1/6

ANEXA 3.1.

Cerere de finanţare Proiecte Colaborative de Cercetare

Aplicativă

PN-II-PT-PCCA-2013-4

Acest document utilizează fontul Arial, mărime 11 puncte, spațiu între linii unic și 2,5 cm pentru margini. Orice modificare a acestor parametri (cu excepţia figurilor și legendelor corespunzătoare), precum și depășirea numărului maxim de pagini stabilit pentru fiecare secțiune, poate duce la descalificarea automată a cererii de finanţare. Acest document va fi încărcat obligatoriu ca un fișier PDF neprotejat (document generat dintr-un fișier de text în PDF, şi NU document scanat) în platforma de depunere on-line.

2/44

CERERE DE FINANŢARE PROIECTE COLABORATIVE DE CERCETARE APLICATIVĂ ...........................1

0. REZUMATUL PROPUNERII DE PROIECT ................................................................................3

1. DESCRIEREA TEHNICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ A PROPUNERII DE PROIECT ..........................................3

1.1. Aria tematică a propunerii de proiect și relevanța ....................................................6

1.2. Contribuția proiectului raportată la stadiul actual .....................................................7

1.3. Obiectivele și rezultatele proiectului ...................................................................... 10

1.4. Originalitatea și contribuția inovativă a proiectului ................................................. 12

1.5. Caracterul inter-, multi-, sau trans- disciplinar al proiectului................................... 13

2. IMPACTUL ȘI DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI ...................................................... 14

2.1 Diseminarea și exploatarea rezultatelor proiectului ............................................... 14

2.2 Aplicații posibile cu potențial de piață .................................................................... 14

2.3 Estimarea îmbunătățirii calității vieții, raportată la performața actuală a

Produselor, tehnologiilor și/sau serviciilor .............................................................. 15

2.4 Integrarea proiectului cu strategia de dezvoltare a întreprinderilor partenere ........ 15

2.5 Proprietate intelectuală ......................................................................................... 16

3 DESCRIEREA CONSORȚIULUI ............................................................................................ 17

3.1 Directorul de proiect .............................................................................................. 17

3.2 Structura consorțiului ............................................................................................ 18

3.3 Responsabil partener ............................................................................................ 19

3.4 Structura echipei de cercetare a fiecărui partener ................................................ 20

3.5 Complementarități și sinergii în cadrul consorțiului ................................................ 26

4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI......................................................................................... 28

4.1 Plan de lucru, livrabile și încărcarea per partener .................................................. 28

4.2 Coordonarea și programul de lucru ....................................................................... 37

4.3 Infrastructura de cercetare disponibilă și dezvoltarea ulterioară ............................ 39

4.4 Alocarea resursei umane ...................................................................................... 41

4.5 Bugetul proiectului și alocarea pe parteneri ........................................................... 43

5 REFERINȚE ..................................................................................................................... 44

3/44

0. REZUMATUL PROPUNERII DE PROIECT

Prezenta propunere de proiect urmareste construirea și punerea în aplicare a unei retele

inteligente de mica putere in joasa tensiune la nivel pilot (model demonstrativ functional) , în scopul de a modela comportamentul realist al unui sistem de putere mare in care interactioneaza prosumerii, consumatorii, producatorii independenti de energie regenerabila si operatorul sistemului de distributie la diverse semnalele de pret ale energiei. Reteaua inteligenta experimentala prin comunicarea bidirectionala si controlul în timp real al fluxului energetic bidirectional dintre prosumeri și operatorul sistemului de distributie va permite operatorului sa optimizeze consumul de energie al consumatorului (la cererea acestuia) în funcție de preferințele de preț si necesitati , cu asigurarea cerintelor de calitate ale energiei si stabilitatii dinamice ale retelei. De asemeni proiectul isi propune elaborarea, evaluarea si integrarea de soluții software pentru gestionare dinamica a energiei în rețelele locale de distribuție de joasă tensiune la nivelul consumatorului si a operatorului sistemului de distributie.

1. DESCRIEREA TEHNICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ A PROPUNERII DE PROIECT

Rețele clasice de alimentare cu energie au fost proiectate pentru un flux cu un singur sens de electricitate, dar în cazul în care o sub-retea locala genereaza mai multa energie decat consuma, fluxul invers de energie poate ridica probleme de siguranță și fiabilitate. O rețea inteligentă (Smart Grid) are scopul de a gestiona aceste situații. Definitia europeana pentru Smart Grids o regasim in European Technology Platform “Rețea de energie electrică, care pot integra inteligent comportamentul și acțiunile tuturor utilizatorilor conectați la ea - generatoare, consumatori - în scopul de a livra eficient aprovizionarea durabilă, economică și sigură de energie electrică''1.In literatura americana definitia data de U.S. Departmentof Energy (DOE) este: “Rețea distribuita si automatizata de livrare a energie. . . caracterizata printr-un flux bidirecțional de energie electrică și de informații si. . . capabila să monitorizeze orice, de la centralele electrice pana la preferințele clientului sau a aparatele individuale „ si care ” incorporeaza in rețea beneficiile de calcul distribuit și de comunicații pentru a furniza informații în timp real și pentru a permite un echilibru aproape instantanee a cererii și ofertei la nivelul dispozitivului "2. Pe de alta parte Directiva 27/2012 privind eficiența energetică indica” conectarea și repartizarea surselor de producere la tensiuni mai scăzute”3 și „la cererea consumatorului final, acesta solicită operatorilor contoarelor să se asigure că respectivul contor sau respectivele contoare pot măsura energia electrică exportată către rețeade la sediul consumatorului final”4si „ținând seama de extinderea continuă a rețelelor inteligente, statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile naționale de reglementare în domeniul energiei sunt în măsură să se asigure că tarifele de rețea și reglementările stimulează îmbunătățirea eficienței energetice și sprijină stabilirea dinamicăa prețurilor pentru măsurile de gestionare a răspunsului la cerereadoptate de către consumatorii finali”5. In contextul aceleiasi directive „autoritățile naționale de reglementare, prin elaborarea de tarife și regulamente privind rețeaua, în cadrul Directivei 2009/72/CE și ținând seama de costurile și beneficiile fiecărei măsuri în parte, stimulează operatorii de rețea să pună la dispoziție servicii de sistem utilizatorilor de rețea care să le permită să pună în aplicare măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în contextul dezvoltării continue a rețelelor inteligente”6iar ” tarifele permit furnizorilor să îmbunătățească participarea consumatorilor la eficiența sistemului, inclusiv răspunsul la cerere”7. Mecanismele de finanțare ale statelor membre pot „să furnizeze resurse pentru cercetare, demonstrare și

1European Technology Platform for Electricity Networks of the Future (Smart Grids ETP). See http://www.smartgrids.eu 2U.S. Department of Energy (DOE), Office of Electricity Delivery & Energy Reliability. Seehttp://energy.gov/oe/office-electricity-delivery-and-energy-reliability 3Anexa XI alin 2 d al DIRECTIVEI 2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE 4Idem art 9 alin 1c 5Idem paragraful 45 6Idem Articolul 15 alin 1 Transformarea, transportul și distribuția energiei 7Idem Articolul 15 alin 4 Transformarea, transportul și distribuția energiei

4/44

accelerarea absorbției de tehnologii la scară mică și de microtehnologii în vederea producerii de energie, precum și pentru optimizarea conectării acestor generatoare la retea”8. Noile tehnologii pentru -producerea, informatizarea rețelelor, stocarea energiei, eficiența încărcarii, controlul și comunicatiile, piețele liberalizate și de provocarile de mediu- necesită o viziune comună și o cunostere a comportamentului dinamic al rețelelor inteligente astfel incat acestea sa satisfaca nevoile clienților si a unui spectru mai larg de părți interesate.

Consumul monofazat al rezidentelor si totodata productia intermitenta a surselor regenerabile vor altera radical profilurile de sarcina ale consumurilor energetice din retea, si totodata si profilurile de sarcina ale substatiilor MV, care alimenteaza suprafete suprasaturate cu case individuale, pe acoperisul carora aceste surse vor fi instalate. Reteaua inteligenta prezinta un potential mare de dezvoltare a inovarii in modurile cum electricitatea este produsa, gestionata si consumata. Aplicatii ale tehnologiilor informatiei si comunicatiilor, si in special oportunitatile furnizate de Internet, pot contribui la sustinerea alimentarii cu energie electrica, in conditiile unui impact limitat asupra mediului. Conceptul proiectului este dezvoltarea si validarea solutiilor hardware si software pentru integrarea sistemelor producator-consumator (prosumer), si a producatorilor independenti de energie din surse regenerabile in retelele de distributie de joasa tensiune, si testarea acestora la nivel pilot implementate in reteaua inteligenta experimentala. Realizarea fizica a retelei are ca scop stabilirea comportamentului dinamic al unui “smart grid” experimental in joasa tensiune in care interactioneaza in timp real distribuitorul de energie , generarea distribuita trifazata din surse regenerabile (producator independent) si generarea /consumul monofazat al consumatorilor activi (“prosumeri)” si pasivi implicit, stocarea energiei cu ajutorul hidrogenului si conversia acestuia cu ajutorul pilelor de combustie, la semnale de tarifare orara variabila a energiei.

Reteaua inteligeneta experimentala in joasa tensiune propusa in acest proiect se compune din: 1. pe partea energetica :

un transformator trifazat cu o putere<10kVA a Operatorului Sistemului de Distributie

(DSO) ce alimenteaza sase consumatori monofazati (din care doi prosumeri) fiecare

cu o putere instalata <1,5kW;

Sistem distribuit de producere a energiei regenerabile la nivel de „prosumer” ce contin

surse regenerabile monofazate diferite cu putere instalata <1,5kW (unul are turbina

eoliana iar celalalt panouri fotovoltaice);

un producator de energie regenerabila din energie fotovoltaica cu o putere instalata

de <4 kW in sistem trifazat si sistem de stocare a energie. Sistem fotovolatic poate fi

conectat direct la retea sau poate stoca energia produsa in hidrogen cu ajutorul unui

electrolizor.Hidrogenul astfel produs si stocat in butelii poate fi convertit cu ajutorul

unei pile de combustie tip PEM in energie electrica in functie de intervalul orar al

tarifarii energiei injectate in Smart Grid;

Smart metering bidirectional tip Advanced Metering Infrastructure devices (AMI –

Smart Meter) pentru toti actorii producatori de energie din Smart Grid si unidirectional

de tip AMR pentru consumatorii pasivi.

2. Pe partea informationala ( figura 1) :

Simulator software de pret al energiei;

Soft specializat pentru gestionarea dinamica a cererii de energie a consumatorilor

pasivi respectiv soft pentru gestionarea dinamica a productiei/consumului de energie

pentru „prosumeri”. Aceste softuri vor fi instalate la nivelul consumatorilor pe tableta ;

Soft specializat pentru gestionarea dinamica a productiei / conversiei de energie la

nivelul producatorului independent de energie regenerabila;

8Idem Preambul 53

5/44

Soft specializat implementat in serverul DSO-ului pentru gestionarea dinamica a

smart grid-ului ;

Sistem bidirectional de comunicatii intre consumatori -DSO si simulatorul de pret. Arhitectura retelei inteligente experimentale va fi realizata in acord cu prevederile standardul IEC 61850 si 61968 conceputa cu control descentralizat. Deasemenea, este necesara

definirea mecanismelor de control cheie si a solutiilor IT, care sa fie adoptate pentru exploatarea beneficiilor furnizate de combinatiile casa inteligenta-surse regenerabile -retea inteligenta. Mecanismele adecvate de control si monitorizare trebuie sa fie capabile sa echilibreze mizele diversilor actori din sistem. Managementul surselor de energie regenerabila (control PV, eoliana) de la “prosumer” (figura 2) trebuie realizat de propriul sistemul de control distribuit. Consumul de energie din casa (aparate casnice, iluminat etc) este gestionat de un controler specializat (Load Controler). Aceste dispozitive

inteligente locale sunt conectate printr-o retea locala (Home Area Network ) la un dispozitiv de operare local (Human Main Interface-HMI ). Cu acest HMI, prosumer-ul gestioneaza fluxul de energie bidirectional (Smart metering) si primeste informatiile de la operatorul sistemului de distributie si piata(tarif energie). Contorizarea inteligenta permite masurarea mai precisa a consumului/ productiei, si totodata este conectata la o unitate centrala printr-o retea de comunicatie, imbunatatind colectarea datelor in scopuri de facturare. Contorizarea inteligenta furnizeaza informatii asupra tipurilor de consum, contribuind la consumuri mai sustenabile si la economii de energie. Datele de la prosumer sunt transmise la concentratorul de date, plasat in centrul de control al utilitatilor (Distribution System Operator-DSO). Concentratoarele de date vor fi conectate cu sistemul central din DSO, prin intermediul retelelor web (Internet / GPRS / Mesh Secured Network) pe reteaua de energie electrica.

De asemeni, Human Main Interface va primi informatii de la simulatorul de pret al energiei electrice. Sistemul dezvoltat si validat va fi proiectat intr-o arhitectura cu structura deschisa pentru integrarea diferitelor resurse regenerabile distribuite, de la prosumer-i in retelele inteligente. Arhitectura deschisa stabileste protocoale de comunicatie, care permite sistemelor de control de la diversi furnizori sa schimbe informatii, sa sincronizeze echipamente si sa obtina o functionare optima a constructiei si a retelei inteligente. Masurarea si inregistrarea informatiilor asupra continuitatii si calitatii energiei la nivelul fiecarui consumator si

livrarea acestor date catre operatorul de sistem al retelei inteligente face ca DSO sa obtina informatii detaliate despre tipurile de sarcina ale consumatorilor, despre incarcarea fazelor si productia surselor regenerabile. In baza acestor informatii pot fi luate decizii privind echilibrarea si stabilitatea dinamica a retelei,oferind operatorului de sistem un avantaj

Figură 2 Managementul energiei la prosumer

Figură 1 Fluxul informational bidirectional

6/44

competitiv considerabil asupra altor actori din piata, in oferirea de servicii. Arhitectura sistemului trebuie sa permita controlul de la distanta al conexiunilor, fara a fi nevoie sa se intre in cladire (de ex. limitarea temporara, intreruperea si restaurarea alimentarii cu energie electrica). ICT supervizeaza fluxurile de informatii dintre actorii retelei de energie electrica, monitorizeaza calitatea energiei electrice,consolidand capacitatile de tranzactionare in timp real, prevenirea defectelor, gestionarea activelor, controlul generarii si participarea la cererea de energie. Pentru integrarea resurselor regenerabile distribuite de la prosumer-i in retelele

de distributie de joasa tensiune si transformarea acestora in retele inteligente,e nevoie de

dezvoltarea si implementarea de instrumente software specifice pentru prosumer-i si DSO.

