S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei | Cotidian al … unele dintre ele referindu-se la...

S`n`tate Frumuse]e&Perele controleaz[ eficientpresiunea sanguin[

Reechilibrarea organismului feminincu ajutorul suplimentelor Hypericum

PAGINA 8PAGINA 5

So\ia liderului catalan este o fost[actri\[ din Vaslui PAGINA 10

În urma selecţiei naţionale Miss WorldRomânia 2017, organizată duminică 1 oc-tombrie în Capitală, tânăra maramureşancăMihaela Boşca a fost desemnată să repre-zinte România la competiţia care va avealoc în acest an în Sanya – China, celebrânda 67-a ediţie, în perioada 20 octombrie – 18noiembrie 2017.

Mihaela Boşca are 26 de ani, 1.78 m în-ălţime, dimensiunile sale sunt 90-61-91. Tâ-năra este pasionată de dans, sport, limba la-tină, skydiving, lectură, karting, înot, însăcel mai mult dorindu-şi să se implice în vii-tor în cât mai multe proiecte de caritate şivoluntariat pe plan naţional şi internaţional.A absolvit Facultatea de Litere din cadrulUniversităţii de Nord din Baia Mare şi stu-diază în prezent Public Speaking and Con-fidence. Mihaela vorbeşte fluent limba fran-ceză şi limba engleză. Ca şi planuri de viitortânăra îşi doreşte o carieră de regizor, visulei fiind să câştige titlul Miss World 2017 şidatorită acestei notorietăţi să se poată lansaîn industria cinematografică.

www.informatia-zilei.rowww.informatiatv.ro

Cel\ii au locuit timp de 200 de ani pe teritoriul jude\ului Satu Mare

PAGINA 7

Fusta este una dintre celemai vechi piese vestimentare

PAGINA 3

Gogu Constantinescu esteunul dintre cei mai prolifici in-ventatori români din istorie, cupeste 190 de brevete înregistratede-a lungul vieţii sale.

Dacă ar sta cineva să răsfo-iască un dosar cu toate ideile sale,cel mai probabil s-ar opri la in-venţii ca perforatorul de roci, sis-temul de tragere sincronizată cumitraliera pe avioanele britanicecu elice din Primul Război Mon-dial, denumit C.C. Gear, şi con-vertizorul sonic de cuplu care adus la crearea unui automobil cuo transmisie automată rudimen-

tară.Totodată, nu trebuie uitată

nici Teoria Sonicităţii, elaboratăde Constantinescu, care se referăla transmiterea puterii prin lichi-de solide sau gaze.

Pe tărâm britanic, Constan-tinescu a reuşit să-şi breveteze numai puţin de 18 invenţii în treiani, unele dintre ele referindu-sela îmbunătăţirea combustiei mo-toarelor cu ardere internă, iar al-tele la metode de transmitere aputerii prin energia transmisăprin unde în lichide.

Scriitorul britanic de origine japonezăKazuo Ishiguro a câştigat premiul Nobelpentru literatură pe anul 2017 "pentruromanele sale de mare forţă emoţională caredezvăluie abisul de dincolo de sentimentulnostru iluzoriu de conectare cu lumea",potrivit comunicatului de presă al Academieisuedeze din Stockholm, citat de Agerpres.Premiul Nobel pentru literatură este cel de-al patrulea anunţat din seria distincţiilor caresunt comunicate în fiecare an. Vineri, 6octombrie, premiul Nobel pentru pace a fostatribuit Campaniei Internaţionale pentruAbolirea Armelor Nucleare (ICAN), carereprezintă o coaliţie mondială de ONG-uri,înființată în urmă cu 10 ani. Fundaţia Nobel a anunţat săptămânatrecută că recompensa financiară pe care ovor primi laureaţii de anul acesta va fi cu unmilion de coroane suedeze mai mare faţă desuma de anul trecut. Astfel, fiecare premiuNobel din 2017 va fi însoţit de un cec de 9milioane de coroane suedeze (1,1 milioanede dolari). Potrivit tradiţiei, premiile Nobel vor fiînmânate ca în fiecare an în timpul unuibanchet oficial ce va avea loc pe 10decembrie, data la care se comemoreazămoartea lui Alfred Nobel.

Valoarea premiilor Nobeleste în cre;tere In Memoriam<

Vasile Blaga, un actor poet disp[rut de pe

scena vie\ii

Vasile Blaga, pe platourile unde s-a turnat ultimul s[ufilm, “Undele line ale prietenei m[ri”

PAGINA 11

Maramure;anca Mihaela Bo;ca a c];tigat titlul de Miss Rom]nia 2017

Gogu Constantinescu, un inventator cu 190 de brevete `nregistrate

Finalul apoteotic al spectacolului “Aipromis, te rog s[ mori!” din prim[vara aces-tui an, cu un Vasile Blaga tras la fa\[, obosit,dar fericit, cu bra\ele ridicate spre cer, `nclarobscur, le-a adus multora din sala Tea-trului de Nord o str]ngere de inim[. Pluteasenza\ia c[ asist[m la un rezumat al carierei;i o ie;ire definitiv[ din scen[. A;a a fost.

~n aceea;i sear[, Vasile ;i-a lansat a douacarte de poezie, “Necheaz[ Timpul”, dup[ce `n urm[ cu aproape doi ani o terminasepe prima, “Vremea trandafirului”. ~;i scriapoezia la Botiz, printre caii clubului s[uHorses Sylvana, un loc pe care-l adora. :i-ar fi dorit s[ creeze un ranch ̀ n stil westernpe malul unui lac, la Homorod, cu loc deveci cu tot. N-a mai apucat. Au r[mas `ns[`n inimile a sute de oameni lec\iile sale dec[l[rie, entuziaste, pline de umor ;i empatie.A fost ;i a r[mas p]n[ la cap[t un cavaler.

A murit `n patul s[u, de m]n[ cu Leni,adorata sa Contes[, cu care a parcurs oc[snicie lung[ ;i fericit[ (34 de ani), ;i ve-gheat de “fiul ploii”, Aldo, al[turi de care ac]ntat de mai multe ori `n spectacole ;iapari\ii televizate. Familia ne-a m[rturisitc[ Vasile ;i-a dus suferin\a cu demnitate ;isenin[tate, accept]nd verdictul destinuluidup[ ce s-a luptat c]t a putut cu un cancerplasat `ntr-o zon[ foarte periculoas[, dincare foarte pu\ini au ;ansa s[-;i revin[.

Ca actor era inconfundabil, p]n[ la li-mita manierismului, dar o manier[ at]t depersonal[ ;i simpatic[ `nc]t `i iertai orice.~n cei peste 30 de ani de carier[ prezen\a sape afi; garanta succesul de cas[. Cine poates[ uite marile sale roluri din “Sinuciga;ul”,“Titanic Vals”, “Leonce ;i Lena”, “Take, Ianke;i Cad]r”, “~ndr[gosti\ii din Ancona”,“Svejk”, “Bigamul II” ;i multe altele? Cums[ uite cronicarul modul `n care Vasile po-vestea, ̀ n genunchi, cum l-a jucat pe p[rin-tele Lorenzo `n “Romeo ;i Julieta”? Ar fifost un Don Quijote extraordinar. Din p[ca-te, proiectul nu a primit ;tampila sor\ii.

A fost ;i un admirabil om de televiziune,cel mai interesant proiect al s[u ar[t]ndu-l a;a cum era, vesel, bonom, dar ;i irascibiluneori c]nd nu-i ie;eau planurile, ̀ ntr-o se-rie de aventuri al[turi de Lali Gabor. Dinp[cate, nu a prea avut ocazia s[ joace ̀ n fil-me, de aceea a savurat din plin participareasa, al[turi de Doru Toma, la filmul “Le ondetenui del mare amico” (“Undele line aleprietenei m[ri”, realizat ̀ n Italia de o echip[iranian[. Un film pe care sper[m s[ avem;ansa de a-l vedea proiectat, `n semn deomagiu, la Satu Mare.

La desp[r\irea de Vasile Blaga, reme-mor[m ultimele sale scrieri ;i d[m cuv]ntulprietenilor pentru salutul de adio. R[masbun, maestre ;i prietene! PAGINA 4

IAnul XV Nr. 754 Duminic[ 8 octombrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

2 Informa\ia de Duminic[/8 octombrie 2017

Românii din Bucovina, aparți-nând tuturor generațiilor care s-ausuccedat până la Mica Unire de la1859 au opus o dârză rezistență po-liticii de deznaționalizare și asupri-re promovată de autoritățile hab-sburgice. Cărturarii români, clerulși țăranii din Bucovina și-au ridicatnu o dată glasul de protest, reven-dicând drepturi politice, naționaleși economice.

Unul din primele periodice, apărătoral intereselor naționale româneşti inte-lectuale şi materiale ale Bucovinei a fostpublicația “Bucovina” scoasă de frațiiGheorghe şi Alecu Hurmuzachi. Ea a fosturmată de alte publicații< “Revista Poli-tică”, “Gazeta Bucovinei”, “DeşteptareaBucovinei”. (Enciclopedia României,1938, vol. 1, p. 800 – 802)

Sub preşedinția lui Doxache Hurmu-zachi, românii bucovineni, întruniți laCernăuți în 20 mai 1848, au întocmit ac-tul “Petețiunea Țării”, prin care cereau<separarea de Galiția şi restabilirea auto-nomiei> conservarea caracterului istorical provinciei prin crearea de şcoli de toategradele> introducerea limbii române înviața publică. (Nicolae Iorga, Lupta pen-tru limba românească, Editura Minerva,Bucureşti, 1906, p. 40 – 41)

În pofida măsurilor represive ce auurmat la sfârşitul Revoluției Române dela 1848, lupta pentru dreptate şi unitatea românilor a cunoscut noi trepte de afir-mare. Ea s-a manifestat pregnant în îm-prejurările Micii Uniri de la 1859 şi alerăzboiului pentru cucerirea independen-ței depline de stat a României.

Permanentele legături între teritoriileromâneşti au menținut mereu vie ideeaunității cu “Patria Mamă”. Semnificativăa fost în acest sens sărbătorirea unor mo-mente de seamă din Istoria PoporuluiRomân. Serbările de la Putna din 1871organizate de un comitet compus dinIoan Slavici, Mihai Eminescu, Constan-tin Istrati, A.D. Xenopol şi alți tineri pa-trioți cu prilejul aniversării a 400 de anide la zidirea mănăstirii, au fost o adevă-rată demonstrație a solidarității naționalea tuturor românilor. Printre participanțise aflau şi Mihail Kogălniceanu, VasileAlecsandri, Grigore Tocilescu, Iacob Mu-reşanu. Cu acelaşi prilej Ciprian Porum-bescu a interpretat cunoscuta “Horă aDaciei întregi”. Eminescu mărturisea că<“prin această manifestare s-a ridicat sim-țul național, iar studenții, care au apărutdin toate ținuturile româneşti vor con-tribui, după aceasta, într-o largă măsură,la redeşteptarea poporului român.” (Ni-colae Iorga, Legăturile culturale între Bu-covina şi Principatele Unite, Bucureşti,1914, p. 9 – 10)

În 1875 cu ocazia împlinirii unui se-col de la cotropirea Bucovinei, bucovi-nenii organizează la Iaşi şi la Paris ma-nifestații contra dominației habsburgice.La serbările de la Iaşi participă şi studen-ții din Cernăuți grupați în “SocietateaStudențească Arboroasa”. Tot cu acestprilej, Mihail Kogălniceanu publică laParis broşura “Rapt de la Bukovine”, careface un rechizitoriu al răpirii Bucovineişi al deznaționalizării româneşti. Refuzulromânilor de a participa la serbările or-ganizate în 1875 de guvernul austriac şimanifestările de protest ale bucovinenilorl-au determinat pe împăratul Franz Iosefsă-şi contramandeze o proiectată vizităîn Bucovina.

În octombrie 1877 “Societatea Stu-dențească Arboroasa” în frunte cu com-pozitorul Ciprian Porumbescu îşi expri-mă deplina adeziune la manifestările or-ganizate la Iaşi cu prilejul comemorăriia 100 de ani de la asasinarea de către aus-

trieci a domnitorului patriot Grigore IIIGhica. Ziare şi reviste ca “Bucovina”, “Gazeta Bucovinei”, “Patria”, “Junimea li-terară” au militat pentru reunirea Buco-vinei cu Patria Mamă în vechile hotareale Daciei străbune. (Ibidem, p. 12 -14)

Un moment important în organiza-rea luptei naționale a românilor din Bu-covina l-a reprezentat constituirea înmartie 1892 a Partidului Național Romândin Bucovina. Programul partidului afost publicat încă în 2 mai 1891 în ziarul“Gazeta Bucovinei”. În program se pre-vedea autonomia Bucovinei şi păstrareaindividualității sale istorico-politice.

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi în-ceputul secolului al XX-lea, lupta româ-nilor din Bucovina împotriva dominațieihabsburgice a cunoscut diferite formede manifestare, care au cuprins categoriilargi ale maselor populare. Referindu-sela aspirațiile de unitate națională mani-festate de românii din Bucovina, consululTurciei la Iaşi, Selim Gűrdji într-un Ra-port din 20 mai 1908 către Ministrul deExterne al Turciei, Tenfile Paşa, scria<“Vizitele în grup ale românilor din Bu-covina şi Transilvania aveau, până acum,aparența unor ințiative periculoase> gu-vernul român căuta, în mod riguros, sănu trezească deloc susceptibilitatea ve-cinilor săi austro-ungari, dar, pe măsurăce aceste vizite devin mai frecvente, me-najamentele guvernului român, tind, deasemenea, să slăbească. Astfel la 19 cu-rent, invitați de primăria Iaşiului, 700 debucovineni, aparținând tuturor claselorpopulației, majoritatea din ei fiind însăstudenți de ambe sexe şi țărani, au fostținuți de populație timp de trei zile oas-peții moldovenilor. Primirea care li s-afăcut de întreaga populație nu putea fimai caldă şi mai cordială. S-a remarcatla gară prezența tuturor autorităților,chiar a prefectului în persoană şi a între-gii elite a Iaşiului. Oraşul era poavazat şiluminat. La sosirea lor, bucovinenii aufost primiți cu strigăte ca “Trăiască Bu-

covina” şi “Deşteaptă-te Române”. Entu-ziasmul era aşa de mare încât ai fi crezutcă se sărbătoreşte o victorie. Le-au fostținute la Universitate discursuri şi con-ferințe cu un conținut pur naționalist.De asemenea, am văzut pe stradă o marecoloană de studenți bucovineni şi dinIaşi care, cu muzică militară în fruntecântau “Deşteaptă-te Române” şi intonauşi alte cântece patriotice. În timpul aces-tor agape, care au durat trei zile, româniiau uitat că oaspeții lor erau supuşii Ma-jestății Sale Împăratul Franz Iosef> toatetoasturile lor au fost pentru Bucovina şiRomânia, nici un cuvânt pentru împărat.Se poate că aceste petreceri şi manifestațiii-au indispus pe austrieci şi au provocatobiecții din partea guvernului austro-ungar. De altfel, opinia publică interpre-tează aceste manifestări ca un prim pascătre unire. Orice român care trece prinşcoală, fie ea şi primară, învață că Buco-vina, Transilvania şi Basarabia sunt pro-vincii româneşti detaşate din Regatul Ro-mân şi că mai devreme sau mai târziuele vor trebui să revină la Patria MamăRomânia.” (Arhivele Statului Bucureşti,Colecția microfilme Turcia, rola 22, p.915 – 917)

Unirea Bucovinei cu RegatulRomâniei la 28 noiembrie1918

După prăbuşirea monarhiei austro-ungare şi dezmembrarea imperiului înstate naționale, Consiliul Național al Bu-covinei întrunit la 28 noiembrie 1918, ahotărât în majoritate unirea cu România.Voturile majoritare au venit din partearomânilor, germanilor, evreilor şi a po-lonezilor, iar cele împotrivă doar din par-tea minorității ucrainiene.

Ziua de 28 noiembrie 1918 a fost ceamai mare sărbătoare a Bucovinei, împli-nirea visului de aur, pentru că Româniaeste patria noastră şi a tuturor românilor,e România celor dispăruți de demult şi acelor de mai apoi, a celor ce vor veni înveacul veacurilor. (...)

