitatea spaţială

Igor Ashurbeyli, omul de afacerirus și nanocercetător care a fondat Cen-trul Internaţional de Cercetare Aeros-paţial din Viena, consideră că proiectuldorește să deschidă o dezbatere despreregulile care ar trebui să guverneze ac-tivitatea spaţială.

Christopher Newman, expert în le-gile spaţiale din cadrul Universităţii din

Sunderland Marea Britanie, a afirmatcă proiectul reflectă faptul că zona geo-politică a activităţii spaţiale s-a schim-bat imediat după ce Tratatul privindSpaţiul Cosmic a fost redactat în 1960.

Acesta a adăugat faptul că nu esteîncă sigur cum va reuși Agardia să seîncadreze în reglementările internaţio-nale, proiectul întâmpinând obstacolesemnificative, potrivit Descoper[.ro.

“Cimitirul Vesel” este localizatîn satul Săpânţa, Maramureş.Pentru umorul cu care oameniilocului abordează moartea, “Ci-mitirul Vesel” nu este faimos doarîn România, ci şi în lume.

Cimitirul este faimos pentrucrucile colorate, decorate cu mo-tive tradiţionale, picturi cu eve-nimentele din viaţa persoanei şiun poem original prin care esteexplicat modul în care individula murit.

Stan Ioan P[tra;, un tâmplar, poetşi pictor, născut în 1908, a început săconstruiască aceste cruci în 1935. Du-pă moartea acestuia din 1977, muncasa a fost dusă mai departe de unul din-tre ucenicii săi, Dumitru Pop (cunos-cut cu apelativul Tincu)

Timp de 50 de ani, Ion P[tra; acreat sute de cruci şi pietre funerare.Pe pietrele funerare sunt scrise poemeumoristice, în locul unei descrieri sim-ple.

Pictura de pe crucidescrie modul `n carepersoana a murit

P[tra; sculpta crucile din stejar şile picta în albastru, decorându-le curoşu, galben sau negru. Crucile suntpictate pentru a rezista pentru maimult timp.

Pe cruce se află o pictură care des-crie modul în care persoana a murit,dar scena este prezentată într-un modcolorat şi vesel. Dedesubtul imaginiise află un poem. P[tra; crea acestepoeme după ce membrii familiei de-cedatului îi povesteau artistului viaţapersoanei care urma să fie înmormân-tată. Din 1960, artistul a creat peste800 de cruci din stejar.

Triburile dacice considerau moar-tea un moment de bucurie deoarececredeau că decedatul se duce într-o lu-me mai bună.

Cel mai neobişnuit detaliu despreacest cimitir este că se abate de la cre-dinţele şi cultura răspândită în Europa,unde moartea este considerată un mo-ment solemn. Istoricii consideră că ci-mitirul reprezintă un mod prin carecultura dacică este dusă mai departe.

Triburile dacice credeau în Zamol-xes, aceştia considerau că moartea esteo poartă către fericirea eternă şi cătrezeul lor suprem.

Întemeietorul cimitirului Stan IoanP[tra;, şi-a creat propriul epitaf înaintede moartea sa din 1977.

Iată cum sună acesta<

Io am fost Stan Ion Pătraş,Să mă ascultaţi oameni buniCe voi spune nu-s minciuni.Câte zile am trăitRău la nime n-am dorit,Dar bine cât am pututOrişicine mi-a cerut.Vai săracă lumea meaCă greu am trăit în eaDe la paisprezece aniTrebuia să câştig baniLa lucru greu de pădureCu ţapin şi cu săcure.Tata -n război a plecatÎnapoi n-o înturnat.Trei copii noi am rămasÎn lume cu greu năcaz.

Vrut aş fi să mai trăiescŞi planul să mi-l plinesc.Din şaizeci şi nouă ţăriM-au vizitat până ieri.Din conducători de statFoarte mulţi m-au vizitatŞi de acum când or veniPe mine nu m-or găsi.Şi le doresc la toţi bineCare au fost pe la mineCă viaţa o lăsaiLa 69 de ani.Crucea mea când s-a lucratCare eu mi-am comandatDoi elevi ce-au învăţatMi-au făcut lucru pe plac<Turda Toader, Stan VasileDumnezeu Sfântu să-i ţie!

Stan Ion P[tra; crea poeme după ce membrii familiei decedatului îi povesteau artistului viaţa persoanei care urma să fieînmormântată. Din 1960, artistul a creat peste 800 de cruci din stejar

Ar putea fi aceast[ inven\ie în-ceputul sfârşitului pentru indus-tria petrolului? Poate că da…

“Într-un “breaking news” îndomeniul energiei şi tehnologiei,o companie americană din Con-necticut, dezvoltă în prezent ometodă de propulsare a automo-bilului, folosindu-se de thoriu,pentru a produce electricitate.

Charles Stevens, preşedintele com-paniei din Connecticut, a explicat cădintr-un singur gram de thoriu, se poa-te produce energia furnizată de…28.000 de litri de benzină! Şi cu doar 8grame de thoriu, explică domnul Ste-vens, s-ar putea produce mai multăenergie decât un vehicul ar putea-o fo-losi în întregul său ciclu de viaţă, fărăa fi nevoie să mai alimenteze vreodată!Iar `ntregul motor ce funcţioneaz[ cuthoriu cântăre;te circa 200 de kilogra-me, putând fi instalat pe orice autove-hicul.”

Informaţia este mai mult decât sen-

zaţională, `ns[ nu e vorba chiar de“energie liberă”.

Totu;i, costurile funcţionării unuiasemenea autovehicul ar fi ridicole demici. Pentru a afla cu exactitate caresunt acestea, s-a făcut un calcul sim-plu. Să presupunem că un vehiculconsumă în medie 10 litri de benzină

pe 100 de kilometri, iar durata de viaţăa vehiculului este de 500.000 de kilo-metri. Aceasta înseamnă că în duratasa de viaţă, un vehicul va consuma50.000 de litri.

La un preţ mediu de 1,2 euro pelitru, consumatorii ar plăti pentrubenzină 60.000 euro!

Marile companii petrolierear putea da faliment

Prin regula de trei simpl[, dacă 1gram de thoriu e echivalentul a 28.000de litri de benzină, atunci 50.000 delitri de benzină echivalează cu 1,78grame de thoriu.

Ceea ce înseamnă că la o duratămedie de viaţă a maşinii de 500.000de kilometri, ar trebui să folosim 1,78de grame cu thoriu.

Cât e preţul mondial al acestui ele-ment radioactiv? Conforminforma\iilor existente pe internet, 1kilogram de thoriu costă 5.000 de do-lari, echivalentul a 3.650 de euro. Darîn cazul automobilului cu thoriu, amavea nevoie de doar 1,78 de grame,care ar costa… circa 6 euro!! Adică,de 10.000 de ori mai puţin! Vă daţiseama ce economie aţi face? Iar toatemarile companii multinaţionale depetrol ar da cu adevărat faliment…De aceea, s-ar putea ca şi această in-venţie s[ ajung[, din păcate, la coşulde gunoi…

Cimitirul vesel ;i leg[turalui cu str[mo;ii daci

Propunere pentruconstruirea primeina\iuni din spa\iu

Automobilul cu thoriu are un consum de doar 6 euro toat[ via\aEste de 10.000 de ori mai ieftin dec]t consumul unei ma;ini cu benzin[ sau motorin[

Cel mai neobişnuit detaliu despre acest cimitir este că se abate de la credinţele şi culturarăspândită în Europa, unde moartea este considerată un moment solemn. Istoricii consideră că ci-mitirul reprezintă un mod prin care cultura dacică este dusă mai departe.

Triburile dacice credeau în Zamolxes, aceştia considerau că moartea este o poartă către fericireaeternă şi către zeul lor suprem.

~ntregul motor ce funcţioneaz[ cu thoriu cântăre;te circa 200 de kilograme, pu-tând fi instalat pe orice autovehicul

6 Informa\ia de Duminic[/23 octombrie 2016 23 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

Stenograma discursului \inut de Alexandru Vaida-Voevod `n 18 octombrie 1918 `n Parlamentul de la Budapesta prin care cerea desprinderea Ardealului de Ungaria

Urmare din pagina 1

Vom trece mai `nt]i `n revist[ c]tevadin momentele importante ale anului1918. ~n 5 martie respectiv 7 mai 1918Rom]nia a semnat cu Imperiul Austro-Ungar ;i cu Germania Pacea de la Buftea-Bucure;ti. Astfel c[, o parte a elitei dinRegatul Rom]niei a emigrat `n vestulEuropei la Paris, Londra ;i Roma unde s-a al[turat elitei transilv[nene ;i bucovinene.~mpreun[ au f[cut public[ aspira\iarom]nilor transilv[neni de a se uni cuRom]nia. prin participarea la CongresulNa\ionalit[\ilor de la Roma (aprilie 1918),misiunea patriotic[ rom]n[ din SUA, `nfruntea c[reia se afla Vasile Lucaciu ;iVasile Stoica `nc[ din 1917, prin consti-tuirea unor legiuni rom]ne;ti de volun-tariat, care se vor al[tura for\elor Antanteipe frontul din Italia (octombrie 1918),precum ;i prin alc[tuirea unor asocia\ii,comitete na\ionale ale rom]nilortransilv[neni ;i bucovineni.

3 octombrie 1918< Vasile Lucaciu, alesvicepre;edinte al ConsiliuluiNa\ional pentru UnitateaRom]nilor de la Paris

Toate aceste ac\iuni au f[cut posibil[`nfiin\area Consiliului Na\ional pentruUnitatea Rom]nilor de la Paris, la 3 oc-tombrie 1918. Format din personalit[\irom]ne;ti de prim[ m[rime din VechiulRegat ;i din Transilvania, Consiliul a fostreprezentantul legitim al intereselorRom]niei. Take Ionescu a fost pre;edinte,iar vicepre;edin\i< Vasile Lucaciu, Octa-vian Goga, dr. C. Angelescu ;i Ioan Th.Florescu. La 4 noiembrie, Consiliul solicitaputerilor Antantei s[ admit[ unirea cuRom]nia a rom]nilor din Austro-Unga-ria.

~n toamna anului 1918 evenimentelese precipit[. Dup[ ̀ nfr]ngerile de pe front,;i `n contextul nemul\umirii generale apopula\iei, administra\ia austro-ungar[se dezintegreaz[. Toate acestea favorizeaz[o efervescen\[ a manifest[rilor sociale ;ina\ionale. Astfel, mi;carea na\ional[ dinTransilvania, Banat, Cri;ana ;i Maramure;s-a intensificat, sub semnul afirm[rii pu-ternice a dreptului rom]nilor de a tr[i ̀ ntr-un stat na\ional unitar.