Solutiile software care vor fi dezvoltate, testate si implementate in acest proiect au doua

componente: una asociata prosumer-ilor si cealalta asociata operatorului sistemului de

distributie(DSO).

1.1. ARIA TEMATICĂ A PROPUNERII DE PROIECT ȘI RELEVANȚA

Prezenta propunere de proiect se incadreaza in Direcția de cercetare 2.1 Sisteme şi tehnologii energetice durabile; securitatea energetică Tematica de cercetare 2.1.4 Promovarea tehnologiilor energetice curate, a măsurilor de protecţie a mediului şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră deoarece pune accent pe crearea unui sistem flexibil de energie urmarind comportamentul dinamic al unui “smart grid”experimental in joasa tensiune in care interactioneaza in timp real distribuitorul de energie , generarea distribuita mono si trifazata din surse regenerabile ,consumatorii pasivi si active ( “prosumeri)” implicit stocarea energiei cu ajutorul hidrogenului si conversia acestuia cu ajutorul pilelor de combustie , hidrogen ce va juca un rol important în sistemul energetic viitor.

Tehnologiile curate utilizate in acest proiect pot fi diferentiate in tehnologiide operare(TO) ale retelei inteligente si tehnologii informationale (TI). Tehnologiilede operarevor fiaplicații software care oferă controlul operațional în timp real al rețelei electrice. Aplicațiile tehnologice operaționale vor include control, supervizare si achizitie de date tip SCADA, sistemul de management al distribuției (DMS-pentru localizarea defectelor, izolare, reconfigurare si optimizare) si sistemul de management al energiei (EMS) pentru gestionarea surselor și consumatorilor.

Tehnologiile informaționale vor fi aplicatii software de luare a deciziilor comerciale, de planificare și de alocare a resurselor. Aplicațiile tehnologiilor informaționale includ sistemul de informații despre clienți (gestionarea datelor clientului, date de contorizare și facturare),respectiv sistemele de tarifare a energiei electrice, de gestionare a cererilor consumatorilor/prosumerilor, de colectare și gestionarea datelor de măsurare.

Prima relevanta practica a acestei propuneri de proiect se concentreaza asupra gestionarii dinamice a ofertei si cererii de energie in conditiile producerii si consumului monofazat la nivel de consumator/prosumer, cu asigurarea simetrizarii incarcarii fazelor. Acestea sunt cruciale pentru integrarea unor cantinati mari de energii regenerabile si imputernicirea consumatorilor in a deveni participanti activi in piata de electricitate. O problema foarte importanta o constituie conectarile /deconectarile consumatorilor rau platnici si totodata comutarile consumatorilor /prosumerilor pentru echilibrarea fazelor.

A doua relevanta practica a acestei propuneri de proiect se focuseaza asupra consumatorilor si prosumerilor. Acestia isi poate configura consumul zilnic orar in functie de sistemul tarifar dinamic al energiei electrice (eg.time-of-use tariffs; (b) critical peak pricing; (c) real time pricing; and (d) peak time rebates)9. La nivel UE exista 866 de tarife standard disponibile pentru consumatori, iar în unele țări, prețurile sunt calculate separat pentru diferite intensități de putere. Belgia, Finlanda și Germania au cel mai mare număr total de tarife oferite (aproximativ 100). Numarul mare de tarife este dat de furnizori diferiți care diferă în termeni de: costuri fixe sau variabile, prețuri unice sau de vârf/în afara orelor de vârf, dacă energia electrică este produsă din surse regenerabile și dacă tariful este disponibil pentru clienții cu consumuri anuale diferite (1MWh, 3,5MWh sau10MWh).

9Anexa XI- Energy efficiency criteria for energy network regulation and for electricity network tariffs Directiva 27/2012

7/44

1.2. CONTRIBUȚIA PROIECTULUI RAPORTATĂ LA STADIUL ACTUAL

Inovarea si inteligenta in infrastructura de electricitate sunt esentiale in atingerea obiectivelor UE 2020, privind politica energetica si schimbarile de mediu. In UE, viziunea sistemului viitor de furnizare a energiei electricei trebuie sa prevada utilizarea tehnologiilor noi, inteligente pentru controlul optimal al retelelor electrice, si sa stimuleze participarea activa a consumatorilorii. Aceasta viziune merge mana in mana cu realizarea obiectivelor UE 20/20/20, garantand o inalta securitate, calitate si eficienta economica a furnizarii de energie electrica intr-un mediu de piata deschisa. Aceste ambitii pot fi practic realizate de „retelele inteligente”, si in fapt, „dezvolatarea inteligentei retelelor deja se intampla”iii.

Figure 3. Evolutia sectorului energiei electriceiv

Metaforic vorbind, retelele inteligente reprezinta “sistemul nervos central”v al retelei de

energie electrica. Prin utilizarea ICT, reteaua inteligenta este un instrument de comunicare, transmitand informatii despre starea retelei in timp real, fiind numita si “internetul energiei electrice”vi, dupa cum se arata in urmatoarea diagrama bloc de referintavii.

Figure 4. Diagrama conceptuala a sistemului informatic al retelei de energie electricaviii Retelele inteligente au abilitatea sa imbunatateasca managementul pe ansamblu

sistemului de energie electricaix cu beneficii pentru toti jucatoriix, in special pentru consumatorixi, carora li se permite “sa joace un rol mai activ in functionarea pietei de energie

8/44

electrica”xii.Cand vorbim de retele inteligentexiii, o conditie esentiala este utilizarea contoarelor digitale, asa numitele “contoare inteligente”, in locul contoarelor Ferraris analogicexiv. Contorizarea inteligenta este vazuta ca “un factor crucial pentru o functionare inteligenta a pietei interne de energie electrica si o implementare cu success a politicilor UE privitoare la eficienta energetica, energiile regenerabile si securitatea in furnizarea energiei electrice”xv, fiind o “punte intre cladirile inteligente si retelele inteligente”xvi. Contorizarea inteligenta asigura toti actorii relevanti (figura 4) ca ambele fluxuri, de energie si informational, sunt bidirectionale, combinand contorizarea electronica cu tehnologiile moderne ale informatiei si comunicatiilor.

In ultimii ani, initiativele in retele inteligentexvii au cunoscut o crestere numerica si o diversificare a scopurilor, cu diferite rezultate, in toata Europa. O retea electrica europeana mai simpla, mai puternica si mai inteligenta va avea un rol major in introducerea in sistem a unor surse regenerabile si descentralizate. Lund in considerare clasificarea proiectelor cu finantare de la UE, aceasta propunere de proiect este de tip implementare demonstrativa la prosumer, prin realizarea unui pilot la scara, la nivelul retelei de joasa tensiune. Din punct de vedere al functionalitatii retelei inteligente experimentale promovata de acest proiect pe modelul EEGI de retea inteligenta (figura 5) prezenta propunere abordeaza legatura dintre nivelul 4 Management energetic inteligent (al eficientei, agragarii si retailului la utilizatorii finali) si 5 Consumatori inteligenti (constienti si participanti activi).

.

Figura 5 Nivele functionale ale retelelor inteligente

Fiecare proiect functionalxviii necesita un set de proiecte demonstrative locale si

activitati de cercetare – dezvoltare asociate pentru a acoperi diferentele de conditii locale (clima, retele existente, reglementari) si solutii alternative de testare in aceeasi problema .

Din punctul de vedere al integrarii surselor regenerabile, proiectul se concentreaza pe integrarea resurselor de energie distribuite (DER) la nivelul prosumer si a raspunsului la

cerere (DR). La nivel european regasim proiecte axate pe integrarea resurselor de energie

distribuite și pe răspuns la cerere precum:

OpenNode, OpenMeter, SyM2 sunt proiectele axate pe raspunsul la cerere, care

testeaza dinamica preturilor sau participarea consumatorilor, prin testarea angajamentului

efectiv al consumatorilor. Castigarea increderii si participarii consumatorilor este principala

provocare in domeniu. Acestia beneficiaza de implementarea contoarelor inteligente, care

sunt elemente cheie pentru cresterea initiativelor raspuns la cerere. Peste 30% din proiectele

cu contoare inteligente sunt in faza de implementare, in timp ce etapa C-D contine un numar

limitat de proiecte.

9/44

MeRegio, ESBSmart Meter, E-telligence pentru demonstrarea si implementarea

contoarelor inteligente ce combina instalarea contoarelor inteligente cu programe de raspuns

la cerere. Proiectul MeRegio oferă un alt exemplu în care aparatele de uz casnic sunt legate

între ele prin dispozitive de comunicatii și conectate la un sistem de management energetic.

Proiectul ADDRESSxix face un pas inainte și se concentrează pe crearea unui nivel de piață

pentru răspuns la cerere. Aceasta presupune prezența unui contor inteligent (pentru

facturare) si a unui dispozitiv de gestionare a energiei (Energy Box), pentru a acționa ca o

interfață de consum pentru agregator. Proiectul STAMI Enelxx a dezvoltat o interfață web

dedicata pentru a colecta, la cerere și în timp real, date precise stocate în contoare

inteligente pentru optimizarea retelei

Din punct de vedere informational capabilitatile avansate ale ICT permit masurarea unor atribute ale energiei electrice (calitatea energiei, sursa de generare, pretul in timp real etc),

precum si profiluri ale consumatorilor. De exemplu, proiectul Smart Wattsxxi vizează soluții de

implementare pentru a informa clienții cu privire la locul și modul în care a fost produsă

energia electrică, cum a fost transportata, si cat costa efectiv. În zona de automatizare a

casei, care este perceputa în primul rând ca îmbunătățirea calității vieții (de exemplu, case

mai confortabile, mai sigure), ICT are potențialul de a contribui la eficiența energetică, prin

utilizarea sistemelor de management si control îmbunătățit, bazate pe aparate inteligente și

rețele de comunicații. Deși sistemul de rețele prin linia de alimentare nu este un concept

nou, transmisia de bandă largă peste linia de alimentare (BPL) trebuie să depășească încă

problemele de interferență pentru a deveni o alternativă viabilă la medii de transmisie de

date obisnuite, cum ar fi fibra-optica si Ethernet obisnuit prin fire de cupru. BPL este un

sistem folosit pentru a transmite date în ambele sensuri pe cablurile existente de distribuție a

energiei electrice într-o zonă metropolitană. Acest lucru permite operatorilor să evite

cheltuiala cu o rețea de fire dedicate pentru comunicatia de date. Cu toate acestea,

deoarece BPL folosește unele dintre frecvențele radio utilizate si pentru comunicatia prin

sisteme radio, interferențele și integritatea datelor reprezinta o problemă considerabilă. BPL

ar avea aplicatii excelente în multe domenii industriale și ar permite companiilor de utilități să

folosească contorizarea inteligentă și management de sarcină, furnizand intr-un mod facil si

fiabil o comunicatie bidirecțională cu echipamentele clientului. Noul standard pentru

transmisii de banda larga prin liniile retelei de energie electrica (IEEE 1901 ™ - Speciificatii

ale nivelului fizic si de control al accesului la mediu) include practicile care sunt relevante

pentru dezvoltarea și implementarea unei rețele inteligente sigura, interoperabila și

robustaxxii.De asemeni standardul IEEE 1901 a fost creat pentru dispozitive de comunicații

de mare viteza care utilizeaza linii electrice (de asemenea, cunoscut sub numele de banda

larga peste linii electrice). Standardul oferă rate de date de peste 500 Mbps in aplicatii LAN

și este utilizat cu frecvente de transmisie sub 100 MHz.

Trebuie subliniat ca, pentru gestionarea Smart Gridurilor in medie si inalta tensiune, exista solutii soft produse de firme, precumxxiii:

Digi International este un lider în managementul rețelelor inteligente / energiei, avand

gateway-uri inteligente de energie cu comunicatie ZigBee implementate.

Grid Net furnizeaza primul si singurul sistem de operare universal de retele

inteligente, pentru orice dispozitiv și orice tehnologie de bandă largă.

Power Tagging are capacitatea de a trimite bidirectional semnale în timp real, despre

starea retelei de distribuție, si permite izolarea defectelor.

Din diagrama bloc de referință pentru retelele informationale in Smart Grid, prezenta

propunere abordeaza fluxul energetic si informational aferent consumatorul final. Aplicații

inovatoare pentru consumatorii finali gravitează în mod clar în jurul contorului inteligent. Insa,

softurile actuale pot gestiona, la nivel de DSO sau TSO, producatori DER si Smart Griduri trifazate in care nu exista consumatori, respectiv prosumer-i monofazati. De asemenea, acestea nu pot face echilibrarea incarcarii fazelor.Prezenta propunere de proiect urmareste

10/44

sa realizeze, prin solutiile hardware si software, echilibrarea de sarcina a cererii si productia echilibrata de energie electrica, iar la nivel de consumator / prosumer sa faciliteze economia de energie prin imputernicirea consumatorilor sa devina participanti activi in alegerile lor de

energie. În plus, operațiunile "inteligente" în sectorul TIC în sine pot contribui la limitarea

impactului asupra mediului. tehnologia cloud computing deține potențial pentru abordarea în

mod eficient a cererii de energie electrică de vârf.

Solutiile hardware si software pentru integrarea prosumer-ilor in rețelele de distribuție de

joasă tensiune vor fi validate prin incercari pilot la scara, implementate în Smart Grid

experimental de joasă tensiune. In aceasta propunere de proiect de tip cercetare, dezvoltare

și implementare, consumatorii (prosumer-ii) interacționeaza cu toți actorii din retea.

Validarea de noi metode și instrumente în propunerea de proiect actuala se va baza pe

existenta unei familii recente de proiecte (de exemplu, S3C-2012, EcoGrid -2011). Obiectivul

general al proiectului S3C este de a promova un comportament inteligent de energie in

gospodării și IMM-uri în Europa, prin participarea activa a utilizatorilor (folosind o abordare

centrată pe om din științele sociale și comportamentale). In proiectul EcoGrid va fi dezvoltat

un concept de piață în timp real pentru a oferi noi opțiuni, micilor utilizatori finali de energie

electrică In privinta stocarii energiei amintim proiectul ESTERxxiv, iar in privinta gestionarii

energiei in locuiinte amintim proiectul "Energy@Home", al carui scop este dezvoltarea unui sistem, in care “aplicatiile inteligente” se pot autogestiona, prin ajustarea consumului de energie electrica, in functie de alimentarea cu energie electrica si pret, sau pentru evitarea suprasarcinilor in casa.