În hotărârea de unire, adresată Ma-iestății Sale Regelui Ferdinand se arată<“Congresul General al Bucovinei care în-trupează puterea supremă a țării, în nu-mele suveranității naționale, a votat astăziUnirea necondiționată şi pentru vecie aBucovinei în notarele ei istorice cu Re-gatul României, mulțumind Proniei ce-reşti, că după o lungă şi dureroasă aştep-tare, ne-a învrednicit de a vedea ispăşitănelegiuirea ce s-a săvârşit acum 144 deani față de țara noastră şi mândri că avemfericirea de a aclama pe Maiestatea Voas-tră Domn liberator şi purtător de grijă anoastră, rugăm să ne primiți sub sceptrulocrotitor al Maiestății Voastre şi reînnoidfirul rupt cu silnicia înainte de un veacşi jumătate, să reînnoiți strălucirea Co-roanei lui Ștefan. Maiestate, să trăiți mulțişi fericiți ani! Semnează Iancu Flondor,Preşedintele Congresului General şi IoanNistor. (Ibidem)

Ca urmare a hotărârii de unire a Co-siliului Național din Bucovina, trupeleromâne au intrat în teritoriu, sub coman-da generalului Iacob Zadik, consfințindactul şi zădărnicind manevrele miltareale Republicii Populare a Ucrainei Occi-dentale. Unirea Bucovinei cu România afost recunoscută oficial, prin Tratatul dePace de la Saint Germain încheiat cuAustria la 10 septembrie 1919.

Pierderea Bucovinei

În iunie 1940, nordul Bucovinei afost ocupat de Uniunea Sovietică. În tim-pul ocupației au fost masacrați la Fântâna

Albă peste 3000 de români< bărbați, fe-mei, copii şi bătrâni care se retrăgeaupaşnic spre România. Autorii masacruluiau fost ofițeri din temutele trupeN.K.V.D.. Uniunea Sovietică nu a recu-noscut până în prezent acest masacru.Cei ucişi au fost aruncați în gropi comu-ne, peste ei s-a aruncat var nestins.

În anul 1941, Armata Română, aliatăcu forțele Axei, a recucerit nordul Buco-vinei. După eliberarea Basarabiei şi a nor-dului Bucovinei, ca provincii recuperatenu au fost imediat alipite Statului Român,ele au funcționat ca regiuni conexe, con-duse de către un guvernator.

În guvernământul Bucovinei au in-trat cele cinci județe< Câmpulung, Su-ceava, Rădăuți, Storojineț şi Cernăuți.Guvernământul Bucovinei a avut trei gu-vernatori< lt.col. Alexandru Roşianu,mort la 30 august 1941 în urma unei ope-rații nereuşite, generalul Corneliu Calo-tescu, unul dintre responsabilii depor-tărilor din 1941-1942 şi generalul C.I.Dragalina, care a devenit guvernator în1943.

În anul 1944, nordul Bucovinei a fostocupat de Armata Roşie, o parte a fostîncorporată la Ucraina. Sudul Bucovineia rămas în teritoriul României< județulSuceava, exceptând oraşele Fălticeni,Broşteni, Dolhasca, Liteni, Salcea şi zo-nele adiacente acestora> județul Botoşani,câteva localități care fac parte până astăzidin comunele< Mihăileni, Rogoseşti,Cândeşti şi fostul sat Molniței. (...)

Monumentul Unirii de la Cernăuți

În anul 1924 în Piața Unirii, în fațaPalatului Primăriei Cernăuți, pe un spa-țiu larg, încadrat de un mic scuar de ver-deață şi copaci, pe memorabilul loc undela 28 noiembrie 1918, românii bucovi-neni au încins “Hora Unirii”, a fost ridicat“Monumentul Unirii”, opera artiştilor ro-mâni Victor Ștefănescu – arhitect şi Teo-dor Burcă – sculptor.

Monumentul Unirii reprezintă chi-pul în bronz al unui soldat român în plinăarmătură, având în stânga sa un drapel– roşu, galben şi albastru, stând în ge-nunchi, o fată “Bucovina Recunoscătoa-re”. Grupul statuar era aşezat pe un pos-tament rotund, iar zidul în formă de se-micerc, era încins cu basoreliefuri dinbronz, reprezentând scene din istoria ro-mânilor (Legenda lui Dragoş Vodă cuMolda de pe unde a venit numele de Mol-dova, decapitarea în condițiile dramaticeale anului 1774 a domnitorului GrigoreGhica Vodă, precum şi scene din epo-peea Primului Război Mondial).

În spatele monumentului era aşezatpe un soclu, un zimbru din bronz carestrivea sub picioare, vulturul austriac cudouă capete.

După ocuparea Bucovinei de cătresovietici, acest monument care simboli-zează lupta istorică de veacuri a români-lor pentru Unire, a fost demolat. Dupărevenirea administrației româneşti laCernăuți, în iulie 1941, pe acelaşi am-plasament al pieții din fața Primăriei dinCernăuți a fost executată o replică a Mo-numentului Unirii.

Monumentul Unirii a fost distrus adoua oară după anul 1944 fără să mai fierefăcut până în zilele noastre. În prezentmai există un singur fragment al acesteiopere de artă şi anume “Zimbrul Mol-dovei, strivind vulturul austriac”, alăturide două basoreliefuri ce au aparținut im-portantului proiect al MonumentuluiUnirii, care se găsesc la Muzeul Naționalde Istorie din Bucureşti. (Extras din re-vista Clopotul Bucovinei nr. 7/2000)

Ioan Corneanu și Mircea Pîrlea

Războaiele Balcanice au fost douărăzboaie în Europa de sud-est în 1912-1913 în timpul cărora statele Ligii Bal-canice (Bulgaria, Muntenegru, Grecia,şi Serbia) întâi au cucerit teritoriile oto-mane Macedonia, Albania şi majoritateaTraciei, şi apoi nu s-au înțeles asupraîmpărțirii teritoriilor cucerite.

Tensiunile dintre statele balcanicelegate de aspirațiile rivale în Macedoniaşi Tracia s-au potolit oarecum în urmaintervențiilor Marilor Puteri de la ju-mătatea secolului al XIX-lea, care vizauasigurarea unei mai bune protecții pen-tru creştinii majoritari, precum şi pentrupăstrarea status quo. Problema viabili-tății stăpânirii otomane a fost însă dinnou pusă după Revoluția Junilor Turcidin iulie 1908 care l-a obligat pe sultansă revină asupra constituției suspenda-te.

În timp ce Austro-Ungaria a profitatpentru a anexa oficial provincia otoma-nă Bosnia-Herțegovina, pe care o ocu-pase încă din 1878, Bulgaria şi-a declaratindependența completă, iar grecii dinCreta au proclamat unificarea cu Grecia,deşi opoziția marilor puteri a împiedicatpunerea în practică a ultimei acțiuni.

Serbia a privit către fostele teritoriisârbe din sud, în special "Vechea Serbia"(Sângeacul Novi Pazar şi provincia Ko-sovo). Inițial sub încurajarea agențilorruşi, au fost încheiate o serie de înțelegeriîntre Serbia şi Bulgaria în martie 1912şi între Grecia şi Bulgaria în mai 1912.În octombrie acelaşi an Muntenegru aîncheiat, de asemenea, înțelegeri cu Ser-bia şi Bulgaria. Primul război balcanica urmat imediat.

Muntenegru a pornit primul, decla-rând război împotriva otomanilor la 8octombrie 1912. Grecii au ocupat Salo-nicul, apoi Albania, Epirul, Macedoniaşi Tracia au căzut în mâinile aliaților, întimp ce otomanii au fost obligați să apereConstantinopolul. Un armistițiu a fostsemnat între Bulgaria (care reprezentaşi Serbia şi Muntenegru) şi ImperiulOtoman la 3 decembrie. Grecia a con-tinuat singură războiul, încercând să cu-cerească Ioannina, participând totuşi laconferințele de pace de la Londra.

Cel de-al doilea război balcanic aavut loc în 1913 între Bulgaria pe de oparte şi în principal Grecia şi Serbia pecealaltă. Dar având dispute teritorialeîn trecut cu România, noul război a in-vitat România la o intervenție militarăîn Bulgaria. Când trupele româneşti auinvadat nordul Bulgariei şi se apropiaude capitala Sofia, Bulgaria a cerut ar-mistițiu. Prin tratatul de la Bucureşti,Bulgaria a fost forțată să renunțe la obună parte din teritoriile obținute dupăprimul război balcanic către Serbia, Gre-cia, România şi Imperiul Otoman.

Se `mplinesc 105 anide la `nceperea

r[zboaielor balcanice

ISTORIE“Cântă cucu bată-l vina / De răsună BucovinaCântă cucu-ntr-un brăduț / De răsună-n CernăuțiCântă cucu cu amar / Să se-audă și-n Sătmar!”

După ocuparea Bucovinei de către sovietici, Monumentul Unirii de la Cernăuți a fost demolat

Lupta românilor din Bucovina împotriva politicii de dezna\ionalizare

În anul 1944, nordul Bucovinei a fost ocupat de Armata Roșie, rămânând încorporat `n Ucraina

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

8 octombrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ARHEOLOGIECelţii din nord-vestul României au avut contacte permanente de schimb cu semenii lor central-

europeni. Comerţul se practica probabil pe Mureş şi pe Someş, pe „drumul sării”, iar importul degrafit din Boemia şi Austria sau din celelalte zone, indică direcţia relaţiilor spre marile centre detip „oppidum” (Velemszentvid, Szalacska, Manching etc.).

Prima Epocă a Fierului (1150–350 a. Chr.) este perioada în caredeşi încep să fie utilizate obiectelede fier, acestea sunt încă puţine.Rolul jucat de uneltele de fier, maiales în etapa timpurie, ne apare cafiind unul aproape nesemnificativ.Majoritatea armelor, uneltelor şipodoabelor continuă să fie realiza-te din bronz.

Cu toate acestea arheologia româ-nească fixează jumătatea secolului al XII-lea a. Chr. ca fiind data convenţionalăpentru începutul Epocii Fierului. S-a op-tat pentru această dată deoarece au fostluate în calcul anumite modificări ce auloc în cultura materială, reflectate în pri-mul rând prin răspândirea pe spaţii largia ceramicii decorate prin canelare.

În zona Sătmarului, începând cu se-colul al XII-lea a. Chr., poate fi observatfenomenul generalizării ceramicii în ca-drul căreia vasele folosite la servitul me-sei sunt decorate prin canelare şi adeseasunt arse bicolor, negre pe o faţă şi bru-ne-cărămizii pe cealaltă. Această cera-mică are legături strânse cu olăria dinfaza a II-a a grupului cultural Lăpuş şicu aceea din prima fază a culturii Gáva.Ea conţine atât forme noi de vase – am-fore cu proeminenţe în formă de coarne,tipuri noi de ceşti, străchini cu parteainterioară a buzei îngroşată etc. – cât şiforme de vase vechi, ce existau în cultu-rile Suciu de Sus şi Cehăluţ (vasele vatrăportativă şi ceştile joase cu toarta multsupraînălţată). Ceramica din această vre-me a fost descoperită atât în aşezări nouconstituite la Carei–Ferma Spitz, Ber-veni–Râtul Caprei, Roşiori–Teglărie etc.,dar şi în aşezări ce înainte au fost locuitede purtătorii culturii Suciu de Sus (Cul-ciu Mare, Lazuri, Petea etc.) (Németi1990, Marta 2009).

Aceleaşi elemente de continuitate şidiscontinuitate se constată şi în meta-lurgia din preajma anului 1100 a. Chr.,ce se caracterizează prin menţinereaunor tipuri vechi de piese (toporul cudisc şi spin, toporul plat cu aripioare me-diane), dar şi prin apariţia unor noi ti-puri de obiecte. Sunt preluate noi practicide depunere a ofrandelor metalice cepresupun fragmentarea accentuată a pie-selor sau prezenţa în număr mare a bu-căţilor de turte din bronz. Faptul că nu-meroasele obiecte ce provin din nordulTransilvaniei şi regiunea Tisei Superioa-re sunt produse locale este indicat deprezenţa instrumentelor metalurgice înaşezări, între acestea remarcându-se lo-tul de 21 de tipare descoperit în aşezareade la Ciumeşti. În aceste tipare erau tur-nate topoare de luptă, podoabe şi piesede harnaşament specifice regiunii.

Transformări în structura societății

În preajma anului 1000 a. Chr pot fisesizate cu claritate anumite transfor-mări în structura societăţii şi în modulde viaţă al comunităţilor umane. Re-nunţarea la unele forme de vase şiapariţia unora noi se petrece concomi-tent cu încetarea locuirii în numeroaseaşezări şi cu înfiinţarea unor aşezărinoi, în special a acelora cu o su-prafaţă mare, anunţândapariţia unui nou fenomencultural caracterizat prinformarea deplină şi răspân-direa pe spaţii largi a culturiiGáva. Expansiunea pe care ocunoaşte această cultură are su-port în transformările intensece au loc în sânul societăţii.

Descoperirile din perioada mijlociea epocii hallstattiene (perioada Ha C)sunt slab documentate pe meleagurilesătmărene. Schimbările în domeniul cul-turii materiale şi spirituale abia sunt se-sizabile, fapt ce sugerează că purtătoriiculturii Gáva îşi continuă viaţa fără să-şi schimbe sălaşurile. Apar însă unele fe-nomene ce pot fi puse pe seama unorinfluenţe culturale răsăritene, de la estde la Carpaţi („cimeriene”). Acestea suntreprezentate în primul rând prin depo-zitul de la Vetiş ce conţine obiecte deorigine răsăriteană< zăbală, psalii, aplicidin bronz (Bader 1978). Tot în acest ori-zont cultural se încadrează eventualmormintele de incineraţie în urnă de laCiumeşti–Moara.

Ceramică modelată la roatăîn secolele VI–IV a. Chr.

Hallstattul târziu (secolele VI–IV a.Chr.) este mai bine reprezentat, datoritădescoperirilor de aşezări la Cămin, Mof-tinu Mic, Carei şi Ghenci. Sunt bine do-cumentate şi descoperirile funerare prinnecropolele şi mormintele de la Sanislău,Ghenci şi Carei (Németi 1999). Se ob-servă modificări în cultura materială<obiectele lucrate din fier (cuţite, ace,brăţări) cunosc o tot mai largă utilizareşi, mai ales, în olărie, pe lângă vasele mo-delate cu mâna, de tradiţie veche gavoi-dă, apare ceramica lucrată la roata ola-rului. În descoperirile din nord-vestulRomâniei, ceramica lucrată la roata ola-rului reprezintă cantitativ 25–30% dintotalul vaselor întregi şi al fragmentelorceramice recoltate din complexele în-chise aflate în aşezări şi necropole. Pre-zenţa într-o cantitate atât de mare a ce-ramicii modelate la roată ne îndrep-tăţeşte să presupunem că ea este con-fecţionată local. Tehnica de modelare laroată a ceramicii, însuşită la o dată maitimpurie decât în alte zone învecinate,pare să fie importată din lumea greacăori sud-tracică. Pasta de bună calitate,de culoare cenuşie, portocalie sau brună,obţinută printr-o ardere bună, modali-tatea de tratare a suprafeţelor la diferitetipuri de vase dar şi prezenţa unor detaliimorfologice (torţile bifide şi supra-înălţate ale ceştilor şi vaselor de tip „kan-tharos”), ne face să ne gândim în primulrând la lumea greacă, probabil la grupulde colonii de pe coasta estică a Mării Ne-gre (Insula Berezean, oraşele Histria şiOlbia) (Németi 1982).

200 de complexe funerare,

descoperite la Pișcolt

Momentul apariţiei celţilor în regiu-nile nord-vestice şi vestice ale României(implicit şi zona sătmăreană) este marcatprin orizontul cel mai vechi al necropoleide la Pişcolt. În această necropolă, încare au fost cercetate morminte de inci-neraţie şi de înhumaţie (în jur de 200complexe funerare), un grup de mor-minte au inventar ce poate fi datat în pe-rioada timpurie a epocii La Tène. Acestemorminte timpurii pot fi încadrate încronologie absolută între 330 şi 310 aChr. (Németi 1988). Necropolele dinnord-vestul României sunt bi-rituale.Predomină incineraţia în groapă sau înurne funerare, la care se adaugă inhu-maţia în poziţie întinsă pe spate, sau,mai rar, inhumaţia cu scheletul în poziţiaghemuită. Mai multe locuinţe au fostcercetate în aşezările de tip rural („vi-cus”) de la Pişcolt - Lutărie, Ciumeşti -Bostănărie, Berea - La soci, Cămin - Ma-lul Crasnei, Lazuri - Lubi tag, fiind des-coperite piese de plug, seceri şi pietre derâşniţe. În nord-vestul României lipsescaşezările întărite de tip „oppidum”. Înaşezările cercetate au fost cultivate grâul,orzul, secara, meiul şi zarzavaturi, iar, înafară de tracţiune, animalele mai suntcrescute pentru carne şi lapte. Nu esteîntâmplător că între oasele de animalegăsite în aşezări, în cele mai numeroaseoase provin de la bovine, capre, oi şiporci. În unele aşezări au fost descoperiterămăşiţele unor ateliere de fierărie (Că-min - Malul Crasnei şi Carei - Cimitirulreformat), unde marile cantităţi de zgurăde fier indică prelucrarea acestui metal.Ateliere de olărit au fost descoperite laAndrid - Ferma de vaci, Carei - Bobaldşi Carei - Firma Spitz.