Conducerea Partidului Na\ionalRom]n decide reluarea activit[\ii politice;i convoac[ Comitetul Executiv al parti-dului, la Oradea, pentru ziua de 12 oc-tombrie 1918. La ̀ ntrunire au fost prezentepersonalit[\ile marcante ale partidului<Vasile Goldi;, :tefan Cicio-Pop, AurelVlad, Ioan Suciu, Alexandru Vaida-Voe-vod, Teodor Mihali, Aurel Laz[r ;i IoanCiorda;. A fost analizat[ situa\ia creat[ ̀ nAustro-Ungaria ;i s-a adoptat Declara\iaprin care se afirma, pe temeiul ideii c[ fie-care na\iune poate dispune de soarta sa.

Declara\ia de la Oradeadin 12 octombrie 1918,redactat[ de Vasile Goldi;

Red[m textul integral al declara\iei<“Comitetul executiv al Partidului NaţionalRomân, în calitatea sa de organ reprezen-tativ al na\iunei române din Ungaria șiTransilvania, faţ[ de situ aţia creată prinrăzboiul mondial, constat[ c[ rezultateleacestui război justi fică pe deplin aspiraţiu-nile de veacuri ale poporului românescpentru câștiga rea deplinei libertăţi naţio-nale. ~n baza dreptului firesc, prin careoricare naţiune este liber[ să hotărascăasupra sorţii sale, drept recunoscut și decătre guvernul ungar prin cererea de ar-mistiţiu, declar[m, că naţiunea românădin Transilvania și Ungaria dorește să uze-ze de acest drept al său, și `n consecinţ[pretinde, ca ea singur[, independentă șinerestrânsă de nicio influenţă străin[ săpoată decide asupra apartenenţei sale destat și asupra raporturilor sale ̀ n concernulnaţiunilor libere. Comitetul naţional ro-

mân nu recunoaște acestui guvern și par-lament, competenţa ca să reprezinte inte-resele poporului român și nu recunoașteîndreptăţirea niciunui amestec strein `naceast[ privin\[, enunţând că la Conferinţade pace, numai actorii autorizaţi de cătreadunarea naţională român[ pot să repre-zinte interesele poporului rom]n.

Nimeni ̀ n afară de comitetul naţionalsau `n afară de factorii delegaţi de cătreadunarea naţională a românilor nu are că-derea să trateze și să decidă ̀ n numele po-porului român, și declarăm solemn de peacuma, că toate hotărârile care s-ar aducefără autorizarea și adeziunea acestor fac-tori, sunt nule și neavenite, pe noi astfelde hotărâri nu ne pot obliga și noi nu levom recunoaște de valide.

După suferinţi și lupte seculare, naţiu-nea română pretinde și așteaptă validareacomplectă a drepturilor, care ̀ i vor asigurao viaţă naţională integrală.”

Declara\ia de la Oradea echivala cu proclamarea dreptului la autodeterminare

Redactat[ de Vasile Goldi;, aceast[ de-clara\ie de principii echivala cu procla-marea dreptului la autodeterminare, pebaza principiului na\ionalit[\ilor, al po-pula\iei rom]ne;ti din Transilvania.

Textul declara\iei con\ine ideea extremde important[ a convoc[rii adun[rii na\io-nale. Documentul are a;adar osemnifica\ie istoric[ deosebit[, marc]ndintrarea mi;c[rii de eliberare `n faza sadecisiv[.

Conferin\a din 12 octombrie de laOradea a ales un comitet de ac\iune, cusediul la Arad, din care f[ceau parte< VasileGoldi;, :tefan Cicio Pop, Iuliu Maniu (aflatla Viena), Ioan Suciu, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Laz[r, Aurel Vlad, ;i TeodorMihali.

Declara\ia a fost citit[ de AlexandruVaida-Voevod `n Parlamentul de la Bu-dapesta, `n ziua de 18 octombrie 1918, ladou[ zile dup[ lansarea manifestului C[trepopoarele mele credincioase ;i atunci c]ndAustro-Ungariei i se comunica r[spunsulnegativ al Alia\ilor cu privire la propune-rile de armisti\iu, iar Tisza recuno;tea pu-blic c[ r[zboiul a fost pierdut. Slovacii ;irom]nii ;i-au afirmat `n zilele de 17 ;i 18octombrie 1918 dreptul lor la via\[ na\io-nal[ proprie. Dac[ la 8 ianuarie 1918,punctul 10 al programului wilsonianprev[zuse doar "cea mai mare libertate dedezvoltare autonom[" pentru popoareledin monarhia bicefal[, la 18 octombrie,Statele Unite ale Americii au anun\at ex-plicit c[ sprijin[ dezmembrarea Austro-Ungariei.

Elita rom]neasc[ dorea ̀ ns[ realizareadesprinderii Transilvaniei de Ungaria peo cale legal[ ;i democratic[. Deputa\iirom]ni din Parlamentul de la Budapestaau discutat soarta Transilvaniei cu MihalyKarolyi, `nc[ la 18 octombrie.

Discursul lui Vaida-Voevod a repre-zentat un puternic act de acuzare la adresapoliticii de oprimare na\ional[ din Impe-riu, a m[surilor drastice de maghiarizareluate de guvernul contelui Tisza Istvan.Red[m ̀ n ̀ ntregime discursul marelui pa-triot rom]n.

Discursul deputatului Alexandru Vaida-Voevod, dinParlamentul de la Budapesta

“Alexandru Vaida< Onorată Cameră.N-a sosit încă timpul să încheiem bilanţulrăzboiului mondial. Cu facultăţile noastredebile omenești, fie cu ajutorul min\ii, fiecu al fanteziei, nu suntem `n stare să pre-vedem, urmările rele sau bune ale r[zbo-iului. Un fapt îl putem stabili de pe acum.Războiul mondial a avut un rezultat mare<acceptarea din partea tuturor naţiunilor aprincipiului, că în viitor nu va mai fi de-osebire între naţionalitate ;i na\iune ;ina\iunile mari ;i mici vor avea drepturiegale.

Cât de dureros a fost pentru noi, na\io-

nalit[\ile care ne-am considerat și numitîntotdeauna „naţiune" - să fim consideraţiși trataţi din partea autorit[\ii de stat dreptna\ionalit[\i. De la întemeierea creștinis-mului multe spirite geniale au luptat pen-tru propășirea omenirii și mulţi au încercatsă definească bazele de muncă pentru bi-nele și progresul întregii omeniri.

Și dacă au fost spirite, care în evul ve-chiu și după întemeierea creștinismuluiau aflat calea adevărată, propagând ade-văratele principii ducătoare la scop, aceștian-au avut putinţa să pună în aplicare prac-tică principiile ce le profesau.

E meritul lui Wilson, c[ ̀ n cunoscutelelui puncte a dat expresie acelor principiiși le-a cristalizat așa, că nu se vor mai puteafalsifica niciodată. Dacă omenirea va isbutisă realizeze, să înfăptuiască aceste princi-pii, atunci de la întemeierea creștinismuluiîncoace n-a fost un eveniment mai însem-nat ca acesta, pentru omenire.

Hock János< Așa-i! Alexandru Vaida< Noi, reprezentanţii

micilor naţiuni am așteptat cu nerăbdareatitudinea cercurilor conducătoare alemonarhiei faţă de aceste puncte și naţiu-nile nemaghiare au primit cu nespus[ bu-curie știrea, că oficiul de externe al mo-narhiei a înaintat la Washington propu-nerea de pace, căci astfel s-a recunoscutoficial, atât din partea reprezentanţei noas-tre externe, cât și din partea guvernului șipartidelor maghiare, că noi de-acum numai suntem naţionalităţi, ci naţiuni.(Mișcare). Cunoaștem mărimea vremilorprin care trecem> cunoaștem că aceste pro-bleme mari nu le putem trata conduși deegoism. Cunoaștem adevărul, care iese laiveală și într-unul dintre punctele lui Wil-son, că nu trebuie să lăsăm teren urei,egoismului, când se tratează aceste pro-bleme a căror rezolvare reală și serioasăse poate face numai cu ajutorul deplinei

sincerităţi. Drept-aceea reprezentan\a or-ganiza\iei na\ionale a rom]nilor a hot[r]ts[-;i defineasc[ atitudinea fa\[ de acestepuncte și din încredinţarea acesteia, co-munic Onoratei Camere urm[toarea De-clara\iune.

Onorat[ Cameră. Nu vreau să intruîn polemică cu mult stimatul șef al guver-nului și cu oratorii care au vorbit înainteamea. Daţi-mi voie însă să reflectez pe scurtasupra unor enun\uri ale antevorbitori-lor.

Mult stimatul domn ministru-prezi-dent spunea în cuvântarea de ieri urmă-toarele< „E știut, că guvernul avea de gândsă pregătească în decursul vacanţei parla-mentare proiectele de lege necesare bineluiţării> să pregătească reforma administra-tivă astfel ca să fie mai apropiată de felulde gândire al poporului".

Apoi continuă< N-am prezentat spredesbatere aceste proiecte pentru că întretimp s-au făcut în situaţia politică schim-bări, care reclamă înlăturarea deocamdatăa unor probleme care ar putea să producădisonanţă între membrii Onoratei Came-re.

Apoi domnul ministru-president aratăcă< Primirea punctelor lui Wilson nu în-seamnă părăsirea atitudinei noastretradiţionale, întrucât o permite aceastadeplina egalitate individuală și e posibil[pe lângă susţinerea unităţii și indisolubi-lităţii statului (așa-i, în stânga), vom în-destuli bucuros postulatele naţionalit[ţilorși vom intra în tratative cu ele, ori - maicorect zis - nu vom trata cu ele, ci după cele vom asculta dorinţele vom face propu-neri corespunzătoare parlamentului.

Onorat[ Cameră! Iată, cum și-o în-chipuiește aceasta contele Ștefan Tisza<„Cred, că va trebui să convingem cu ar-mele dreptăţii opinia public[ a adversarilornoștri, că raporturile de-aici sunt mult mai

aproape de punctele lui Wilson, și că rea-lizarea postulatelor cuprinse în acestepuncte reclamă înnoiri mult mai puţine,decum s-ar crede.

Paralel cu aceste opinii, vă rog, consi-deraţi două dintre punctele lui Wilson șianume înainte de toate punctul al 10-leacare e următorul. .. citește tex tul...

(n. r. punctul 10 prevedea reajustareafrontierelor Austro-Ungariei în baza prin-cipiului autodetermin[rii naționalităților,lucru care a permis apariția statelor Ce-hoslovacia, Austria, Ungaria și reîntregireaRomâniei și apariția Regatului Sârbilor,Croaților și Slovenilor – viitoarea Iugo-slavie)

Mișcare în mijloc. Cred că acest punctde vedere și l-a însușit și domnul minis-tru-prezident atunci când s-a alăturat lapropunerea de pace a ministrului de ex-terne austro-ungar.