Prezenta propunere de proiect aduce contributii in privinta potențialului de realizări neexploatat precum:

Sporirea capacității consumatorilor de a-și controla cheltuielile cu energia ; Pe întreg teritoriul UE, gradul de conștientizare în rândul consumatorilor este scăzut, doar unul din trei consumatori comparând oferte. Studiulexxv, asupra funcționării piețelor cu amănuntul ale energiei electrice indica pentru consumatorii din UE ca ar putea economisi până la 13 miliarde EUR pe an dacă ar opta pentru cel mai ieftin tarif disponibil la electricitate. Acest potențial este în prezent în mare parte neexploatat, întrucât multe persoane nu sunt încă pe deplin conștiente de oportunitățile create de piață, sau nu le pot utiliza în totalitate.

Un control mai bun al consumului prin tehnologii inteligente facand consumatorii să își gestioneze mai bine facturile, permițându-le să consume energie într-un mod mai eficient din punct de vedere al costurilor și își producă mai ușor propria electricitate.

O utilizare și dezvoltare mai eficientă a rețelelor intrucat retelele inteligente pot îmbunătăți flexibilitatea sistemului și integrarea la scară largă a electricității din surse regenerabile de energie, precum și participarea, pe lângă producție, a resurselor legate de reacția din partea cererii. Aceasta va permite producătorilor de energie regenerabilă să participe pe deplin la o piață cu adevărat competitivă și să preia treptat aceleași responsabilități ca producătorii convenționali, inclusiv în ceea ce privește echilibrarea

1.3. OBIECTIVELE ȘI REZULTATELE PROIECTULUI

Obiectivului științific principal este de a elabora, evalua și integra soluții software de gestionare dinamica a energiei în rețelele locale de distribuție de joasă tensiune prin realizarea unei rețele inteligente la nivel pilot funcțional care sa conduca la o cunoastere a comportamentului dinamic al rețelelor inteligente astfel incat sa satisfaca nevoile clienților.

Obiectivele specifice ale proiectului deriva din raspunsurile date chestiunilor de cercetare si anume:

Introducerea masiva a surselor de energie regenerabila in retelele electrice afectează stabilitatea dinamica a retelei?

O1.Studiul comportamentului dinamic al rețelelor inteligente in care puterea instalata din surse regenerabile este comparativ egala cu puterea instalata a distribuitorului de energie.

Excesul de productie al surselor de energie regenerabila poate fi stocat in Smart grid? O2.Studiul conversiei energiilor regenerabile in alte forme de energie in vederea stocarii

11/44

O3.Noi modalitati de stocare a energiei –stocare in hidrogen.

Energie stocata in Smart grid poate fi reutilizata? O4.Studiul conversiei energiei stocate in Smart Grid in energie utila

Sistemul energetic multi-stratificat, multi-actor de tip Smart Grid poate satisface cerintele sociale, economice, de mediu si securitate energetica?

O5.Studiul comportamentului dinamic al rețelelor inteligente astfel incat sa satisfaca nevoile clienților.

Rețeaua inteligentă poate fi studiata într-un context mai larg de sustenabilitate, inclusiv schimbări în economie, in comportamentul consumatorilor și variabilitatea climatică și de adaptare?

O6.Algoritm de comanda control a productiei si consumului de energie la nivel de prosumer/consumator pentru a dezvoltasoftware degestionare a energiei in vederea conectari inteligente cu operatorul sistemului de distributie

O7. Algoritmi de vizualizare a productiei, consumului si calitatii energiei, la nivel de prosumer/consumator si operator sistem de distributie , pe baza masuratorilor date de Smart meter si a semnalelor de pret ale energiei.

O8 .Studii si analize privind echipamentele de comunicațiiși protocoale de dezvoltare in retele inteligente.

Reteaua de comunicare a retelei inteligente poate fi afectata de atacuri cibernetice? O9.Managementul datelor din reteaua inteligenta si strategii privind confidențialitatea lor

Reteaua inteligenta poate fi gestionata dinamic de DSO in conditiile respectarii standardelor tehnice privind calitatea energiei furnizate?

O10. Studiul echilibrarii dinamice a retelei inteligente pentru incadrarea energiei furnizate in parametrii precizati de standarde

O11.Analiza comportarii retelei inteligente in cazul situatiilor anormale (scurtcircuite,izolare defect, etc).

O12. Studiul si analiza deciziilor operatorului de sistem, privind funcționarea retelei inteligente cu luarea în considerare a informațiilor colectate și așteptărilor transmise de prosumeri/consumatori, pentru a gestiona fiabil si economic sistemul.

Reteaua inteligenta prioritizeaza productia din surse regenerabile? O 13.Optimizarea surselor active și eficiența de operare.

Reteaua inteligenta responsabilizeaza partile interesate (consumatori, guverne și alte instituții)?

O 14.Stabilirea unei structuri piramidale pentru gestionarea energiei la nivel rezidențial, acesibila consumatorului care sa faciliteze interoperabilitatea între el si actorii pietei de energie.

O 15. Diseminarea pe scara larga a beneficiilor privind tarifarea corecta pentru energia electrică produsă și consumata oferita de retelele inteligente.

O 16.Studii, analize si propuneri de modificari legislative privind furnizarea de energie in cadrul retelelor inteligente.

Rezultatele imediate ale proiectului sunt cele doua solutii informatice una pentru

prosumeri/consumatori si a doua pentru operatorul sistemului de distributie si o structura hardware , ce vor permite gestionarea eficienta a energiei in retele inteligente.

Solutiile software pentru „prosumeri” din punct de vedere al tehnologiilor informationale (TI) includ cerinte minime din Anexa VII a Directivei privind Eficienta Energetica 27/2012/UE. Uneltele software implementate la nivelul „prosumerilor” vor oferi informatii despre rata curenta a consumului (evolutii grafice, istoric al consumului, informatii de referinta, consum/salvari/cheltuieli cumulative de la inceputul perioadei contractuale, portia din consumul individual provenind din energii regenerabile si salvarile de CO2 aferente, etc) Aceleasi unelte software vor oferi informatii despre calitatea energiei (tensiune, frecventa, durata intreruperilor, fluctuatii) si vor primi informatii despre pretul energiei in timp real (timp de utilizare, costuri fixe sau variabile, prețuri unice sau de vârf/în afara orelor de vârf, etc). De asemenea sistemul va stabili referinte pentru electricitatea produsa/consumata in

12/44

rezidenta si exportata/importata in retea. Informatiile cu privire privire la datele consumatorului vor fi disponibile si pentru terte parti cu acordul consumatorului. Din punct de vedere al tehnologiilor de operare (TO) solutia sofware va gestiona puterile cerute/produse de consumatori/prosumeri prin limitarea acestora in functie de cerintele si comportamentul individual al consumatorului si vor da posibilitatea de control asupra consumului energetic (aparate electrocasnice, iluminat, etc) si gestionarea energiei produse in rezidenta.

Softul implementat la operatorul sistemului de distributie (DSO), din punct de vedere al tehnologiilor informationale (TI), va primi informatii de la toti consumatorii conectati la Smart Grid cu privire la consumuri/productii individuale, limitari orare de consum. Softul va fi capabil sa faca stocarea datelor masurate si inregistrate in diferite perioade de timp, acces la datele privind istoria consumului si prelucrarea datelor in vederea planificarii si optimizarii consumului de energie si a reducerii pierderilor. Din punct de vedere al tehnologiilor de operare (TO) solutia software va permite transferul de la distanta a consumatorului pe fazele mai putin incarcate pentru echilibrarea retelei sau intreruperea/limitarea furnizarii energiei. De asemenea softul va da posibilitatea operatorului de sistem sa gestioneze energia producatorului independent de energie regenerabila in functie de balanta dintre cerere si oferta, acceptand injectia directa de energie in retea sau stocarea acesteia la producator.

Totodata pe langa monitorizarea si stocarea datelor privind consumul si productia de energie din Smart grid sistemul sofware implementat la nivelul DSO va analiza calitatea energiei electrice din Smart Grid, va compara parametri de calitate ai energiei (nivel tensiuni, THD, nesimetrii , etc) cu valorile standardizate si va comanda reconfigurarea sistemului astfel incat functionarea sa se incadreze in limitele standardizate. In cazurile limita in care productia de energie regenerabila din Smart grid este mai mare decat consumul, sistemul sofware va comanda stocarea surplusului de energie in hidrogen prin punerea in functiune a electrolizorului. In situatia in care consumul din retea depaseste productia instantanee a surselor regenerabile, sistemul software poate comanda functionarea on-grid a pilei de combustie. Structura hardware a reletei inteligente realizata prin acest proiect va permite controlul tuturor componentelor energetice la nivelul prosumerilor si operatorului de sistem si le va integra in fucntie de modurile de operare dezvoltate si implementate pentru gestionarea energiei.

1.4. ORIGINALITATEA ȘI CONTRIBUȚIA INOVATIVĂ A PROIECTULUI

Originalitatea proiectului consta in realizarea unui Smart Grid experimental prinintegrarea surselor de energie eoliană și solară intr-o retea de distributie cu putere comparativa a surselor regenerabila cu a transformatorului distribuitorului ce alimenta reteaua si studierea interactiunilor intre actorii implicatii. Prezenta surselor regenerabile mono si trifazate la prosumeri , sporește variabilitatea ofertei și a cererii și crește dificultatea de a păstra un echilibru între ofertă și cerere în orice moment. Totodata functionarea Smart Grid și punerea în aplicare la scara larga trebuie să includă aspecte sociale și culturale mai largi (comportamentul prosumeri/consumatori), pentru ca rețele inteligente sa aibe succes.

Principala inovatie a acestei propuneri de proiect o reprezinta realizarea unei conexiuni complete bidirectionale atat pe fluxul energetic cat si informatic intre prosumeri si operatorul de sistem cu asigurarea unui flux informational in joasa tensiune catre terte parti. Contributia inovativa va fi realizarea softurilor ce gestioneaza dinamic cererea si oferta de energie din retea prioritizand productia de energie regenerabila si stocarea acesteia cu echilibrarea incarcarii fazelor in joasa tensiune la nivel pilot (model demonstrativ functional), în scopul de a modela comportamentul realist al unui sistem de putere mare in care interactioneaza prosumerii, consumatorii, producatorii independenti de energie regenerabila si operatorul sistemului de distributie cu testarea comportamentului consumatorilor/prosumerilor la semnalele de pret ale energiei. Rețeaua inteligenta este astfel studiata si înțeleasa ca sistem complex tehnic - social - economic cu layere fizice, informatice si de luare a deciziilor (sociale) ce interacționeaza intre ele cu schimbarea condițiilor externe.

13/44

1.5. CARACTERULINTER-, MULTI-, SAUTRANS- DISCIPLINAR AL PROIECTULUI

Dezvoltarea de sisteme educaționale vor necesita abilități și tehnologii în afara inginerie electrice. Proiectarea si realizarea de retele inteligente se va baza pe cunostinte

transversale din comunicare, optimizare, control, cu constrângerile sociale și de mediu, precum și tehnici de optimizare dinamică. Introducerea Smart gridurilor face ca sistemele de energie electrica sa devina complexe intrucat peste nivelul fizic al sistemelor actuale (physical layer) se vor suprapune si interactiona sistemul informational (cyber layer) si binenteles acceptiune sociala in care oamenii iau decizii (social layer). Straturile interacționează între ele dar și cu intrări externe (figura 6) determinand performanța generală a sistemului care poate fi măsurată printr-un set de valori semnificative (economii de energie, poluarea mediului, eficiența pieței). Unul dintre scopurile practice ale acestui proiect este de a

examina modul cel mai bun de a valorifica energia din surse regenerabile la nivel de prosumer și a creea o retea inteligenta in viziunea unui viitor energetic durabil. Apariția fluxului de putere bidirectional încorporat in sistemul de energie electrica duce la o complexitate în stratulfizic. Realizarea acestui strat in Smart Gridul experimental se bazeza pe competentele si cunostiintele cercetatorilor din domeniile electric, energetic, si al automaticii. Printre problemele tehnice ce trebuie rezolvate evidentiem capacitatea de control a retelei urmare a impredictibilitatii energiei eoliene si solare, cu valorificarea energiei monofazate produsa de prosumeri si asigurarea echilibrului dinamic intre cerere si oferta la variante de modificare a tarifului energiei. Layerul informational este stratul în care informațiile pentru operațiunile tehnice / economice se schimba in mod bidirectional si se bazeaza tehnologia informatiei si calculatoare. Schimbul de informatii trebuie realizat ,pe un sistem de comunicare / comanda / control în care se transfera date tehnice din retea, în termeni de informații digitale și analogice, pentru factorii de decizie ce comanda actiunile de control. Schimbul de informații este, de asemenea, esențial în buna funcționare a pietei de energie electrică prin informații în timp real al pretului energiei (piață cu amănuntul) și funcționarea bursei de energie (piața en-gros). Insa, rezultatele proiectului implica factorii de decizie politica pentru a explora provocările tehnologice si provocările asociate cu informarea și motivarea consumatorilor (social layer). Implicarea factorilor de decizie politica priveste capacitatea și valoarea de flexibilitatea cererii/productiei în clădirile rezidențiale, echilibrarea dorințelor consumatorilor cu cerintele concurente ale operatorului de sistem (fiabilitatea sistemului de energie, eficiența economică) si binenteles politica tarifarii energiei. Luarea deciziilor include proceduri umane (legi si regulamente), pentru a influența comportamentul diferitilor jucători și a interacțiunilor acestora cu sistemul de energie electrica. Avand ca rezultat direct implicarea factorilor de decizie politica si a consumatorilor (din afara mediului academic) prin activitatatile 5 si 6 caracterul multi-disciplinar al proiectului devine trans-disciplinar. Trans-disciplinaritatea ca metoda de rezolvare a problemelor mediului non-academic este menită să contribuie la creșterea dreptului ca cei implicați să aibă un cuvânt de spus (legat de tarif si si consum), la crearea unei culturi antreprenoriale a consumatorilor și de a face granițele permeabile dintre știință și societate. Trans-disciplinaritatea acestui proiect se manifesta si-n evaluarea tehnologiei informatiei si durabilitatea software create prin acest proiect.

Accentul in acest proiect va fi pus în interiorul fiecărui strat în mod tradițional, dar in mod special, pe interfata dintre straturi si interacțiunea dintre toate "straturile". Reteaua

Figura 6 Sistemul energetic multi-stratificat

14/44

inteligenta este complexa dar nu complicata, ceea ce trezește complexitate este interacțiunea dintre toate "straturile". In cadrul proiectului vor fi cercetate și testate strategii pentru o serie de fenomene și scenarii reprezentative avand ca scop ințelegerea caracteristicilor eterogene ale viitoarelor sisteme energetice inteligente. Comportamentele complexe in sistem pot fi legate de responsabilitățile și capacitățile participanților individuali ai sistemului (prosumeri, consumatori, DSO). Comportamentele emergente ale prosumatori/consumatorilor pot forța dezvoltarea de noi mentalități, care ar putea duce la apariția de rețele sociale pe Internet, prin care vor împărtăși beneficiile, privind tarifarea corecta pentru energia electrică produsă și consumata. Acest tip de analiză poate influența standardizarea și regulamentele în toate stadiile de evoluție a sistemului Smart Grid.