Comerț celtic pe “drumul sării”

Celţii din nord-vestul României auavut contacte permanente de schimb cusemenii lor central-europeni. Comerţulse practica probabil pe Mureş şi pe So-meş, pe „drumul sării”, iar importul degrafit din Boemia şi Austria sau din ce-lelalte zone, indică direcţia relaţiilor spremarile centre de tip „oppidum” (Velem-szentvid, Szalacska, Manching etc.). LaBerveni, dintr-o locuinţă celtică, printrealte materiale a fost descoperită şi o am-foră cu ştampilă aplicată, păstrată frag-mentar, cu o inscripţie în două rânduri.Este o amforă cu ştampilă din Chersones(Crimeea)< HPAK (? EIOY) AETYN

(OMOY). Pentru aceleaşi legături ple-dează prezenţa cnemidelor (apărătoarede picior din metal) din mormântul„princiar”, sau descoperirea unei tetra-drahme din 260 a. Chr., emisă de Eu-manes de la Pergam, în tezaurul monetarde la Turulung. Prezenţa în zona noastrăa acestor artefacte de origine greco-ele-nistică poate fi pusă pe seama unor ex-pediţii în zona balcanică sau, chiar încadrul unor trupe de mercenari, celţiifiind adesea menţionaţi ca mercenari înarmatele din statele elenistice rămasedupă destrămarea imperiului realizat deAlexandru cel Mare (Rustoiu 2008). Des-coperirea la Ciumeşti–Moară a unei ză-bale ce este specifică regiunii din apro-pierea Munţilor Balcani poate să mar-cheze un punct intermediar din traseulstrăbătut spre teatrele de luptă din lumeamediteraneană.

Geograful antic Ptolemeu, în lucră-rile sale, îi localizează pe anarţi în regiu-nea de nord-vest a României (Dacia).Vasile Pârvan, în lucrarea sa monumen-tală (Getica), pe baza izvoarelor antice,îi plasează pe anarţi în părţile Sătmaru-lui. Despre anarţi s-a discutat mult în li-teratura de specialitate, fiind consideraţidrept un mozaic etnic. Deocamdată, sepresupune că purtătorii culturii mate-riale de tip La Tène într-o regiune largăar fi anarţii, formaţi din celţii veniţi şidin autohtoni, purtătorii culturii mate-riale din Hallstatt-ul târziu< grupul Sa-nislău–Nyírség (cultura Vekerzug). Oconvieţuire paşnică între localnici şi ceiveniţi se poate constata atât în culturamaterială cât şi în aceea spirituală (Né-meti 1990, Németi 1993).

Încetarea necropolelor celticepoate fi pusă în legătură cu întărirea puterii dacilor

O schimbare demografică se consta-tă odată cu încetarea necropolelor celti-ce, pe la sfârşitul La Tène-ului mijlociuşi începutul La Tène-ului târziu, lasfârşitul sec. II a. Chr. Apar artefacte spe-cifice La Tène-ului târziu în aşezărilecercetate de la Acâş, Lazuri, Carei–Bo-bald şi, probabil, de la Ghenci–Lutărie,cu un material specific culturii dacice(Lazin 1982, Nemeti 2001). Acest mate-rial ce ţine de faza clasică a culturii da-cice, databilă în secolul I a. Chr – I p.Chr., apare împreună cu ceramica pictatăceltică de tip eravisc, sau cu moneda cel-tică de tip Simmering, fapt ce atestă exis-tenţa unor contacte strânse cu lumea cel-tică din perioada „oppidiană” situată înzona Dunării. Încetarea necropolelorceltice din nord-vestul României, poatefi pusă în legătură cu întărirea puteriidacilor, atestată de un izvor istoric< „in-crementa dacorum per Rubobostem re-gem” (Trogus Pompeius, Prol. XXXII),care poate face referinţă la înaintarea lorspre nord. Luând în considerare marilecentre dacice din vecinătate< Moigrad,Şimleul Silvaniei, precum şi Solotvino,Onceşti şi Malaja Kopania din bazinulTisei Superioare, devine evident că în-aintarea spre nord a dacilor s-a produsatât prin văile Crasnei, Barcăului, Tisei,cât şi prin Valea Someşului. Venirea da-

cilor îi pune în mişcare pe celţii din nord-vestul României, retragerea spre Dună-rea de mijloc putând fi pusă în legăturăcu concentrarea aşezărilor din aceastăzonă (Budapesta, Békásmegyer etc.).

Prezenţa printre materialele de la La-zuri a unor elemente de provenienţă ves-tică şi nord-vestică sugerează posibili-tatea legării lor de perioada vestitului re-ge Burebista, prin prisma campaniilorsale îndreptate spre acele zone. Izvoareleantice menţionează că prima mare acţiu-ne militară a regelui dac a fost desfăşura-tă împotriva triburilor celtice ale Boilorşi Tauriscilor între anii 60–45 a. Chr.Descoperirile arheologice din ultimeledecenii tind să reflecte mai clar implica-rea teritoriilor sătmărene în aceste eve-nimente. De această perioadă poate filegat începutul davei de la Malaja Ko-panja (Transcarpatia, Ucraina), aflată laieşirea Tisei din culoarul format deMunţii Oaş şi Munţii Vinogradov. Cer-cetările arheologice intense desfăşuratela Malaja Kopanja arată că, pe parcursulsecolelor I a. Chr. – I p. Chr., cetatea deaici a jucat rolul unui important centruregional (Kotigoroško 1995). Numărulmare de arme, accesoriile vestimentarede foarte bună calitate şi obiectele lu-xoase de import reflectă existenţa înaceastă aşezare fortificată a unei impor-tante elite sociale. Iese în evidenţă in-tensitatea cu care sunt practicate în cetateo serie de meşteşuguri, între care un rolaparte îl au activităţile metalurgice. Nu-meroasele unelte agricole şi meşteşugă-reşti descoperite în aceste ateliere aratăcă ele deserveau pe o arie largă aşezărileagricole din împrejurimi. O descoperireimportantă pentru civilizaţia dacică dinzona Sătmarului, în sec. I p. Chr., a fostrealizată la Carei–Bobald. Aici, ceramicamodelată cu mâna, decorată cu orna-mente plastice, şi ceramica modelată laroată, cu ornamente lustruite au fost des-coperite împreună cu o fibulă puternicprofilată. Fibula, importată din ImperiulRoman (provincia Pannonia), este unelement ce asigură datarea aşezării deaici pe parcursul secolului I p. Chr. (Né-meti 2001). La aşezările dacice sătmăre-ne, încă destul de puţin investigate, nuau fost surprinse urmele unor distrugeriprovocate de războaiele traiane. Totuşi,urmele distrugerilor provocate în cen-trele dacice sunt prezente nu doar la sud,în zona cetăţilor dacice din Sălaj şi Bihor,ci şi în nordul ţinuturilor sătmărene, înzona cetăţilor din Valea Tisei Superioare.La Malaja Kopanja incendierea şi aban-donarea davei (straturi groase de arsură,rămăşiţele caselor demolate, desfiinţareasistemului de fortificaţie) a putut fi datatăîn vremea războaielor daco-romane, fi-ind cauzată foarte probabil de o expediţiemilitară romană, menită să înfrângă re-zistenţa dacilor de aici.

Dr. János Németi, dr. Liviu Marta,Muzeul Județean Satu Mare

(Material preluat din "Monografia Județului Satu Mare", 2016)

Cel\ii au locuit timp de 200 de ani pe teritoriul jude\ului Satu Mare

Vase din necropola celtică de la Pişcolt


IN MEMORIAM

Ultimul poem al lui Vasile Bla-ga, publicat online `n 18 august,are o melancolie stranie. Dup[ani de lupt[ d]rz[ ;i costisitoarecu un cancer insidios, artistuls[tm[rean ̀ ;i va fi sim\it aproapeora `nt]lnirii cu destinul.

Iat[ versurile sale< “Aici a murit lamine-n bra\e ;i ultimul Apus / C-unpesc[ru; albastru de soare r[pus... /N-am putut nici r]de / N-am pututnici pl]nge / Odat[ cu vara toate s-au dus.”

Ultimul cuv]nt, scris de Aldo

~n dup[-amiaza zilei de joi, 5 oc-tombrie, Aldo Blaga a intrat cu lacrimi`n ochi pe pagina de Facebook a tat[luis[u, devenit[ una memorial[, ;i a scrisun emo\ionant cuv]nt de adio ca dinpartea lui Vasile, un text care p[streaz[ceva din bonomia acestuia. ~l red[m`n integralitate<

"Dragii mei, `n ultima vreme m-am luptat cum am ;tiut eu mai bine cuaceast[ cumplit[ boal[ al c[rei numenici nu mai are sens s[-l rostim, e preafaimoas[ deja. De;i eu la r]ndul meun-am ascultat mereu de contesa ;i defiul ploii c]nd `mi spuneau s[ nu m[las de tratament pentru c[ la urma ur-mei Dumnezeu lucreaz[ prin doctori,tratamente... v[ invit pe voi s[ o face\i.

Bucura\i-v[ de cei dragi c]t suntvii ;i face\i tot posibilul ca ei s[-;i poat[tr[i via\a `n `mplinire, fericire,bun[stare ;i mai presus de toate - `niubire.

Pe scena vie\ii mele am ̀ ncercat s[-mi joc rolul c]t am putut de bine, acelade fiu, frate, tat[, so\, prieten ;i oricealt rol mi-a mai fost `ncredin\at.

Pe voi pe to\i v[ `mbr[\i;ez cum;tiu eu mai bine ;i mai c[lduros ;i abiaa;tept s[ ne vedem la un spectacol dezile mari aici, sus, `n ceruri, unde to\iavem intrare liber[. S[ ne vedem c]ndne-om `nt]lni.

M[ ve\i recunoa;te, voi fi ̀ mbr[catla fel.”

Vasile Blaga Paulin(22.03.1959 - 05.10.2017)

Ultimul dialog peste timp,cu Paula Chiril[

Ultima postare a lui Vasile pe pa-gina sa data din 3 septembrie ;i eradedicat[ unei vechi colege ;i bune prie-tene, actri\a Paula Chiril[< “A;a, Cole-gu\a mea frumoas[, n-ai trecut prinvia\[ p]n[ amu" degeaba... at]tea urmem]ndre ai l[sat, c[-mi vine s[ pl]ngc[ nu le-am v[zut pe toate... e;ti at]tde departe, dar fiecare gong ce-l aud ̀ lsimt cum r]de `n mine. Te iubim.”

La aflarea ve;tii plec[rii lui dintrecei vii, Paula a scris< “Atunci c]nd crezic[ timpul ̀ \i apar\ine ;i c[ mai ai multede f[cut, de iubit, de oferit ;i de primit,ceasul vie\ii `;i opre;te mersul f[r[preaviz... Sunt `n stare de şoc. Nu-mig[sesc cuvintele... Drum lin, Vasile...drum lin...”

Salutul ultimelor partenere

~n ultimul s[u spectacol, “Ai pro-mis, te rog s[ mori”, al[turi de VasileBlaga au evoluat Carmen Fr[\il[, par-tener[ consacrat[ a sa (s[ ne amintim

“Titanic Vals”) ;i Crina Andriuc[, nou-venit[ `n trupa Teatrului de Nord, cucare Vasile a realizat o scen[ de oduio;ie rar[. Cele dou[ actri\e ;i-autransmis cuvintele de ultim salut<

Am fost partenera lui `n ultimulspectacol pe care l-a jucat, “Ai promis,te rog s[ mori!”. C]ntecul lui deleb[d[... :i-a jucat propria via\[... Dinp[cate, s-a \inut de cuv]nt! Vasile Bla-ga, `\i doresc mult[ LUMIN{ acolounde e;ti!

Carmen Fr[\il[

Vasile, dragul meu,mâine jucăm din nou împreună.Am hotărât eu pentru tine.Eu sunt aici.Te aştept.Apoi te las să te odihneşti.

Crina Andriuc[

Cuv]ntul regizoruluiCristian Ioan

Fost director al Teatrului de Nord;i regizor al multor spectacole care l-

au avut protagonist pe Vasile, CristianIoan a scris la aflarea tristei ;tiri< “Ves-tea că prietenul meu din 1986, de-oviață, VASILE BLAGA, a plecat din lu-mea asta m-a lovit ca un buştean carevine printr-o apă vicleană şi te dărâmă.În ultima vreme am încercat să-i spo-resc înverşunarea de a trăi, să-i trimittot felul de rețete cu leacuri care maide care mai miraculos şi salvator, darceasul măsura timpul mai departe, in-diferent, tot aşa cum vrea el, fără sățină cont de dorința noastră. Puțini

oameni am cunoscut care să aibă odragoste de viață atât de puternică aşacum a avut Vasilică, om generos şi ta-lentat, iscoditor şi altruist. Măcar aavut noroc (sau a ştiut să-şi alcătuias-că) de o familie frumoasă în care s-asimțit om întreg la casa lui, familie carel-a iubit şi l-a apreciat şi pe care la rân-dul său a pus-o întotdeauna pe primulplan.”

Daruri poetice

~n prim[vara acestui an Vasile pos-ta `nc]ntat poze `n care era `nf[\i;atc[l[rind al[turi de colegul ;i prietenulactor Radu Botar, un om care ̀ i ̀ n\ele-gea pe deplin suferin\a, trecut ;i elprintr-un cancer pe care, din fericire,l-a biruit. ~n seara fatidicei zile de joi,Radu a publicat pe blogul s[u un poemdedicat lui Vasile, intitulat “La ploaiaunui prieten”, aproape sigur cu g]ndulla minutele petrecute ̀ mpreun[ pe cai<

Plouă afară şi în suflet,Plouă-n clipele de-acum,Să ne fie-n berechetViaţa asta scrum şi fum.Murgul tău copita-şi bateSă te ducă-n zări şi şoapte,Labirint de vieţi uitate,Zile lungi pierdute-n noapte.

Şi-ntr-un nechezat pribeagRătăceşti pe-un alt meleag.Într-un trap şi un galop,Ţi-ai bătut coapsa cu palmaŞi-ai zburat la braţ cu Vilma>Tu, Ivan şi ea turbincă.Moarte, viaţă, caterincă,Lacrimi, stele, râs potop,Aş striga şi-aş spune stop!Dar...

Plouă afară, plouă-n noi,Vor mai fi şi alte ploi?...Vezi-ţi, roibule, de drum!De dârlogi te duce-un Bun.Să nu-l laşi din şaua ta,Iar pe noi a nu-l uita...Că ne doare berechet,Şi în ceruri e banchet.

Sfinţii beau la cină-n taină>Viaţa asta-i ca o haină!...Pelerină de păcate.Plouă afară pe-apucateŞi în noi ninge-a tăcere,A uimiri şi a mistere...Pintenează-ţi calul sprinten,Te preumblă-n cerul prieten...

Şi vom plânge mai încolo,Noi de-aici şi tu de-acolo,Şi-ntr-o zi vom râde iar,Căci nimic nu e-n zadar...

Tot un dar poetic a trimis artistaGabriela :tefania Roba, stabilit[ `nFran\a< “Trist[ clipa plec[rii ̀ n eterni-tate a Omului, Actorului, Poetului ;iPrietenului Vasile Blaga Paulin ;i pen-tru c[ ̀ n urma lui r[m]n oameni dragi,roluri, c[r\i, cuvinte> cel mai bine suntexprimate sentimentele pe care le re-sim\im to\i ̀ n aceste momente de ver-surile scrise de Simone Veil”. DoamnaRoba ne-a trimis, `n original, poemul“Il restera de toi”, pe care v[ l[s[mpl[cerea s[-l descoperi\i ;i al c[rui re-fren sun[ a;a, `ntr-o traducere liber[<“Ce tu ai oferit, `n al\ii va-nflori> / Devia\a \i-ai pierdut, o vei g[si-ntr-o zi”.

Aici a murit la mine-n bra\e ;i ultimul ApusC-un pesc[ru; albastru de soare r[pus...

N-am putut nici r]de N-am putut nici pl]nge

Odat[ cu vara toate s-au dus.(ultimul poem al lui Vasile Blaga, datat 18 august)

Vasile Blaga, un actor ;i poet iubit,a plecat de pe scena vie\ii


S~N~TATEDeoarece fac parte din gama tratamentelor naturale Hypericum similar tuturor celorlalte

produse din aceast[ gam[ – au `n componen\a lor un complex de ingrediente naturale a c[rormatrice informa\ional[ este apropiat[ de forma sa natural[.