Punctul 4 al lui Wilson enunţă... ci -tește textul... (n.r. Dezarmarea era propusăla nivel mondial, ca o cerință obligatoriepentru menținerea păcii, iar "toate arma-mentele naționale vor fi reduse până la ul-timul punct compatibil cu securitatea ță-rii.)

Ştefan C. Pop< Supremaţia și egemo-nia au fost cauzele neînţelegerilor. (Sgo-mot).

Alexandru Vaida< Cred, că nu trebuiesă aduc multe dovezi, cum că între punctulde vedere al lui Tisza și al d-lui mini stru-prezident pe deoparte și între cel al luiWilson, e o mare prăpastie, (Așa-i, ̀ n stân-ga extremă.), peste care nu se poate trecenici cu fabulistica, nici arun când praf înochii oamenilor. (Așa-i, în stânga extre-mă).

Domnul deputat, contele Ștefan Tiszavorbește și despre democraţie. Problemanoastră nu e altceva, decât o latur[ a de-mocraţiei> dar adevărata democraţie ni-

căieri în lume nu se poate înfăptui înaintede a se soluţiona chestiunile naţionale,pentru că numai pe baze naţionale și `ncadre naţionale e cu putinţă o dezvoltareîn direcţia normală a acestei consolidări.Și când contele Tisza polemizează cu pro-blema naţională, ori, cum o numește el,de naţionalitate, la o întrerupere a lui IoanHock, care spune că „fără reformă electo-rală nu este pace", răspunde< s-o facemasta atunci, când suntem forţaţi.

Juhász Nagy Sándor< Aceasta e poli-tică de sinucidere. (Sgomot în stânga).

Kun Béla< Cuvântare antinaţională! Ioan Flock< Șeful! Fényes László< Vă distruge naţiunea! Juhász Nagy Sándor< Acesta e bărba-

tul de stat providenţial.Pre;edintele< Rog liniște. Alexandru Vaida< După ce contele

Ștefan Tisza și-a reluat activitatea politică,suspendată cum știţi până la 1910 — decâteori am vorbit în această cameră m-acălcat în picioare, m-a zdrobit în mai puţinde 48 ore. (Mișcare). Am avut norocul, cadomnul ministru-prezident să afle cu calea reflecta la gravaminele ce le-am înșirateu. E o dovadă, că n-au putut să existeîntre noi ceva relaţii de prietenie intimă.Personal ̀ l socotesc, bineînţeles, drept unom foarte simpatic pe domnul ministru-prezident, dar ca politician îl socotesc foar-te primejdios, căci e mult mai primejdiosacela care îţi scapă din mână ca peștele.(Mare mișcare).

Fényes László< Șade pe grumazul po-porului maghiar, întocmai ca și pe-al celuiromân.

Kun Béla< Wekerle e o primejdie a po-porului maghiar.

Fényes László< Nu e guvernul popo -rului maghiar.

Alexandru Vaida< Așa, apoi, Onorat[Cameră e mai simpatic domnul ministru-prezident ca adversar politic și totuși, `lprefer pe contele Ștefan Tisza. Cu el sun-tem în curat, totdeauna și… ne-a plăcut,pentru că, deși ieri a zis, că noi am agitatîn str[inătate, că lucrăm în afară cu cineștie ce aparate, că am isbutit să câștigămde partea noastră opinia publică mondială,cred, că suntem de acord în a constata, căpolitica lui Ștefan Tisza, ne-a făcut celemai bune servicii, căci a înconjurat oriceprilej de-a ne înţelege, continuând opri-marea naţionalităţilor pe baza sistemuluiApponyi și Bánffy, urmând politica inau-gurată de Coloman Tisza în Ungaria.

Onorat[ Cameră! Partidele maghiaren-ar putea să ne facă un mai bun serviciu,decât, alegând după proclamarea inde-pendenţei Ungariei pe Ștefan Tisza deministru de externe și delegându-1 să re-prezinte Ungaria la congresul de pace.Vorbirea de ieri a lui Ștefan Tisza a ajutatcauzei noastre mai mult decât am fi pututsă-i ajutăm noi prin lupte de decenii.

Fényes László< Auziţi?Richter János< Fraze goale.Juhász Nagy Sándor< Are dreptate.

Tisza e cauza!Prezidentul< Rog liniște! Szilágyi Lajos< Nu provocaţi! Prezidentul< Rog liniște, Onorat[ Ca-

meră!Fényes László< (întrerupe). Mussa Gyula< Ești un farmacist ne-

isprăvit! ...Fényes László< Aceasta nu-i „aface-

re", d-le Mussa. Alexandru Vaida< Afirmaţiunilor,

după cum că în această ţară naţiunile ne-maghiare și până acum au fost într-o starefericită și că e foarte mică deosebirea întreconcepţia lui Wilson și stările din Unga-ria, trebuie să răspund, că m[ mir de cu-tezanţa d-lui ministru prezident de-a afir-ma așa ceva aici în parlament, în faţa ţării,în faţa lumii. . .

Ştefan C. Pop< Cinic ... Alexandru Vaida< E doar a treia, ori

a patra-oară ministru-prezident al Un-gariei (strigăte în stânga extremă< A cin-cea oară! E timpul să pună punct!) și ast-fel de la el pe drept se așteaptă să cunoascăchestia naţionalităţilor, doar știe, că petoate câmpurile de luptă au sângerat șinaţiunile nemaghiare și toate temniţele

în acel timp, când fiii și pă rinţii cădeaupe câmpul de răsboi, erau pline și suntpline și acum cu mamele și taţii lor și căau încuiat chiar și co pii de 14 și 16 ani.(Contraziceri în centru).

B. Iosif Szterenyi, ministrul de co-merţ< Calomnie ordinară! (Sgomot ma-re).

Pre;edintele< Rog liniște! Enteric Miskolczy< Calomnie!

Minciu n[!Fényes László< Numai acum au fost

eliberaţi. Acesta-i adevărul! (Sgomot îndreapta).

Pre;edintele< Rog pe domnii deputaţisă binevoiască a rămânea în liniște. Bi-nevoiască a fi cu răbdare, domnul deputatîși va primi răspunsul competent. (Sgo-mot. Să auzim! Să auzim!).

Alexandru Vaida< Domnul ministrude comerţ spune că aceasta e minciună.

B. Iosif Szterenyi, ministrul de co-merţ< Da. Așa-i (Așa-i! la centru).

Alexandru Vaida< Voi servi cu nume,la moment... dr. Valer Braniște . . .

(Sgomot și strigăte în stânga< Acestae de 16 ani?).

Ştefan C. Pop< Sunt ;i condamna\ide 16 ani...

Teodor Mihali< Așteptaţi, vă rog. Nuse pot înșira toate cazurile dintr-o răsu-flătură... (Sgomot).

Alexandru Vaida< Acest om a fostarestat opt luni de zile fiind absolut ne-vinovat și a fost eliberat numai după ceministrul de ex terne în numele monar-hiei și al Unga riei a acceptat punctele luiWilson. (Sgo mot și întreruperi în centru<Mult îna inte!). Afară de el încă patrudomni.. . (Strigăte în stânga< Cine suntaceia? Daţi numele lor!). Poftiţi, telefonaţiși întrebaţi la Cluj, iar după ce veţi primirăspunsul, desminţiţi-mă! (Strigăte îndreapta< Sunt arestaţi desigur pentru altedelicte. ~nv[\[tori de 16 ani!).

Prezidentul< Rog liniște, domnilordeputaţi.

Ştefan C. Pop< Rog a r]ndui o cerce-tare! Opt sentin\e judiciare `n dou[s[pt[m]ni.

Pre;edintele< Rog pe domnul deputatȘtefan C. Pop să rămână în liniște.

Ferdinand Jurega< Și în `nchisori aumurit de foame și de tifos.

Szilágyi Lajos< Iată, efectul provocă -rilor . .. "(Sgomot în stânga extremă).

Alexandru Vaida< Onorat[ Cameră!Această fericită situaţie este așa de aproa-pe de punctele lui Wilson? Școlile noa -stre sunt închise cu sutele. Probabil c[;ti\i aceasta. Poate ;ti\i ;i c[ gimnaziilenoastre au fost maghiarizate, că au fostcerute condiţii a;a de impo sibile `nc]tnu le putem împlini, ;i aceasta numai casă pute\i maghiariza gimnaziile noastrer[mase, ̀ nc[ de pe vremea absolutismu-lui.

Ferdinand Jurega< De la noi au se-chestrat banii societ[\ii "Matica"!

Alexandru Vaida< Dacă v-aţi inte-resa cum v-ar fi datoria, de aceste pro-bleme aţi ști și din ziare, că în Sibiu co-misarul guvernial nu s-a oprit nici laSfântul Altar și că au trimis jandarmi `nbisericile noastre. Veţi recunoaște, c[acesta nu e punctul de vedere al lui Wil-son! . . . Uitaţi-vă, sunt în parlament pa-tru deputaţi români și doi tăuţi, slovaci... (Ilaritate).

Deputatul Zsemberi< Cu aceasta arfi trebuit s[ `ncepe\i!

Fenyes László< Nici un deputat al so-cial democraţiei.

Alexandru Vaida< :i nu este de faţ[nici un deputat maghiar social-demo-crat, care să-i reprezinte...

Fényes László< Acesta e parlamentulde clas[!

Alexandru Vaida< Când `n aceastăfericit[ \ar[ exist[ aceste fericite rapor-turi, a spune, c[ `ntre punctul de vedereal lui Wilson ;i raporturile care domi-neaz[ pe aici e abia o mic[ deosebire,da\i-mi voie s[ nu spun ce `nseamn[,pentru c[ a; fi silit s[ folosesc expresiineparlamentare.

Dup[ semnele ce se arat[, probabilse vor `ncepe `n cur]nd presiunile de

care s-a folosit odat[ ;i :tefan Tisza pen-tru a dovedi, c[ s-au declarat cei `ntru-adev[r chema\i ;i pentru a prezenta astfellucrurile, ca ;i c]nd noi nu am fiadev[ra\ii reprezentan\i ai na\iuniirom]ne.

Prin presiunile solg[birăilor și micigraţiozităţi ale fișpanilor probabil, se vaafla ici-colo câte-un nemaghiar, care săfacă declaraţii patriotice. Căci, ce estedeclaraţia patriotică? Nu e patriotism, ciun mic serviciu adus guvernului, ca săscape pentru un moment din situaţii ne -pl[cute. E o n[zuinţă vrednică de com -pătimit folosirea unor astfel de mijloace`n a;a vremi…

Singura cale însă, e cea a deplinei sin -cerit[\i, a deplinei recunoașteri, a accep -t[rii bazelor cu adevărat democratice,cu adevărat creștine, cu adevărat wilso-niene. Și atunci, c]nd cu drepturi egalefiind, ne vom `nt]lni ca na\iuni egalevom putea să ne întindem mâna și pen -tru viitor, dar între oprimatori și opri -maţi de când e lumea n-au putut să fieraporturi sincere. Trebuie să tindemașadar, ca să fim toţi cu drepturi și ran-guri egale și liberi. Nu-i nevoie de discuţiilungi în acest scop, ci e deajuns să se deaposibilitatea fiecărei naţiuni din Ungariade a-și întemeia organizaţia na ţională, casă aveţi cu cine să intraţi în discuţie, nuîn cadrele strâmte ale acestei ţări, pentrucă această problemă nu o vor rezolva aceipoliticieni cu vederi strâmte, care cu atâtapredilecţie se numeau „bărbaţi de stat”>această problem[ e acum internaţională,e chestia de onoare a omenirei, care tre-buie cinstit rezolvată.