2. IMPACTUL ȘI DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI 2.1 DISEMINAREA ȘI EXPLOATAREA REZULTATELOR PROIECTULUI Planul de diseminare și exploatare a rezultatelor proiectului consta in furnizarea de informații utile cu privire la rezultatele proiectului, precum și creșterea gradului de conștientizare cu privire la existența acestor rezultate si se bazeaza analiza nevoilor grupurilor tinta formate din:

Consumatori, prosumeri si Operatori ai Sistemelor de Distributie ca viitori beneficiari și utilizatori ai celor doua softuri dezvoltate si implementate in cadrul Smart Gridului experimental ;

Studentii si masteranzi ca viitori operatori si dezvoltatori de retele inteligente (ex-post diseminare si exploatare).

Plan de diseminare al proiectului prin participarea activa a cercetatorilor din entitatile ce formeaza parteneriatul si tinand cont de grupurile tinta consta in : site-ul proiectului in care sunt descrise obiective, activitatile, scopul si rezultatele

estimate ale proiectului cu o bază de date de personal ce primesc informatii ( contacte de proiecte-cheie), baza actualizata pe măsură ce proiectul avansează;

activități de relații publice, prin care se distribuie comunicate de presă si articole în reviste comerciale relevante, ale organizatiilor profesionale precum AGIR ,Asociatia Specialistilor in Automatica,Societatea Inginerilor Energeticieni din România S.I.E.R.etc si realizarea de link-uri intre site-ul proiectului si organisme/ asociații profesionale care ar fi în măsură să promoveze proiectul;

utilizarea de vehicule de diseminare , cum ar fi seminarii și conferințe pentru a oferi documente privind activitatea în curs la finalul fiecarei etape cheie a proiectului si binenteles o conferință finală de diseminare a rezultatelor proiectului;

Real time web access la Smart Gridul experimental in care se monitorizeaza on-line functionarea acestuia;

Participarea cercetatorilor la conferinte nationale si internationale cu lucrari stiintifice din tematica proiectului.

Monitorizarea în mod constanta activitatilor de diseminare și exploatare și revizuirea acțiunilor pilot pe baza feedback-ului grupurilor tinta vor constitui modalitati de up-datare a planului de diseminare. Partenerii consortiului vor folosi liniile existente de comunicații și propria reputație de a sensibiliza –contacte noi cu potențiali utilizatori finali. 2.2 APLICAȚII POSIBILE CU POTENȚIAL DE PIAȚĂ Pentru a face rezultatele durabile după finalizarea proiectului , in speta cele doua tipuri de solutii software Partenerul P1 TNE ca membru al grupului TeamNet, in calitate de dezvoltator de solutii soft dar si de beneficiar al acestor softuri , va dezvolta un plan ex-post de diseminare si exploatare in cadrul grupurilor tinta enumerate la 2.1 cu accent deosebit la Operatorii Sistemelor de Distributie, furnizorii de servicii energetice si consumatori. Activitățile din acest plan de exploatare vor implica :

actualizarea rezultatelor după finalizarea proiectului;

recunoaștere/certificare ORDA a solutiilor software ;

15/44

implicarea factoriilor de decizie in domeniul energiei in special ANRE pentru certificarea ANRE a solutiilor software;

exploatarea rezultatelor catre alte grupuri țintă (de către alte sectoare precum industrial, al constructiilor , public);

comercializarea rezultatelor proiectului. 2.3 ESTIMAREA ÎMBUNĂTĂȚIRII CALITĂȚII VIEȚII, RAPORTATĂ LA PERFORMAȚA ACTUALĂ A

PRODUSELOR, TEHNOLOGIILOR ȘI/SAU SERVICIILOR

Sistemele noastre energetice se află în faza inițială a unei tranziții majore. Sunt necesare investiții semnificative pentru a înlocui sistemele în curs de învechire ale Romaniei a le decarboniza cu consecinta directa asupra calitatii vietii și a le eficientiza din punct de vedere energetic, precum și pentru a spori securitatea aprovizionării. Pentru perioada 2014-2020, Comisia a propus o concentrare semnificativă a eforturilor din cadrul politicii de coeziune a UE în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice, incluzând rețelele inteligente, precum și un accent puternic pe CDTI. Pentru a valorifica la maximum avantajele pe care le aduce piața internă si Smart grid-urile, consumatorii, trebuie să aibă posibilitatea și să se simtă motivați să joace un rol activ pe piață. Consumatorii finali casnici sunt mai pasivi decât marii clienți industriali și, prin urmare, înregistrează pierderi, întrucât diferențele de preț disponibile rămân neexploatate. Acest lucru s-ar putea datora, lipsei de transparență și/sau de informații ușor de folosit de către consumatori. Smart gridul experimental permite analiza furnizării de servicii diverse și inovatoare pentru consumatori prin fluxul de informatii referitor la tariful energiei primit de la furnizori si a informatiilor referitoare la cantitatile de energie consumate/produse de la contoarul inteligent. Informatiile primite de consumator ar putea implica schimbarea furnizorului pentru a reduce facturile sau a crește calitatea serviciilor, alegerea formulelor de preț care recompensează utilizarea eficientă a energiei sau facilitează microgenerarea profitand de scăderea prețurilor în perioadele de cerere scăzută, evitând, în același timp, consumul de energie în perioadele de vârf. Solutile software pentru consumator/prosumer ca rezultat direct al proiectului vor contribui la îmbunătățirea calității vieții avand in vedere cresterea prețurilor finale ale energiei pentru consumatori urmare a eliminarii treptate, în timp util, a prețurilor reglementate. Analiza comportamentului dinamic al retelei inteligente si avantajele acesteia fata de reteaua clasica permit dezvoltarea unei piețe competitive, cu producători multipli și operatori de rețele având structuri disociatesi totodata funcționării pieței în vederea încurajării investițiilor corespunzătoare. Piața va indica întotdeauna valoarea economică a energiei electrice în fiecare moment. Prețurile vor fi reduse atunci când se înregistrează o creștere bruscă a ofertei (spre exemplu, atunci când există cantități mari de energie eoliană și solară), și mai ridicate în perioadele de penurie. Semnale de preț dinamice sunt esențiale pentru a încuraja consumatorii și prestatorii de servicii de pe partea cererii să reducă consumul în perioadele de vârf ale cererii. Semnalele de preț au, de asemenea, un rol crucial în ceea ce privește încurajarea flexibilității pe partea ofertei, care constă în posibilitatea de a ridica sau de a reduce rapid capacitățile de stocare sau de producție. Datorita semnalelor de preț dinamice consumatorii vor avea din ce în ce mai mult posibilitatea să își moduleze cererea de energie în funcție de situația reală de pe piețele energiei. Această reacție din partea cererii va permite consumatorilor să economisească bani, sporind în același timp eficiența și stabilitatea sistemelor energetice. 2.4 INTEGRAREA PROIECTULUI CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ÎNTREPRINDERILOR

PARTENERE Efectul stimulativ al activităților de cercetare-dezvoltare-inovare constă în generarea de

rezultate cu aplicabilitate directă și dezvoltarea unor produse, servicii și tehnologii cu valoare adăugată mare. Așadar, activitatea de CDI contribuie la reducerea deficitului tehnologic prin creșterea competitivității economice și asigurarea unei dezvoltări durabile a partenerului P1.Proiectul sprijină parteneriatul cu institute de cercetare-dezvoltare/universități și industrie,

16/44

în scopul obținerii unor rezultate deosebite, solicitate de industrie, în cele mai dinamice domenii ale CD precum Smart Grid. Totodată, tema propusă urmărește dezvoltarea tehnologică bazată pe cercetarea industrială (aplicativă) și dezvoltarea experimentală (precompetitivă). In prezent TeamNet Engineering oferă expertiză tehnică în conceperea soluțiilor privind proiectarea și punerea în funcțiune a sistemelor de automatizare de tipSCADA (supervisory control and data acquisition)/ HMI(human machine interface),de la cele mai simple până la cele mai complexe. Firma Implementeaza soluții tehnico-economice optime pentru necesitățile clienților în domeniul ingineriei electrice, aenergiei (smart grid, smart metering, renewable sources),automatizăriindustriale, software specific de aplicație.

Printre producătorii de echipamente electrice și de automatizare cu care societatea noastră colaborează se află: Allen Bradley, Siemens, VIPA, Schneider, Telemecanique, Eaton (Moeller), ABB, Schenck, ASC, Limab, ThermoFisher, Sprecher-Automation, Elsist etc.Partenerul (TNE) va avea un rol important atât în asigurarea finanțării proiectului cât și a sustenabilității. Totodată, datorită experienței vaste în activitățile de proiectare și realizare a sistemelor de acționare electrică și de automatizare a proceselor, solicitantul va fi implicat activ la activitățile de proiectare și realizare a sistemului. Acest proiect va fi realizat prin colaborarea solicitantului Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați (UNI), a Universitatii Politehnica din Bucuresti si Partenerul 1 TeamNet Engineering cu responsabilitati complementare. Tematica proiectului a fost propusa de solicitant care isi asuma participarea la activitatile de cercetare din cadrul proiectului, acestea incluzand si activitatile de validare a rezultatelor obtinute pe statia pilot, in principal, si in secundar la cele de dezvoltare de software pentru realizarea platformei care se dezvolta. TeamNet Enginee-ring care este intreprindere partenera, isi va asuma in principal activitatile de dezvoltare software a platformei si secundar, va participa la activitatile de cercetare stiintifica de dezvol-tare de modele si algoritmi de control. 2.5 PROPRIETATE INTELECTUALĂ

In cadrul acodurilor de parteneriat, se specifica ca „Drepturile de proprietate

intelectuală rezultate din proiect se vor repartiza între parteneri respectând contribuţia fiecărui partener „. In cazul in care rezultatele colaborarii cu partenerii vor fi inglobate intr-un dispozitiv vandabil comercial, acesta va fi patentat. Proprietatea intelectuala a aplicatiiilor comune va fi distribuita intre parteneri, in raport cu gradul de participare al fiecarui partner. Totusi, proprietatea intelectuala a algoritmilor, dezvoltarilor teoretice si noile cunostinte din timpul proiectului apartin celor care le-au elaborat, si altor colaboratori, care au fost inclusi activ in publicarea la conferinte si reviste. Cercetatorii echipei vor fi responsabili de referentierea corecta a lucrarilor publicate sau nepublicate a altor cercetatori. Drepturile intelectuale, industriale si comerciale ale membrilor echipei vor fi in raport cu gradul de participare, si cu legislatia in vigoare.Partenerii implicati in proiect sunt entitati de cercetare-proiectare de referinta, cu prestigiu in tara si in Europa, cel putin. Eventualele aspecte noi legate de proprietatea intelectuala vor fi rezolvate prin discutii cu argumente relevante si in spiritul cooperarii academice pentru cercetare si progres.

17/44

3 DESCRIEREA CONSORȚIULUI 3.1 DIRECTORUL DE PROIECT

Badea Nicolae, 53 ani, profesor ( 2004), doctor (1997), inginer (1985) in cadrul Departamentului de Automatica si Inginerie Electrica titular al disciplinelor Surse regenerabile de energie si Echipamente electrice are o experienta profesionala de 28 ani in domeniul energiei din care 24 de ani experienta profesionala in cercetarea academica. Membru in peste 20 de echipe de cercetare la diverse proiecte castigate la competitii nationale si internationale. Din peste 90 de lucrari stiintifice publicate are 13 lucrari stiintifice indexate ISI/BDI in Scopus (http://www.scopus.com/authid/36536590900), doua brevete de inventie depuse si doua premii din care unul la Salonul International de Inventica. Lista celor mai importante cinci publicaţii : 1.Analysis by Indicators Performance of the Conceptual Structures mCCHP-SE using Re-newable Energy Sources,Author(s):Nicolae Badea, Ion Voncila, Marcel Oanca, Ion Paras-chiv- Journal of Energy and Power Engineering Volume 6 Number 10 October 2012 pag 1597-1604 ISSN 1934-8975 DavidPublising USA 2. Numerical simulation of the conceptual model for mCCHP-Stirling Engine based on rene-wable energy sources, Author(s): Badea, Nicolae; Ceanga, Emil; Caraman, Sergiu; Barbu, Marian, Source: Selected Topics in System Science and Simulation in Engineering Pages:

170-179 Published: Japan,2010 ISSN1792-507X ISBN 978-960-474-230-1 pag.170-179 3.Comparative analysis of co-generation structures comprising supplementary systems with renewable energy sources, Author(s) : Ion Voncila, N Badea ,M Scortescu, - 7th International Symposium "ADVANCED TOPICS IN ELECTRICAL ENGINEERING" ATEE, May, 12-14, 2011, Bucharest, pp. 583-589, ISSN 2068-7966. ISBN: 978-1-4577-0507-6.

