MEDICATIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL


ANESTEZICELE GENERALE ( AG )

- AG sau narcoticele sunt substante care provoaca deprimarea functiilor SNC, manifestata, pentru dozele terapeutice, prin somn, analgezie, suprimarea reflexelor viscerale si relaxarea musculaturii striate.
- analgezia consta in lipsa receptionarii durerii si in blocarea reactiilor motorii si vegetative la stimulii durerosi; apare diminuarea activitatii reflexe si relaxarea musculaturii striate, necesare pentru efectuarea interventiilor chirurgicale.
- Dupa modul de administrare, AG pot fi inhalatorii si intravenoase

- ANESTEZICELE GENERALE INHALATORII (AGI)

- au o structura chimica foarte variata.
- cele mai folosite sunt hidrocarburi halogenate (halotan), esteri halogenati (enfluran, izofluran, metoxifluran), protoxid de azot.
- Sunt bine solubile in grasimi si au coeficient mare de partitie grasimi / apa.
- Pot sa fie: volatile si gazoase.

- ANESTEZICELE VOLATILE: HALOTAN, METOXIFLURAN, ENFLURAN, ISOFLURAN, ETERUL DIETILIC.

HALOTANUL
- este o hidrocarbura halogenata, fluorata, lichid volatil, neinflamabil, neexplozibil.
- Potenta mare, toxicitate relativ mica, induce somnul anestezic superficial in citeva minute, fara fenomene neplacute.
- Analgezie slaba, relaxare musculara incompleta, fapt care impune asocierea lui cu substante care completeaza efectele lui (opiacee, curarizante, protoxid de azot).
- Reflexele laringiene si faringiene sunt deprimate precoce, ceea ce usureaza intubatia.
- Reflexele viscerale sunt , in parte, pastrate.
- Pentru evitarea reflexelor cardioinhibitorii se injecteaza atropina.
- In timpul anesteziei, pupila ramine miotica, iar miscarile oculare sunt slabe.
- Deprima respiratia, efectul progreseaza cu cresterea dozei; reactivitatea centrului respirator la bioxidul de carbon scade treptat.
- Nu are efect iritant respirator, nu creste secretiile traheo-bronsice, nu produce bronhospasm.
- Scade presiunea arteriala, produce bradicardie, micsoreaza forta contractila a miocardului si debitul-bataie, reduce rezistanta periferica totala.
- Determina dilatarea vaselor cerebrale, cu cresterea presiunii lichidului cefalorahidian.
- Datorita vasodilatatiei periferice, se pierde caldura, deci pot aparea frisoane.
- Sensibilizeaza miocardul ventricular la actiunea aritmogena a catecolaminelor.revenirea din anestezie este relativ rapida, functiile mintale ramin deprimate citeva ore.
- Trezirea din anestezie este, de obicei, placuta, dar pot apare varsaturi, cefalee, frison.
- Epurarea se face pe cale respiratorie.
- Poate provoca rareori icter si necroza hepatica; un alt accident rar este hipertermia maligna (crestere marcata a temperaturii, insotita de rigiditate musculara), care poate sa evolueze letal.

METOXIFLURANUL
- eter halogenat
- anestezic foarte activ, inductie de lunga durata, fapt care determina injectarea initiala de tiopental.
- Analgezia este buna, dar relaxarea musculara necesara apare dupa doze destul de mari, de aceea se recomanda asocierea curarizantelor.
- Deprimarea respiratorie este mai marcata decit pentru halotan.
- Efectul hipotensiv este mai slab.
- Revenirea din anestezie se face lent, pentru ca, fiind liposolubil, se acumuleaza in tesutul adipos.
- Este nefrotoxic.

ENFLURAN
- eter halogenat neinflamabil.
- Se aseamana ca efect cu halotanul, producind in plus blocarea neuromusculara.
- Determina inductie rapida, cu excitatie minima.
- Revenirea din anestezie este rapida.
- Poate produce deprimare respiratorie si cresterea secretiilor traheo-bronsice, ca si deprimare cardiovasculara proportionala cu doza.
- Ca efect nedorit, poate determina excitatie motorie, chiar convulsii.
- Nu este hepatotoxic.

ISOFLURAN
- este un izomer al enfluranului, cu potenta mai mica.
- Nu deprima miocardul si nu il sensibilizeaza la actiunea catecolaminelor
- Determina vasodilatatie, cu scaderea progresiva a tensiunii arteriale.
- Nu este nefro- sau hepatotoxic.
- Are inductie si revenire rapide.

ETERUL DIETILIC
- este un lichid cu miros intepator, iritant, ceea ce face inhalarea neplacuta.
- Putin toxic, dar putin folosit, pentru ca are potenta relativ mica, inductia si revenirea din anestezie sunt lente si neplacute.
- Este iritant, produce hipersecretie traheo-bronsica, greturi, varsaturi, produce stimulare adrenergica, cu suprasolicitare cardiaca consecutiva.