Și să știţi că nu persoana mea ne -însemnată, ci naţiunea română întregităa vorbit prin mine și că în aceste clipe is-torice, fiecare Român simte la fel cu mineși inima fiecărui Român e pătrunsă deaceleași sentimente, dorinţe și speran\e,c[rora eu le-am dat aici expresie!”

***Discursul a f[cut o puternic[ impresie

`n r]ndul opiniei publice, mai ̀ nt]i asupracelei din capitala Ungariei, apoi ;i ̀ n restulImperiului. Cum era de a;teptat, discursula fost primit cu entuziasm de rom]nii depretutindeni. Alexandru Vaida-Voevod;i-a primit suprema satisfac\ie dup[ Ma-rea Unire, fiind numit la 9 decembrie 1919primul premier al Rom]niei Mari.

~n `ncheiere subliniem faptul c[ unproiect `nchinat s[rb[torii CentenaruluiUnirii nu se poate concepe f[r[ AlexandruVaida Voevod, Vasile Lucaciu, Iuliu Ma-niu, Gheorghe Pop de B[se;ti, Aurel Laz[r;i multe alte personalit[\i care au f[cut is-torie. Dac[ p]n[ ;i un Alexandru VaidaVoevod este uitat, ce s[ mai spunem des-pre alte figuri istorice mai pu\in celebre?

A consemnat Adriana Zaharia

Bibliografie<Alexandru Vaida-Voevod, Memorii,

I, edi\ie ̀ ngrijit[ de Alexandru :erban,Cluj-Napoca 1994, paginile 30-31

Arhivele Na\ionale Satu Mare, fondPopp S. Aurel

Istoria Rom]nilor, Editura Enciclo-pedic[ Bucure;ti, 2015, vol VII, tom II,paginile 828 -829

Vasile Vesa, Unirea Transilvaniei cuRom]nia, `n Istoria Transilvaniei, vol.III, Academia Rom]n[, Centrul de Stu-dii Transilvane, Cluj Napoca, EdituraEpiscopiei Devei ;i Hunedoarei, Deva,2016, paginile 610-611

Liviu Maior, Alexandru Vaida-Voe-vod `ntre Belvedere ;i Versailles(`nsemn[ri, memorii, scrisori), Bucu-re;ti, 1993, paginile 78-79

Ziarul Chemarea, anul VII, nr. 9,28 februarie 1932, p. 5

Le Miroir, nr. 286, 18 mai 1919, pa-ginile 8-9

Ziarul Unirea, ap[rut la Blaj,num[rul 65, 23 octombrie 1918 ;inum[rul 66, din 26 octombrie 1918

Aurel Popp i-a f[cut cadou lui Vaida-Voevod tabloul intitulat “Mo;ul Basarabean”

Mai 1919< ~nt]lnire istoric[ la Trainon-Versailles `n preliminariile Tratatului de pace de la Paris. Alexandru Vaida-Voevod (num[rul 15), la masa negocierilor. Sursa< “Le Miroir”, 18 mai 1919

Sunt cunoscuteeforturile diplomati-ce pe care le-a f[cutAlexandru Vaida-Voevod pentru recu-noa;terea unirii Basa-rabiei cu Rom]nia.Astfel ;i pictoruls[tm[rean Aurel Popp`n semn de respect i-aoferit un tablou intitu-lat “Mo;ul Basara-bean”.

Nu ;tim din p[cateunde se afl[ lucrarearespectiv[, care s-ar pu-tea integra `ntr-o ex-pozi\ie dedicat[ cente-narului Unirii.

Iat[ ce-i scria la 18 au-gust 1930 Aurel Popp luiAlexandru Vaida, peatunci ministru de Inter-ne<

"Accentuez domnule Ministru, c[ tabloul acesta nu-l trimit `n semnde mul\umire. Nu! Vi-l trimit ca la unul dintre cei pu\]ni care pre\uiescarta mea modest[ ;i la unul, c[ruia vreu s[-i fie ;i mai dulce amintireade Mo;ul Basarabean."

Arhivele Na\ionale Satu Mare

8 Informa\ia de Duminic[/23 octombrie 2016

DIET~

Ouăle sunt unul dintre celemai consumate şi uşor de gătitproduse. Există cu siguranţă o se-rie de beneficii pe care acestea leoferă - sunt o bună sursă de pro-teine. Cu toate acestea, specialiştiispun că nu este recomandat săconsumăm ouă zilnic.

Conform site-ului csid.ro, studiileafirmă faptul că acestea pot dăuna, con-sumate în cantităţi mari. Iată motivelepentru care se recomandă consumul dedoar două, trei ouă pe săptămână.

Un studiu recent realizat la Harvarda constatat faptul că persoanele care con-sumă cel puţin un ou pe zi au avut unrisc semnificativ mai mare de mortalitate.Ceea ce în esenţă sugerează faptul că unou pe zi este asociat în mod semnificativcu o durată de viaţă mai scurtă. Aceastanu este o veste tocmai bună pentru ceicare preferă omleta în fiecare dimineaţă.Iată la ce alte riscuri te mai expui dacăvrei să consumi ouă zilnic.

Nu conţin fibre

Un ou fiert, tare, conţine 155 calorii,dintre care 10.6 grame de grăsimi satu-rate. Cu toate acestea, ouăle nu conţinfibre, ceea ce înseamnă că nu vei aveaimediat senzaţia de saţietate. Plus, că sedigeră mai greu. Dacă am alege să con-sumăm 155 calorii din fasole neagră (deexemplu), pentru că are fibre, te vei simţisătulă mai rapid.

Un studiu realizat în anul 2012 afir-mă faptul că ouăle consumate zilnic potbloca arterele în aceeaşi măsură în careo face şi consumul de tutun. Studiul afost concentrat strict pe gălbenuşuri(acestea fiind de fapt problema) şi s-aconstatat faptul că persoanele care con-sumau zilnic au dezvoltat probleme car-diace, ca urmare a blocării arterelor.

Poate apărea riscul de a dezvolta diabetul de tip II

Un nou studiu concluzionează faptulcă prin consumul a 3-5 ouă pe săptămânăo persoană poate dezvolta riscul deapariţie a diabetului cu până la 50%. Maimult, persoanele care consumă de la 5ouă în sus pe săptămână au până la 80%şanse să dezvolte diabetul de tip II.

Grăsimile saturate aflate în copoziţiagălbenuşului atacă ficatul, având capaci-tatea de a provoca în cele din urmă ciro-ză. Acestea distrug celulele şi provoacădiverse tipuri de inflamaţii periculoasela nivelul ficatului.

Conţinut ridicat de colesterol

Doar pentru că albuşul nu conţinecolesterol, acest lucru nu înseamnă că nucontribuie la sporirea nivelului de coles-terol din organism, oricum. Albuşulconţine proteine animale, care la rândullor sporesc producţia de colesterol, pro-vocând o serie de probleme şi dezechili-bre la nivelul organismului uman, atuncicând este consumat în cantităţi ridicate.

C]te ou[ putemconsuma?

Ceapa ;i usturoiul au `nceput s[ fie cultivate `n Asia Central[ ;i Orientul Mijlociu acum 5000de ani. ~ntotdeauna au fost considerate aliment ;i medicament `ns[ abia `n 1858 Louis Pasteur af[cut o demonstra\ie definitiv[ a puternicei activit[\i antibacteriene a usturoiului.

Afec\iunile respiratorii se in-staleaz[ `n largul lor `n lunile maireci, `n general fiind legate deschimb[rile bru;te de temper-atur[. Tusea, mucozit[\ile, expec-tora\ia, febra ;i starea general[proast[ sunt simptomele cele maiobi;nuite.

Tratamente de multe ori inutile, carenu abordeaz[ profilaxia acestor boli,al[turi de dubiile care exist[ dac[ este cuadev[rat benefic pentru s[n[tate s[ seelimine aceste procese, care reprezint[ ̀ nfond o dezintoxicare extraordinar[ a or-ganismului, aceasta este problematica cucare ne confrunt[m continuu ;i dintot-deauna.

Gripa, r[ceala ;i expectora\ia

Gripa este o boal[ virotic[, iar virusulgripal este unul dintre cei mai studia\i.Este vorba despre un mixovirus sferic, cunumeroase ace sau spini;ori pe suprafa\alor. S-au distins trei tulpini principale, nu-mite A, B ;i C. Muta\iile lor anualeprimesc numele locului unde au ap[rutpentru prima dat[ ̀ ntr-o form[ epidemic[(Beijing, Bangkok, Shanghai), virusul celmai frecvent ast[zi fiind a;a-numita grip[asiatic[ (de tip A).

Caracteristica principal[ a acestuimixovirus este ̀ nalta sa capacitate de mu-ta\ie (mai ales la tulpinile de tip A), astfel`nc]t este diferit[ de la an la an. ~n anumitesitua\ii se produce o muta\ie important[`n structura sa genetic[, provoc]nd o pan-demie (o epidemie mare care poate afectap]n[ la un sfert din popula\ie).

Infectarea se produce prin pic[turiPflugge, care se ̀ mpr[;tie prin tuse ;i res-pira\ie, astfel ̀ nc]t se ̀ mpr[;tie extrem derepede ̀ n spa\iile ̀ nchise ;i cu o densitatemare de persoane.

De obicei, gripa are o apari\ie brusc[,cu febr[ mare, durere de cap, dureri mus-culare intense ;i prostra\ie ;i, `n generaloblig[ pacientul s[ stea la pat. ~n forma sade prezentare cea mai frecvent[ d[ simp-tome respiratorii cu str[nut, l[crimare,arsuri ;i dureri ̀ n g]t, tuse de obicei uscat[.Dar simptomele nu sunt ̀ ntotdeauna res-piratorii. ~n alte situa\ii sunt abdominale,cu v[rs[turi, dureri abdominale ;i diaree.

Durata este variabil[, dar conform zi-calei populare “cu medicamente dureaz[o s[pt[m]n[, iar f[r[ ele, ;apte zile”, de;iaceasta este durata cea mai frecvent[,poate varia `ntre 5 ;i 15 zile.