Suplimentul natural HyperBust `mpreun[ cu Crema PentruS]ni sunt dou[ produse atent for-mulate pentru reechilibrarea hor-monal[ a organismului feminin.

Deoarece fac parte din gama trata-mentelor naturale Hypericum similartuturor celorlalte produse din aceast[gam[ – au ̀ n componen\a lor un com-plex de ingrediente naturale a c[rormatrice informa\ional[ este apropiat[de forma sa natural[. Acest lucru per-mite ingredientelor s[ ac\ioneze siner-gic, complet]ndu-se ;i poten\]ndu-sereciproc, beneficiind totodat[ ;i de obiodisponibilitate foarte mare.

Astfel, aceste produse deosebite aufost special concepute pentru a avea oac\iune estrogenic[, antiinflamatoare;i revitalizant[.

Extractul 100% natural din celedou[ specii ̀ nrudite de Pueraria se bu-cur[ de o biodisponibilitate ridicat[datorit[ unei proces[ri minimale. Pue-

raria mirifica este considerat[ una dinplantele cu cea mai puternic[ ac\iuneestrogenic[. Propus[ ca fiind un posibilsurogat pentru terapia hormonal[ cuestrogeni datorit[ absen\ei unor efectesecundare `nsemnate (`nc[ `n studiu),aceasta are o ac\iune benefic[ asupras[n[t[\ii ;i st[rii de spirit a femeilor cetraverseaz[ etapa de menopauz[ a vie\iilor, u;ur]nd acest proces deseori foartedificil.

De asemenea, produsul de fa\[ areo ac\iune reglatoare asupra cicluluimenstrual, stimul]nd debutul acestuiaatunci c]nd el `nt]rzie.

Mai mult, suplimentul Hyper Bustluat intern al[turi de Crema pentrus]ni, tratament extern, favorizeaz[ ac-centuarea formelor feminine, spreexemplu cre;terea ;i tonifierea s]nilor.

Nu ̀ n ultimul r]nd, datorit[ siner-giei dintre componentele active ale ex-tractului (izoflavone ;i fitoestrogeni),suplimentul contribuie ;i la revitaliza-rea ;i men\inerea s[n[t[\ii pielii, la

cre;terea p[rului ;i `nt[rirea unghii-lor.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected]

Pentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Statisticile medicale arat[ c[aproape 90% dintre durerile decap sunt clasificate drept o con-trac\ie muscular[ sau “dureri decap din cauza `ncord[rii”, cum sespune de obicei.

Aceste dureri de cap lovesc cel maiputernic prin atacul violent al facturilor,a stresului de la serviciu ;i al disputelorde tot felul. Durerea este resim\it[ pre-tutindeni `n cap. Pute\i avea o dureremocnit[, o senza\ie de ap[sare ori pur;i simplu impresia c[ nu ave\i capullimpede. Adeseori suferinzii descriudurerea ca pe senza\ia dat[ de o band[sau de un cerc str]ns `n jurul capului.

Respira\ia profund[ este un extra-ordinar calmant al `ncord[rii. “Dac[stomacul vi se mi;c[ mai mult dec]tpieptul atunci respira\i cum trebuie”spun unii speciali;ti.

“Adopta\i o postur[ corect[“, este oalt[ recomandare. Postura g]rbovit[ fa-ce ca mu;chii cefei s[ se contracte ;i s[declan;eze o durere de cap. Evita\i s[v[ apleca\i sau s[ ̀ ntinde\i g]tul numai`ntr-o singur[ direc\ie. De asemenea,exerci\iul fizic este o m[sur[ preventiv[benefic[. Punerea ̀ n mi;care a corpuluieste un procedeu minunat de a v[ eli-bera de stres. Este indicat s[ evita\i zgo-motul excesiv deoarece este un factordeclan;ator frecvent al durerilor de capprovocate de `ncordare.

Speciali;tii atrag aten\ia ;i asupraconsumului de cofein[. Dac[ be\i cafeacu regularitate ;i nu v-a\i luat doza zil-nic[ de cofein[, vasele de s]nge vi sevor dilata, ceea ce ar putea s[ v[ pro-voace o durere de cap. ~ns[ ;i prea mult[cofein[ reprezint[ un factor declan;atoral durerii de cap. Cel mai bine ar fi s[limita\i consumul la 2 ce;ti cu cafea pezi.

Ar p[rea surprinz[tor, `ns[ spe-ciali;tii confirm[ c[ unele dureri de capsunt declan;ate de glutamatul mono-

sodic. Multe alimente con\in acest adi-tiv, de aceea ar fi bine s[ citi\i etichetelede pe alimente. Acolo unde g[si\i spe-cificat protein[ hidrolizat[, glutamatsau cazeinat de fapt, toate reprezint[deghiz[ri ale glutamatului monoso-dic.

C]nd s[ apela\i la medic

Cele mai multe dureri de cap suntsimple dureri provenite din `ncordare.Dar uneori durerile de cap sunt sim-ptome de avertizare cu privire la st[rigrave. Urm[toarele semne arat[ c[ estenecesar s[ merge\i la medic< este primadurere de cap cu care v[ confrunta\isau este cea mai puternic[ dintre toatepe care le-a\i avut, `ndeosebi dac[ s-ainstalat brusc> ave\i peste 40 de ani ;i

nu a\i mai avut dureri de cap repetate>durerile se `nr[ut[\esc diminea\a sauv[ trezesc din somn> durerea este con-stant[ ;i dup[ un num[r de zile `ncepes[ se `nr[ut[\easc[ treptat> durerile seaccentueaz[ c]nd v[ apleca\i `n fa\[>durerea urmeaz[ unei leziuni recentela cap> durerea este asociat[ cu urticarie,fotofobie, v[rs[turi inexplicabile saufebr[> durerea ;i-a schimbat localizareasau devine mai frecvent[, a `nceput s[v[ macine via\a, s[ v[ fac[ s[ lipsi\i dela serviciu ̀ n mod repetat. Un alt aspectde care este bine s[ \ine\i cont esteatunci c]nd durerile sunt `nso\ite detulbur[ri neurologice precumamor\irea, ame\eala, vederea ̀ nce\o;at[sau pierderea memoriei. Nu ̀ n ultimulr]nd este bine s[ apela\i la medic ;iatunci c]nd durerile coincid cu alte pro-bleme medicale sau dureri.

C]teva recomand[ri pentru a sc[pa de durerile de cap

Recomandarea mai multornutri\ioni;ti de a ̀ ncepe ziua cu un micdejun consistent `;i are temeiul pe de-plin. Cel pu\in a;a arat[ concluziileunui studiu recent publicat `n Journalof the American College of Cardiologycare subliniaz[ faptul c[ renun\area lamicul dejun sau o alimentare slab[ la`nceputul zilei dubleaz[ riscul de a dez-volta arterioscleroz[, o afec\iune ceconst[ ̀ n ̀ ngro;area pere\ilor arterelor;i care poate fi fatal[.

Echipa de cercet[tori a descoperitleziuni cauzate la nivelul arterelor cumult timp `nainte de apari\ia simpto-melor sau de dezvoltarea bolii.

Potrivit autorilor studiului, nouadescoperire ar putea deveni un instru-ment important `n lupta contra mala-diilor cardiovasculare, aflate la origineaunui num[r mare de decese pe planmondial. Aproximativ 17,7 milioanede persoane au murit din cauza acestorboli pe plan mondial `n anul 2015, auanun\at reprezentan\ii Organiza\ieiMondiale a S[n[t[\ii (OMS).Cercet[torii au monitorizat timp de;ase ani un num[r de 4.000 de angaja\icare desf[;urau activit[\i de birou, lo-cuiau `n Spania ;i aveau v]rste medii.

25% dintre ei obi;nuiau s[ ser-veasc[ un mic dejun bogat,asigur]ndu-;i cel pu\in 20% din totalulcaloriilor zilnice din aceast[ mas[. ~ns[cei mai mul\i dintre voluntari (70%)`;i asigurau prin micul dejun doar ̀ ntre5% ;i 20% din caloriile zilnice, iar 3%nu m]ncau nimic sau aproape nimicla micul dejun.

Voluntarii din ultimul grup “tinds[ aib[ obiceiuri alimentare ̀ n generalmai pu\in s[n[toase ;i o prevalen\[ mairidicat[ ̀ n ceea ce prive;te prezentareafactorilor de risc cardiovasculari”, auprecizat autorii studiului.

Acelea;i persoane au de asemenea

“cea mai mare circumferin\[ la nivelultaliei, un indice de mas[ corporal[ ;iniveluri ale tensiunii arteriale, lipidelor;i glucozei” dintre cele mai mari.

Studii precedente au asociat miculdejun s[n[tos cu starea bun[ de s[n[ta-te, caracterizat[ `n special printr-ogreutate mai mic[, un regim echilibrat;i riscuri mai mici `n privin\a coleste-rolului, tensiunii arteriale ;i diabetului.Renun\area la micul dejun a fost dejaasociat[ cu o probabilitate mai marede a dezvolta o maladie coronar[.

“Cei care se eschiveaz[ de la miculdejun tind ̀ n general s[ piard[ ̀ n greu-tate, dar au tendin\a, la final, de am]nca mai mult ;i alimente mai pu\ins[n[toase pe parcursul zilei.Renun\area la micul dejun genereaz[dezechilibre hormonale ;i altereaz[ rit-mul circadian”, a declarat Prakash De-edwania, profesor la Facultatea de Me-dicin[ din cadrul Universit[\ii Califor-nia din Los Angeles, `ntr-un editorialce ̀ nso\e;te studiul publicat ̀ n Journalof the American College of Cardiology.

Renun\area la micul dejundubleaz[ riscul unor boli

cardiovasculare

Reechilibrarea hormonal[ a organismului feminincu ajutorul suplimentelor naturale Hypericum

Crema pentru s]ni ;i Hyper Bust, dou[ produse special concepute pentru o ac\iune estrogenic[


RE}ETE

T[i\ei cu brânz[ s[rat[

Baz[ pentru mânc[ruri- sau delicat de cas[

Mod de preparare<

Se amestecă făina, ouăle şi puținăsare, se frământă bine, fie cu mâna, fiecu robotul de bucătărie, sau cu maşinade făcut pâine, apoi se face o minge şise întinde cu sucitoarea, sau cu aparatulspecial pentru tăiței şi se taie la lățime

de circa 1 cm. Tăițeii se fierb în apăuşor sărată, se strecoară, se stropesc cupuțin ulei şi se amestecă. Slănina saubaconul tăiată cubulețe se prăjeşte, apoise strecoară de marea parte a unturiirezultate. Tăițeii se amestecă cu brânzasfărâmată şi cu slănina prăjită, se aşeazăîntr-un vas termorezistent, smântânase toarnă deasupra, în aşa fel încât săacopere cât mai egal toată suprafața.Se pune la cuptor, la foc mare şi se lasă,până când capătă o crustă roşiatică. Seservesc calzi.

Ingrediente<

300 g făină, 2 ouă, 400 gbrânză sărată (brânză de vaci ți-nută în prealabil 1-2 ore cu sare,telemea, sau burduf), 200 g slă-nină afumată sau bacon, 300 gde smântână cu grăsime medie,puțin ulei, sare, eventual piper.

Mod de preparare<

Fiecare ingredient (mai puțin frun-zele şi piperul) se curăță, se spală, sesugativează bine-bine cu şervețele, apoise toacă mărunt, fiecare separat. Totaşa, separat, se pun la uscat, la soareputernic (în caz de nevoie se poate şila cuptor, la foc forte-foarte mic, cu uşadeschisă). Uscarea se face pe un strat

foarte bun absorbant, respectiv pe hâr-tie de ziar sau sugativă se aşează unstrat de şervețele de bucătărie, iar peacesta, în strat foarte subțire zarzava-turile. Frunzele se pun la uscat în legă-tură. Din oră în oră, fiecare ingredientse învârte puțin, până când se usucăcomplet. Frunzele uscate se sfărâmă,apoi într-un vas se amestecă toate com-ponentele, inclusiv piperul. Nu seadaugă sare decât la utilizare, pentrucă sarea poate crea mediu umed. Sepăstrează la loc uscat şi aerisit (în pungide hârtie, celofan, recipient acoperit cuhârtie), sau eventual înhis ermetic, darîn acest caz nu mult timp.

Ingrediente<

1 kg de morcovi, 400 g pă-trunjei, 150 - 200 g țelină, 3 guliide mărimea unui măr, 2 ardeimari, verzi, un ardei capia roşu,3 cepe, 4 căței de usturoi, o legă-tură de pătrunjel verde, o legă-tură de frunze de leoştean, o lin-

gură de piper alb măcinat.

Sup[ crem[ de cartofi

Mod de preparare<

Cartofii curățați şi tăiați cuburi sepun la fiert în circa 1 litru de apă, cumorcovul curățat şi mărunțit, prazul,foile de dafin şi puțină sare. Când toateingredientele, inclusiv morcovii s-auînmuiat, se strecoară, dar zeama nu searuncă. Se scoate prazul şi foile de da-

fin, iar restul se pisează sau se mixează,până devine o pastă omogenă, adău-gând treptat şi zeama, precum şi con-dimntele după gust. Amidonul se fier-be circa 2 minute în lapte, apoi se adau-gă la amestecul anterior preparat, iardupă ce se răceşte la circa 50-60 gradeC se adaugă şi smântâna. Se serveştecălduță, ornată cu verdețuri, eventualcu cârnați, sau bacon afumat şi prăjit.Poate fi consumat şi de cei care nu potmânca alimente preparate cu r]ntaş.

Ingrediente<

1/2 kg cartofi, o lingură deamidon alimentar, circa 100 gpraz (sau o ceapă), un morcov(nu prea mare), sare, piper, 5-8frunze de foi de dafin, 200 mllapte, 200 ml smântână dulcepentru gătit (se poate înlocui cu

iaurt cremă, sau sana).

Crem[ de mascarponecu ciocolat[ă

Mod de preparare<

Se fierbe grisul în lapte şi se răceşte,amestecând în continuu. Întreaga can-titate de mascarpone se amestecă cuuntul, apoi se adaugă frişca, gălbenuşul,

zahăul şi zahărul vanilat şi se amestesăpână la omogenizare. Se adaugă şi gri-sul şi se amestecă cu un blender (saucu mixerul la turație mare), până cândse obține o compoziție păstoasă, per-fect omogenă. Se aşează în cupe, unstrat de cremă de mascarpone, o lin-gură de cremă de ciocolată, după carese ține o oră la frigider. Se seveşte ornatcu frişcă, nuci, arahide, alune, frunzăde mentă, ciocolată răzuită, pişcot pen-tru copii, ori batonaşe colorate de zahătsau napolitane, ori topping cu gust defructe.

Ingrediente<

250 g de mascarpone, 150 glapte, o lingură de gris, cca. 20 gde unt, o lingură de frişcă (smân-tână dulce pentru gătit), gălbe-nuşul unui ou, 2 linguri de zahăr,un plic de zahăr vanilat, 400 g decremă de ciocolată (preferabil cualune sau arahide). Pentru ornatse pot folosi nuci, arahide, alune,sau topping cu gust de fructe.

Grâul încolţit este considerat un aliment minune care joacă un rol important în menţinerea să-nătăţii umane și chiar în combaterea celor mai multe dintre boli. Vitaminele, mineralele și substanţelenutritive conţinute de acest aliment ajută la dezvoltarea celulară și menţinerea unui tonus de viaţăridicat. Consumul grâului încolţit este indicat și în curele de slăbire.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

Grâul încolţit este considerat unaliment minune care joacă un rol im-portant în menţinerea sănătăţii umaneşi chiar în combaterea celor mai multedintre boli. Vitaminele, mineralele şisubstanţele nutritive conţinute de acestaliment ajută la dezvoltarea celulară şimenţinerea unui tonus de viaţă ridicat.Consumul grâului încolţit este indicatşi în curele de slăbire.

Vitaminele conţinute

Germenii de grâu sau grâul încolţit,aşa cum este denumit popular, sunt se-minţele care trec din starea latentă laviaţă. Această trecere se realizeazăprintr-un proces simplu, la îndemânaoricui, care conferă seminţei maximumde substanţe folositoare organismuluiuman. Grâul încolţit este bogat în fos-for, magneziu, calciu, vitaminele A, B,E, K, D, PP, dar şi enzime şi hormonivegetali, benefici pentru sănătate.

Datorită conţinutului ridicat de vi-tamine, acest aliment devine un stimu-lator important al numeroaselor pro-cese din corpul uman. În cele mai mul-te dintre cazuri, după doar două săp-tămâni de consum al boabelor încolţitecele mai multe dintre boli încep să pre-zinte ameliorări importante.