4.TheLegal Framework for Microgeneration Systems in the Deployment of Smart

Grids,Author(s):G.V. Badea and N. Badea, Source: Proceedings of The 3rd edition of the In-

ternational Conference on Microgeneration and Related Technologies (Naples, Italy, April

15-17, 2013), ISBN: 9788890848902, pg. 834-841

5.Power quality experimental analysis of a micro-combined cooling heat and power system for the connection to a Smart Grid, Author(s) : N. Badea, I. Paraschiv, M. Oanca and G.V. Badea, Source: Proceedings of The 3rd edition of the International Conference on Microgeneration and Related Technologies (Naples, Italy, April 15-17, 2013), ISBN: 9788890848902, pg.1016 -1023

Brevete: 1. N. Badea, N. Cazacu. E. Ceanga A. Epureanu -Sistem integrat de poligenerare descentra-lizata a energiei din surse regenerabileNr. OSIM-A/00402/06.06.2011 2. N. Badea, N.Cazacu -Sistem independent de reteaua de energie electrica, pentru produ-cere de energie electrica si caldura prin microcogenerare folosind pila de combustie Nr. OSIMA-/01143/19.11.2010 Proiecte anterioare in calitate de director de proiect: 1. Proiect National , Title: Sisteme autonome de generare a energiei prin trigenerare utilizand combustibili ecologici- SAGETRIGEN- Programul PNCDI-2, Proiectul nr 21063/18.09.2007, Durata 2007 -2010(www.sagetrigen.ugal.ro ). 2. Proiect International ,Title: Integrated micro CCHP - Stirling Engine based on renewable energy sources for the isolated residential consumers from South-East region of Romania (m-CCHP-SE)- Programul EEAGrants Proiectul nr RO-054/2009, Durata 2009-2011, (www.mcchp.ugal.ro ) Premii: 1.Premiul pentru :Sistem integrat de trigenerare din surse regenerabile destinat rezidentelor independente din zona de sud-Est a Romaniei in cadrul Salonului regional al cercetarii ed.a III-a Galati 2010 –: Camera de Comert Industrie si Agricultura Galati in parteneriat cu ANCS 2. Diploma de excelenta si Medalia de argint pentru Sistem integrat de poligenerare a energiei din surse regenerabile- Salonul international de inventica PROINVENT -ed. X-a 2012 Cluj-Napoca

18/44

3.2 STRUCTURA CONSORȚIULUI

CO-Institutia Coordonator, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, acronim UDJG (http://www.ugal.ro ), este o instituţie publică de educaţie şi cercetare, în inginerie şi alte domenii ale ştiinţei. Universitatea este acreditată pentru cercetare ştiinţifică de către ANCS cu Decizia nr.9673 / 17.06.2008. În ultimii 5 ani, activitatea de cercetare a Univer-sităţii cuprinde un număr de 116 proiecte naţionale şi 8 proiecte internaţionale de cercetare. Departamentul de Automatică şi Inginerie Electrică are ca preocupare majoră dezvoltarea durabilă a sistemului energetic şi eficienţa energetică. Mai mult decât atât, Departamentul de Automatică şi Inginerie Electrică conduce programul de master: Utilizarea Eficientă a Energiei şi Surse Regenerabile de Energie. Pentru acest program de master, departamen-tul dispune de laboratoare specializate, cum ar fi: Sistem integrat de microtrigenerare cu surse regenerabile pentru conversia energiei, Surse regenerabile de energie, Calitatea energiei electrice şi eficienţa energetică a reţelelor electrice centralizate şi descentralizate, Sisteme de acţionări electrice regenerative. Membrii departamentului au realizat mai multe proiecte naţionale şi un proiect internaţional. Astfel în perioada 2007-2010 a fost realizat un sistem de cogenerare cu pile de combustie de tip PEM (0,72 kWe) şi centrală termică (24kWt) fără conectare la reţea, şi care a avut ca scop modelarea sistemului, experimen-tarea modelului, determinarea eficienţei energetice a sistemului, precum şi optimizarea proceselor de conversie a energiei (www.sagetrigen.ugal.ro ). În aceeaşi perioadă, un alt proiect de cercetare a tratat: Metode de evaluare a calităţii alimentării cu energie electrică pentru creşterea eficienţei energetice în sistemele electrice cu surse regenerabile (a se ve-dea: www.mecener.ugal.ro). Proiectul internaţional (2009-2011), cu titlul "Sistem integrat de micro-trigenerare - cu motor Stirling, bazat pe surse regenerabile de energie pentru consu-matorii rezidenţiali izolaţi din Sud-Est-ul României (Integrated micro CCHP - Stirling Engine based on renewable energy sources for the isolated residential consumers from South-East region of Romania)" a avut scopul de a dezvolta un sistem de trigenerare pentru produce-rea simultană de energie electrică, căldură şi frig pentru o casă izolată (sistem insular). Tehnologia web inovatoare, baza foarte mare de date (peste 130 de mărimi monitorizate), precum şi afişarea pe net în timp real, face ca acest proiect implementat în campusul uni-versităţii, să fie o aplicaţie performantă ( www.mcchp.ugal.ro ).

Partenerului P1 acronim TNE este reprezentat de firma TeamNet Engineering SRL, (http://www.teamnet.ro), prin departamentul de CDI si Automatizari industriale, care are în obiectul de activitate: Proiectare și cercetare, dezvoltare software pentru controlul proceselor, execuție și punere în funcțiune a instalațiilor tehnologice, de automatizări industriale și a sistemelor de comunicații. TeamNet Engineering oferă concepte inteligente inovatoare de sisteme de automatizări și tehnologia informației. și implementează proiecte cu soluții și programe software de aplicație de înalt nivel tehnologic. Proiectele complexe tip "la cheie", pe care le coordonăm, includ componente de proiectare multidisciplinară, uzinări și montaj echipamente, instalare și punere în funcțiune a sistemelor electrice de acționări și automatizări și comunicații, aplicații cu PLC-uri și PC-uri industriale, software de aplicație și baze de date relaționale. Specialiștii firmei au realizat cu succes numeroase lucrări de modernizare și automatizare pentru ArcelorMittal Galați, Tehnosteel Iași, Metalurgica Aiud, Kober Săvinești, Rompetrol Petromidia etc. Preocupările și realizările în domeniul calității, mediului, sănătății și securității ocupaționale au primit recunoaștere din partea firmei SC CERTIND SA, prin certificarea sistemului integrat calitate-mediu în conformitate cu standardele: ISO 9001:2008, ISO 14001:2005. Prin executia sistemului experimental, partenerul P 1 va fi beneficiarul unui transfer de cunostinte si tehnici moderne in domeniul CDI, si-i va permite sa adapteze sistemul fizic experimental, hardware si software, la diverse aplicatii din mediul industrial.

Partener P2 - Universitatea Politehnica din Bucureşti, acronim UPB

(www.upb.ro) , are multe laboratoare oferind facilităţi moderne dedicate activităţilor de cercetare ştiinţifică. Membrii echipei de cercetare din UPB lucrează în cadrul

19/44

Departamentului de Maşini Electrice, Materiale şi Acţionări din cadrul Facultăţii de Inginerie Electrică şi centrului de cercetare “Echipamente Electromecanice de Conversie a Energiei (ECEE) în special în laboratoarele de: automate programabile (PLC), acţionări electrice şi maşini electrice. Infrastructura de cercetare existentă în aceste laboratoare include, printre altele: calculatoare de ultimă generaţie (staţii de lucru fixe sau portabile), diferite tipuri de maşini electrice, sisteme de achiziţii de date constituite din dispozitive de achiziţie de date National Instruments, împreună cu software-ul LabView dedicat (care este utilizat atât pentru achiziţia de date în timp real specifice sistemului de acţionare electrică în scopul de a monitoriza şi diagnostica, cât şi pentru efectuarea de teste termice la diferite tipuri de maşini electrice), automate programabile cu software dedicat şi nu în ultimul rând platforme educaţionale şi alte aplicaţii bazate pe echipamentele menţionate. Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB), înfiinţată în 1818, este cea mai veche şi cea mai prestigioasă şcoală de inginerie din România. Rezultatele cercetărilor şi profilul publicaţiilor a crescut semnificativ în ultimii ani, ca urmare a investiţiilor în noi centre de cercetare, ceea ce a dus la recunoaşterea înaltului nivel prin indicele ISI. Echipa de cercetare din UPB are o experienţă vastă în domeniul proiectării şi analizei de maşini electrice, în sisteme analogice şi digitale de acţionare controlate, inclusiv sisteme bazate pe PLC-uri, în sisteme de înaltă eficienţă, prin urmare, echipa este pe deplin calificată pentru proiectarea şi dezvoltarea aplicaţiilor de optimizare în inginerie, cu prioritate în domeniul ingineriei electrice. Experienţa membrilor echipei UPB în coordonarea şi gestionarea unor importante programe naţionale / internaţionale de cercetare va fi de nepreţuit în finalizarea cu succes a acestui proiect

3.3 RESPONSABIL PARTENER

Responsabil partener P1-TNE Nicu ROMAN, 56 ani, Doctor în Automatică, Director TeamNet Engineering

Sucursala Galati. In cadrul colectivului Cercetare-Dezvoltare al firmei TeamNet Engineering, in calitate de Director Sucursala Galati, am coordonat si participat la realizarea proiectelor de cercetare, automatizare, software specific de aplicatie, implementare si punere in functiune – proiecte pe care firma TeamNet Engineering le are cu parteneri societati comerciale. În cadrul activităţii profesionale desfăşurate până acum, am participat la aplicarea tehnicilor de control automat în cazul a diverse tipuri de procese tehnologice. Toate aceste participări au vizat implementarea pe procese reale a tehnicilor de modelare, estimare şi conducere automată. Consider că experienţa dobândită în cadrul acestor proiecte, îmi permite implicarea în implementarea tehnicilor de control automat în aplicaţia propusă în cadrul acestui proiect. Lista celor mai importante trei granturi:

Sistem automat de urmărire si conducere a procesului de laminare a benzilor înguste si

subtiri din oţel pe un laminor cuarto-reversibil (contract realizat în cadrul unei colaborări

cu Ministerul Cercetării si Tehnologiei Bucuresti) (2008 - 2011)

Structuri si algoritmi de prelucrare a imaginilor si recunoasterea formelor în urmărirea si

conducerea proceselor de laminare a produselor plate (contract realizat în cadrul unei

colaborări cu Ministerul Cercetării si Tehnologiei Bucuresti) (1996-1999)

Metode de reglare numerică a grosimii benzilor cu optimizarea parametrilor si constantelor specifice procesului de laminare la rece (contract realizat in cadrul unei colaborări cu Ministerul Cercetarii si Tehnologiei Bucuresti) – acest proiect a obtinut medalie de aur la salonul de Inventica de la Bruxeles in anul 1995. (1995-1997)

Lista celor mai importante trei publicaţii

: Adaptive Automatic Gauge Control of a Could Strip Rolling,Author(s): Roman, N; Ceanga, E; Bivol, I, Caraman S,Source :ProcessAdvances in Electrical and Computer Engineering Volume:10 Issue:1, 2010 Pages: 7-17

Phase error compensation in automatic gauge control,Author(s):Roman, N., Caraman, S., Barbu, M., Bivol, I. Ceanga, E Source: Proceedings CSCS-18, 18 th International

20/44

Conference on Control Systems and Computer Science, May, 24-27, 2011, Bucharest, Romania, pp. 483-488, Editura Politehnica Press, ISSN 2066-4451;

“On thresholding for signal denoising with wavelets”,Author(s): Gogu, A., Roman, N. Alexiu, M., Aiordăchioaie, D.Source: Proceedings of ISEEE 2008 – International Symposium on Electrical and Electronics Engineering, Galaţi, 2008, p. 24-29;

Brevete:

Roman, N.; Bivol I; Caraman S; Ceanga E; Luca, L., Process for adjusting thickness of cold-rolled thin strips uses some advanced active compensation systems, starting from measured values of rolling effort, of deviations of strip thickness as related to imposed value and of strip speed. Patent Number(s): RO125827-A2International Patent Classification:B21B-037/16; B21B-037/48; B21B-037/54, Assignee: GALFINBAND SA, 2010.

Responsabil partener P2-UPB LectorAurel-Ionuț Chirilă, Ph.D.ing are 32 de ani (nascut in martie1981) si activează în

domeniul ingineriei electrice din 2004. A obtinut titlul de doctor inginer în inginerie electrică in anul 2010. In Universitatea POLITEHNICA din București, Facultatea de Electrotehnică este sef lucrari (preda automate programabile, teoria controlului și control automat) si director general al Centrului de Cercetare Electromechanical Energy Conversion Equipment. A fost membru în mai multe proiecte de cercetare naționale și internaționale precum ELETAD 267322/15.04.2011 - SP1-JTI-CS-2009-02-GRC-03-001(FP7), FUSTOCAT, 132/02.10.2006. A publicat peste 50 de lucrari stiintifice. Lista lucrarilor stiintifice:

Interactive design of electrical machines taking into account the measurement uncertain-ties, Author(s) Aurel – Ionuţ CHIRILĂ, Ioan – Dragoş DEACONU, Valentin NĂVRĂPES-CU and Mihaela ALBU, Source: IEEE International Workshop on Advanced Methods for Uncertainty Estimation in Measurement (AMUEM'09), Bucharest, Romania, ISBN 978-1-4244-3593-7, IEEE Catalog Number CFP09AMU-CDR, Library of Congress 2008911557, pg. 89-92, July 6-7, 2009

Gui interfaces for off-line determination of dc electric motor parameters, Author(s) Anca Simona DEACONU, Ioan – Dragoş DEACONU, Aurel – Ionuţ CHIRILĂ, Source: The 7TH International Symposium On Advanced Topics in Electrical Engineering (ATEE 2011), Bucureşti, România, Ed. Politehnica Press, IEEE Catalog Number CFP1114P-CDR, ISSN 2068-7966, pg. 87-92, Paper B12, May 12-14, 2011

Petri net versus ladder diagram for controlling a process automation, Author(s): Valentin NĂVRĂPESCU, Ioan-Dragoş DEACONU, Aurel-Ionuţ CHIRILĂ, Anca-Simona DEA-CONU, Source: The 8TH International Symposium On Advanced Topics in Electrical En-gineering (ATEE 2013), Bucureşti, România, Ed. Printech, ISSN 2068-7966, pg. 16, IEEE Catalog Number CFP1314P-CDR, ISBN CD 987-1-4673-5978-8, Paper ELMAD P6, May 23-25, 2013

Membru in asociatii profesionale :

Membru IEEE din 2006 in Industrial Electronics, Instrumentation and Measurement, Po-wer Electronics, Signal Processing and Vehicular Technology Societies.

3.4 STRUCTURA ECHIPEI DE CERCETARE A FIECĂRUI PARTENER A.Structura echipei de cercetare a coordonatorului -UDJG

1. Toader MUNTEANU- 56 ani, Doctor în Inginerie Electrica, Profesor în cadrul De-partamentului de Automatică şi Inginerie Electrică, Prorector la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi. Coordonator/director/responsabil la 12 contracte de cercetare castigate la competitii nationale, pe teme inrudite cu tema proiectului – pierderi in retelele electrice, efi-cienta energetica in sistemele de putere, calitatea energiei electrice, surse regenerabile; au-dit electroenergetic. Membru in peste 20 de echipe de cercetare la diverse proiecte castigate la competitii nationale si internationale. Autor a peste 100 de lucrari stiintifice din care cele mai multe in domeniul temei proiectului: energie electrica, eficienta energetica, pierderi in

21/44

instalatii si retele electrice, calitatea energiei; gestiunea energiei, optimizarea conversiilor electromecanice. Consider că experiența dobândită permite implicarea în implementarea acestui proiect ca responsabil stiintific. Lista celor mai importante trei publicaţii :

”Comparison Between Different Control Strategies For Shunt Active Power Filters”, Au-thor(s): Toader MUNTEANU, Gelu GURGUIATU, Ciprian BĂLĂNUȚĂ, Source:Buletinul AGIR nr. 3/2012 iunie-august, pp. 385 – 390, ISSN 2247-3548

“Power quality improvement using renewable energy“ Author(s): Gelu GURGUIATU, Io-nel VECHIU and Toader MUNTEANU Source:"International Conference on Renewable Energies and Power Quality (ICREPQ'11)", which will be held in the Canary Islands Con-vention Centre, Las Palmas de Gran Canaria (Spain) from 13 to 15 of April, 2011

”Reducing the Voltage Sags by Using Short-Term Storage Systems” Author(s): Gelu GURGUIATU, Ciprian BĂLĂNUȚĂ, Toader MUNTEANU, Source: Proceedings of the 16th International Conference on System Theory, Control and Computing Joint Conference SINTES 16, SACCS 12, SIMSIS 16, ISBN 978-606-8348-48-3, 12 - 14 October 2012, Sinaia, Romania

Apartenență la asociații profesionale de prestigiu la nivel internațional

Din 2001, Membru in Asociaţia Comitetul Roman al Consiliului Mondial al Energiei – WORLD ENERGY COUNCIL (CNR – CME).