“R[ceala obi;nuit[“, spre deosebire degrip[, se produce prin ac\iunea a nu-meroase virusuri diferite, ca de exemplurinovirusurile (rinos=nas), coriza-virusurile (coriza=inflamarea nasului), re-ovirusurile (de la REO, ini\ialele din en-glez[< Respiratory Orphan Virus),virusurile parainfluenza etc.

Exist[ sute de virusuri diferite carepot produce un tablou comun ;i, de aceea,prepararea unui vaccin eficient pentrusuprimarea r[celii ar fi un lucru imposibil,dat fiind c[ ar trebui s[ concentreze celpu\in 200 de vaccinuri `ntr-unul.

Simptomele cele mai frecvente aler[celii sunt faringit[, irita\ia nasului, mu-cozit[\i nazale, tuse mai mult sau maipu\in discret[ ;i, ̀ n unele cazuri, febr[. La“r[ceala comun[“, spre deosebire degrip[,de obicei durerea de cap se datoreaz[mai degrab[ congestiei nazale ;i a si-nusurilor, dec]t ac\iunii directe a virusu-lui, cum pare s[ se ̀ nt]mple ̀ n cazul gripei.

Prezen\a mucozit[\ilor `n n[ri sau `npiept, de;i foarte incomod[ ;i prea pu\inelegant[, din punct de vedere sanitar esteconsiderat[ un proces benefic care trebuierespectat, cel pu\in atunci c]nd mucoasa

se infecteaz[. ~n caz de infec\ie,mucozit[\ile pot avea o culoare g[lbuimurdar sau verzuie, chiar cu un firi;or des]nge. ~n asemenea caz, se recomand[consultul medical. ~n principiu, dac[ ex-pectora\ia este translucid[, decolorat[,procesul este favorabil.

Doctorul Linus Pauling a fost unuldintre cei care au propus doze mari de vi-tamina C pentru prevenirea infec\iilor lanivelul c[ilor respiratorii superioare, lacare Asocia\ia Medicilor Americani s-aopus acuz]ndu-l de ;arlatanie (`n ciudafaptului c[ primise premiul Nobel). Certeste c[, din punct de vedere cantitativ,ceea ce Pauling recomand[ pentru pre-venirea r[celii, p]n[ la c]teva grame pezi, se putea ob\ine doar lu]nd comprimatede vitamina C sintetic[ (sau consum]ndmulte kilograme de fructe bogate ̀ n vita-mina C). Studii mai recente franceze ;idaneze pun la ̀ ndoial[ faptul c[ vitaminaC sintetic[ ar fi tot at]t de eficient[ ca ;icea natural[, a c[rei ac\iune pare a fipoten\at[ de flavonoizi din alte substan\e.

Consumul regulat de fructe, de plantemedicinale bogate ̀ n vitamina C ;i, ̀ n maimic[ m[sur[, consumul de zarzavaturi ;iverde\uri de sezon, `n stare crud[, estefundamental pentru prevenirea afec\iu-nilor c[ilor respiratorii superioare.

Familia Cepei este benefic[

Ceapa ;i usturoiul au `nceput s[ fiecultivate ̀ n Asia Central[ ;i Orientul Mi-jlociu acum 5000 de ani. ~ntotdeauna aufost considerate aliment ;i medicament`ns[ abia `n 1858 Louis Pasteur a f[cut odemonstra\ie definitiv[ a puternicei ac-tivit[\i antibacteriene a usturoiului.

C]nd examin[m compozi\ia cepei nuremarc[m nimic deosebit cu excep\ia sul-fului care exist[ din abunden\[. S[rurileminerale ale cepei sunt convertite atunci

c]nd trec ̀ n s]nge, ̀ n carbona\i cu reac\iealcalin[, ceea ce explic[ remarcabilul efectalcalinizant al acestui bulb.

~n contrast cu con\inutul s[unutri\ional lipsit de importan\[, ceapa estebogat[ ̀ n substan\e nenutritive, cu ac\iunefiziologic[ major[.

Uleiul esen\ial este responsabil pentrumirosul tipic al cepei. Este extrem devolatil ;i se evapor[ u;or.Compozi\ia sa este foarte complex[, fiindformat[ dintr-un amestec de 100 de sub-stan\e diferite, `ntre care se remarc[ alildisulfida ;i tiosulfinatul.

Flavonoizii, ace;ti glicoizi prezen\i ̀ nceap[ `mbun[t[\esc circula\ia s]ngelui,previn formarea cheagurilor de s]nge ;iblocheaz[ oxidarea colesterolului r[u.Ceapa este bogat[ ̀ n quercitin[, unul din-tre cei mai activi flavonoizi. Flavonoizilor;i substan\elor ce formeaz[ uleiul esen\ialle sunt atribuite majoritatea propriet[\ilorcepei< antibiotic[, decongestionant[, an-tiastmatic[, protectoare a inimii ;i aarterelor, diuretic[ ;i anticancerigen[.

Compu;ii cu sulf, care formeaz[ uleiulesen\ial al cepei, trec repede din stomac`n fluxul sanguin. Sunt elibera\i mai ̀ nt]i`n pl[m]ni. Aceasta explic[ de ce, dup[numai c]teva minute de la consumul deceap[ crud[, respira\ia cap[t[ mirosul car-acteristic al acesteia. Ceapa este mucolitic[(capabil[ s[ distrug[ mucusul `n exces),expectorant[ (faciliteaz[ expectora\ia mu-cusului bron;ic) ;i antibiotic[ asupra ger-menilor gram-pozitivi.

Toate infec\iile respiratorii, de la sin-uzit[ p]n[ la pneumonie, se amelioreaz[`n urma consumului de ceap[, de preferatcrud[, de;i este eficient[ ;i fiart[ , coapt[sau `n sirop.

Crud[ este cel mai bine de consumat,`ns[ trebuie s[ fie proasp[t[. Gustul picantse atenueaz[ ̀ ntr-o oarecare m[sur[ dac[o sp[l[m c]teva minute ;i `i ad[ug[ml[m]ie. Persoanele care sufer[ de ulcergastric ar trebui s[ consume ceap[ fiart[sau coapt[. Dac[ se fierbe, aroma ei pi-cant[ dispare ;i e tolerat[ mai bine, `ns[efectele ei medicinale se diminueaz[, deasemenea. Timpul de g[tit ar trebui s[ fiescurt, mai pu\in de un minut, ;i ar trebuis[ se foloseasc[ ;i supa care rezult[.

Ceapa coapt[ este foarte gustoas[, de;icu c]t st[ mai mult `n cuptor, cu at]t estemai pu\in eficient[ ca medicament. Sirop-ul de ceap[ se prepar[ astfel< fierbe\i c]tevafelii de ceap[ ;i dup[ ce le pasa\i, ad[uga\ic]teva linguri de miere sau de zah[r brun.Supa de ceap[ (ca ;i cea de usturoi)reprezint[ un expectorant minunat, re-comandat `n caz de afec\iuni ale c[ilorrespiratorii superioare. Unicul inconven-ient este mirosul de ceap[, care r[m]ne`n corp ;i `n respira\ie. Dar tocmai acestmiros dovede;te c[ vaporii de ceap[ seelimin[ prin respira\ie, dup[ ce ;i-au ex-ercitat efectul expectorant (care const[ ̀ nu;urarea elimin[rii de mucus).

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Toate infec\iile respiratorii se amelioreaz[ `n urma consumului de ceap[

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

23 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

S~N~TATEEste bine de ştiut că trecerea dintre anotimpuri poate slăbi sis-

temul imunitar făcuându-ne victime sigure pentru viroze şi răceli,însă dacă vom consuma înainte de instalarea toamnei câte o lin-guriță din acest amestec nu vom mai avem motive de îngrijorare.

Sătmărenii își pregătesc organis-mul pentru sezonul rece și pentru arealiza acest lucru au renunțat de-mult la medicina modernă în favoa-rea celei tradiționale. Tot mai mulțioameni aleg să prevină și să se în-toarcă la un stil de viață cât mai sim-plu și mai sănătos. Alături de pro-dusele bio care sunt prezente pe totmai multe mese stau și produselenaturiste care nu lipsesc din casa ni-ciunui sătmărean.

În această perioadă foarte mare tre-cere au preparatele home made care neajută la întărirea sistemului imunitar. Înajutorul sătmărenilor care doresc să seimunizeze și nicio răceală să nu se legede ei, sar apicultorii locali care vând înpiețe o mulțime de preparate cu mierenumai bună pentru organism.

Cătina cu miere, un leac universal

Se spune că mierea de albine ameste-cată cu cătină conține de 20 de ori maimultă vitamina C decât fructele citrice șide 2 ori mai multă vitamina C decât mă-ceșele, acesta fiind și motivul pentru caretot mai mulți oameni consumă în aceastăperioadă preparatul minune. Este binede știut că trecerea dintre anotimpuripoate slăbi sistemul imunitar făcându-nevictime sigure pentru viroze și răceli, însădacă vom consuma înainte de instalareatoamnei câte o linguriță din acest amestecnu vom mai avem motive de îngrijorare.Specialiștii mai spun că acest amestec îlpot consuma și cei care își doresc să aibătonus ori să combată astenia, de asemeneafiind de folos și în perioada în care avemo activitate intelectuală intensă. În Piațade Vechituri un borcan de 320 de gramecare conține acest amestec se vinde la 17lei, iar dacă vă tocmiți îl puteți lua și la

bani mai puțini. Tot pentru tratarea răceliise vinde și amestec din miere de tei cughimbir ras, un borcan de 370 de gramefiind 15 lei.

Produsele apicole, bune la toateafecțiunile

În piață am mai găsit și miere poliflorăamestecată cu semințe de in măcinate ca-re ajută la combaterea colesterolului. Unborcănel de 125 de grame cu acest ames-tec trece la 10 lei. Polenul uscat este și ella mare căutare deoarece este bogat în vi-tamine, minerale, aminoacizi, iar specia-liștii spun că nu ar trebui să lipsească dindieta noastră zilnică. În piață suta de gra-me de polen uscat trece la 10 lei. Căpă-ceala este recomandată și ea deoarece aju-tă la regenerare, o caserolă 250 de gramecu căpăceală se vinde la 10 lei. Mierea derapiță care are un conținut mai mare defructoză poate înlocui cu succes zahărulde toate zilele sau alți îndulcitori, un bor-can de 960 de grame fiind 35 de lei. Șimierea de hrișcă este foarte apreciată pen-tru gustul delicios de caramel. Un borcă-nel de 320 de grame fiind 13 lei.

Produsele apicole, miere, căpăcealăsau polenul, ajută la vindecarea mai mul-tor afecțiuni. Specialiștii recomandă cure,în funcție de afecțiunile fiecăruia, con-sumul zilnic și îndelungat nefiind reco-mandat.

Adriana Tivadar

Fructoboratul de calciu este unsupliment alimentar cu rol adju-vant pentru `nt[rirea oaselor, re-ducerea apari\iei osteoporozei,ameliorarea durerilor ;i inflama\ii-lor articulare, reducerea simpto-melor menopauzei, prevenireaapari\iei cancerelor de prostat[,s]n ;i col uterin.