Conţinutul de minerale

Iată câteva cantităţi de mineraleuşor de asimilat de către organism,conţinute de 100 grame germeni degrâu< fosfor (1050 mg%), magneziu(342 mg%), calciu (71 mg%). La acesteminerale se adaugă vitaminele A, B, E,K, D, PP, enzime şi anumiţi hormonivegetali, cu structură foarte puţin cu-noscută, care au efecte terapeutice ex-traordinare.

Afecţiuni în care se recomandăgrâul încolţit

Cei mai mulţi dintre nutriţionişticonsideră grâul încolţit ca fiind un ounatural, care poate vindeca o sumede-nie de afecţiuni. Cele mai importantesunt< cancer> tromboflebită> tumori alestomacului, tumori în general>afecţiuni respiratorii recidivante (in-clusiv astm şi bronşită)> afecţiuni ocu-lare> lipsă de calciu şi magneziu> ane-mie> dureri de cap> gută> impotenţă şisterilitate masculină> reglarea greutăţiicorporale.

Prepararea grâului încolţit

Se ia circa un kilogram de grâu dinultima producţie, după care se cerneprintr-o sită. După ce impurităţile aufost eliminate, se spală foarte bine, înmai multe ape. Apoi se ia grâul curatşi se pune într-o oală destul de marepeste care se toarnă apă. A doua zi înjurul prânzului, grâul se spală sub jetulde apă şi apa din oală este înlocuită cuuna proaspătă. Această operaţiune seefectuează şi seara. În timpul spălăriinu trebuie amestecat grâul. După maimulte zile, în care cele două acţiuni zil-nice trebuie repetate, se poate observacum embrionul a ieşit din fiecare bob.Pentru a fi gata, embrionul trebuie săaibă o dimensiune de cel puţin 2-3 mi-limetri, iar rădăcina să fie până în 5milimetri. Când aceste cerinţe sunt în-deplinite, se ia grâul încolţit şi se bagăîn borcane, care se acoperă cu un capacpentru ca aerul să nu pătrundă. Bor-canele se depozitează într-un loc răco-ros sau chiar la frigider.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Grâul încol\it poatevindeca unele tipuri

de cancer


MOD~

Fusta este prin excelenţă unsimbol al feminităţii. O găsim întoate formele, culorile şi lungimi-le şi trebuie să recunoaştem cămăcar din când în când, ne placemai mult să purtăm fustă decâtpantaloni.

Aşa că merită să aflăm mai multedespre această piesă vestimentară extremde populară.

Înapoi la origini

Fusta este una dintre cele mai vechipiese vestimentare purtate de om. În for-ma de început, fustele erau nişte bucăţidreptunghiulare de material realizate dinpiele de animal sau din frunze prinse înjurul taliei. Cea mai veche fustă desco-perită a fost creată cu aproximativ 4 miide ani i. Hr. din paie ţesute. Până la re-voluţia industrială, materialele erauscumpe, astfel că fustele lungi erau omarc[ a prestigiului. Mult timp, fusteleau fost voluminoase şi lungi în ideea dea marca talia şi de a da amploare soldu-rilor. În secolul XVII, femeile purtau maimulte fuste unele peste altele tocmai pen-tru a da impresia de volum. Apoi a apărutcrinolină care le-a ajutat pe femei pânăspre finalul secolului XIX să îşi “împli-nească” vizual şoldurile şi coapsele. Însecolul XX, din cauza războaielor şi agreutăţilor vieţii, din ce în ce mai multefemei au început să muncească şi astfelcă nevoia de haine practice, comode, caresă îţi dea libertate de mişcare a venit na-tural.

Fustele lungi

Paul Poiret a fost cel care a eliberatsiluetele femeilor de hainele extrem deîncărcate şi rigide purtate până atunci,creând modele mai apropiate de formănaturală a corpului femeiesc, reuşind săelimine exagerările proporţiilor din se-colele trecute. El a fost şi cel care a con-ceput fustă hobble (care împiedică lamers), numită aşa pentru că era lungă şifoarte strâmtă, permiţând purtătoarei săfacă doar paşi foarte mici. Această fustăa evoluat, transformându-se în fustă trot-teur sau fustă pentru mers, o fustă dreap-ta până în pământ care le dădea femeilorlibertate de mişcare şi care a devenit ex-trem de populară.

La scurt timp însă, în anii ’30 şi ’40femeile au început să poarte pantaloni,iar fusta lungă a revenit la succesul dealtădată abia spre sfârşitul anilor ’60, oda-tă cu apariţia curentului hippie, a căruimarc[ erau fustele lungi colorate, înflo-rate sau cu imprimeuri etnice.

Fustele midi

Fustele lungi au început să se scurtezeîncet încet, ajungând până la jumătateagambei, apoi până sub genunchi, pentrucă mai apoi să se ridice deasupra genun-chiului. În anii de război, scurtarea fus-telor a devenit chiar o necesitate din cau-za raţionalizării materialelor. În anii1940, Christian Dior creează fustă creion,o varianta mai scurtă a fustei hobble.Acestea erau purtate cu jachete sau tu-nici. Vedetele au fost şi ele rapid captivatede aceste fuste, de la Betty Page la Mari-lyn Monroe, Audrey Hepburn sau GraceKelly. Populare în acei ani erau şi fusteleplisate. În anii ’60 însă, fustele midi aveausă fie date la o parte de variante şi maiscurte – fustele mini.

Fustele mini

O scurtă istorie a fustei… Protesteletinerilor, dorinţa femeilor de emancipare,mişcările de eliberare sexuală care se în-trevedeau în exuberanţii ani ’60 au atrasde la sine şi noi cerinţe în privinţa vesti-mentaţiei. Astfel că, Mary Quant, o crea-toare care vindea haine ce reflectau ideiletinerilor acelor vremuri, a creat în 1965fustă mini. Denumirea a fost inspiratăde maşină favorită a lui Quant, Mini Co-oper. Fusta mini, care surprindea energia

revoluţionară, tinereţea şi eliberarea deconvenţii, a fost un succes imediat. MaryQuant era promotoarea fustelor mini înAnglia, în timp ce designerul Andre Co-urreges le deschidea apetitul pentru fustescurte femeilor din Franţa. Acesta con-cepea fuste mini mai elaborate, mai so-fisticate decât Mary Quant, reuşind săintroducă aceste modele în pretenţiosulhaute couture francez. Quant spunea însăcă nici ea, nici Courreges n-au inventat

fusta scurtă, ci fetele de pe stradă. Încet,încet, în ciuda conservatorilor care de-zaprobau această expunere exagerată apicioarelor, curentul fustelor mini a cu-prins întreaga lume. Fusta mini a devenitastfel un simbol al tinereţii şi sexualităţii.Nebunia fustelor mini a durat până lasfârşitul deceniului, când nostalgia faţăde trecut şi frica faţă de viitor în contextulrăzboiului din Vietnam au început să sesimtă şi în modă. De la simbol al elibe-

rării femeii, aşa cum era privită pânăatunci, fusta mini a devenit un simbol altransformării femeii în obiect sexual.

Toate tipurile de fuste ce coexistă as-tăzi pe podiumuri şi în dulapurile femei-lor au fost la un moment dat un simbolal timpului lor, al unor idei, al unor per-spective asupra vieţii şi au apărut ca unrezultat organic al dezvoltării societăţii.Iar toamna aceasta se poartă mai multmidi!

Protestele tinerilor, dorinţa femeilor de emancipare, mişcările de eliberare sexualăcare se întrevedeau în exuberanţii ani ’60 au atras de la sine şi noi cerinţe în privinţavestimentaţiei. Astfel că, Mary Quant, o creatoare care vindea haine ce reflectau ideiletinerilor acelor vremuri, a creat în 1965 fusta mini. Aceasta surprindea energia revo-luţionară, tinereţea şi eliberarea de convenţii, fiind un succes imediat.

Fusta este una dintre cele maivechi piese vestimentare


DIET~

Consumul de pere ofer[ at]tpl[cerea savur[rii unor fructe de-licioase ;i parfumate, c]t ;i posi-bilitatea asimil[rii unor compu;ibenefici s[n[t[\ii organismului.Capacitatea perelor de a sc[deapresiunea sanguin[ este cunos-cut[ din antichitate. A;adar, ̀ ntrealtele, perele sunt benefice pentrus[n[tatea arterelor.

Iar s[n[tatea arterelor este str]ns le-gat[ de diet[. Unele componente din ali-mente sunt nocive, altele sunt benefice.Substan\ele nocive sunt< sodiul (`n spe-cial cel din sarea de mas[), gr[simile sa-turate ;i colesterolul, care se g[se;te doar`n alimentele de origine animal[. Dintrecomponentele benefice, amintesc< anti-oxidan\ii (`n principal cei din fructe ;ilegume), fibra solubil[ (fructe, legume;i leguminoase) ;i acizii gra;i nesatura\i(nuci, semin\e ;i uleiuri vegetale).

Dintre componentele nocive, coles-terolul este cel mai aprig du;man al ar-terelor. Totu;i, colesterolul este necesar`n organism ;i nu ar trebui s[ fie consi-derat o substan\[ toxic[ `n sine.

Corpul omenesc este capabil s[ pro-duc[ suficient colesterol pentru nevoileproprii, f[r[ a recurge la preluarea lui dinsurse exterioare. Colesterolul ested[un[tor doar din cauz[ c[ ader[ la pe-re\ii arteriali, cauz]nd arterioscleroz[.Peste un anumit nivel de colesterol `ns]nge, exist[ un risc crescut de arterios-cleroz[ ;i atac de cord.

Colesterolul este necesar, deci deunul singur nu poate cauza arterioscle-roz[. Aceast[ boal[ rezult[ dincombina\ia mai multor factori, ̀ n primulr]nd un nivel ridicat al colesterolului.Apoi, lipsa substan\elor antioxidante,cum ar fi provitamina A, vitaminele C ;iE, flavonoizii ;i alte substan\e fitochimi-ce, lipsa cauzat[ de o diet[ s[rac[ ̀ n fruc-te, legume, cereale integrale ;i nuci. Unalt factor important este excesul degr[simi saturate, cauzat de o diet[ bogat[`n lapte, ou[, crustacee, carne ;i derivatedin carne. Al\i factori care contribuie laapari\ia arteriosclerozei sunt< sedenta-rismul, tutunul, stresul, structura gene-tic[.

Prin urmare, nu este suficient s[ nepreocupe atingerea unui nivel al coleste-rolului ca scop `n sine. ~n realitate suntmulte cazuri de atac de cord `n care ni-velul colesterolului este normal. Exist[dou[ tipuri de colesterol `n s]nge< LDL(Low Density Lipoprotein), sau coleste-rolul d[un[tor, este o lipoprotein[ cudensitate mic[, ce favorizeaz[ arterios-cleroza ;i HDL (High Density Lipopro-tein), colesterolul benefic, care este o li-poprotein[ cu densitate mare, ce prote-jeaz[ ̀ mpotriva arteriosclerozei. Consu-mul de ulei de m[sline ;i exerci\iile fizicecresc nivelul de colesterol HDL.

Expresia “nivelul colesterolului `ns]nge” se refer[ la cantitatea total[ de co-lesterol, suma ambelor tipuri.

A;adar, pentru a avea artere s[n[toa-se ;i a reduce riscul de arterioscleroz[ ;ide complica\ii ale ei (atac de cord, ataccerebral, circula\ie proast[ a s]ngelui)este necesar s[ reducem nivelul de co-lesterol, s[ lupt[m contra stresului, s[ nufum[m. ~n ceea ce prive;te mo;tenireagenetic[ din p[cate, nu avem solu\ii.Apoi, foarte important este s[ cre;temnivelul de antioxidan\i din s]nge, printr-o diet[ bogat[ `n alimente proaspete, deorigine vegetal[.

Calit[\ile terapeutice ale perelor

Perele, aceste fructe zemoase ;i dulcifac parte din familia botanic[ Rosaceae;i exist[ peste 5000 de variet[\i de pere(Bergamot, Esperen, Williams, Napoleonetc.)

Se remarc[ prin con\inutul de zaha-ruri (12,7%) ;i lipsa de proteine ;igr[simi. Cel mai abundent dintre acestezaharuri este fructoza sau levuloza, ceeace face ca perele s[ fie u;or tolerate dediabetici.

Perele con\in cantit[\i mici din vita-minele C, E, B. Cele mai importante din-tre mineralele pe care le con\in sunt po-tasiul, magneziul ;i fierul. Sunt de ase-menea o surs[ bun[ de oligoelemente,cum ar fi cuprul, manganul ;i `ntr-om[sur[ mai mic[, zincul. Con\inutul devitamine ;i minerale este pu\in mai maredec]t al merelor.

Para este o bun[ surs[ de fibr[ vege-tal[ (2,4%), cantitate u;or mai mic[ dec]tcea care se reg[se;te ̀ n m[r (2,7%). Spredeosebire de m[r, para con\ine o cantitatemai mare de fibr[ insolubil[ bogat[ `nlignin[ (materialul din care este f[cutlemnul ;i t[r]\ele tari din gr]u). Fibrasolubil[ este mai eficient[ ̀ mpotriva co-lesterolului, ̀ n schimb cea insolubil[ esteun laxativ mai eficient.

~n ceea ce prive;te componentele ne-nutritive, para con\ine mai pu\ini aciziorganici dec]t m[rul ;i o cantitate maimare de tanine. Taninele sunt responsa-bile pentru efectul absorbant ;i antiin-flamator.

Ast[zi se ;tie c[ perele nu con\in so-diu, mineral care tinde s[ re\in[ apa `norganism, cresc]nd astfel presiunea san-guin[. ~n plus, perele sunt foarte bogate`n potasiu, mineral cu efect opus celuiprodus de sodiu. Cu c]t este mai mareaportul de potasiu, cu at]t scade risculde hipertensiune.

Perele stimuleaz[ func\ia renal[, fiindastfel un fruct recomandat `n cazuri deinsuficien\[ renal[ cauzat[ de nefrit[ saunefroz[. Consumul abundent de pere este

recomandat `n cazuri de edem cardiacsau renal (reten\ia fluidului).

Consumul de pere favorizeaz[ elimi-narea prin urin[ a acidului uric ;i a altorsubstan\e azotate. Perele au un efect al-calinizant asupra s]ngelui, efect benefic`n dietele de detoxifiere folosite pentru aneutraliza excesul de reziduuri acide pro-duse de o diet[ bogat[ `n carne. Acestefructe ar trebui incluse `n dietele pentrusl[bit, datorit[ ac\iunii sale u;or diuretice;i a efectului s[u depurativ.

Al[turi de morcovi, perele ajut[ lamen\inerea s[n[t[\ii ochilor. Ele au pro-prietatea de a reduce riscul apari\iei de-generescen\ei maculare, cauza principal[a pierderii vederii la persoanele ̀ n v]rst[.

C]nd este coapt[ ;i moale, para sediger[ rapid ;i u;or. Are un efect u;orastringent ;i ac\ioneaz[ `mpotriva pu-trefac\iei intestinale ;i flatulen\ei careapare `n caz de colit[ (inflamarea intes-tinului gros) ;i dispepsie intestinal[ (in-digestie la nivelul intestinelor).

Perele con\in acid hidroxicinamic ca-re s-a dovedit eficient ̀ n prevenirea can-cerului de stomac. De asemenea, o por\iede mere ;i pere pe zi este asociat[ cu unrisc mai sc[zut de cancer pulmonar lafemei. Se pare c[ un mineral, cuprul, pre-zent `n acest fruct ajut[ `n prevenireacancerului de colon.

Este important s[ mestec[m bine pe-rele atunci c]nd le consum[m, ̀ n specialpe cele care sunt tari ;i cu o textur[ nisi-poas[. De regul[, ar trebui s[ fie cur[\atede coaj[ (din cauza poten\ialei conta-min[ri externe). Totu;i, ̀ n cazul perelor,coaja are valoare alimentar[, datorit[efectului ei diuretic. Desigur, trebuie s[fie sp[late bine ;i, dac[ este posibil, cul-tivate organic.

Perele g[tite sunt mai u;or de digerat,`ns[ procesul de g[tire le distruge majo-ritatea vitaminelor, zaharurile ;i mine-ralele r[m]n]nd intacte.

ing. chimist Mircea Georgescutel.< 0721202752

Perele con\in acid hidroxicinamic care s-a dovedit eficient ̀ n prevenirea cancerului de stomac. Deasemenea, o por\ie de mere ;i pere pe zi este asociat[ cu un risc mai sc[zut de cancer pulmonar lafemei. Se pare c[ un mineral, cuprul , prezent `n acest fruct ajut[ `n prevenirea cancerului de colon.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Perele controleaz[ eficientpresiunea sanguin[

C]nd este coapt[ ;i moale, para se diger[ rapid ;i u;or

Femeile însărcinate nu ar tre-bui să zacă toată ziua în pat deteamă că bebeluşul ar putea păţiceva, dimpotrivă! Mişcarea le estechiar recomandată, cu prudenţă,ce-i drept, fără a face marisforţări.