2. Voncila Ion - 51 ani, doctor inginer în domeniul Inginerie Electrică, director al De-

partamentului de Automatică și Inginerie Electrică, are o bogată experiență în domeniu obținută atât prin implicarea directă în diverse proiecte de cercetare, în aceeași arie tematică cu a actualului proiect, cât și prin materializarea cercetărilor proprii, în diverse lucrări științi-fice publicate în reviste de prestigiu și la diverse manifestări desfășurate pe plan național și internațional. Lista celor mai importante trei publicaţii : Dintre realizările ultimilor ani, în ceea ce privește articolele științifice, care au o strânsă legătură cu cercetările ce urmează a se desfășura în cadrul actualului proiect, menționăm:

:”Set of Rules in Order to Develop Control Systems Bases of Domestic Policies Using Renewable Energy”Author(s) :Ion VONCILĂ, Nicolae BADEA, Nelu CAZACU, Ion PAR-ASCHIV ,Sources: 6th WSEAS International Conference on DYNAMICAL SYSTEMS and CONTROL (CONTROL’10), Kantaoui, Sousse, Tunisia, May 3-6, 2010 published in AD-VANCES in DYNAMICAL SYSTEMS and CONTROL by WSEAS Press, pp. 123-128, ISSN: 1790-5117; ISBN: 978-960-474-185-4;

:” Integrated system of production and adjustment of AC electric energy parameters for low power isolated sites that use wind energy as primary energy”Author(s) :Ion VON-CILĂ, Mădălin COSTIN Sources: Annals of the University of Craiova, Electrical Engi-neering series, No. 35, 2011, pp. 134-139, published by Universitaria, ISSN 1842-4805,

“Geometry optimization of electric motors of autonomous vehicles on energy efficiency criteria” – Author(s) :Ion VONCILĂ, Elena VONCILĂ, Răzvan BUHOSU Sources:Conferința Națională de Acționări Electrice, ediția XVI, Suceava, 2012, Buletinul AGIR nr. 4/2012 (octombrie-decembrie), ISSN-L 1224-7928 pp. 23-30, Editura AGIR,

3. Caraman Sergiu-Viorel – 58 de ani, Doctor Inginer în Sisteme Automate si Con-ducător de doctorat în domeniul Ingineria sistemelor, Profesor în cadrul Departamentului de Automatică şi Inginerie Electrică, Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati, România. A par-ticipat la peste 30 de granturi (în calitate de director sau membru al echipei). Dintre acestea, poate fi mentionat proiectul RO0054/2009, Integrated micro CCHP – Stirling Engine based on renewable energy sources for the isolated residential consumers from South-East region of Romania (m-CCHP-SE) – membru al echipei de cercetare.A publicat peste 150 de lucrări in reviste recunoscute in domeniu, cotate ISI (Chemical Eng. Journal, Control Engineering Practice, AICHE Journal, Control engineering and applied informatics, Romanian Biotechno-

22/44

logical Letters etc.) sau in proceedings-urile unor manifestari stiintifice de prestigiu, organi-zate sub sigla IFAC, IEEE. Lista celor mai importante trei realizări în domeniul proiectului:

Title: Numerical simulation of the conceptual model for mCCHP-Stirling Engine based on renewable energy sources, Author(s): Badea, Nicolae; Ceanga, Emil; Caraman, Sergiu; Barbu Marian, Source:: 9th WSEAS International Conference on System Science and Si-mulation in Engineering Location: Iwate Prefectural Univ, Iwate, JAPAN Date: OCT 04-06, 2010;

Title:Modelling and Control of an Autonomous Energetic System Obtained through Trige-neration - Author(s): Sergiu Caraman, Marian Barbu, Viorel Mînzu, Nicolae Badea and Emil Ceangă Source:Buletinul Institutului Politehnic Din Iasi, Universitatea Tehnică, „Gheorghe Asachi” din Iasi, Tomul LVI (LX), Fasc. 4, 2010, Sectia Automatică si Calcula-toare, pp. 43-51 Published: 2004;

Title:Neural networks for modelling and fault detection of the inter-stand strip tension of a cold tandem mill, Author(s):Eugen Arinton, Sergiu Caraman, Jozef Korbicz Source:Control Engineering Practice Journal, Ed. Elsevier, 2012, ISSN: 0967-0661,

Premii, apartenență la asociații profesionale de prestigiu la nivel internațional

Membru al subcomitetului tehnic IFAC – Bioprocesses and Bioengineering

Membru al societatii SRAIT (Societatea Romana de Automatica si Informatica Tehnica) 4. Marian BARBU, 35ani, Doctor în Automatică, Şef Lucrări în cadrul

Departamentului de Automatică şi Inginerie Electrică, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi. În cadrul activităţii desfăşurate profesionale desfăşurate până acum, a participat la aplicarea tehnicilor de control automat în cazul a diverse tipuri de procese. Toate aceste participări au vizat implementarea pe procese reale a tehnicilor de modelare, estimare şi conducere automată precum aplicaţie casă inteligentă (în cadrul unui proiect european), instalaţie mobilă de tratare a apelor uzate, sistem recirculant de acvacultură intensivă etc. Consider că experienţa dobândită în cadrul acestor proiecte, permite implicarea în implementarea tehnicilor de control automat în aplicaţia propusă în cadrul acestui proiect. Lista celor mai importante trei publicaţii:

Numerical simulation of the conceptual model for mCCHP-Stirling Engine based on renewable energy sources, Author(s): Badea, Nicolae; Ceanga, Emil; Caraman, Sergiu; Barbu, Marian, Source: Selected Topics in System Science and Simulation in Engineering Pages: 170-179 Published: 2010

“Test rig for stand-alone small power wind turbine emulation for variable wind and load”, Author(s) Vlad C., Burlibaşa A., Munteanu T., Gurguiatu G., Barbu M., International Conference on Renewable Energies and Power Quality (ICREPQ’13), Renewable Energy and Power Quality Journal (RE&PQJ), ISSN 2172-038 X, No.11, March 2013, Bilbao, Spania.

„Gain Scheduling Control for Wind Energy Conversion Optimization”,Author(s) 3. Vlad C., Mînzu V., Barbu M., 16th International Conference on System Theory, Control and Computing, Joint Conference SINTES 16, SACCS 12, SIMSIS 16, 12 - 14 October, Sinaia, Romania, ISBN 978-606-8348-50-6.

5. Ene Antoaneta- Membru al echipei de cercetare, 49 ani , Doctor Inginer fizician

in cadrul Departamentul de Chimie, Fizică şi Mediu al Universitatii Dunarea de Jos din Galati a publicat peste 90 de lucrari stiintifice din care 26 articole în reviste indexate ISI Web of Science; 34 articole în reviste BDI; 50 în reviste CNCSIS; A participat la 6 proiecte internaționale în calitate de director/co-director , 1 proiect național responsabil partener. 2 granturi ANCS în calitate de coordonator. Consider că experiența dobândită permite implicarea în implementarea acestui proiect pentru analiza electrolizei si modalitati de stocare a hidrogenului

Lista celor mai importante trei realizări în domeniul proiectului:

23/44

Title:” Determination of polycyclic aromatic hydrocarbons by gas chromatography-mass spectrometry in soils from Southeastern Romania”, Author(s) :Ene A.,Bogdevich O.,Sion A.,Spanos T, Source: Microchem. J. 100(2012)36-41;

Title:” Soil pollution with toxic trace elements in selected Romanian sites studied by instrumental neutron activation analysis”, Author(s) Pantelica A., Freitas M.C., Ene, A., Steinnes, E., Source: Radiochimica Acta, 101, 45-50, DOI: 10.1524/ract.2013 .

Title:” Researches on power consumptions savings in the electric arc furnaces by preheating the metallic charge with exothermal mixtures”, Author(s) Ivanescu, Al., Ivanescu, L., Ene, A., Achimfa, S, Source: Acta Mechanica Slovaca, 5(3), 417-420, ISSN 1335-2393, 2001

6. Ciprian BĂLĂNUȚĂ, 29 ani, Doctor în Inginerie Electrica, Asistent universitar în

cadrul Departamentului de Automatică şi Inginerie Electrică, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați. Pe parcursul activității profesionale desfășurate până în prezent, a participat la dezvoltarea unei micro-rețele electrice pentru studiul calității energiei electrice. Ulterior, activitatea de cercetarea s-a concentrat pe realizarea tezei de doctorat, intitulată “Cercetări și contribuții privind îmbunătățirea calității energiei electrice în sistemele electrice”.Consider ca abilitatile si competentele dobandite, permit implicarea în implementarea tehnicilor de gestionare a calității energiei electrice în aplicaţia propusă în cadrul acestui proiect. Lista celor mai importante trei publicaţii :

“Comparative Study of Three Phase 3-Leg Active Power Filters Connected to 4-Wire Electrical Systems”,Autor(s):Ciprian BĂLĂNUȚĂ, Gelu GURGUIATU, Toader MUNTEANU, Grigore FETECĂU and Olimpia GROZAVU, Source: Journal of Energy and Power Engineering 6 (2012) 1527-1535

“Improving Micro-Grid Power Quality Using Three-Phase Four-Wire Active Power Conditioners”, Autor(s):Ciprian BĂLĂNUȚĂ, Ionel VECHIU, Gelu GURGUIATU , Source:Proceedings of the 16th International Conference on System Theory, Control and Computing Joint Conference SINTES 16, SACCS 12, SIMSIS 16, ISBN 978-606-8348-48-3, 12 - 14 October 2012, Sinaia, Romania

„Three-Phase Four-Wire Active Power Conditioners for Weak Grids”, Autor(s):Ionel VECHIU, Ciprian BĂLĂNUȚĂ and Gelu GURGUIATU, Source:2012 International Conference on Power Science and Engineering ICPSE 2012 Hong Kong. December 29-30, 2012, publicata in: IJCEE, International Journal of Computer and Electrical Engineering, Volume 5, n°2, Pages 173-178, (April 2013), ISSN: 1793-8163.

. 7. Nicolau Viorel – Membru al echipei de cercetare, 50 ani, Conf.dr.ing. in cadrul Departamentului de Electronica si Telecomunicatii, Universitatea “Dunarea de Jos” din Gala-ti, a publicat peste 70 de lucrari stiintifice (31 prim sau unic autor), din care 17 indexate ISI si 25 in BDI. A participat la 15 granturi/contracte de cercetare, din care la 7 in calitate de direc-tor sau responsabil stiintific. Este membru in mai multe societati profesionale de prestigiu: IEEE din 1997 (Computational Intelligence Society, Signal Processing Society, Robotics and Automation Society, Microwave Theory and Techniques Society), European Society for Computer Simulation (SCS), Romanian Society of Automation and Technical Informatics (SRAIT). Consider ca experienta dobandita permite implicarea in implementarea acestui proiect, pentru sisteme de achizitii, prelucrarea semnalelor si comunicatii de date. Lista celor mai importante trei publicatii:

Title: Estimation Aspects of Signal Spectral Components Using Neural Networks. Au-thors: V. Nicolau, M. Andrei. Source: 5th IEEE International Workshop on Soft Computing Applications (IEEE-SOFA 2012), 22-24 Aug 2012, Szeged, Hungary. Book Series: Ad-vances in Intelligent Systems and Computing, Book: Soft Computing Applications, vol. 195, pp. 521-530, Springer-Verlag Berlin/Heidelberg, Germany, ISBN 978-3-642-33940-0 (Print), ISBN 978-3-642-33941-7 (Online).

Title: On Image Transmission in MIMO Communication Channels using Alamouti Space-Time Code. Authors: M. Andrei, V. Nicolau. Source: 2012 Annals of “Dunarea de

24/44

Jos” Univ. of Galati, Fascicle III, pp.13-18, 2012, “Dunarea de Jos” University of Galati, ISSN 1221-454X.

Title: Modelling Aspects of a GSM Network in Galati Area for Intercellular Handover Con-trol. Authors: V. Nicolau, G. Huiban, C. Miholca. Source: The Second International Sym-posium on Electrical and Electronics Engineering (ISEEE 2008), pp. 54-57, Galati, Ro-mania, Ed. Galati University Press (GUP), cod CNCSIS 281, ISSN 1844-8054.