1. Fructoboratul de calciu este esen\ial`n construc\ia ;i men\inerea oaselor ;i ar-ticula\iilor s[n[toase. S[n[tatea oaselor es-te fundamental[ oric[rui program anti-aging, de vreme ce oasele fragile pot ducela fracturi osoase osteoporotice ce ame-nin\[ via\a, iar afec\iunile articula\iilor ducla sc[derea mobilit[\ii acestora, producedeme ;i durere, determin[ rigiditate ;iscad calitatea vie\ii. Fructoboratul de calciujoac[ un rol crucial pentru metabolismuloaselor deoarece el stimuleaz[ ;i sus\inefunc\iile tuturor elementelor esen\iale pen-tru cre;terea ;i s[n[tatea \esutului osos<calciu, magneziu, fosfor, vitamina D. Pre-vine hipocalcemia datorat[ deficien\ei devitamina D ;i pierderea de mas[ osoas[caracteristic[ osteoporozei, stimul]nd ab-sorb\ia `n organism a calciului ;i magne-ziului printr-o cale metabolic[ alternativ[,independent de nivelul vitaminei D dinorganism. Dup[ cum se ;tie, vitamina Dajut[ la absorb\ia calciului ;i a magneziuluidin tractul gastro-intestinal. La fel, borulajut[ la absorb\ia de calciu, magneziu ;ifosfor din tractul gastro-intestinal, f[r[ im-portan\a nivelului seric al vitaminei D,ajut[ la men\inerea unui echilibru mineraloptim si asigur[ utilizarea s[n[toas[ a cal-ciului de c[tre organism.

2. Fructoboratul de calciu are ;i pro-prietatea de a stimula sinteza colagenului

;i secre\ia acestuia ̀ n matricea extra- ;i in-tracelular[ a cartilajelor ;i poate inhiba ac-tivitatea enzimelor (colagenaze) care `nmod natural degradeaz[ colagenul, ceeace duce la deteriorare osoas[ ;i vascular[,`ncheieturi fragile, piele „l[sat[”, riduri.

3. Un num[r surprinz[tor de mare deprocese metabolice sunt influen\ate decantit[\i fiziologice de bor. Pe l]ng[ ac\iu-nea de stimulare a mineraliz[rii osoase,fructoboratul de calciu cre;te nivelul hor-monilor steroizi asocia\i cu masa osoas[s[n[toas[, m[rind semnificativ concen-tra\ia seric[ de estrogeni ;i stimul]nd efec-tele acestora. Dup[ cum se ;tie, estrogenuleste un instrument important pentrus[n[tatea oaselor la femeile postmenopau-zale care au niveluri foarte reduse de hor-moni steroizi, de vitamina D ;i de mine-rale. De asemenea, fructoboratul de calciuare proprietatea de a cre;te nivelul hor-monilor asocia\i cu o prostat[ s[n[toas[,m[rind semnificativ concentra\ia seric[de testosteron ;i stimul]nd efectele aces-tuia, cu at]t mai mult cu c]t hiperplaziabenign[ de prostat[ se caracterizeaz[ ;iprintr-un deficit important de testosteron.

4. Fructoboratul de calciu are un pu-ternic efect antiinflamator ajut]nd la re-ducerea semnificativ[ a durerii caracteris-tice afec\iunilor articulare, ̀ mbun[t[\e;temobilitatea ;i flexibilitatea `ncheieturilor,reduc]nd semnificativ rigiditatea acestora.

5. Fructoboratul de calciu are ;i unputernic efect antioxidant. Acesta este unelement activ `n mecanismul de protec\iecontra oxigenului reactiv celular, elimin[radicalii liberi forma\i ;i contracareaz[efectele nocive ale acestora asupra celulelor;i \esuturilor osoase ;i articulare, dar ;iasupra ̀ ntregului organism. Fructoboratulde calciu ridic[ nivelul unor enzime anti-oxidante `n s]nge ;i celule< superoxidis-

mutaza, catalaza ;i glutation peroxi-daza. Aceste 3 enzime sunt antioxi-dan\ii naturali principali ai organis-mului care constiutie ap[rarea na-tural[ `mpotriva radicalilor liberi.

Dac[ radicalii liberi sunt ̀ n exces`n organism, ei produc distrugerioxidative majore `n celulele ;i \esu-turile umane, determin]nd

degrad[ri importante ale mem-branelor celulare ;i ale unorcomponente celulare, inclusivale ADN-ului nuclear, care cu-prinde codul genetic ;i estepunctul de plecare ̀ n fabricareade noi celule. Dac[ ADN-ul sedeterioreaz[, el va da na;tereunor celule anormale, ceea ce`nseamn[ un prim pas c[treapari\ia cancerelor, a bolilorcronice cerebrale, cardio-vas-culare, degenerative, a ateros-clerozei ;i cataractei, precum;i a `mb[tr]nirii accelerate acelulelor `ntregului organism.

6. Activitatea antioxi-dant[ a fructoboratului de cal-ciu are o mare valoare tera-peutic[ ̀ n prevenirea apari\ieicancerelor, ̀ n special a cance-rului de prostat[, a canceruluide s]n ;i col uterin ;i a cance-rului de pl[m]ni. Fructobora-tul de calciu are at]t capacita-tea de protec\ie `mpotrivaacestor boli devastatoare, c]t;i capacitatea de inhibare aprolifer[rii celulelor canceroa-se, `ncetinind sau stop]ndevolu\ia acestor cancere, iardac[ acestea sunt deja instalatefructoboratul de calciu reducesemnificativ inflama\ia ;i du-rerea.

7. Fructoboratul de calciu areactivitate antioxidant[ cu semnifi-

ca\ie clinic[ ;i `n protec\ia celulelor pieliifa\[ de leziunile datorate stresului oxidativ,ac\iune benefic[ asupra matricei celularea pielii, stimuleaz[ unele proteaze intra- ;iextracelulare, favoriz]nd vindecarea r[ni-lor de piele.

8. Fructoboratul de calciu cre;te per-forman\a func\iei cognitive, ̀ mbun[t[\e;temai ales la v]rstnici dexteritatea manual[,coordonarea m]n[-ochi, aten\ia, percep\ia;i memoria pe termen scurt ;i lung.

9. Fructoboratul de calciu influen\eaz[benefic func\ia imunitar[ a organismului.

10. Fructoboratul de calciu are efectebenefice asupra metabolismului lipidelor,scade nivelul colesterolului sangvin crescutpeste limitele normale.

Recomand[ri

- Produsul se recomand[ tuturor celorcare vor s[-;i construiasc[ de timpuriu unschelet osos s[n[tos ;i puternic ;i s[ pre-vin[ sau s[ minimalizeze problemele des[n[tate osoas[ datorate `naint[rii `nv]rst[>

- Adjuvant `n profilaxia ;i terapia os-teoporozei, osteoartritelor, deform[rilorosteo-articulare ;i fracturilor osteoporo-tice, rahitismului ;i osteomalaciei, redu-cerea simptomelor nepl[cute ale meno-pauzei>

- Adjuvant pentru prevenirea, contro-lul ;i ameliorarea afec\iunilor articulareinflamatorii ;i degenerative (osteoartritesau artroze ;i poliartrite reumatoide) ;i re-ducerea durerii caracteristice acestora, c]t;i pentru ̀ mbun[t[\irea func\ionalit[\ii ;iflexibilit[\ii articula\iilor, stimularea mo-bilit[\ii articula\iilor ̀ n perioade de supra-solicitare mecanic[ intens[ a acestora(sport, munc[ fizic[, obezitate)>

- Pentru eliminarea radicalilor liberiforma\i ;i contracararea efectelor nociveale acestora asupra celulelor ;i \esuturilorosoase, articulare ;i ale pielii, prevenireacancerelor de s]n, col uterin, prostat[.

Modul de folosire

Pentru adul\i< 1 capsul[ pe zi dup[ ma-sa principal[ a zilei timp de 2 luni, pauz[30 de zile ;i cura se reia. Se repet[ cura lanevoie.

Se recomand[

Efectuarea de controale ;i investiga\iimedicale legate de s[n[tatea oaselor, maiales la persoanele `n v]rst[.

Ingrediente - mg/capsul[< Fructoborat deCalciu - 130,5 mg, Amidon din porumb -159,5 mg

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Imunizarea organismuluicu preparate apicole locale

În piețe, apicultorii locali vând numeroase preparate cumiere menite să ne ajute la întărirea sistemului imunitar

10 propriet[\i ale Fructoboratului de calciu

Acesta are un puternic efect antioxidant

6 Informa\ia de Duminic[/23 octombrie 2016

RE}ETE

Varz[ la butoi

Bor; românesccu carne

Mod de perparare<

Varza se curăță și se mărunțește (dejase poate cumpăra gata mărunțită), iar dincăpățâne miezul tulpinei se scobete. Sco-bitura se umple cu sare și piper boabe.Hreanul se curăță și se taie fășii, la fel șimorcovii, dacă se folosesc. Se feliază și gu-tuii, apoi toate condimentele se spală bine,în apă călduță. În butoiul spălat bine cuapă fierbinte se așează mai întâi un stratde condimente, apoi un strat de varză mă-runtă și un pumn bun de sare. Se apasă cuforța, se mai pune un strat de varză mă-runtă, sare, condimente și se presează dinnou. După aproximativ 10 kg de varză mă-runtă se așează 4-5 căpățâne, condimenteși din nou varză măruntă. Se presează de

fiecare dată cu putere, în așa fel încât, dacăse poate, să scoată o zeamă cât să o acopere.Acest lucru se repetă, până când toată varzase pune în butoi, cu grijă, ca stratul superiorsă fie varză măruntă, presărată cu condi-mente. Se acoperă cu un capac de lemnsau eventual plastic și se apasă cu o greutate(nemetalică). Dacă varza nu a fost suficientde puternic presată și nu lasă suficientăzeamă se fierbe apă, se răcește și se adaugăsare (un pumn bun de sare la un litru deapă), iar această zeamă se toarnă în butori,astfel încât varza să fie bine acoperită. Bu-toiul se ține 2-3 săptămâni la căldură, pânăcând varza se acrește, apoi se pune în locrăcoros, iar dacă începe să facă pojghiță,se spală cu apă rece.

Ingrediente pentru unbutoi de 50 l<

40 kg varză feliată subțire, 12-15 căpățâne întregi de varză, saredură, neiodată (aproximativ 600g la 10 kg de varză), 100 g piterboabe, 40-50 frunze de foi de da-fin, 4 știuleți de porumb, 4-5 gutui,500 g hrean, 4-5 fire mari de mă-rar, 4-5 ramuri de cimbru, 15-20bucăți de ardei iute, eventual 4-5

bucăți de morcovi.