Iată de ce nu ar trebui să le lipseascădin programul zilnic.

1. Le ajută să se menţină în formăpe durata celor 9 luni şi le creşte rezis-tenţa la travaliu.

2. Mişcarea stimulează transferul

de substanţe nutritive de la mamă lafetus.

3. Refacerea după naştere va fi maiuşoară şi mai rapidă.

4. Se previne îngrăşarea excesivă.5. După naştere, asigură revenirea

rapidă la formele dinaintea sarcinii.Unde e voinţă, dar nu e genetică...

Ştiaţi că abilitatea unei persoane de arezista la stres fizic şi de a efectua pânăla capăt un exerciţiu este influenţată înmare parte, nu doar de voinţă, ci şi demoştenirea genetică? 50% din capaci-tatea fizică de care dăm dovadă la salade sport ţine de ADN, iar noi nu o pu-tem influenţa prea mult, oricât am vrea.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

✂

Sportul ;i importan\a lui `n timpul sarcinii


Un grup de membri ai NoiiDrepte au întrerupt duminicatrecut[ un spectacol la Opera Ro-mână din Cluj, cu un protest f[r[precedent `n ultimii ani.

“The Armed Man - Misă pentrupace”, opera compozitorului galez KarlJenkins, a deschis duminică actualastagiune a Operei Române din Cluj.Spectacolul dedicat Zilei internațio-nale a muzicii a fost întrerupt de NouaDreaptă.

Mai mulți membri ai acestei for-mațiuni au venit cu drapelul Românieişi au intonat ”Deşteaptă-te, române!”în timp ce pe scen[ cânta Refi Erghiun,un muezin român, originar din Do-brogea. Musulmanul a trebuit să seoprească din cântat.

Pentru a-i stopa pe turbulenți, con-ducerea Operei a decis să stingă lumi-nile în sală, care s-a cufundat preț decâteva secunde într-o beznă totală.

Imediat au intervenit ”mascații”.Polițiştii de la DIAS erau pregătiți înafara clădirii Operei şi au intrat pentrua-i ridica pe turbulenți.

Motiva\ia extremi;tilor

”De la Bucureşti a fost adusă aceas-tă piesă ca să îi spele creierele clujenilorşi aşa-zisei spume care este aici. O misă

la care vine la un moment dat un mue-zin care ne spune cât este de mare Al-lah şi ce face Allah în lumea asta, parcănoi nu vedem ce se întâmplă în Euro-pa. Totodată, domnul acesta directora primit această operă cu dedicație,repet, pentru a spăla creierele clujeni-lor şi a-i învăța ce bun este multicul-turalismul şi ce bine ni se potriveştenouă şi ce binecuvântări ne aduce. A

spus de câteva ori Allah Akbar acelmuezin, să nu uităm că chiar astăzi aavut loc un atentat în Marseille, undestrigând Allah Akbar un terorist aomorât doi francezi”, a spus principalulorganizator al protestului, Călin Mă-rincuş, în exclusivitate pentru un ziarlocal clujean.

M[rincu; a precizat c[ nu estemembru al Noii Drepte ;i c[ doar doi

dintre cei care au ̀ ntrerupt desf[;ura-rea spectacolului fac parte din ND.

Toți cei din grupul Noua Dreaptăau fost transportați la Poliție. Direc-torul Operei Naționale, Florin Estefan,nu a dorit să comenteze incidentul.

Turbulen\ii au primit amenzi

“Cinci persoane, patru bărbaţi şi o

femeie, care se aflau în incinta OpereiNaţionale Cluj-Napoca au fost condu-se la secţie şi sancţionate contravenţio-nal cu sume cuprinse între 500 şi 700de lei pentru nerespectarea măsurilorde ordine pentru buna desfăşurare amanifestării culturale, una fiindsancţionată, în plus, pentru adresarede cuvinte jignitoare”, a comunicatPoli\ia.

Piesa scrisă în anul 2000 de KarlJenkins s-a bucurat de un mare succesinternațional. Este situată pe primulloc în topul compozițiilor clasice dinMarea Britanie (UK Classic Top Ten).Spectacolul a fost interpretat în pre-mieră națională pe scena Operei Na-ționale Române Cluj-Napoca, avân-du-i ca invitați pe membrii coruluiCôr Caerdydd din Cardiff. Evenimen-tul marchează, într-o formă inedită,Ziua Internațională a Muzicii.

Potrivit site-ului Operei NaţionaleCluj-Napoca, cele 13 părţi ale Miseiaduc, pe lângă segmentele Ordina-rium-ului (Kyrie, Sanctus, Agnus Dei,Benedictus) şi alte variate surse literaresau muzicale. “Prima parte este con-struită pe baza cântecului «L’hommearmé» (de unde şi titlul lucrării) dinsecolul XV, atât de des folosit în miselecompozitorilor renascentişti> cea de-a doua constă în chemarea musulmanăla rugăciune – Adhaan”, se arată pe si-te-ul citat.

Unul dintre punctele majorede atrac\ie din programul Festi-valului interna\ional “Zilele Mu-zicale S[tm[rene” `n a sa edi\iejubiliar[ cu num[rul 40 era pre-zen\a dirijorului Tiberiu Soarepentru prima oar[ la conducereaorchestrei simfonice a Filarmoni-cii “Dinu Lipatti”.

Maestrul bucure;tean ;i-a cucerito real[ faim[ `n lumea muzicii clasicerom]ne;ti at]t prin presta\iile sale, maiales `n fruntea orchestrelor Radio, c]t;i prin modul volubil ;i modern ̀ n carerela\ioneaz[ cu muzicienii pe care `iconduce ;i mai ales cu publicul. Pel]ng[ `n\elegerea partiturilor, ;lefuit[`n anii de formare petrecu\i sub ̀ ndru-marea unor nume mari ca LudovicBacs sau Horia Andreescu, t]n[rul di-rijor are ;i o u;urin\[ a cuvintelor,reu;ind s[ prezinte muzica `ntr-unmod pl[cut, antrenant ;i pe gustul unuipublic care nu se mai mul\ume;te custilul rece, academic, de a se vorbi sauscrie despre art[. ~n acest sens, volumul`n care sunt reunite conferin\ele saledespre opere celebre r[m]ne unul dereferin\[ - ;i poate fi consultat la Salade Lectur[ “Gheorghe Bulg[r” a Bi-bliotecii Jude\ene din Satu Mare.

Reabilitarea Simfoniei Ide Rahmaninov

~n urm[ cu 120 de ani ;i jum[tate,prima simfonie a unui t]n[r compozi-tor pe nume Serghei Rahmaninov aveaprogramat[ premiera la Sankt Peter-sburg. Urma s[ fie dirijat[ de cunos-

cutul Alexandr Glazunov. A;a cum se`nt]mpl[ adesea cu debutan\ii, lucrareaa fost tratat[ cu neglijen\[ de un dirijorcare, pe l]ng[ talentul incontestabil decompozitor ;i invidia de rigoare, maiera ;i bun prieten cu paharul de vodc[.A rezultat o premier[ dezastruoas[, ca-re l-a f[cut pe Rahmaninov s[ intre`ntr-o perioad[ depresiv[ - fertil[ ̀ ns[,pentru c[ din ea a rezultat faimosulConcert nr. 2 pentru pian. Reevaluat[dup[ c]teva decenii, Simfonia I `n reminor op. 13 ;i-a g[sit locul meritat ̀ n

repertoriu. Evident nu este o capodo-per[, dar oglinde;te poten\ialul imenscare avea s[ rodeasc[ `n anii de matu-ritate ai autorului ei.

Preocuparea pentru claritatea su-netului, inerent[ `n lucrul cu o or-chestr[ radio, ;i obi;nuin\a cu lumeaoperei, unde orchestra devine ea ̀ ns[;io voce ;i un personaj ̀ n povestea de pescen[, l-au f[cut pe Tiberiu Soare s[abordeze partitura cu mare aten\ie.Urm[rind-o joi sear[ `n Sala Filarmo-nicii am `n\eles c]t de u;or putea fi ea

sc[pat[ din m]ini de un dirijor maislab. Armoniile complexe ;i ritmurilefurtunoase ale primei p[r\i, expresivi-tatea ap[s[toare a p[r\ii a treia ;i ex-plozivul final pot u;or degenera `ntr-un corp sonor p[stos ;i haotic. Din fe-ricire, nu a fost cazul acum.

Regretatul nostru coleg MariusChinde, meloman avizat, obi;nuia s[spun[ c[ niciodat[ orchestra Filarmo-nicii nu i s-a p[rut mai bun[ ca `n ul-tima vreme. Ar fi g[sit o confirmareputernic[ a p[rerii sale acum, cu

aceast[ simfonie deloc simpl[ care ;i-a g[sit `n muzicienii s[tm[reni ni;teinterpre\i competen\i ;i devota\i, con-du;i de o m]n[ dirijoral[ ferm[ ;i ele-gant[, mi;c[rile ample ;i gesturile demicrodetaliu fiind un spectacol ̀ n sine.Iar contextul serii de joi, c]nd vesteamor\ii actorului Vasile Blaga era dejacunoscut[, a dat un tragism aparter[scolitorului Larghetto. Remarcabil[a fost presta\ia percu\ioni;tilor ̀ n par-tea final[. Aplauzele, pe m[sura reu;iteimuzicale, au venit dup[ c]teva secundede lini;te profund[.

Mozart de ;coal[ rus[

Prima parte a serii a fost consacrat[Concertului KV 595 de Mozart, care;i-a g[sit `n Alexei Nabiulin un inter-pret sobru, precis, cu atingeri de fine\e;i caden\e ̀ ndr[zne\e, un bun exponental renumitei ;coli muzicale ruse, el fi-ind ;i cadru universitar la Moscova.Din nou am remarcat, `n acompania-ment, eviden\ierea grijulie a vocilor ;iredarea mai bun[ ca `n alte ocazii acomplexit[\ii unei partituri care s-aconstituit ̀ ntr-o ̀ ncununare a unui genpreferat al compozitorului. Lirismullini;tit din Larghetto a fost ferit de pa-tetism, iar frumosul Allegro final, bazatpe melodia c]ntecului “O, vino, maicu soare”, a fost tratat `n aceea;i ma-nier[ moderat[, l[s]nd muzica s[str[luceasc[ prin sine, f[r[ bravuri so-listice exagerate. :i trebuie s[ m[rturi-sim c[ rareori am sim\it concentrareapublicului at]t de intens[ ca la acestconcert. Semn c[ muzica bine c]ntat[nu are nevoie de prea multe cuvinte.

Vasile A.

Tiberiu Soare a fost mulți ani dirijorul principal al Orchestrelor Radio ;i actualmente dirijează la ONB

Incidentele au avut loc la balconul S[lii Mari a Teatrului Na\ional din Cluj-Napoca, unde este g[zduit[ ;i Opera Rom]n[

FESTIVALRegretatul nostru coleg Marius Chinde, meloman avizat, obi;nuia s[ spun[ c[ niciodat[ orchestra

Filarmonicii nu i s-a p[rut mai bun[ ca `n ultima vreme. Ar fi g[sit o confirmare puternic[ ap[rerii sale acum, cu aceast[ simfonie deloc simpl[ care ;i-a g[sit ̀ n muzicienii s[tm[reni ni;te in-terpre\i competen\i ;i devota\i, condu;i de o m]n[ dirijoral[ ferm[ ;i elegant[.

Extremi;ti na\ionali;ti au `ntrerupt un concert la Opera din Cluj

Tiberiu Soare ;i-a onorat prestigiulpe scena Filarmonicii s[tm[rene


ACTUAL

Soţia liderului separatist Car-les Puigdemont, şeful Executi-vului Cataloniei, este o fostăactri\[ ;i jurnalistă româncă. Eapledează pentru separarea aces-tei regiuni autonome de Spania.

Numită de presa catalană “ReginaIndependenţei“, Marcela Topor are 41de ani şi este originară din Vaslui.

Feti\ele cuplului,botezate ortodox

Marcela Topor şi Carles Puigde-mont sunt împreună din 1998 şi auîmpreună două fetiţe. S-au cunoscutpe când Marcela era studentă a Fa-cultăţii de Litere din cadrul Univer-sităţii ”Alexandru Ioan Cuza” şi jucaîn trupa Teatrului Ludic de la Iaşi.

Fiica unei familii modeste din Va-slui, Marcela Topor a absolvit Liceul”Mihail Kogălniceanu” din Vaslui înanul 1994. Foştii colegi şi profesorişi-o amintesc drept o elevă discretă,silitoare şi pasionată de limbi străine.De altfel, după absolvirea liceului, afost admisă la Facultatea de Litere dela Iaşi, la profilul engleză-franceză, adoua pe listă.

În timpul facultăţii a cochetat cuteatrul, făcând parte din trupa deamatori a Teatrului Ludic, alături decare a străbătut lumea, participând lanumeroase festivaluri internaţionalede teatru. Astfel, în 1996, pe când eraîn anul al doilea de facultate, avea să-l cunoască pe Carles Puigdemont.

Aflată cu trupa Teatrului Ludic laun festival ce se desfăşura în oraşulcatalan Girona, Marcela l-a întâlnitpe Carles Puigdemont, care era di-rectorul casei de cultur[ unde avealoc festivalul. Au păstrat legătura, iardoi ani mai târziu, după ce ea a ab-solvit facultatea, aveau să se căsăto-rească.

După oficierea relaţiei la Girona,cei doi s-au căsătorit după ritul orto-dox la Iaşi şi au împreună două fetiţe,una de 8 ani şi alta de 10 ani, botezateortodox în Parohia Ortodoxă Româ-nă Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul şi Sf.Ierarh Grigore Palama din Girona.

Puigdemont viziteaz[des Vasluiul

Rudele Marcelei povestesc că li-derul catalan împreună cu soţia savin aproape în fiecare an în vizită laVaslui. “Este un om extraordinar, oiubeste foarte mult pe Marcela. Estepopular, provine dintr-o familie decofetari, cu opt copii, el fiind al doileanăscut. Vin în fiecare vară aici la Va-slui, el găteşte foarte mult, îi place şise relaxează la bucătărie. A făcut pael-la, dar îi place foarte mult de la noiciorba, sărmăluţele şi mămăliga”, apovestit mama Marcelei Topor.

Marcela, om de pres[

În prezent, Marcela Topor estejurnalistă la ziarul „Catalonia Today“,publicaţie fondată de Carles Puigde-mont. Conduce un program prin carerealizează interviuri online, în limbaengleză, cu străini stabiliţi în Catalo-nia. Marcela îşi susţine soţul în acti-vitatea sa politică.

La sfârşitul anului trecut, jurna-lista a publicat un editorial în care aprezentat „victoria blocului pro-in-dependenţă în Parlamentul catalan“drept unul dintre momentele-cheieale anului. De asemenea, ea a sărbă-torit „rezoluţia de suveranitate pentrulansarea procesului de creare a unuistat catalan“, iniţiată în ciuda opoziţieivehemente a guvernului de la Madrid.

Marcela Topor a fost prezentă lainaugurarea în funcţie a soţului ei,ocupând un loc în galeria oficială aParlamentului catalan. Carles Puig-demont a fost învestit în ianuarie2016 la conducerea Executivului Ca-taloniei, când ;i-a asumat misiuneade a duce regiunea spre secesiune faţăde Spania, până în 2017.

Aproape o mie de persoane au fostrănite, potrivit autorităţilor catalane,în urma confruntărilor cu poliţia spa-niolă, duminică, în Barcelona şi altelocalităţi din Catalonia, în timpul re-ferendumului pentru independenţăal regiunii din Spania. Madridul a de-clarat ilegal[ consultarea populară şia trimis forţele de ordine pentru aîmpiedica votarea.

Liderul catalan Carles Puigde-mont afirmă că regiunea şi-a câştigatdreptul la independenţă în urma re-ferendumului de duminică. El asusţinut că a fost deschisă calea uneideclaraţii unilaterale de indepen-denţă. De asemenea, Puigdemont aanunţat că în zilele următoare vatransmite Parlamentului rezultatelevotului de duminică pentru a acţionaîn conformitate cu prevederile legiireferendumului.