- ANESTEZICELE GAZOASE : PROTOXID DE AZOT, CICLOPROPANUL.

PROTOXIDUL DE AZOT (OXIDUL NITROS)
- gaz anestezic neinflamabil, neexplozibil, cu potenta mica si cu efect rapid.
- Produce analgezie rapida si marcata, inductia si revenirea din anestezie fiind rapide.
- Relaxarea musculara este destul de buna, la nevoie se pot asocia curarizante.
- Deprimare respiratorie slaba, nu irita mucoasa traheo-bronsica.
- Actiune deprimanta miocardica directa, produce stimulare simpatica tranzitorie.
- La trezire apar frecvent manifestari digestive.

CICLOPROPANUL
- gaz anestezic putin toxic, rar folosit
- poate genera aritmii, prin stimularea cordului.
- La trezire apar frecvent manifestari digestive.
- Uneori, determina hipotensiune arteriala.
- Este explozibil.

ANESTEZICELE GENERALE INTRAVENOASE
- sunt barbiturice cu durata foarte scurta de actiune sau substante chimice cu structuri chimice variate.
- Produc anestezie superficiala, cu inductie rapida, fara fenomene neplacute.
- Se folosesc pentru inducerea anesteziei sau pentru realizarea unei deprimari SNC, care se completeaza prin analgezie, neuroleptice, curarizante sau anetezice generale inhalatorii, in analgezia echilibrata.

BARBITURICE
- au efecte de scurta durata, usor controlabile.
- Au liposolubilitate buna, cele mai multe sunt saruri de sodiu sine solubile in apa
- Induc rapid 10 30 secunde o stare de somn anestezic superficial, nu produc analgezie initiala.
- Relaxare musculara slaba si trecatoare.
- Trezire rapida, fara fenomene secundare.
- Pot creste reflexivitatea laringiana si traheo-bronsica, fiind necesara atropinizarea prealabila.
- Deprima reflexele respiratorii, proportional cu doza.
- Traverseaza placenta.
- Deprima substanta reticulata a trunchiuluicerebral, prin facilitarea si prelungirea raspunsului la GABA.
- Se fixeaza pe proteinele plasmatice, se distribuie rapid in tesuturi.
- Sunt epurate prin metabolizare hepatica.
- Pot fi folosite ca anestezice unice in interventii de scurta durata si pentru controlul unor stari convulsive.
- Se folosesc pentru inducerea anesteziei, care se continua cu un anestezic inhalator.
- Reactii adverse: deprimare respiratorie si circulatorie, laringospasm, iritatia endovenei.
- Contraindicatii: alergie la barbiturice, astm grav, porfirie, afectiuni cardiovasculare severe, hipotensiune arteriala, soc, insuficienta hepatica si renala.
- TIOPENTALUL SODIC, METOHEXITAL, HEXOBARBITALUL SODIC.

ALTE ANESTEZICE INTRAVENOASE
- structuri chimice diferite, dar toate produc deprimare centrala.
- BENZODIAZEPINELE deprimare centrala instalata lent, de intensitate mai mica decit la barbiturice. Perioada preanestezica este lunga, de obicei insotita de amnezie. Deprimarea centrale se datoreste facilitarii actiunii GABA la nivelul receptorilor specifici, cu marirea frecventei deschiderii canalelor de clor, hiperpolarizare si inhibitie postsinaptica. Sunt folosite pentru sedarea intraoperatorie. Pentru grabirea revenirii din deprimarea centrala, se administreaza un antagonist (flumazenil). Reprezentanti: DIAZEPAM, MIDAZOLAM, LORAZEPAM.
- KETAMINA dupa injectarea parenterala, apare rapid pierderea cunostintei, cu analgezie marcata. Trezirea se face in 10 15 minute de la injectare, dar analgezia se mentine circa 40 minute. Bolnavul poate ramine amnezic citeva ore. La trezire, pot apare manifestari digestive, tulburari psihice. Produce anestezia disociativa (desprinderea de mediu, somn superficial, analgezie marcata).Indicata ca anestezic unic pentru interventii de scurta durata, care nu necesita relaxare musculara. Poate fi utilizata pentru inducerea anesteziei.
- Altele: PROPANIDID, ETOMIDAT, PROPOFOL, DROPERIDOL FENTANYL.