Mod de pregătire<

Se curăţă carnea de pieliţe, se taie cu-bulețe de mărimea dorită, se spală şi îm-preună cu oasele (tăitate) se pune la fiertîntr-un litru de apă, iar când începe să-fiarbă se curăță de spumă, de câte ori estenevoie. Se adaugă zarzavaturile tăiate felii

(morcovii, rădăcina de pătrunjel, ţelina,păstârnacul, sfecla) ceapa solzişori, iar var-ză fideluţă. Separat se opăresc roşiile. Sefierbe borşul împreună cu o ceapă tocatămărunt. Se scot zarzavaturile fierte şi seintroduc în acestă zeamă< borşul, roşiiletrecute prin sită şi cartofii tăiaţi rondelesau cubulețe, după preferință. Se adaugăsarea şi piperul boabe. Într-un castron seamestecă pătrunjelul (frunze) leuşteanulşi mărarul tocate fine, cu smântâna, tur-nându-se deasupra borşul fierbinte.

Ave\i nevoie<

600 grame carne de vită(piept),  500 g de oase cu măduvă,100 g de morcovi, 150 g de ceapă,300 g de varză crudă, 200 g de sfe-clă roşie, 300 g de roşii, 20 g demărar, 200 g de smântână, 80 g depătrnjel rădăcina, 80 g de păstâr-nac, 80 g de ţelină rădăcină, 300grame cartofi, 15 g de sare, 500 mlborş, 3 g de piper, 30 g de pătrun-

jel frunze, 30 g de leuştean.

Pr[jituric[ de viscu crem[ de vanilie

Mod de preparare<

Se prepară crema de vanilie, conforminstrucțiunilor de pe ambalaj, adică< seamestecă praful pentru cremă cu laptele șise bate cu mixerul, până când se obțineconsistența dorită, apoi se pune deoparte,într-un loc răcoros, sau chiar la frigider.Se bate și frișca, iar când spuma devinesuficient de tare, se amestecă cu crema șise pune din nou 10-15 minute la frigider.Biscuiții se împart în 3 părți egale. Într-o

tavă sau într-o formă de copt se așează unstrat de biscuiți, strânși unul lângă celălalt,în așa fel încât stratul să fie compact. Deasupra se așează jumătatea cremei în strategal, apoi un nou strat de biscuiți. Se în-tinde peste el și restul cremei, apoi se aco-peră cu biscuiții rămași. Ciocolata se sfă-râmă și se topește pe aburi (eventual încuptorul cu microunde) și se amestecă cuuntul, iar cu această glazură se înveleșteprăjitura, care se va ține apoi cel puțin 3-4 ore la frigider, până când biscuiții se vorînmuia.

Ingrediente<

450 g de biscuiți simplii, 2 pa-chete de cremă instant cu vanilie,600 ml de lapte dulce (nu preagrasă), 200 ml de frișcă pentruspumă. Pentru glazură< 150 g deciocolată menaj, o linguriță de

unt.

Sup[ de conopid[cu smântân[

Mod de preparare<

Zarzavaturile se curăţă şi se taie mă-runt, iar conopida se desface în buchete.Se încinge puțin ulei într-o oală în care seva prepara mâncarea şi se călesc zarzava-turile, cu excepţia conopidei. Se poate pre-săra și cu puțină boia. Se stinge cu circa1,5 l de apă şi, după ce legumele începe săfiarbă, se adaugă conopida şi se fierbe totul

la foc mic, până se înmoaie toate ingre-dientele, apoi se adaugă zeamă de lămâie(sau oțetul), după gust, sare, piper, un vârfde cuţit de nucşoară. Într-un bol se ames-tecă smântâna cu făina şi, apoi, cu acestamestec se dresează supa și se mai lasăpuțin la fiert. După ce se ia de pe foc, selasă puțin să se răcească. Gălbenușul sefreacă bine, apoi se adaugă treptat, unacâte una, câteva linguri de supă caldă, iarcompoziția se toarnă în oală. La servirese presare de asupra pătrunjelul mărun-țit.

Ave\i nevoie<

O conopidă de aproximativ 6-800 g, o ceapă mică, doi morcovi,un pătrunjel, circa 100 g de ţelină,un cartof, frunze de pătrunjel, găl-benuşul unui ou, 200 ml smântâ-nă, o lingură de făină, o lingură-două de ulei, câteva picături dezeamă de lămâie (sau oțet), sare,piper, nucşoară, eventual puțin

delicat (preparat acasă).

Pe cât este de ușor de procurat,pe atât este de valoros din punct devedere terapeutic. Brusturele areproprietăţi detoxifiante, hipoglice-miante și antibacteriene de ex-cepţie, susţin specialiștii în fitote-rapie.

Brusturele este un remediu în o seriede afecţiuni precum: diabet, tulburărihepatobiliare, boli reumatice sau in-fecţioase, probleme de natură dermato-cosmetică. Mai mult, este dovedit faptulcă brusturele are și proprietăţi antioxi-dante și antitumorale, protejând orga-nismul de efectele nocive ale radicalilorliberi și, implicit, de cancer.

Brusturele se poate folosi atât intern,sub formă de ceai, tinctură sau de cap-sule, cât și extern, sub formă de comprese,infuzie pentru spălături locale ori apli-caţii de frunze proaspete.

Alungă stresul

Brusturele ajută, printre altele, la nor-malizarea tensiunii arteriale, dacă se ad-ministrează câte o linguriţă de pulbere,de trei ori pe zi, pe stomacul gol. „Deasemenea, acest remediu este benefic șiîn caz de stres sau de stări de nervozitate,fiind indicat să se bea ceai preparat dintr-o jumătate de linguriţă de rădăcină debrusture, în amestec cu o cantitate egalăde flori de tei și cu un vârf de cuţit de bu-suioc, la o cană cu apă clocotită. Infuziase bea pe parcursul unei zile“, recomandămedicul de familie Ruxandra Constan-tina, cu competenţe în apifitoterapie, dela Clinica MedAs din București.

Pune la lucru bila și ficatul

Brusturele este considerat unul dintrecele mai eficiente remedii pentru elimi-narea toxinelor din organism, inclusiv acelor de la nivelul ficatului, protejându-l de acţiunea unor substanţe nocive, cumar fi cele conţinute de alcool sau de unelemedicamente. De altfel, ceaiul din brus-ture este recomandat pentru stimulareafuncţiei hepato-biliare.

Ceaiul se prepară dintr-o lingură derădăcină de brusture mărunţită și din300 ml de apă clocotită, se fierbe la focmic timp de două-trei minute, se lasă lainfuzat 15 minute, iar apoi se filtrează.Se bea o cană de ceai, în decursul uneizile, timp de 14 zile. În plus, o astfel decură este indicată și persoanelor care su-feră de calculi biliari, lor fiindu-le indicatsă bea câte una-două căni de ceai de brus-ture pe zi.

Adjuvant în diabet

Un alt efect dovedit al brustureluieste cel de reducere a nivelului glicemiei.Medicii fitoterapeuţi recomandă, în ge-neral, persoanelor cu diabet o cură cudouă-trei căni de ceai din rădăcină debrusture zilnic, timp de 15 zile pe lună.

Diabeticii pot urma o cură anuală detrei-șase săptămâni și cu tinctură de brus-ture. Se ia câte o linguriţă de tinctură depatru ori pe zi, după masă. Totuși, astfelde terapii trebuie făcute doar cu acordulunui specialist și monitorizând periodicnivelul glicemiei, deoarece poate existarisc de hipoglicemie.

Curăţă organismul de toxine

Preventiv, orice persoană poate faceo cură de detoxifiere cu ceai din rădăcinăde brusture. Terapia are o durată de douăsăptămâni, timp în care se beau câte trei-patru căni de ceai pe zi. Astfel, datorităefectului puternic diuretic și detoxifiantal acestui ceai, se curăţă eficient colonulși rinichii, favorizând și scăderea nivelu-lui colesterolului și trigliceridelor, pre-cum și normalizarea tensiunii arteriale.

Remediul poate fi administrat și subformă de capsule, câte un comprimat detrei ori pe zi, după mesele principale.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Brusturele ajut[la normalizareatensiunii arteriale

Brusturele este considerat unul dintre cele mai eficiente remedii pentru eliminarea toxinelor dinorganism, inclusiv a celor de la nivelul ficatului, protejându-l de acţiunea unor substanţe nocive,cum ar fi cele conţinute de alcool sau de unele medicamente. De altfel, ceaiul din brusture este re-comandat pentru stimularea funcţiei hepato-biliare.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

23 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MOD~

De cele mai multe ori, alegereaunei perechi de cercei poate de-veni o adevărată provocare pentruorice femeie.

Forma feţei diferă de la o femeie laalta şi, tocmai de aceea, trebuie să ştimexact ce model ni se potriveşte.

Faţă dreptunghiularăAdoptă cercei de mari dimensiuni

pentru a crea iluzia de volum. Alege mo-dele în formă de oval, cerc, inimă sauchiar de tip candelă şi evită modelele cuforme inconfortabile şi cu colţuri.

Faţă alungităAlege să porţi cercei cu modele de

tip pătrat, oval sau triunghi, deoareceaceste piese vor adăuga un plus de volumzonelor din dreptul pomeţilor şi a bărbiei.Evită cerceii alungiţi sau plaţi, deoareceaceştia nu vor face decât să-ţi accentuezeforma feţei.

Faţă triunghiularăOptează pentru cercei cu forme şi li-

nii curbate. În felul acesta, vei reuşi săobţii un echilibru vizual între partea desus a feţei şi cea de jos, oferind un aspectplăcut. Cerceii rotunzi sau ovali suntideali în acest caz.

Faţă ovalăDin fericire, persoanele care au o faţă

ovală sunt norocoase să poarte orice tipde model îşi doresc, de la cercei cu pietreclasice, până la detalii masive.

Faţă pătratăAcestui tip de faţă i se potrivesc mo-

delele de cercei rotunzi sau triunghiulari.De asemenea, poţi experimenta şi cu mo-dele lungi şi subţiri sau de tip picăturăde ploaie. În felul acesta, vei reuşi să obţiiun aspect alungit al feţei.

Faţă rotundăÎn cazul unei feţe rotunde, cerceii

alungiţi sunt cei mai potriviţi. Poţi optapentru modele geometrice însă, evitămodelele de formă rotundă sau cu apli-caţii de mici dimensiuni.

Nimic nu este mai enervantdecât momentul în care-ţi doreştisă porţi o ţinută anume care-ţi vi-ne spectaculos şi te loveşti de anu-mite aspecte sau reguli pe care nuar trebui să le încalci. Ei bine, înmodă nu există reguli aşa că, ig-noră miturile de care auzi de fie-care dată.