Scurt[ biografie a lideruluiCataloniei

Puigdemont s-a născut pe 29 de-cembrie 1962 pe strada Sant Miqueldin Amer (districtul Selva), numărul6, construcție cunoscută cu numelede Can Crous. Fiul lui Xavier Puig-demont şi al Núriei Casamajó, este aldoilea din cei opt fii ai unei familiide tradiție patiseri< Francesc, Carles,Enric, Quim, Anna, Montse, Dolorsi Josep. Chiar dacă familia sa nu esterelaționată direct cu politica, străbu-nicul şi unchiul său Josep Puigde-mont (1979–1983) au fost primari înAmer. A urmat şcoala în satul său na-tal şi a fost intern la Sant Maria delCollell, unde a avut, printre alții, caprofesori pe scriitorul Manel Costa-Pau şi pe cantautorul Josep Tero. Întimpul tinereții a ajutat în patiseriafamiliei. A urmat studiile de Filologiecatalană la Colegiul Universitar dinGirona, o carieră pe care a combinat-o cu unele colaborări în mediile decomunicație locale. Și-a început ac-tivitatea fiind corespondent pentruAmer al ziarului Los Sitios şi a ajunsredactor şef al ziarului El Punt, undea început ca corector lingvistic să lu-creze în 1982.

A făcut o şcoală post universitarăde gestiune al jurnalismului electro-nic şi se evidențiază în uzul rețelelorsociale. În decada anilor 1990, a de-marat proiecte de comunicare prinInternet pentru Delegația Guvernuluidin Girona. Între 1999 şi 2002, a fostprimul director al Agenției Catalanede Știri, care s-a născut cu obiectivul

de a da mijloacelor locale şi regionalecatalane un serviciu multimedia prinInternet. De asemenea a fost directorgeneral al publicației Catalonia To-day, un ziar catalan în limba engleză,la demararea căruia a contribuit.

Este autorul cărții “Cata... què?”(La Campana, 1994), în care anali-zează cum a fost tratat naționalismulcatalan de către presa internațională,de la complotul de la Prats de Mollópână la Jocurile Olimpice din Barce-lona din 1992.

Puigdemont a aparținut Tinere-tului Naționalist Catalan, contribuindla deschiderea sucursalei din județelegironine, împreună cu Pere Casals. Aluat parte la organizarea de acte desuport pentru independentiştii reți-nuți în operațiunea Garzón în 1992.A fost director al Casei de Culturădin Girona (2002 – 2004) şi deputatpentru CiU între a opta şi a zecea le-gislatură autonomică a Cataloniei(perioadă cuprinsă între 2006 şi2015).

În alegerile din 2011 a rupt hege-monia PSC-ului în Girona şi a devenitprimar al oraşului. Considerat inde-pendentist de la finalul decadei anilor1970, în 2015 a fost investigat de cătreProcuratura Audienței Naționalepentru suportul dat de către Primăriadin Girona pentru Declarația înce-putului procesului de independențăal Cataloniei, de către ParlamentulCataloniei. În iulie 2015 l-a înlocuitpe Josep Maria Vila d'Abadal ca pre-şedinte al Asociației Municipiilorpentru Independență.

Vasile A.

În 1714, statul catalan a fost oficialabolit, mulţi locuitori ai zonei aususţinut din acel moment că tradiţiileşi limba lor au început să fie distruse.Din 1977, după restaurarea demo-craţiei, Catalonia a devenit una dintrecele 17 comunităţi autonome ale Spa-niei. Şi din acel moment nemulţumi-rile au devenit din ce în ce mai mari,iar dorinţa pentru independenţă acrescut.

În secolul IX, Guifré el Pilós (Wil-fred Părosul), conte al Barcelonei, areunit cele patru ţări feudale catalanesub conducerea sa. Un secol mai târ-ziu a devenit un stat neoficial care înacea perioadă traversa Pirineii şi seîntindea până în Franţa din zilelenoastre. Deşi Catalonia s-a unit curegatul Aragon în 1137, autonomiaţării a rămas intactă. Iar în următoa-rele trei secole, prin uniunea dintrecele două regiuni, a fost stabilită ex-pansiunea imperiului de-a lungul Me-diteranei.

Un alt aspect care marca indepen-denţa ţării avea loc în 1359, când afost stabilit Generaliatul Cataluniei,considerat primul parlament euro-pean. Din 1659, regiunea începe săpiardă teritorii în urma Tratatului dela Pirinei. După moartea regelui Carolal II-lea al Spaniei, în 1700, coroanaîi revine lui Filip al V-lea din Casa deBourbon. Catalanii au primit cu tea-mă vestea preluării conducerii ţăriide către un rege francez, aşadar aucomplotat împotriva acestuia şi s-aualiat cu Anglia, Olanda şi ImperiulHabsburgic, care se opuneau, de ase-menea, conducerii Bourbonilor înSpania.

În 1713, Partidul Conservator dinMarea Britanie a încheiat războiul şia semnat Tratatul de la Utrecht, prinintermediul căruia câştigă teritoriulGibraltar. Un an mai târziu, Cataloniaeste abandonată de Aliaţi şi pedepsităpentru trădarea de care a dat dovadăprin intermediul decretului NuevaPlanta, care a dus la abolirea Genera-liatului şi pune capăt autoguvernării.De asemenea, şi limba regiunii estesuprimată.

Două secole mai târziu, în 1931,soldatul şi politicianul Francesc Ma-cia a proclamat Republica Cataloniei,care a dus la reîntoarcerrea Genera-liatului, ca o concesie făcută Madri-dului. Această revenire nu a durat însămult. După ce Franco îl ucide, în1940, pe preşedintele guvernului ca-talan, identitatea şi limba sunt repri-mate, toate instituţiile politice fiinddesfiinţate. La doi ani după moartealui Franco au loc alegeri democratice,iar Generaliatul este restabilit.

Deşi în 2005 Catalonia obţine au-tonomia, cinci ani mai târziu curteaconstituţională spaniolă elimină pu-terile autonomiei reglementate de sta-tut, de asemenea şi cuvântul ''ţară'' fi-ind scos din textul documentului. Iarproblemele au continuat să apară pen-tru catalani. Artur Mas, preşedinteleconservatorilor din Catalonia, a cerutîn 2012 negocierea pactului fiscal cuSpania, însă Madridul a refuzat pro-punerea. Decizia a stârnit furia a peste1,5 milioane de locuitori care au pro-testat atunci pe străzile din Barcelona.

Spre deosebire de Regatul Unit,acolo unde britanicii au optat spre apermite desf[;urarea referendumului;i pentru a sus\ine o campanie argu-mentat[ de ce ar fi bine ca Sco\ia s[nu secesioneze, mi;carea de indepen-den\[ a Cataloniei ar putea conducespre o criz[ constitu\ional[ f[r[ pre-cedent.

Catalonia ;i regatul Spaniei, o istorie fr[m]ntat[

So\ia liderului catalan esteo fost[ actri\[ din Vaslui

Aflată cu trupa Teatrului Ludic la un festival ce se desfăşura în oraşul catalan Girona,Marcela l-a întâlnit pe Carles Puigdemont, care era directorul casei de cultur[ unde avea locfestivalul. Au păstrat legătura, iar doi ani mai târziu, după ce ea a absolvit facultatea, aveausă se căsătorească.

Carles Puigdemont, Marcela Topor, al[turi de Artur ;i Helena Rakosnik în Parlamentul catalan


MAGAZIN

Cu peste 190 de brevete de in-venţii înregistrate de-a lungulvieţii sale, Gogu Constantinescueste unul dintre cei mai prolificiinventatori români din toate tim-purile. Printre ideile sale cele maicunoscute se numără un dispozi-tiv de perforare a rocilor, un sis-tem de sincronizare a mitraliere-lor cu elicele avioanelor de vână-toare folosite de britanici în Pri-mul Război Mondial şi un stră-moş al transmisiei automate cuvariaţie continuă de astăzi.

Gogu Constantinescu este unul din-tre cei mai prolifici inventatori românidin istorie, cu peste 190 de brevete înre-gistrate de-a lungul vieţii sale.

Dacă ar sta cineva să răsfoiască undosar cu toate ideile sale, cel mai probabils-ar opri la invenţii ca perforatorul deroci, sistemul de tragere sincronizată cumitraliera pe avioanele britanice cu elicedin Primul Război Mondial, denumitC.C. Gear, şi convertizorul sonic de cuplucare a dus la crearea unui automobil cuo transmisie automată rudimentară.

Totodată, nu trebuie uitată nici Teo-ria Sonicităţii, elaborată de Constanti-nescu, care se referă la transmiterea pu-terii prin lichide solide sau gaze.

Povestea inventatorului român înce-pe la Craiova, în 4 octombrie 1881, în“casa doctorului”, lângă grădinile MihaiBravu. Atunci s-a născut George Con-stantinescu, omul căruia i-am dedicatacest material.

Mama sa, Ana Constantinescu, erade origine alsaciană şi iubea muzica, fiindo pianistă desăvârşită, în vreme ce tatălsău, George, a fost profesor de matema-tică şi inginerie. Astfel, încă de la vârstade cinci ani, Gogu Constantinescu a pri-mit primele sale lecţii de muzică, iar abi-lităţile de matematician s-au dezvoltatnatural de-a lungul anilor următori.

În 1904, la vârsta de 23 de ani, a ter-minat primul din clasă Şcoala Naţionalăde Drumuri şi Poduri şi a obţinut diplo-ma în Inginerie Civilă şi Militară.

Viaţa la Londra şi colaborareacu Forţele Aeriene Britanice

După câţiva ani în care a lucrat cainginer civil în cadrul Serviciului de dru-muri şi poduri al Ministerului LucrărilorPublice, timp în care a contribuit cu suc-ces la construirea câtorva clădiri din be-ton armat, printre care şi Marea Moscheedin Constanţa (într-o perioadă în carefolosirea acestui material era extrem decontroversată), Gogu Constantinescu semută la Londra în 1910 pentru a lua partela revoluţia ingineriei care era condusăde Anglia şi America.

Cu bani foarte puţini, Gogu, care vadeveni cunoscut şi sub numele de Con-stantinesco, a trecut la treabă pentru a-şi pune în practică ideile cu entuziasm.

Pe tărâm britanic, Constantinescu areuşit să-şi breveteze nu mai puţin de 18invenţii în trei ani, unele dintre ele refe-rindu-se la îmbunătăţirea combustieimotoarelor cu ardere internă, iar altelela metode de transmitere a puterii prinenergia transmisă prin unde în lichide.

În 1916, inventatorul român are partede recunoaşterea Forţelor Aeriene Bri-tanice şi primeşte o comandă care se vadovedi extrem de bănoasă pentru Con-stantinescu< un sistem de sincronizare amitralierelor cu elicele avioanelor brita-nice de război, care urma să îi ajute pepiloţi să tragă în zbor fără a găuri elicea.Primul avion adaptat pentru sistemul

dezvoltat român a fost testat în august1916, iar rezultatele foarte bune ale în-cercărilor i-au convins pe englezi că baniireginei merită învestiţi în sistemul cu-noscut sub numele de C.C. Gear. În celedin urmă, nu mai puţin de 50.000 deexemplare ale au fost fabricate şi au de-venit echipament standard al ForţelorAeriene Britanice, iar inventatorul a fostpremiat cu 50.000 de lire sterline, banipe care i-a împărţit cu partenerul său deafaceri, Walter Haddon.

Spre deosebire de sistemele mecanicede sincronizare ale vremii, conceptul hi-draulic al lui Constantinescu avea câtevaavantaje clare< rata de tragere era multmai bună, sincronizarea dintre mitralierăşi elice era mai precisă, iar adaptabilitateaera foarte mare, putând fi montat fărăprea multe modificări pe orice tip de mo-tor şi şasiu.

Transmisia automatăpentru maşini

În 1919, după sfârşitul războiului, le-găturile armatei britanice cu Gogu Con-stantinescu sunt întrerupte, iar inventa-torul român este din nou pe cont propriu,deziluzionat de lipsa de interes pentrumunca sa şi cu bani din ce în ce maipuţini.

Craioveanul, care a fost descris deunele publicaţii ca fiind grec, începemunca la o idee care nu-i dădea paceîncă din 1910, anul în care a ajuns la Lon-dra – aplicarea principiilor sonicităţii lamotoare de orice fel. Chiar şi în timpulrăzboiului, Constantinescu a aprofundatanaliza pentru transmisiile cu variaţiecontinuă şi a ajuns la conceptul conver-tizorului (în unele publicaţii apare subnumele de convertor).

Primele brevete sunt înregistrate deromân în 1923, respectiv 1924, timp încare a prins rădăcini următoarea idee înmintea inventatorului< crearea uneimaşini ieftine, în care şoferul să nu aibăgrija pedalei de ambreiaj, care să poatăparcurge 100 de mile cu un galon de pe-trol (adică un consum mediu de 2,3 l/100km) la o viteză de croazieră de 30-40 demile pe oră (48-64 km/h).

Potrivit informaţiilor vremii, Con-stantinescu considera că aceste perfor-manţe ar putea fi obţinute cu un motor

ieftin de 500 cmc în doi timpi, cu un sin-gur cilindru, împreună cu un convertizorde cuplu care ar fi eliminat cutia de vitezemanuală tradiţională şi ambreiajul.

Primul test a fost făcut cu succes în1923, cu un model experimental careavea un şasiu vechi de Sheffield Simplexşi un motor Singer de doar 10 CP. Maşinaa fost dusă la marginea Londrei şi încăr-cată cu zece oameni, printre care şi in-ventatorul, la volan, iar testul a fost unsucces.

Inven\ie prezentat[ la PalatulIngineriei în timpul Expoziţieide la Wembley din 1924

Un an mai târziu, acelaşi concept afost folosit pentru crearea unui automo-bil cu motor în doi timpi cu un singurcilindru, care a fost prezentat la PalatulIngineriei în timpul Expoziţiei de laWembley din 1924.

Maşina s-a comportat conformaşteptărilor, dar motorul răcit cu aer re-prezenta un dezavantaj, la fel şi balansulcauzat de el. Pentru producţia de serie,însă, Gogu a pregătit un nou concept,care folosea un motor de 500 cmc cu doicilindri, răcit cu apă, cu convertizorulmontat între cei doi cilindri. Puterea ma-ximă dezvoltată era de 5,58 CP, iar car-buratorul, mai bun decât cel folosit în-ainte, era brevetat de inventatorul ro-mân.

Nu a durat mult până când noua in-venţie a inginerului a fost popularizatăîn presă. În ediţia din aprilie 1924 a re-vistei americane de ştiinţă Popular Scien-ce, convertizorul lui Constantinescu afost descris astfel< „Transmisiile manualepentru automobile ar putea dispărea încâţiva ani, după apariţia unei noi invenţiirevoluţionare care conectează motorulcu roţile propulsoare fără a folosi nici otreaptă de viteză. Este munca lui GeorgeConstantinesco, un distins inginer bri-tanic (sic!)”.

Cu o maşină nouă, mai bună, inven-tatorul român a mers la Salonul Auto dela Paris în 1926, unde şi-a prezentatcreaţia. De altfel, există şi o filmare încare Gogu Constantinescu arată lumiicum funcţionează invenţia sa – el stă lân-gă maşina cu motorul pornit, iar cu unbaston apasă pe pedala de acceleraţie.

Gogu Constantinescu este românul care a uimit lumea cu maşina cu transmisieautomată în urmă cu aproape 100 de ani

Dacă James Bond ar fi avut ne-voie de noi instrumente de spio-naj, cu siguranţă ar fi putut apelala Serviciile Secrete Britanice. Pede altă parte, atunci când ameri-canii doreau să transmită un codsecret puteau apela la AgenţiaCentrală de Informaţii (CIA).

Muzeul agenţiei, în care publicul nuare acces, însumează toate dispozitivelede spionaj utilizate în perioada Războ-iului Rece.

Insecopterul (1974)

Maşinăria de zbor de mărimea uneiinsecte a fost dezvoltată pentru a dovedică vehiculele aeriene fără pilot pot adunainformaţii. History relatează că invenţiautiliza un mic motor alimentat cu gazcare punea în mişcare aripile, iar com-bustibilul în exces era eliminat prin zona

din spatele ''libelulei''. Deşi a reprezentat un dispozitiv im-

presionant, vehiculul s-a dovedit incon-trolabil în cazul în care bătea vântul, re-latează History.

Picătura morţii(perioada Războiului Rece)

Precum în orice film cu spioni,uneori agenţii nu pot opera într-un teri-toriu ostil. Soluţia se afla în transmitereaunei ''picături a morţii'' într-o locaţieprestabilită. Această ţepuşă putea fi am-plasată în pământ şi putea conţine me-saje, documente şi filme.

Camera porumbel(perioada Războiului Rece)

Într-o perioadă în care camerele eraugreoaie şi mari, CIA a creat un astfel dedispozitiv destul de uşor pentru a puteafi amplasat pe pieptul unui porumbel.

Fără îndoială, pasărea a reuşit să-şi în-deplinească misiunea.

Porumbeii erau antrenaţi să zboarepeste inamici în timp ce camera înregis-tra imagini. Camerele erau programatesă realizeze imagini în anumite interva-luri de timp.