ANESTEZICE LOCALE ( AL )

- prin aciunea local asupra formaiunilor nervoase, determin pierderea reversibil a senzaiei dureroase, delimitat, corespunztor locului aplicrii, consecutiv impiedicrii temporale a procesului de excitaie-conducere.
- Permit intervenii chirurgicale mici, de scurt durat i manevre endoscopice
- Utile pentru calmarea unor dureri localizate, ca i pentru blocada nervoas n unele afeciuni medicale.
- Nu influeneaza starea de contien, nici funciile vitale.
- Acioneaza n principal asupra elementelor nervoase: neuroni i fibre nervoase.
- Pierderea sensibilitii locale este rezultatul interferarii procesului de exctaie-conducere, ca urmare a diminurii permeabilitii membranelor neuronale sau nervoase la ionii de sodiu cu stabilizarea membranei, urmat de creterea pragului de excitabilitate, impiedicarea depolarizrii respectiv a potenialului de aciune propagat i, n final, blocarea impulsului nervos.
- Mecanismul molecular al acestor efecte este corelat cu structura chimic general a AL.
- AL conin n structur un rest aromatic i o grupare amino, separate printr-o caten de legatur, restul aromatic conferind lipofilia AL i determinnd capacitatea de legare de proteine, deci potena i durata efectului anestezic, iar restul aminic este hidrofil.
- Dup natura catenei de legatur a celor dou resturi, AL pot fi amide sau esteri.
- Dup locul de administrare, anestezia local poate fi: de suprafa (de contact), prin infiltraie, de conducere (regional).
- AL se absorb proporional cu concentraia soluiilor folosite i cu vascularizaia local.
- Se distribuie n esuturile bogat vascularizate (creier, plamni, ficat, miocard, rinichi), de unde sunt redistribuite spre esutul adipos i muscular.
- Strbat uor bariera hematoencefalic i placenta.
- Sunt, n general, metabolizate hepatic, o mic parte se elimin nemodificat prin rinichi.
- In doze obinuite, nu produc efecte sistemice semnificative, fenomenele toxice apar la doze mari, n aplicare local sau dup administrare parenteral. Fenomenele toxice sunt: senzaie de frig, amoreal perioral i a limbii, presiune frontal, stimulare iniiala SNC, cu nelinite, excitaie psihomotorie, tremor, confuzie, delir, convulsii, apoi deprimare SNC, cu somnolen, incoordonare motorie, pierderea contienei, com cu deprimare respiratorie. n doze mari, deprim miocardul, scad debitul circulator i dilat arteriolele cu hipotensiune arterial consecutiv. Unele (lidocaina) au proprieti antiaritmice.
- Compuii cu structur esteric pot s determine relativ frecvent reacii alergice (prurit, erupii urticariene, dispnee, crize astmatice, chiar oc anafilactic). AL amidice pot determina hipertermie malign.
- AL folosite n prezent sunt produi de sintez, clasificai dupa poten n: compui cu poten mare i aciune prelungit - bupivacaina, tetracaina -, cu poten i durat de aciune medie -lidocaina, mepivacaina, poten mic i durat scurt- procaina, clorprocaina

ANESTEZICE LOCALE CU STRUCTUR AMIDIC
- au poten mare sau mijlocie i durata de aciune lung sau medie, riscul de reacii secundare alergice este relativ mic.
- LIDOCAINA (XILINA) substan amidic, solubil la pH-ul fiziologic. Realizeaz anestezie local rapid, de durat medie. Se poate folosi n toate tipurile de anestezie local. Asocierea cu adrenalina i prelungete efectul. Administrat parenteral, are proprieti antiaritmice.Reacii adverse: somnolen, ameeli, n doze mari, toate efectele secundare descrise anterior. Contraindicat la alergici, n caz de insuficien cardiac sau tulburari de conducere atrioventricular.
- MEPIVACAINA, BUPIVACAINA

ANESTEZICE LOCALE CU STRUCTUR ESTERIC
- au poten redus i aciune n general scurt.
- PROCAINA anestezia local se instaleaz lent, se poate folosi n orice tip de anestezie local, adrenalina i prelungete efectul.
- Are efecte sistemice multiple: analgezie, paralizia ganaglionilor vegetativi i blocada colinergic periferic, favorizarea efectelor de tip simpatic, deprimarea miocardului i proprieti antiaritmice, scderea presiunii arteriale. Poate calma durerile postoperatorii sau arsurile (iv), de asemenea, poate fi administrat pe aceeai cale n diferite alte stri dureroase: cefalee, migren, dureri canceroase, sau pentru combaterea unor tulburri circulatorii. Administrat intramuscular, poate avea efecte favorabile la persoanele vrstnice - GEROVITAL, ASLAVITAL. Fenomenele toxice sunt acelea menionate pentru AL.
- BENZOCAINA mai potent dect procaina
- COCAINA determin anestezie nsoit de vasoconstricie. Se utilizeaz local n ORL i stomatologie. Nu se injecteaz pentru c produce vasoconstricie local cu ischemie marcat i are toxicitate sistemic mare. Face parte din grupa stupefiantelor. Poate s determine intoxicaie acuta (nelinite, confuzie mintal, delir, tahipnee, HTA, tahicardie, hipertermie, convulsii, urmate de deprimarea SNC, cu colaps i stop respirator; fenomenele se trateaz cu diazepam sau barbiturice intravenos, oxigen) i intoxicaie cronic, cocainomania (dependena psihic este puternic, tolerana i dependena fizic sunt mai slabe; fenomenele sunt asemanatoare abuzului de amfetamine). Cocaina se autoadministreaz de obicei prin prizare nazal, apar tulburri psihice, midriaz, leziuni de sept nazal, datorate vasoconstriciei excesive. Sindromul de abstinen este moderat (oboseal, depresie, hiperfagie). Tratamentul const n ntreruperea brusc a administrrii sub supraveghere medical, dar recuperarea este tranzitorie, datorit dependeni psihice puternice.