8. Ioan Şuşnea este nascut in 1955, de profesie inginer electronist, cu o experienta

de peste 25 de ani in domeniul eletcronicii si automatizarilor industriale. In aceasta perioada a participat, sau a coordonat numeroase proiecte pentru elaborarea unor solutii inovatoare pentru probleme tehnice formulate de mari agenti economici, cum ar fi Arcelor Mittal Galati, sau Electrica S.A. Din 2008 activeaza ca sef de lucrari la Facultatea de Automatica, Calculatoare, Inginerie Electrica si Electronica din Universitatea Dunarea de Jos, din Galati, unde sustine cursuri de Proiectarea Sistemelor cu Microprocesoare si Comunicatii de Date in Sisteme Distribuite, iar din 2010 este doctor in ingineria sistemelor, cu o teza despre conducerea distribuita a robotilor mobili, Este autor sau coautor a trei carti, cinci cereri de brevet de inventie inregistrate la OSIM si a peste 20 de articole stiintifice, majoritatea in reviste sau in volumele unor conferinte internationale indexate ISI Lista lucrarilor relevante in domeniul proiectului:

Susnea I. Mitescu M. Microcontrollers in practice ISBN: 3540253017, Springer Verlag, New York, Heidelberg, 2005

Ioan Susnea, “Distributed Neural Networks Microcontroller Implementation and Applica-tions”, Studies in Informatics and Control, ISSN 1220-1766, vol. 21 (2), pp. 165-172

Ioan Susnea, Grigore Vasiliu, Sistem de reglare a temperaturii in cladiri „(Temperature Control System for Buildings”, National Patent Office OSIM Application number A/01074/28.10.2011

In 2012, Dr. Ioan Susnea a fost desemnat Winner of Innocentive challenge #9932987 “Describe Large-Scale Uses for Human-Machine Teamwork”

B.Structura echipei de cercetare a partenerului P1-TNE

1. LUCA Laurențiu, 42 ani, Inginer automatist, Doctorand, Responsabil Dezvoltare Software, TeamNet Engineering Sucursala Galați In cadrul colectivului Cercetare-Dezvoltare al firmei TeamNet Engineering, am participat la coordonarea si realizarea proiectelor de cercetare, automatizare, software specific de aplicație, implementare si punere in funcțiune – proiecte pe care firma TeamNet Engineering le are cu parteneri societati comerciale.Am colaborat la realizarea de granturi in calitate de membru in echipa de cercetare la competiții si programe din cadrul ANCS si MCT.În cadrul activităţii profesionale desfăşurate, am parti-cipat la dezvoltarea de soluții cu aplicarea tehnicilor de control automat în cazul a diverse tipuri de procese tehnologice. Toate aceste participări au vizat implementarea pe procese reale a tehnicilor de modelare, estimare şi conducere automată. Pentru realizarea tezei de doctorat studiez metode avansate de control pentru procesele biotehnologice. Consider că experienţa dobândită în cadrul acestor proiecte si cercetarile pentru elaborarea tezei de doc-toratîmi permit implicarea în implementarea tehnicilor de control automat în aplicaţia propusă din cadrul acestui proiect. Publicații:

Robust control of the Biological Westwather Treatment Process, Autori: A. Chirosca, L. Luca, G. Ifrim, S. Caraman, Conferinta ICSTCC 2013 -Sinaia

2. Leanca Marius, 32 ani, Inginer Automatist, TeamNet Engineering Sucursala Galati.In cadrul colectivului Cercetare-Dezvoltare al firmei TeamNet Engineering, am participat la realizarea proiectelor de cercetare, automatizare, software specific de aplicatie, implementare si punere in functiune – proiecte pe care firma TeamNet Engineering le are cu parteneri societati comerciale.Am colaborat la realizarea de granturi, in calitate de membru in echipa de cercetare la competitii si programe din cadrul ANCS si MCT care au vizat imple-mentarea pe procese reale a tehnicilor de modelare, estimare şi conducere automată. Astfel,

25/44

am participat la implementarea de aplicaţii de control automat pentru următoarele tipuri de aplicaţii reale:instalaţie mobilă de tratare a apei si bioremediere. Consider că experienţa do-bândită în cadrul acestor proiecte, îmi permite implicarea în implementarea tehnicilor de con-trol automat în aplicţia propusă în cadrul acestui proiect. Experiența profesională:

Sistem Informatic si de automatizare pentru managementul si conducerea procesului de fabricatie a benzilor laminate la rece - INFOLAM (contract realizat în cadrul unei colaborări cu Ministerul Cercetării si Tehnologiei Bucuresti) (2008 - 2011)

Tehnologii avansate si ecologice de realizare a materialelor de protectie pentru imbunatatirea rezistentei la coroziune- ECOVER (contract realizat în cadrul unei colaborări cu Ministerul Cercetării si Tehnologiei Bucuresti) (2008-2010).

3. ZANET Mitrita, 43 ani, inginer automatist, manager proiectareTeamNet Engineering

Sucursala Galati .In cadrul colectivului Cercetare-Dezvoltare al firmei TeamNet Engineering, am participat la proiectarea, asistenta tehnica si supervizare realizarii proiectelor de cercetare, a proiectelor electrice si de automatizare, aplicatii software, implementare si punere in functiune – proiecte pe care firma TeamNet Engineering le are cu parteneri societati comerciale.Am colaborat la realizarea de granturi, in calitate de membru in echipa de cercetare la competitii si programe din cadrul ANCS si MCT. Toate aceste participări au vizat implementarea algoritmilor si a modelelor teoretice pe procese reale prin tehnici de mo-delare, estimare şi conducere automată. Experiența profesională:

Sistem Informatic si de automatizare pentru managementul si conducerea procesului de fabricatie a benzilor laminate la rece - INFOLAM (contract realizat în cadrul unei colaborări cu Ministerul Cercetării si Tehnologiei Bucuresti) (2008 - 2011)

Tehnologii avansate si ecologice de realizare a materialelor de protectie pentru imbunatatirea rezistentei la coroziune- ECOVER (contract realizat în cadrul unei colaborări cu Ministerul Cercetării si Tehnologiei Bucuresti) (2008-2010)

Cresterea performantelor energetice si functionale in sisteme de conversie a energiei CESCE(proiect CEEx 2006 în colaborare cu UDJG si Universitatea Gh. Asachi Iasi)

C.Structura echipei de cercetare a partenerului P2-UPB

1.Prof.NĂVRĂPESCU Valentin, doctor inginer ,54 de ani, decan al Facultatii de Inginerie electrică a Universitatii POLITEHNICA din București. A inceput cariera ca inginer stagiar la IAEI Între anii 1984- 1986a activat ca inginer la Automatica București în proiectarea, punerea în funcțiune și întreținerea aplicațiilor industrial automatizate bazate pe automate programabile și roboți industriali. Intre anii 1987-1990 a lucrat in cercetare la ICPE București. Din 1990 este cadru didactic la Universitatea POLITEHNICA din București, Facultatea de Inginerie Electrică unde preda Programmable Logic Controllers. A scris mai mult de 100 de cărți și lucrări științifice si a participat la peste 30 de proiecte de cercetare. Lista lucrari stiintifice:

Remote monitoring of a permanent magnet synchronous motor using android devices, Author(s) Cristian RECOŞEANU, Anca-Simona DEACONU, Aurel-Ionuţ CHIRILĂ, Valentin NĂVRĂPESCU, Ioan-Dragoş DEACONU, Constantin GHIŢĂ Source: U.P.B. Scientific Bulletin, Series C – Electrical Engineering and Computer Science, Volume 75, Iss. 2, ISSN 2286-3540, pg. 205-220, March-April, 2013.

Designing the control of an electrical drive using petri nets, Author(s): Valentin NĂVRĂPESCU, Mircea POPESCU, Ioan – Dragoş DEACONU and Aurel – Ionuţ CHIRILĂ, The 7TH International Symposium On Advanced Topics in Electrical Engineering (ATEE 2011), Bucureşti, România, Ed. Politehnica Press, IEEE Catalog Number CFP1114P-CDR, ISSN 2068-7966, pg. 441-444, Paper P1-15, May 12-14, 2011

Computation methods for space harmonic effects on single-phase induction motor performance,Author(s): Valentin NĂVRĂPESCU, Mircea POPESCU, Aurel – Ionuţ CHIRILĂ,

26/44

Ioan – Dragoş DEACONU and Constantin GHIŢĂ Rev. Roum. Sci. Techn.– Électrotechn. et Énerg., 55, No 3, Juillet-Septembre, ISSN 0035-4066, pg. 278-288, Bucureşti, 2010

2. Sef lucrari Ioan-Dragoş DEACONU, Dr.inginer din 2010 are 32 de ani in prezent este

prodecan al facultatii de Inginerie Electrica din Universitatea Politehnica Bucuresti si director al laboratorului de microcontolere si automate programabile.A fost membru în mai multe proiecte de cercetare naționale și internaționale precum ELETAD 267322/15.04.2011 - SP1-JTI-CS-2009-02-GRC-03-001(FP7), FUSTOCAT, 132/02.10.2006. A publicat peste 50 de lucrari stiintifice. El este un membru IEEE din 2006. Are competențe dezvoltate în timpul perioadei sale ca reprezentant al serviciului clienți la o companie de servicii bine-cunoscuta internaționala de telefonie mobila si comunicare. Lista lucrarilor stiintifice:

Permanent Magnet Synchronous Motor Thermal Analysis, Source: Power Electronics, Machines and Drives Conference (PEMD 2012), Bristol, UK, IEEE Catalog Number CFP1114P-CDR, ISBN 978-1-84919-616-1, ISSN 0537-9989, March 27-29, 2012

Development of a DC test network for monitoring power transfer Author(s) :Albu, M (Albu, Mihaela); Kyriakides, E ; Nicolaou, G Chicco, G; Chirila, AI ; Deaconu D, Source: 26th IEEE International Instrumentation and Measurement Technology Conference , Singapore, 2009ISSN: 1091-5281

Studies on a LV DC network, Author(s,Deaconu Dragos; Chirila, Aurel; Albu, Mihaela; et al.Source: European Conference on Power Electronics and Applications ,Aalborg, DENMARK 2007,VOLS 1-10 Pages: 2433-2439ISBN:978-90-75815-11-5.

3. Prof.ConstantinGHIȚĂ, Profesor universitar (1993), doctor inginer este nascut in

1945. Are o experiență intensivă în mașini electrice activand in acest domeniu de peste 40 de ani. A fost membru in peste 30 de proiecte de cercetare din care director a 4 granturi de cercetare. Lucrari stiintifice:

On the Model of a Hybrid Step Motor, Author(s) Chirila, Aurel-Ionut; Deaconu, Ioan-Dragos; Navrapescu, Valentin Ghita C IEEE International Symposium on Industrial Electronics (ISIE'08), Cambridge, UK , ISBN 978-1-4244-1666-0, 2008, Pag. 1046-1051

Remote monitoring of a permanent magnet synchronous motor using android devices, Author(s) Cristian RECOŞEANU, Anca-Simona DEACONU, Aurel-Ionuţ CHIRILĂ, Valentin NĂVRĂPESCU, Ioan-Dragoş DEACONU, Constantin GHIŢĂ Source: U.P.B. Scientific Bulletin, Volume 75, Iss. 2, ISSN 2286-3540, pg. 205-220, March-April, 2013.

Aeolian Synchronous Generator with Conical Rotor Author(s): Ghita Constantin ; Trifu, Ion Source: Conference: 7th International Symposium on Advanced Topics in Electrical Engineering (ATEE)Bucharest, ROMANIA MAY 12-14, 2011 ISSN: 1843-8571

Brevete :

RO - 115039 B1/29.10.1999 “Driving mechanism for the rotational movement of cranes and excavators with continuous speed control”,

RO113905-B/ 30.11.1998 “Multi-channel portable digital temperature meter incorporating thermocouples has eight copper constantan thermocouples and an electric timer and channel selector assembly.

3.5 COMPLEMENTARITĂȚI ȘI SINERGII ÎN CADRUL CONSORȚIULUI

Sistemul energetic aflat într-un proces accelerat de schimbare se sprijină pe o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii tehnologiilor TIC. Forța motrica esențiala pentru a realiza acest obiectiv este interactiunea dintre cercetare, educație și inovare, ansamblul lor fiind denumit „triunghiul cunoașterii”. In acest triunghi al cunoasterii instituțiile de învățământ superior trebuie sa realizeze o stimulare a inovarii prin oferirea de cunostinte, competențe și atitudini specifice acesteia. Dezvoltarea societatii va fi posibila numai prin crearea unei culturi antreprenoriale, care este esențială pentru valorificarea cercetării și inovării, pentru crearea de întreprinderi noi și introducerea efectivă pe piață a inovărilor în sectoare cu un puternic

27/44

potențial de creștere. Un astfel de obiectiv se poate realiza numai prin intermediul comunităților de cunoaștere și inovare care sunt parteneriate puternic integrate, ce reunesc pe termen lung, în jurul provocărilor societale specifice, universități, întreprinderi și alți actori de excelență din domeniul inovării. Coordonatorul UDJG si partenerul P2-UPB au o lunga traditie a colaborarii in proiecte de cercetare nationale in domeniul energiilor regenerabile din cadrul Programelor :

CEEX:Proiectul nr 168/P1/2006- SISTEOL Cercetări privind interconectarea subansamblelor unui sistem de conversie eolian – electrică a energiei, în scopul creşterii eficienţei, pentru o aplicaţie specifică, Proiectul nr 239/P3/2006 Sisteme autonome avansate de producere a energiei electrice şi termice utilizând biogazul ca sursă regenerabilă, Proiectul nr 285/P4/2006 PROMEDIU- Modele matematice şi soluţii de proiectare integrată a maşinilor electrice în scopul utilizării raţionale a resurselor naturale şi artificiale;

PNCDI-2: Proiectul nr 21063/18.09.2007- Sisteme autonome de generare a energiei prin trigenerare utilizand combustibili ecologici.

Toate aceste proiecte au condus la definirea si crearea de „prosumeri” in infrastructura de cercetare a celor doua universitati. Experienta acumulata in aceste proiecte, cooperarea între infrastructurile de cercetare ale celor doua universitati și activitățile de punere în aplicare a celei mai ambitioase initiative europene si anume crearea de Smart Griduri constituie un prin argument al valorii adaugate a colaborarii intre parteneri. Experienta UPB in utilizarea energiei vantului, combinata cu experienta UDJG in folosirea energiei solare si a cogenerarii poate fi utilizata in definirea caracteristicilor si performantelor elementelor componente ale Smart Gridului experimental. Punerea în aplicare a prezentei propuneri de proiect va urmări o abordare integratoare interdisciplinara orientată pe trei directii: a realizarii retelei energetice experimentale (UDJG), a comunicarii intre actorii retelei (UPB) si a solutiilor software de comanda control (TNE), in interesul partenerului P1-TNE, care are o ambiție puternică de a se dezvolta, crește și internaționaliza. Acesta colaborare între cele doua universitati in conformitate cu nevoile partenerului industrial (axat in special pe solutii software) de crestere a competentei complementare in domeniul gestionarii energiei , poate aduce beneficii potențiale clare pentru Partenerul P1-TNE in crearea a noi lanțuri valorice industriale. Caracterul interdisciplinar și deschis intre partenerii implicati in proiect este caracterizat prin: implementarea noilor tehnologii de producere a energiei electrice la nivel de consumator; infrastructură de comunicare digitală bidirecțională integrata în rețeaua de energie electrică ; gestionarea interacțiunilor dintre furnizori și clienți pe partea informationala respectiv transportul, gestionarea și comercializarea fluxului energetic. Caracterul deschis este completat de Real Web acces, prin monitorizarea, controlul și operarea rețelei experimentale în condiții normale și de urgență, pentru toti potentialii utilizatori si beneficiari. În plus, sinergiile între rețelele inteligente și rețelele de telecomunicații vor fi maximizate pentru a accelera introducerea de servicii energetice inteligente, inclusiv noile mijloace de stocare a energiei (tehnologia hidrogenului) si vor oferi flexibilitatea necesară între producție și cerere. Sinergiile dintre reţelele de electricitate şi cele de telecomunicaţii sunt cele mai promiţătoare moduri de creare a retelelor inteligente in sporirea flexibilitatii cererii de energie electrică, iar imbunătățirea tehnologiilor TIC va oferi clienților instrumentele de automatizare necesare. Prezentul parteneriat consolideaza si totodata deschide cai de colaborare viitoare intre entitatile implicate in acest proiect si ofera cadrul general ce faciliteaza alinierea și sinergiile între instrumentele și politicile de cercetare și inovare in domeniul energiei.