Poate vă întrebaţi de ce în toate fil-mele cu femei spion, acestea pleacă într-un anumit moment să-şi pudreze nasul.EI bine, în trecut pudrierele puteauconţine coduri, mesaje şi informaţii. Înexemplul acesta mesajul era dezvăluitprin înclinarea oglinzii într-un anumitunghi.

Peştele robot “Charlie” (1990)

CIA susţine că Charlie ''somnul'' eraprecum Insecopterul, însă în acest cazdispozitivul era utilizat în mediul subac-vatic. Acesta era controlat prin interme-diul undelor radio şi avea un sistem decomunicare în abdomen şi altul de pro-pulsie în coadă. Misiunea sa era să adune

informaţii privind reactorele nuclearedin apropiere şi alte zone subacvaticesensibile.

Camera Tessina camuflată într-un pachet de ţigări(perioada Războiului Rece)

Spre deosebire de aparatele de foto-grafiat din prezent, mărimea redusă şi si-lenţiozitatea cu care realiza imaginile afăcut ca aceasta să fie numai bună de as-cuns într-un pachet de ţigări modificat.

Recipientul camuflatsub forma unui dolar

Dolarul din argint Eisenhowe era defapt un dispozitiv de camuflare, utilizatpentru ascunderea mesajelor secrete saubucăţilor de dimensiuni mici dintr-unfilm.

Dispozitivul de detectare

a intruşilor

Dacă agenţii îşi doreau să afle cândun inamic pătrunde într-o locaţie im-portantă, aceste dispozitive erau extremde eficiente. Camuflate sub forma beţelorsau a pietrelor, dispoztivele erau utilizatepentru detectarea mişcării umane, ani-male sau a obiectelor aflate la distanţăde peste 300 de metri. Informaţiile erautransmise prin intermediul antenelor subforma unor impulsuri codate.

Pipa cu un receptorradio integrat

Cu siguranţă această pipă nu puteaisă o utilizezi pentru fumat. În interiorulsău era amplasat un receptor radio careîi permitea utilizatorului să audă suneteleprin intermediul conducţiei osoase de lamandibulă către canalul auditiv.

Gogu Constantinescu, unul dintre cei mai prolificiinventatori români din istorie, cu peste 190

de brevete înregistrate de-a lungul vie\ii sale

Dispozitive dezvoltate de CIA în timpul R[zboiului Rece

Pe tărâm britanic, Constantinescu a reuşit să-şi breveteze nu mai puţin de 18 invenţii în trei ani, uneledintre ele referindu-se la îmbunătăţirea combustiei motoarelor cu ardere internă, iar altele la metode detransmitere a puterii prin energia transmisă prin unde în lichide.

În 1916, inventatorul român are parte de recunoaşterea Forţelor Aeriene Britanice şi primeşte o comandăcare se va dovedi extrem de bănoasă pentru Constantinescu: un sistem de sincronizare a mitralierelor cuelicele avioanelor britanice de război, care urma să îi ajute pe piloţi să tragă în zbor fără a găuri elicea.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.


C[r\ile de colorat sunt prefe-ratele copiilor, dar ̀ n ultimii patruani, aceast[ activitate a devenit omodalitate de relaxare ;i pentruadul\i. Cea care a pornit acesttrend, ilustratoarea sco\ian[ Jo-hanna Basford, nu ;i-a `nchipuitc[ ideea ei de a crea c[r\i de colo-rat pentru adul\i va ajunge s[v]nd[ peste 22 de milioane de vo-lume `n `ntreaga lume.

Artista `n v]rst[ de 34 de ani a iubitdintotdeauna natura, iar dealurile ;ip[durile din Aberdeenshire, Sco\ia, `iofer[ inspira\ie pentru arta sa. Pere\ii ;itavanul mansardei unde se afl[ studioulei sunt pline de ilustra\ii elaborate `n alb;i negru cu flori, p[s[ri, copaci sau crea-turi ale p[durii. Acesta este, `ns[, doar`nceputul procesului de crea\ie, deoarecedesenele Johannei sunt menite s[ fie fi-nalizate de c[tre al\i arti;ti, mai exact dec]teva milioane de oameni din `ntreagalume.

~n 2013, c]nd a publicat prima cartede colorat pentru adul\i „Gr[dina se-cret[”, ilustratoarea nu ;tia c[ era pe cales[ declan;eze o adev[rat[ nebunie careva duce chiar la o criz[ de creioane co-lorate `n unele libr[rii. C[r\ile sale auajuns repede `n topul celor mai binev]ndute pe site-ul Amazon, i-au adus untitlu de OBE din partea Reginei MariiBritanii ̀ n 2016 ;i o mul\ime de fani prin-tre care ;i Ducesa de Cambridge. „Prin\ulWilliam mi-a spus c[ so\ia lui este extremde `nc]ntat[ de c[r\ile mele ;i c[ ador[s[ coloreze. Primesc multe mesaje de lamame care coloreaz[ c]nd au pu\in timpliber, fie c[ tr[iesc ̀ ntr-un palat sau o ru-lot[.”

Johanna locuie;te al[turi de so\ul s[u,James Watt (co-fondatorul branduluisco\ian de bere BrewDog) ;i cele dou[fiice, Evie, `n v]rst[ de trei ani ;i Mia de;ase luni, `ntr-o ferm[ restaurat[. Casase afl[ la c]\iva kilometri distan\[ de fer-ma piscicol[ a p[rin\ilor ei, unde Bras-ford a crescut `n satul Auchnagatt. Lav]rsta de trei ani, p[rin\ii Johannei (ambiibiologi marini) ;i-au dat seama c[ fiicalor era obsedat[ de desenat. „Tata avea ovopsea neagr[, special[, pe care o foloseala ma;in[. A uitat-o ̀ n cas[, iar eu am fo-losit-o pentru a desena pere\ii din holulcasei noastre.” ~n loc s[ se enerveze pen-tru ceea ce f[cuse, p[rin\ii ei au l[sat pe-re\ii desena\i p]n[ s-au mutat de acolo.Dup[ aceea, Johanna a `nceput s[ des-eneze peste tot pe unde apuca – pe haine,pantofi ;i chiar pe sora sa mai mic[, Ka-trina.

Ajuns[ la v]rsta adolescen\ei, Johan-na a ;tiut c[-;i dorea s[ devin[ artist[ ;ia decis s[ urmeze cursurile Colegiuluide Art[ ;i Design Duncan of Jordanstonedin Dundee, opt]nd pentru sec\ia textile;i nu cea de ilustra\ie. Motivul? Clasa detextile se afla la ultimul etaj al cl[dirii ;iavea vedere spre r]ul Tay. „M-am g]nditc[ voi petrece trei ani acolo ;i c[ puteam`nv[\a acelea;i lucruri f[r[ s[ trebuiasc[s[ stau la subsol.” Fiindc[ nu-;i permiteavopsele colorate pentru imprimarea ma-terialelor, a decis s[ r[m]n[ la cele maiieftine, adic[ la alb ;i la negru. „Mi-amzis c[ dac[ urma s[ nu am nicio culoare`n colec\ia mea de absolvire, ar fi bine s[compensez cu c]t mai multe detalii.” A;as-a n[scut stilul s[u alb-negru complex.~n 2005, dup[ absolvirea facult[\ii de art[(;i dup[ o respingere din partea RoyalCollege of Art pentru studii post-univer-sitare), s-a ocupat cu designul de tapetpentru clien\i `nst[ri\i, dar totul a e;uatc]nd a venit criza economic[.

Munca la domiciliu, ca ilustratorfreelancer (pentru clien\i renumi\i ca Ni-ke, Absolut Vodka sau Starbucks), i-aoferit Johannei oportunitatea de a-;i dez-volta grafica sa monocromatic[ ;i a otransforma `ntr-o art[. Veniturile saleerau destul de mici, astfel c[ a trebuit s[lucreze ca osp[tar. „~mi amintesc c[ am

m]ncat `n acea perioad[ mul\i cartoficop\i ;i terci de cereale. O dat[ la c]tevaluni luam autobuzul spre Londra, unde`mi prezentam portofoliul la diferite fir-me.” Comentariile clien\ilor s[i pentrucare f[cea diverse ilustra\ii au determi-nat-o s[ se g]ndeasc[ la posibilitateacre[rii unei c[r\i de colorat pentru adul\i.„Se uitau la desenele mele alb-negru ;i-mi spunea c[ le-ar pl[cea foarte mult s[poat[ s[ le coloreze. A;a a fost plantat[s[m]n\a `n mintea mea.”

De-abia `n 2011, c]nd un reprezen-tant al unei edituri i-a propus s[ creezeo carte de colorat pentru copii, s-a sim\itsuficient de `ncrez[toare s[-;i prezinteideea. Johanna a fost cea mai surprins[c]nd cei de la editur[ au fost de acord s[-i testeze ideea, tip[rind 13.000 de volume,`n 2013, din prima sa carte „Secret Gar-den”. Pentru a putea p[stra suma ̀ n avansprimit[ de la editur[, Johanna trebuia s[v]nd[ toate acele volume. „Am sunat-o

pe mama ;i i-am spus s[ se preg[teasc[pentru c[ va trebui s[ cumpere c[r\i pen-tru toate rudele noastre, ca dar de zi dena;tere ;i de Cr[ciun, altfel trebuia s[ re-turnez editurii banii de avans.”

Lu]nd o pauz[ dup[ ce a dat na;terefiicei sale Evie, `n iunie 2014, Johanna areluat leg[tura cu cei de la editur[ c]tevaluni mai t]rziu, pentru a afla cum mergv]nz[rile. Se g]ndise s[ organizeze omic[ petrecere `n cazul `n care copiilev]ndute dep[;eau 1 milion de buc[\i.„Editoarea nu a zis nimic, iar eu am intrat`n panic[. Apoi mi-a spus c[ am dep[;itfoarte mult acel num[r. Cred c[ de-abiaatunci mi-am dat seama c[ volumul meuputea s[ aib[ succes.”

Totul a ̀ nceput s[ ia amploare, multevedete, printre care Kirstie Allsopp, Ni-gella Lawson, Justin Bieber ;i Zooey Des-chanel, declar]nd c[ s-au apucat de co-lorat. Tot `n acea perioad[ au ap[rut al\iarti;ti cu c[r\i asem[n[toare, ̀ ns[ Johan-

na nu le poart[ pic[. „Dac[ nimeni nu tecopiaz[, `nseamn[ c[ nimic din ceea cefaci nu e bun.” Toate aceste apari\ii edi-toriale ;i-au adus aportul la crearea uneinoi categorii de c[r\i, de;i `nc[ mai tre-buie c[utate cu aten\ie ̀ n mediul online.„Termenul de c[utare «C[r\i de coloratpentru adul\i» te vor duce la lucr[rilecreate de Johanna, `ns[ «c[r\i pentruadul\i de colorat» te va trimite `nspre ocu totul alt[ zon[.”

Pe m[sur[ ce pasiunea pentru colorats-a r[sp]ndit, fanii artistei au `nceput s[o contacteze `n leg[tur[ cu un efect se-cundar nea;teptat pe care-l experimen-tau. „M-au contactat bunicu\e care se re-cuperau dup[ un atac cerebral, care mi-au spus c[ `nainte obi;nuiau s[ picteze,dar acum coloreaz[. Un al mesaj a fostde la o angajat[ la serviciul telefonic deurgen\[, care folosea c[r\ile mele de co-lorat pentru a sc[pa de stres `n timpulpauzei de pr]nz, sau copii care sufereau

de stresul cauzat de examene. Tot felulde situa\ii.” Coloratul, se pare, `i ajut[ s[devin[ mai con;tien\i de prezent. „Credc[ acesta este un lucru minunat, dar re-cunosc c[ nu aceasta a fost inten\ia mea.Eu nu `mi promovez c[r\ile `n acest fel,ca volume de mindfulness sau ca sprijinpentru a combate depresia, dar ;tiu c[ ;ieu c]nd desenez m[ transport ̀ ntr-o alt[zon[, una de plutire, dup[ cum o numescpsihologii. E;ti prins de aceast[ sarcin[simpl[ ;i creativ[, foarte lini;titoare. A;ac[ ̀ n\eleg ̀ n ce mod coloratul poate fi te-rapeutic.”

Cu un asemenea feedback, v]nz[rilec[r\ilor sale au dep[;it orice a;tept[ri `nMarea Britanie – a ;asea carte „Ivy andthe Inky Butterfly” urm]nd s[ apar[ `naceast[ lun[. La fel s-a ̀ nt]mplat ;i pestehotare, ̀ n special ̀ n China, unde a v]ndut3 milioane de c[r\i `n trei luni de zile.Apoi, anul trecut, a primit scrisoarea ofi-cial[ de la Palatul Buckingham, care oinforma c[-i fusese acordat ordinul OBE.„Am crezut ini\ial c[ unul dintre prieteniimei f[cuser[ o glum[. A;a c[ am sunatla num[rul din scrisoare pentru a verificainforma\ia, O voce mi-a r[spuns «Alo,bun[ ziua. Palatul Buckingham.»” Ziuadecern[rii a fost cu at]t mai bizar[, fi-indc[ ;i so\ul ei (pe care l-a ̀ nt]lnit la uneveniment Prince’s Trust `n 2007) a pri-mit ordinul MBE, pentru afacerea cu be-rea sco\ian[ pe care o de\ine, `n aceea;izi. „Desigur c[ am c[utat pe internet s[vedem care dintre premii era mai grozav... Eu am c];tigat!”

Dup[ un an `n care a lucrat la ceamai nou[ carte a sa, „Ivy and the InkyButterfly”, Johanna se bucur[ s[ le oferefanilor o nou[ poveste, de data aceastainspirat[ din vizita ei la Palatul Buckin-gham. „Ivy – feti\a care este personajulprincipal -, se treze;te ̀ ntr-un castel som-ptuos, plin de comori. Din nefericire, nuam avut voie s[ fotografiez c]nd am fostla palat, a;a c[ m-am uitat insistent la tot;i mi-am `ntip[rit `n memorie c]t maimulte detalii.” Realizarea acestei c[r\i adurat mai mult dec]t cele nou[ luniobi;nuite deoarece con\ine ;i o poveste- inspirat[ din nenum[ratele povestioareinventate pentru a o adormi pe micu\aEvie. „~n fiecare diminea\[ aveam obice-iul s[ facem desene despre ispr[vile luiIvy din seara precedent[. Le-am prinstoate `mpreun[ ;i le-am transformat `nc[rticele pentru Evie. Iar c]nd am avutnevoie de ac\iune pentru propria meacarte, inspira\ia a venit din c[r\ile luiEvie.”

Ambele feti\e ale ilustratoarei au fostimplicate `n cea mai recent[ carte a sa.Johanna a muncit p]n[ aproape de na;te-re Miei. Iar c]nd aceasta a avut nou[ zile,m[mica a revenit ̀ napoi ̀ n studio pentrua continua desenele. I-a fost mult maiu;or dup[ na;tere, deoarece `nainte sar-cina i-a ̀ ngreunat apropierea de masa delucru. Evie este un vizitator frecvent alstudioului mamei sale. „Ob\ine acordul;ederii ascu\indu-mi creioanele”, spuneautoarea amuzat[, ad[ug]nd c[, f[r[ s[;tie ea, feti\a a desenat ceva pe o ilustra\iecu Ivy. „Ar[ta ca o persoan[ sau poateun cop[cel ciudat. Am pus poza pe ore\ea de socializare, iar publicul a fost`nc]ntat ;i am decis s[ o p[strez ̀ n carte.A;a c[ a avut ;i feti\a mea o mic[ contri-bu\ie la noul proiect.”

Cu cele peste 22 de milioane de c[r\iv]ndute ̀ n toat[ lumea, Johanna Basfordnu are niciun motiv s[-;i fac[ griji c[trendul pentru c[r\ile de colorat a trecut.„Cred c[ acum observ[m o trecere de la«trend» la «categorie». Este uimitor c[un num[r at]t de mare de persoane depe glob au pus deoparte dispozitivele di-gitale ;i au pus m]na pe creioane ;i ca-rioci. :i acum `mi trimit poze cu imagi-nile colorate de ei ;i idei pentru c[r\i noi.A;a c[ exist[ pia\[ `n continuare pentruacest tip de c[r\i. Altor ilustratori poatele este mai greu acum. C[r\ile mele auap[rut f[r[ ca eu s[ urm[resc un succescomercial. A;a c[ am parte de mult[ li-bertate pentru a continua.”

Johanna Basford, ilustratoarea care i-a f[cut pe adul\i s[ coloreze

S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei | Cotidian al … unele dintre ele referindu-se la...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei | Cotidian al … unele dintre ele referindu-se la...