HIPNOTICELE

- hipnoticele sau somniferele sunt substante deprimante ale SNC, care induc, produc sau prelungesc somnul.
- Actiunea hipnotica se datoreste deprimarii transmisiei impulsurilor in SRAA, cu scaderea intensitatii procesului de vigilenta (actiune nespecifica).
- Sunt descrise si actiuni la nivelul creierului limbic.
- Apar modificari la nivelul mecanismelor de transmisie sinaptica dependente de noradrenalina, dopamina, serotonina si GABA.
- Dozele terapeutica mici au actiune sedativa, provocind diminuarea activitatii motorii spontane si a ideatiei, micsorind reactivitatea la stimulii externi si favorizind aparitia somnulu, daca conditiile de mediu permit aceasta.
- Dozele mari provoaca somnul in orice conditii si ii cresc profunzimea.
- Efectul hipnotic se manifesta prin scaderea latentei somnului, prelungirea timpului total de somn, scaderea timpului de veghe si a numarului de treziri pe noapte.
- Dupa durata somnului, hipnoticele pot sa fie cu durata scurta , medie sau lunga de actiune.
- Majoritatea hipnoticelor au proprietati anticonvulsivante.
- Potenteaza actiunea deprimanta a altor deprimante SNC.
- Alte efecte: starea de oboseala, ametelile, care apar mai ales dupa dozele mari de hipnotice cu durata lunga de actiune.
- La unele persoane, pot sa determine fenomene de excitatie, euforie si excitabilitate.
- Folosirea indelungata, poate duce la dependenta asemanatoare celei produse de alcool. Sindromul de abstinenta survine la mai putin de 24 de ore dupa intreruperea administrarii in cazul hipnoticelor cu durata scurta de actiune si la citeva zile in cazul celor cu durata de actiune prelungita. Intensitatea lui este variabila, fiind mai grav pentru hipnoticele cu actiune de scurta durata. Simptomele: anxietate, senzatie de slabiciune, tremor, convulsii, fenomene psihotice, ceea ce impune reluarea tratamentului si apoi intreruperea lui treptata.
- Intoxicatia acuta se manifesta anestezie generala profunda, cu caracter de coma. Tratamentul consta in favorizarea eliminarii toxicului, sustinerea functiilor vitale si evitarea complicatiilor infectioase.
- In functie de structura chimica, hipnoticele pot fi: barbiturice si nebarbiturice.




HIPNOTICELE BARBITURICE (HB)

- sunt derivati ai acidului barbituric. Daca contin sulf in molecula lor, se numesc tiobarbiturice. Daca contin oxigen, se numesc oxibarbiturice.
- Modificarile structurale care cresc liposolubilitatea, cresc intensitatea efectului hipnotic, dar scurteaza inductia si durata actiunii si grabesc metabolizarea.
- In functie de doza, HB au actiune hipnotica, sedativa sau anestezica generala.
- Deprimarea SNC are caracter nespecific si se manifesta la nivelul scoartei cerebrale, sistemului limbic, hipotalamusului, talamusului.
- Chiar la doze mici este deprimat SRAA.
- HB faciliteaza si prelungesc efectele inhibitoare centrale ale GABA, fixindu-se pe receptori pentru GABA si inducind modificari conformationale care favorizeaza starea deschisa pentru clor, hiperpolarizare si inhibitie consecutiva. Dozele mari activeaza direct canalele pentru clor.
- Sunt cu durata lunga, medie si scurta de actiune.
- Au si efect anticonvulsivant.
- Nu au actiune analgezica, dozele terapeutice pot chiar creste reactia la stimulii durerosi.
- Circula partial legati de proteinele plasmatice.
- Sunt relativ rapid distribuitein creier, apoi redistribuite in alte tesuturi si epurate predominant prin metabolizare hepatica sau renala.
- Trec usor in singele fetal, sunt secretate in proportie mica in laptele matern.
- Au actiune inductoare asupra enzimelor microzomiale si a altor enzime hepatice (cresterea masei reticulului endoplasmatic neted in hepatocite si a continutului in enzime, proteine si fosfolipide a acestuia, creste viteza metabolizarii hepatice a insusi produsilor barbiturici -autoinductie enzimatica-, a unor compusi fiziologici si a unor medicamente administrate concomitent).
- HB sunt indicate ca hipnotice (in insomnii, premedicatie in anesteziologie), sedative in stari de anxietate, agitatie sau ca medicatie adjuvanta in afectiunile in care se urmareste sedarea: HTA, tulburari digestive, tireotoxicoza, hiperexcitabilitate, sindrom nevrotic, situatii in care sunt, insa, de preferat tranchilizantele), anticonvulsivante (in epilepsie, alte stari convulsive: intoxicatii cu excitante centrale, tetanos, eclampsie).
- Reactii adverse: somnolenta, diminuarea performantelor, care se pot mentine citeva ore de la trezire, neliniste, iritabilitate, stare confuzionala, dereglarea modelului fiziologic de somn, cu inmsomnie, somn cu cosmaruri, tulburari psihice si de afect, reactii alergice, leziuni hepatice, toleranta, intoxicatie cronica, dependenta fizica si psihica, sindrom de abstinenta la intreruperea tratamentului. Intoxicatia acuta apare la persoanele care folosesc doze foarte mari in scop suicidar sau prin supradozare terapeutica, se manifesta prin stare precomatoasa, apoi somn anestezic superficial, care evolueaza catre coma, cu deprimarea respiratiei si circulatiei. Tratamentul consta in eliminarea toxicului, daca ingestia a avut loc de curind, sustinerea functiilor vitale, antibioterapie.
- Contraindicatii: alergie la compusii barbiturici, insuficienta hepatica si renala grava, porfirie, asociere cu alte deprimante centrale.
- Reprezentanti: FENOBARBITAL, AMOBARBITAL, CICLOBARBUTAL, SECOBARBITAL, BARBITAL.