Nu purta dublu denim. Ce-i drept, atunci când alegem să

purtăm două piese vestimentare din de-nim, trebuie să fim atente la materialelepentru care optăm, ba chiar la nuanţelepe care le alegem. Nu este obligatoriu caacestea să fie în aceeaşi nuanţă aşa că, fiiliberă să jonglezi cu acest duo.Cămăşile pot fi purtate doar la şcoală.

Chiar dacă suntem obişnuiţi ca întimpul şcolii să purtăm cămăşi, nu tre-buie să ezităm să le adoptăm şi în timpulliber. În ţinute cât mai sofisticate sau ca-sual, alături de piesele vestimentare po-trivite, pot arăta excelent.

Nu mixa imprimeurile. De foarte multe ori ni s-a spus că

imprimeurile nu pot fi alăturate decâtpieselor vestimentare simple. Ei bine,iată că acestea, diferite, pot forma oţinută foarte complexă şi interesantă.Paietele nu se pot purta pe timpul zi-lei.

Chiar dacă rochiile noastre favo-rite au fost alese pentru ocazii spe-ciale şi petreceri, pe timpul zilei, aces-tea pot fi înlocuite cu accesorii saupiese vestimentare de mici dimen-siuni pentru un plus de efect.Nu trebuie să asortezi rujul cu rochia.

Poţi adopta orice ruj, câtă vrememachiajul tău va fi unul reuşit şi potrivittipului de eveniment. De asemenea, veiputea aduce un plus de prospeţime look-ului tău.Femeile scunde nu pot purta rochii maxi.

Cel mai potrivit mod de a adopta orochie maxi în cazul în care eşti mică destatură, este de a apela la câteva trucurişi anume, poţi alege să porţi o rochie sauo fustă maxi cu şliţ şi, în felul acesta, pi-cioarele tale vor părea mult mai lungi.

În cazul unei feţe rotunde, cerceii alungiţi sunt cei mai potriviţi. Poţi opta pentru modelegeometrice însă, evită modelele de formă rotundă sau cu aplicaţii de mici dimensiuni.

Cerceii trebuie ale;i `n func\ie de forma fe\ei

~n mod[ nu exist[ reguli

12 Informa\ia de Duminic[/23 octombrie 2016

După lansarea albumului săude debut “Call Off the Search”, `n2003, cantautoarea britanic[ ori-ginar[ din Georgia s-a bucurat deun succes fulminant. Pentru celde-al ;aptelea album, “In Winter”,lansat pe 14 octombrie, artista `nv]rst[ de 32 de ani a decis s[ pun[deoparte presiunea care vine lapachet cu succesul. Cu noua li-bertate creativ[ datorat[ ̀ ncheie-rii colabor[rii cu Mike Batt, Me-lua a `nceput s[ exploreze ;i s[`ncerce lucruri noi.

Starul pop din spatele piesei “NineMillion Bicycles” a p[r[sit \ara natal[,Georgia, c]nd avea 9 ani. Cu doi ani ̀ nurm[ a decis s[ revin[ pentru a cola-bora cu Gori Women’s Choir. “Nu amdorit s[ creez muzic[ sub ochii tuturor.Uneori e nevoie de timp, lini;te ;imunc[ atent[ care are loc `n spateleu;ilor ̀ nchise. A fost important pentrumine s[ nu fiu supus[ presiunii de ascrie un album care trebuie s[ se v]nd[foarte bine.”

Katie Melua ;i-a petrecut copil[ria`n sta\iunea georgian[ de la Marea Ne-agr[, Batumi ;i r[m]ne a doua cea maifaimoas[ persoan[ originar[ din Ge-orgia, dup[ Stalin. “Mul\i oameni dinGori au o atitudine complex[ fa\[ deStalin. Unii sunt chiar m]ndri c[ auavut un lider puternic originar de aici.”~ns[ preocuparea artistei din ultimiidoi ani a fost crearea unui album deCr[ciun `mpreun[ cu Gori Women’sChoir. Tradi\ia c]ntecelor polifonicedin Georgia este una dintre cele maivechi din lume, fiind inclus[ de UNES-CO `n Lista reprezentativ[ a patrimo-niului cultural al umanit[\ii.

Corul cu care Katie a înregistratnoul material discografic este formatdin 23 de femei, originare din Gori.Vreme de 18 luni, artista a făcut navetaîntre Londra ;i Gori. Albumul con\inezece piese, dintre care patru sunt com-pozi\ii noi, semnate de Melua. Pe discse regăsesc ;i câteva c]ntece popularegeorgiene, colinde ucrainiene, o pies[inspirat[ din colindul rom]nesc„Leg[nelul lui Iisus” ;i chiar un frag-ment din „Vecerniile” lui Rachmani-nov.

Artista a p[r[sit Georgia natal[ `n1993, ̀ n timpul r[zboiului civil, familiamut]ndu-se `n Belfast dup[ ce tat[ls[u, care era cardiolog, ob\inuse unpost la spitalul Royal Victoria. “Eco-nomia Georgiei era la p[m]nt. Se luade multe ori curentul ;i nu prea aveamap[ cald[. :coala mea era de obicei`nchis[ `n timpul iernii fiindc[ nu pu-teau s[ o `nc[lzeasc[.” Din Irlanda deNord, familia s-a mutat ̀ n Surrey, c]ndKatie avea 13 ani.

A avut ;ansa de a ob\ine un loc laBRIT School for the Performing Artsand Technology din Londra, singurulcolegiu gratuit de acest fel, unde Meluaa studiat muzic[. “Dup[ terminareacursurilor se organizau audi\ii c]nd ci-neva din industria muzical[ era `nc[utare de noi talente. La `nceputulanului al doilea, `nainte s[ `mplinesc18 ani, compozitorul ;i produc[torulMike Batt c[uta o c]nt[rea\[ `n stilulEvei Cassidy. Eu tocmai compusesemprimul meu c]ntec la chitar[, dedicatlui Cassidy, pe care i l-am c]ntat luiMike.” Dup[ audi\ie, Batt i-a propus ocolaborare, iar o s[pt[m]n[ mai t]rziumunceau deja `n studioul de`nregistr[ri.

Le-a luat opt luni s[ finalizeze pri-mul album – “Call Off the Search” -`ns[ nu au reu;it s[ ̀ ncheie niciun con-tract cu o cas[ de produc\ie, a;a c[ Mi-ke l-a lansat la Dramatico, propria lui

cas[ independent[ de produc\ie. “Eumi-am continuat studiile. Nu m-amg]ndit c[ Mike m[ va transforma ̀ ntr-un star.” ~ns[ dup[ ce piesa ei “The Clo-sest Thing to Crazy” a fost difuzat[ `ncadrul unuia dintre matinalele cele maiascultate de la radio, a ajuns pe locul10 `n topurile din decembrie 2003 ;i af[cut ca lansarea albumului s[ aduc[rezultate spectaculoase – num[rul 1 ̀ ntopul v]nz[rilor din Marea Britanie,locul 4 `n Irlanda ;i patru discuri deplatin[.

Urm[torul album, “Piece by Piece”(2005), a intrat `n topurile muzicalebritanice direct pe locul 1, hitul “NineMillion Bicycle” aduc]ndu-irecunoa;tere la nivel mondial ;i trans-form]nd-o ̀ n cea mai bine v]ndut[ ar-tist[ britanic[ din lume. Aceea;i pies[a str]rnit o dezbatere aprins[ legat[ deacurate\ea versului “Suntem la 12 mi-liarde de ani-lumină de capătul uni-

versului/ Asta e o presupunere.” Jur-nalistul ;i autorul de c[r\i ;tiin\ifice Si-mon Singh i-a atras aten\ia c]nt[re\ei,prin intermediul unui articol, c[ limi-tele universului fuseser[ stabilite la 13,7milioane de ani-lumin[. Artista i-ar[spuns, c]nt]nd varianta strofei su-gerat[ de Singh. „Cred c[ Simon poateadmite c[ versurile scrise de el sunt lafel de imperfecte ca ;i cuno;tin\ele me-le de ;tiin\[.”

Cum a fost `ns[ `nt]lnirea cu suc-cesul la cei 20 de ani ai s[i? “Nu a fosttotul roz. De fapt, nici nu erampreg[tit[ pentru a;a ceva. Nu m[ a;ep-tam s[ am a;a succes ;i am fost chiarderutat[. Era, cu siguran\[, un job devis, dar c]nd e;ti a;a t]n[r, crezi cunaivitate c[ totul \ine de muzic[. Darasta presupune doar jum[tate sau maipu\in din ce `nseamn[ un artist. Maisunt c[l[toriile de promovare, inter-viurile ;i politica industriei. Mi-a luat

mult timp s[ ajung s[ m[ simt confor-tabil cu toate acestea. Ceea ce mi-apl[cut ̀ ns[ foarte mult a fost s[ producmuzic[ ;i s[ merg `n turnee cu trupamea drag[. :i acum ador s[ fac asta.”

Iubitoare de adrenalin[, Katie estepasionat[ de para;utism ;i de scu-fund[ri. Iar ̀ n 2006, a stabilit ̀ mpreun[cu forma\ia sa un record mondial, pen-tru concertul sus\inut la 303 metriad]ncime (`n ap[), ̀ n Marea Nordului,`n zona unei platforme petroliere aNorwegian Statoil. Melua ;i forma\iaau trecut printr-o serie de teste medi-cale ;i cursuri de supravie\uire, ̀ n Nor-vegia, ̀ nainte de a zbura spre locul res-pectiv, iar concertul a fost celebrat prinlansarea DVD-ului „Concert Underthe Sea”, `n iunie 2007.

Chiar dac[ spectacolele live suntaproape de inima ei, `n urm[ cu cinciani a suferit o c[dere nervoas[. A fostinternat[ `n spital ;ase s[pt[m]ni, iar

doctorii au sf[tuit-o s[-;i am]ne tur-neul ;i s[ nu mai lucreze c]teva luni dezile. „Fusesem extrem de ocupat[ timpde ;apte ani. ~n via\a mea personal[ s-au `nt]mplat unele lucruri mainepl[cute. A fost ca o oprire brusc[ su-ferit[ de corpul meu. Nu dorescnim[nui s[ treac[ prin a;a ceva. A fostoribil.”

Noul s[u album, cu tematic[ fes-tiv[, ;i re`ntoarcerea ̀ n Georgia au fostdeterminate de dragostea artistei pen-tru iarn[. „Este o perioad[ frumoas[,dar ;i un melancolic[, meditativ[, iareu am ajuns la o r[scruce ̀ n via\a mea,unde am sim\it c[ trebuia s[ iau anu-mite decizii legate de cariera mea. Am`mplinit 30 de ani ;i m-am c[s[torit.Dar cred c[ inspira\ia a fost corul fe-meilor din Gori. Consider c[ am o voce`n regul[, dar `n compara\ie cu ele ...Pot spune c[ am petrecut ultimele ;aseluni `nv[\]nd din nou s[ c]nt.”

Katie Melua `ncepe o nou[c[l[torie muzical[