HIPNOTICE NEBARBITURICE (HN)

- compusi cu structuri chimice diferite: benzodiazepine, piperidindione, chinazolone, ureide, alcooli, aldehide, eteri, compusi cu proprietati hipnotice asemanatoare celor ale barbituricelor.
- NITRAZEPAM, FLURAZEPAM, FLUNITRAZEPAM benzodiazepine, inrudite cu tranchilizantele din aceeasi clasa. Actiune sedativa si hipnotica rapida, de durata medie. Sunt astazi preferate pentru ca induc un somn asemanator somnului fiziologic, nu determina inductie enzimatica semnificativa, au toxicitate redusa, determina relativ rar dependenta. Determina si fenomene de relaxare musculara.
- ZOLPIDEM grabeste instalarea, creste durata si amelioreaza calitatea somnului. Nu are efect tranchilizant, anticonvulsivant, miorelaxant. Are un mecanism de actiune asemanator benzodiazepinelor, pe receptorii pentru GABA. Tolerabilitate buna, risc de dependenta mic.
- ZOPICLONA proprietati asemanatoare benzodiazepinelor, cu efect hipnotic, sedativ, tranchilizant, miorelaxant, anticonvulsivant, nu produce inductie enzimatica.
- GLUTETIMIDA, METAQUALONA, BROMIZOVAL, CLORALHIDRAT PARALDEHIDA sunt utilizatemai ales ca si sedative, dar in doze mai mari pot avea si efect hipnotic. Unele au si efect anticonvulsivant si miorelaxant.



SEDATIVE SI TRANCHILIZANTE

- substantele sedative produc deprimare psihomotorie cu linistire, diminuarea reactiilor psihovegetative, micsorarea performantelor, uneori insotite de somnolenta.
- Substantele tranchilizante reduc starea de anxietate.
- Cele doua efecte se pot intrica, in functie de doza substantele din aceste categorii pot avea oricare dintre aceste efecte, chiar pot produce somn.
- Ca si sedative, se folosesc bromurile, medicamente sedative vechi, astazi tot mai putin recomandate datorita instalarii lente a efectului si riscului de toxicitate si unele extracte vegetale, a caror eficacitate este minima, dar care pot aduce beneficii in isterie si alte stari de hiperexcitabilitate, prin efect placebo, favorizat de gustul si mirosul neplacut. Ele nu produc reactii nedorite. Tot cu efect sedativ, se poate mentiona sulfatul de magneziu.
- Ca tranchilizante sau anxiolitice se folosesc derivati benzodiazepinici, meprobamat si alte substante. Efectul antianxios este mai selectiv.
- Tranchilizantele sunt medicamente cu larga utilizare, avind in vedere frecventa manifestarilor anxioase in nevroze, in afectiuni medicale cu componenta psihosomatica sau psihovegetativa.
- Ele pot fi folosite si in chirurgie, ca premedicatie sau in ingrijirea postoperatorie.
- In mecanismul antianxios intervine deprimarea nespecifica a SRAA si o actiune la nivelul creierului limbic, ambele efecte contribuind la protejarea scoartei de influentele emotionale excesive.
- Tranchilizantele au si efect sedativ, care poate fi favorabil sau nu.
- Pot favoriza instalarea somnului, mai ales cind insomnia se datoreste anxietatii. Determina relaxare musculara (la nivelul musculaturii striate). Unele au si actiune anticonvulsivanta, fiind utile in profilaxia si tratamentul starilor convulsive (in convulsiile febrile la copii).
- Potenteaza efectul altor deprimante centrale: narcotice, hipnotice, analgezice, alcool, cu deprimarea marcata a performantelor psihomotorii.
- Toxicitatea si potentialul de a produce dependenta sunt mai mici decit al altor deprimante centrale.
- Pentru actiunea tranchilizanta se utilizeaza: benzodiazepinele tranchilizante, meprobamatul, hidroxizina, buspirona, propranololul, clonidina.

BENZODIAZEPINELE TRANCHILIZANTE

- contin un nucleu benzodiazepinic.
- Inlatura anxietatea si simptomele care o insotesc: emotivitate, astenie, insomnie, palpitatii, tulburari digestive, etc.
- Efectele tranchilizant, sedativ si hipnotic implica mecanismele GABA-ergice din SNC.
- Actioneaza pe receptorii GABA A, se deschid canalele pentru clor, deci tranchilizantele sunt agonisti GABA-ergici. Exista si o benzodiazepina antagonista, flumazenilul, care poate fi utilizat pentru combaterea deprimarii excesive produsa de agonisti. Recent, s-au descris si agonisti inversi, cu efecte anxiogene.
- Efecte: tranchilizant, hipnotic, sedativ, miorelaxare, efect anticonvulsivant.
- Se absorb bine in intestin, se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice, difuzeaza bine in creier, trec bariera placentara, ajung in laptele matern, se metabolizeaza in general hepatic, unii se transforma in metaboliti activi, eliminarea este renala, o mica parte se elimina prin bila.
- Sunt cu durata scurta, medie sau lunga de actiune (in functie de absorbtie, metaboliti activi, liposolubilitate).
- Indicatii: afactiuni neuropsihice insotite de anxietate, preanestezie, ingrijirea postoperatorie, ca anticonvulsivante, in pregatirea pentru manevre endoscopice, in alcoolismul acut.
- Efecte adverse: sedare, slabiciune, cefalee, tulburari de vedere, vertij, manifestari digestive.
- Contraindicatii: miastenia gravis, prudenta la soferi, in cazul muncilor de precizie sau care solicita mult atentia. A se evita asocierea cu alte deprimante centrale si alcool.
- Reprezentanti:diazepam, oxazepam, clordiazepoxid.

MEPROBAMATUL
- antianxios, slab miorelaxant

ALTELE: hidroxizina (tranchilizant, antiemetic, antihistaminic), buspirona (actioneaza pe receptorii serotoninici), propranololul (in anxietatea data de hiperreactivitatea simpatoadrenergica), clonidina (in stari de anxietate, chiar panica, pentru ca scade tonusul simpatic periferic).





STIMULANTE PSIHOMOTORII, MEDICATIA NEUROTROPA, ANALEPTICE RESPIRATORII

STIMULANTELE PSIHOMOTORII (SP)

- stimuleaz activitatea mental i pe cea motorie, pot ameliora performanele diminuate de oboseal, datorit excitrii scoarei cerebrale, direct sau prin intermediul SRAA; funciile neuronilor sunt crescute, dar metabolismul lor nu este ameliorat, rezervele se epuizeaz, iar cataboliii rezultai se acumuleaz, ceea ce determina abuzul de SP.

- AMFETAMINELE se mai numesc amine de trezire, medicamente de sintez, asemanatoare efedrinei , cu efecte stimulante psihomotorii, anorexigene i simpaticomimetice.
- AMFETAMINA SP cu aciune intens, determin fenomene de excitaie psihic, bun dispoziie, concentrare mrit, nevoie de a vorbi, activitate motorie sporit, diminuarea nevoii de somn i a duratei acestuia, efect anorexigen; dozele mari pot imbunti performanele sportive.
- Acioneaz la nivelul sinapselor catecolaminergice centrale, favorizeaz eliberarea de catecolamine din terminaiile presinaptice i scade recaptarea acestora din fant, nhibnd inactivarea lor prin MAO.
- Crete activitatea SRAA, favorizeaz procesul de vigilen.
- Apare stare de alert (aciunea pe neuronii adrenergici, cu eliberarea de noradrenalin), euforie (eliberare de dopamina la nivelul sistemului limbic), anorexie (eliberare de dopamina la nivelul centrului alimentaiei din hipotalamus )
- Are efecte simpaticomimetice indirecte (creterea presiunii arteriale, tahicardie).
- Indicaii: narcolepsie, sindromul hiperkinetic la copii, medicaie adjuvant n parkinsonism n unele crize epileptice petit mal, n enurezis nocturn, n unele situaii care impun creterea performanelor psihomotorii i ndeprtarea oboselii.
- Efecte adverse: anxietate, tremurturi, insomnie, somn neodihnitor, HTA, palpitaii, dureri anginoase, tulburri digestive, tulburri de comportament, care pot determina apariia unui sindrom psihotic de tip schizofrenie paranoid.
- Abuzul cronic dezvolt tolerana i dependena, comportamentul fiind dominat de preocuparea de a obine substana; dependena fizic este slab, intreruperea brusc a adminstrrii determin somn prelungit, hiperfagie, eventual stare depresiv.
- Intoxicaia acut se caracterizeaz prin simptome vegetative (HTA, paloare, dureri anginoase, aritmii, frisoane) i reacii psihotice de tip paranoid. Tratamentul este simptomatic: sedare prin hipnotice, combaterea fenomenelor psihotice prin neuroleptice, diminuarea reaciilor simpatice prin adrenolitice, favorizarea eliminrii toxicului prin diuretice i acidifierea urinei.
- Este considerat substan de dopaj, utilizarea ei de ctre sportivi n scopul creterii performanelor fiind interzis.
- ALTELE: dexamfetamina, metamfetamina, metilfenidat.
- ANOREXIGENELE sunt substane cu structur chimic asemntoare amfetaminei.
- Efectul anorexigen se datorete unei aciuni specifice de tip dopaminergic sau serotoninergic la nivelul centrilor alimentaiei sau saietii din hipotalamus, cu diminuarea consecutiv a impulsurilor ce comand actul de a mnca i apariia mai rapid a senzaiei de saietate.
- Au reacii adverse de tip amfetaminic, mai ales risc de tulburri psihotice, de aceea utilizarea lor clinic este limitat.
- Reprezentani: amfepramona, fentermina, fenfluramina.

- CAFEINA ca i teofilina i teobromina, cafeina este un alcaloid.
- Este o metilxantin, care se gsete n principal n boabele de cafea i n frunzele de ceai.
- Are proprieti stimulente psihomotorii i miocardice, diuretice i bronhodilatatoare.
- Este un stimulent psihomotor de intensitate moderat, n doze obinuite produce senzaie de vioiciune, atenueaz oboseala, crete capacitatea de efort intelectual i psihic, stimuleaz respiraia deprimat (de exemplu, n intoxicaia alcoolic acut), stimuleaz contracia miocardic, vasoconstricie n teritoriul cerebral, stimuleaz secreia gastric, uor efect diuretic.
- Efectele ei sunt rezultatul unor aciuni directe i indirecte, consecutive eliberrii de adrenalin i noradrenalin de ctre sistemul simpato-medulosuprarenal.
- Stimularea psihomotorie se datoreaz creterii proceselor excitatorii la nivelul scoarei cerebrale. Se produce o cretere a cAMP, ca urmare a inhibrii fosfodiesterazei.
- La concentraii apropiate de cele terapeutice, cofeina antagonizeaz competitiv aciunile adenozinei.
- Elibereaz ionii de calciu din reticulul sarcoplasmic, favoriznd contracia muchilor striai.
- Se folosete ca atare sau sub form de sruri: cafeina natriu-benzoic i cafeina citric, administrat oral sau n injecii subcutanate.
- Indicaii: tratamentul intoxicaiei cu alcool, migren i alte tipuri de cefalee vascular.
- Se gsete n buturi stimulante: cafea, ceai, coca-cola, pepsi-cola.
- Abuzul determin un oarecare grad de toleran, cu fenomene uoare de dependen. Cantitile mari pot determina nervozitate, insomnie, tremor, palpitaii, aritmii cardiace, uoara cretere a tensiunii arteriale, fenomene de iritaie gastric. Poate favoriza procesul aterogen.
- Este contraindicat n cardiopatia ischemic, aritmii cardiace, la ulceroi, la persoanele cu insomnie, la vrstele extreme.



MEDICATIA NEUROTROPA

- neurotropele, nootropele, activatoarele metabolismului cerebral pot ameliora procesele metabolice neuronale i pot proteja creierul de agresiuni, pot mbunti procesele cognitive, uurnd nvaarea i memorizarea, mrind performanele psihice ca urmare a ameliorrii funcionalitii conexiunilor intercorticale i corticosubcorticale..
- PIRACETAMUL faciliteaz transferul interemisferic de informaii, crete eficiena sistemelor colinergice i catecolaminergice din creier , diminu consumul neuronal de oxigen, favorizeaz arderea glucozei. Reacii adverse: agitaie psihomotorie, agresivitate , insomnie.
- PIRITINOLUL nrudit chimic cu vitamina B6. Amelioreaz coordonarea psihomotorie, crete atenia i concentrarea, prin unele aciuni metabolice cerebrale: favorizarea trecerii glucozei prin bariera hemato-encefalic i a utilizrii ei de ctre neuroni.


ANALEPTICELE RESPIRATORII SI STRICNINA

- sunt excitante ale SNC, capabile s stimuleze respiraia.
- Se utilizeaz limitat, avnd indice terapeutic mic i efect de scurt durat.
- DOXAPRAMUL stimuleaz respiraia prin excitare direct a centrilor bulbari i reflex prin excitarea chemoceptorilor carotidieni. Este util n insuficiena respiratorie cronic, cu hipoxie i hipercapnie, se poate folosi pentru reanimare dup anestezia general. Este contraindicat n epilepsie, administrat cu pruden n HTA sever, n cazul acccidentelor cardio-vasculare acute.
- NIKETAMIDA, PENTETRAZOL utilizate mai ales experimental.
- STRICNINA determin hiperexcitabilitate reflex i crize convulsive tonice declanate de excitaie. Efectul stimulant se declaneaz prin ndeprtarea controlului inhibitor al diferitelor sisteme neuronale la nivelul creierului i mduvei. Antagonizeaz competitiv acionarea unor receptori specifici de ctre glicin, mediator inhibitor postsinaptic n SNC. Utilizare limitat, sub form de tinctur amar pentru creterea apetitului. Se mai poate utiliza n enurezis nocturn.






DEPRIMANTE MOTORII CENTRALE

- actioneaza asupra formatiunilor centrale ce comanda, coordoneaza sau integreaza activitatea motorie. Ele cuprind medicamente antiepileptice, antiparkinsoniene si miorelaxante.


ANTIEPILEPTICELE

- substane anticonvulsivante, capabile n doze terapeutice s impiedice specific crizele de epilepsie.
- Pot fi eficace i n alte tipuri de convulsii (febrile, meningit)
- Acioneaz simptomatic, mpiedicnd descrcarea neuronilor patologici din focarul epileptoid i difuzarea excitaiei n afara acestuia.
- Mecanismul implic modificri ale canalelor ionice membranare, cu impiedicarea depolarizrii sau cu hiperpolarizare.
- Poate fi facilitat aciunea unor neurotransmitori centrali: GABA, glutamat.
- Tratamentul antiepileptic se impune atunci cnd crizele sunt frecvente, la nevoie pot fi asociate dou sau trei substane active.
- Risc crescut de reacii adverse importante: anemie, leucopenie, sngerari, osteoporoz, necroz hepatic, disfuncie ireversibil a cerebelului, tulburri mentale.
- Fac parte din grupe chimice diferite.
- In crizele majore fenitoina, fenobarbitalul, primidona, carmabazepina.
- In crizele minore acidul valproic, etosuximida.
- In crizele mioclonice clonazepam, etosuximida.
- In starea de ru epileptic clonazepam, diazepam.


ANTIPARKINSONIENELE

- medicamente eficace n boala Parkinson i n alte tulburri motorii extrapiramidale.
- Medicaia antiparkinsonian acioneaz fie prin potenarea activitii dopaminergice, fie prin reducerea activitii colinergice centrale.

- ANTIPARKINSONIENE DOPAMINERGICE
- levodopa, bromocriptina, amantadina
- favorizeaz formarea de dopamina (levodopa), mpiedic inactivarea dopaminei (selegilina) sau elibereaz dopamina din terminaiile nervoase dopaminergice (amantadina).
- Atenueaz hipokinezia i rigiditatea, diminu tremorul, funcionalitatea se mbuntete.
- Reacii adverse: tulburri digetive, hipotensiune ortostatic, aritmii cardiace, tulburri neurologice i psihice.
- Pruden n boli cariovasculare grave, n aritmii cardiace, n caz de infarct miocardic n antecedente, n boli pulmonare severe, n astm bronic, la ulceroi, renali i hepatici, la diabetici, la cei cu tendin depresiv, n glaucom, n caz de melanom sau alte leziuni pigmentare. Sarcina reprezint o contraindicaie relativ.

- ANTIPARKINSONIENE ANTICOLINERGICE
- substane cu proprieti anticolinergice centrale i periferice
- influeneaz mai ales hipertonia, mai puin tremorul, aproape deloc hipokinezia
- opresc sialoreea (hipersalivaia)
- eficacitate inferioar antiparkinsonienelor dopaminergice
- reacii adverse: uscciunea gurii, tulburri de vedere, tulburri de miciune, constipaie, stri confuzive
- contraindicaii: glaucom, adenom de prostat
- trihexifenidil

MIORELAXANTE CENTRALE

- capabile s relaxeze musculatura striat spastic
- au i efect sedativ sau tranchilizant, unele sunt analgezice
- utilizate pentru combaterea spasmelor musculare de cauz local, consecutive iritaiei, inflamaiei sau traumatismului, ca i a spasmalor de origine reflex segmentar , declanate de unele stri patologice viscerale sau somatice
- unele sunt eficace n strile de spasticitate spinal
- eficacitatea terapeutic este crescut prin asocierea cu analgezice antipiretice
- diazepam, baclofen, clorzoxazona