28/44

4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI 4.1 PLAN DE LUCRU, LIVRABILE ȘI ÎNCĂRCAREA PER PARTENER

Planul de lucru propus in acest proiect se compune din sase pachete. In prima etapa se vor analiza sistemele de microgenerare ale prosumerilor , modalitatile de conectare la reteaua de joasa tensiune , caracteristicile tehnice ce trebuie impuse pentru conectare (calitatea energiei), la reteaua de joasa tensiune, si posibilitatile de comanda , control si comunicatie. In baza acestei analize se va elabora o metodologie de conectare la retea si specificatia tehnica a noilor echipamente ce vor fi achizitionate.Planul de lucru apoi se divide in trei pachete : reali-zarea fizica a retelei energetice experimentale, elaborarea soft –urilor pentru managementul energiei si dezvoltarea sistemului de comunicații. Rezultatele activitatilor din aceste pachete de lucru vor fi integrate in pachetul cinci pentru validarea Smart Grid-ului experimental prin testarea comportarii retelei inteligente la deciziile operationale precum: comportamentul consumatorilor/ prosumerilor privind energia consumata/produsa ; decizii ale operatorului de echilibrare a fazelor, de stocare a energiei producatorului independent de energie regenerabila sau injectie in retea, de izolarea a defectelor si informationale precum calitatea energiei, factura , informarea consumatorului , pretul energiei, consumul zilnic ,saptamanal etc. In ultimul pachet de lucru se face diseminarea rezultatelor cercetarii catre organismele de reglementare (ANRE, DSO, etc) si publicului larg pentru informarea si constientizarea facilitatilor Smart Gridurilor.

LISTA PACHETELOR DE LUCRU

Pachet de lucru

Nr10 Titlu pachet de lucru

Coordonator pachet de

lucru11

Person/

month12

Lună începere

13

Lună finalizare

14

1 Analiza de scenarii privind conectarea prosumerilor in reteaua de joasa tensiune pentru Smart Grid-ul experi-mental

UDJG 10.8 1 5

2 Realizarea fizica a retelei en-ergetice experimentale

UDJG 22 3 12

3 Elaborarea soft –urilor pentru managementul energiei

TNE 45 5 15

4 Dezvoltarea sistemului de comunicații

UPB 16 5 15

5 Implementarea si validarea Smart grid-ului experimental

UDJG 32.4 14 20

6 Diseminarea informatiei privind Smart Grid-ul

UDJG 5.2 5 24

TOTAL 131.4

10 Număr pachet de lcuru: WP 1 – WP n. 11Numărul partenerului care coordonează pachetul de lucru 12 Numărul total de person-months alocat fiecărui pachet de lucru. 13 Data relativă de începere a activităților din cadrul unui pachet de lucru specific, luna1 marcând data

de începere a proiectului, iar toate celelalte date de pornire fiind relative la aceasta. 14 Data relativă de sfârșit a activităților din cadrul unui pachet de lucru specific, luna1 marcând data de

începere a proiectului, iar toate celelalte date de sfârșit fiind relative la aceasta.

29/44

DESCRIEREA PACHETELOR DE LUCRU

Nr. WP 1

Titlu WP Analiza de scenarii privind conectarea prosumerilor in reteaua de joasa ten-siune pentru Smart Grid-ul experimental

Coordonator WP UDJG

Parteneri implicați

CO P1 P2 P3 Pn Total

Person-months 5.2 3.2 2.4 10.8

Lună începere 1

Lună finalizare 5

Obiective

Analize ale nivelului minim de putere,a calitatii energiei si caracterizarea diversitatii de surse regenerabile si sisteme de microgenerare ale prosumerilor care pot fi conectate la o retea de joasa tensiune. De asemenea vor fi determinati parametrii tehnici si de performanta ai sistemelor de microgenerare ale prosumerilor pentru conectarea la reteaua inteligenta. In final se va elabora caietul de sarcini pentru achizitia elementelor componente (hard) ale retelei fizice si informationale. Obiective specifice:

Integrarea de sisteme de microgenerare, stocare de energie si tehnologii de gestionarea cererii la nivel local (O2,O3,O4);

Strategii de control personalizate si optimizate pentru sistemele integrate (O13.O14)

Descrierea activităților și rolul participanților

Task 1.1 Analiza topologiilor reprezentative de conectare a surselor regenerabile la prosumer Task Leader: UDJG Partneri: P1-TNE, P2 –UPB O analiza stabilita in comun pentru configurarea prosumerilor (monofazati sau trifazati intr-o retea de joasa tensiune) si topologii de conectare si gestionarea energiei. De asemenea vor fi determinati si pa-rametrii tehnici si de performanta (calitatea energiei) pentru sistemele de microgenerare ale prosumeri-lor. In baza acestei analize se vor elabora conditiile tehnice ce trebuiesc indeplinite de sistemele de mi-crogenerare ale prosumerilor pentru conectarea la retea si metodologia de conectare a lor. Task 1.2 Studii si analize privind conversia energiei, monitorizatea, controlul si sistemele de comunicatii in Smart Grid Task Leader: UDJG pentru conversia si monitorizarea energiei Partneri: P1-TNE pentru control, P2 –UPB pentru sisteme de comunicatii Coordonatorul studiaza si analizeaza elementele componente din punct de vedere al eficientei conversiei, al functionarii si al adaptarii parametrilor tehnici la utilizare rezidentiala pentru sistemele eoliene,fotovoltaice, electrolizor,stocarea enerhiei in hidrogen si pila de combustie. Partenerul P1 studiaza si analizeaza monitorizarea si controlul pentru fiecare componenta a sistemului. Partenerul P2 studiaza si analizeaza sistemele de comunicatie dintre componente. Task 1.3 Elaborarea arhitecturii de contorizare inteligentă pentru Smart Grid-ul experimental Task Leader: UDJG Partneri: P1-TNE , P2-UPB Aceasta sarcina este impartita in 3 parti diferite care vor aduce delivrabile diferite : (1) calitatea energiei (UDJG), (2) ICT bazat pe referinte de surse de energii regenerabile, tehnologii si sisteme de control (P1) si (3) sisteme de comunicatii dintre prosumer si DSO (P2). Pentru energie sarcina va fi de a analiza im-pactul pe care sistemele de microgenerare il vor avea asupra calitatii energiei in retea si analiza con-toarelor inteligente bidirectionale care vor fi instalate in retea. Pentru ICT sarcina va fi de a elabora tehnologiile si formatele de date ce vor permite o comunicare bidirectionala la distanta.

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

D 1.1 Metodologie pentru conectarea prosumerilor in reteaua de joasa tensiune [luna 5] D 1.2 Specificatii tehnice pentru elementele componente ale Smart Gridul experimental (caiet de sarcini-luna 5)

30/44

Nr. WP 2

Titlu WP Realizarea fizica a retelei energetice experimentale

Coordonator WP UDJG

Parteneri implicați

CO P1 P2 P3 Pn Total

Person-months 14.0 4.0 4.0 22

Lună începere 4

Lună finalizare 13

Obiective

Obiectivul acestei faze il reprezinta analiza din punct de vedere tehnic, economic si de piata a elementelor componente ale sistemului Smart Grid (in special panourile fotovoltaice, electrolizorul si pila de combustie) si modalitatile de stocare a energiei si de adaptare in sistemul electric cu realizarea experimentala a retelei energetice Obiective specifice (O4,O10,O11,O12)

Descrierea activităților și rolul participanților

Task 2.1 Achizitia , conectarea si instalarea echipamentelor energetice Task Leader: UDJG In cadrul acestei sarcini, toate echipamentele noi necesare pentru a implementa modelul operational, bazat pe acest concept de proiect vor fi dezvoltate. Aceasta sarcina va acorda sprijimul necesar intre-gului consortiu pentru dezvoltarea solutiilor software si de comunicatii. Task2.2 Instalarea si testarea contorizarii inteligente Task Leader: UDJG Planificarea instalarii si testarii tuturor echipmantelor necesare realizarii proiectului. Standurile experimentale aferente actorilor din reteaua inteligenta vor fi realizate in cadrul acestei activitati. Toate echipamentele vor fi instalate, conectate electric si testate in locatia proiectului de catre UDJG. Task 2.3 Testarea functionarii bidirectionale a fluxului energetic si informational in reteaua experimentala Task Leader: UDJG Partneri: P1-TNE, P2-UPB Se vor realiza impreuna cu P2 structurile hardware pentru comunicatii si cu P1 automatele programabile ce vor realiza conectarile/deconectarile, comutarile pe faze.UDJG impreuna cu partenerii P1 si P2 vor testa functionarea bidirectionala a fluxului energetic (echipamentul de masurare a energiei) si informational (comunicarea dintre echipamente) din reteaua experimentala. Aceste sisteme vor testa si masura toti parametrii energiei si compatibilitatea sistemelor de comunicatie intre echipamente. In aceasta sarcina se integreaza si solutiile din activitatile 3 si 4.

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

D 2.1 Specificatie tehnica pentru fiecare consumator/prosumer [luna 8] D 2.2 Model experimental de retea inteligenta [luna13]

Nr. WP 3

Titlu WP Elaborarea soft –urilor pentru managementul energiei

Coordonator WP TNE

Parteneri implicați

CO P1 P2 P3 Pn Total

Person-months 12 30 3 45

Lună începere 5

31/44

Lună finalizare 15

Obiective

Elaborarea de soft-uri de gestionarea energiei pentru implementarea conceptului de gestionarea energiei la nivelul consumatorilor, prosumerilor si DSO conform descrierii din proiect. Elaborarea de aplicatii software si mecanisme de gestionarea echipamentelor conectate in infrastructura contorizarii inteligente. Obiective specifice (O6,O7,O9):

Propuneri de solutii ICT

Algoritmi distribuiti si soft-uri pentru implementarea solutiilor sau politicilor alese.

Comunicare in timp real intre furnizorii de energie, DSO si consumatori/prosumeri (ex. negocierea tarifelor, integrarea cererii, calitatea energiei, etc.)

Accesul in timp real la informatii de inalta calitate asupra starii retelei la o scara relevanta si adecvata fiecarei parti interesate

Elaborarea de aplicatii software si mecanisme de gestionare a echipamentelor conectate

Descrierea activităților și rolul participanților

Task 3.1 - Elaborarea arhitecturii software de control si informare Task Leader: P1- TNE Partneri: UDJG , P2-UPB Aplicatia de control principala va fi implementata in spatiul distribuitorului. Aceasta va include toate componentele necesare pentru comanda si controlul distriburii energiei spre punctele finale, precum si statistice si rapoarte de colectare de la fiecare punct final. Task 3.2 – Elaborarea algoritmilor de comanda si control ai productiei si consumului de energie Task Leader: P1- TNE Partneri: UDJG Construirea si analiza diferitelor metode pentru a raporta potrivit consumul si/sau producerea real/a de electricitate la punctul final. Acesti algoritmi vor fi folositi de componentele punctului final pentru a raporta nivelul de folosinta si de catre softul de control de nivel inalt al distribuitorului pentru a fi decodati in sco-pul facturarii. Task 3.3 - Elaborarea de programe de analiză si creare statistici Task Leader: P1 - TNE Partneri: UDJG Motorul de folosinta si statistici va asigura ca toate rapoartele necesare sunt generate si trimise catre sistemele externe (simulator pret energie, sisteme de facturare, etc.) Task 3.4 – Elaborarea aplicatiei de management a energiei pentru consumator/prosumer Task Leader: P1 - TNE Aplicatia de gestionare a consumatorilor/prosumerilor raporteaza gradul de utilizare (bazata pe algoritmii din activitatea 3.2) catre sistemul de distributie si permite regularizarea corecta a utilizarii/productiei de energie. Task 3.5 - Elaborarea aplicatiei de management a energiei pentru operatorul sistemului de distributie Task Leader: P1 - TNE Aplicatia de gestionare a contorizarii apartinand distribuitorului asigura ghidarea corecta catre dispoziti-vele ID din punctul final si informatiile de facturare colectate de catre sistemul de facturare. Astfel se acopera golul dintre tehnologia sistemului de contorizare si tehnologia standard conventionala. Task 3.6 – Elaborarea aplicatiei pentru facturare si simulare pret energie Task Leader: P1- TNE Partneri: UDJG Sistemul de facturare asigura ca datele raportate de dispozitivele de contorizare prin aplicatia de ges-tionare a contorizarii apartinand distribuitorului sunt corecte si registrii sunt potriviti. Acesta adauga un nivel de securitate validand information raportate. Sistemul de facturare de asemenea asigura securita-tea calcularii costurilor care sunt inregistrate la un sfarsit de ciclu de facturare.

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

D3.1 Prima arhitectura ICT: Raport restrictiv. Prima versiune a cerintelor functionale si non-functionale pentru corecta implementare a softului pentru prosumer in arhitectura aleasa. Sfaturi pentru restul activitatilor ICT pentru a avea o abordare comuna si pentru a asigura intelegerea intre diferitele elemente componente in pachetul de software al prosumerilor. [luna 10] D3.2 Arhitectura finala ICT . Raport restrictiv. Versiunea finala a cerintelor functionale si non-functionale pentru implementarea corecta a softului in arhitectura aleasa. Sfaturi pentru restul activitatilor ICT pentru a avea o viziune comuna si a asigura intelegerea intre diferitele elemente componente in pachetul de

32/44

software al prosumerilor. [luna 15] D3.3 Aplicatii software pentru un control de nivel inalt. Raport restrictiv [luna 12]. D3.4 Aplicatie de gestionare a energiei (prosumer) [luna 15] D3.5 Aplicatie de gestionare a energie (distributor) [luna 15] D3.6 Convertor/Integrator de date API pentru prosumer [luna 15]

Nr. WP 4

Titlu WP Dezvoltarea sistemului de comunicații

Coordonator WP UPB

Parteneri implicați

CO P1 P2 P3 Pn Total

Person-months 3.0 6.0 7.0 16

Lună începere 5

Lună finalizare 15

Obiective

Elaborarea unui sistem eficient de comunicatii intre toate tipurile de dispozitive, aplicatii si parti interesate, implicate in producerea, distribuirea si consumul de electricitate la randul prosumerilor si DSO. Obiective specifice (O6,O8): Sistemul de comunicatie trebuie sa interconecteze cel putin urmatoare dispozitive:

Contoare de consum inteligente

Contoare/sisteme de gestionare inteligente pentru prosumeri

Aplicatii de gestionare pentru distribuitor

Simulator pret energie

Depanarea software-urilor si harware-urilor incompatibile si curatarea software-urilor si hardware-urilor de operare energetica pentru a rezolva greselile si eventualele esecuri de functionare.

Descrierea activităților și rolul participanților

Task 4.1 Elaborarea arhitecturii sistemului de comunicatii Task Leader: P2 - UPB Partneri: UDJG, Caracteristicile ICTului din acest proiect trebuie sa inceapa la nivelul de servicii noi controlate. De aceea, in aceasta activitate, senzorii si controlul, dispozitivele finale pentru a efectua ordinele generate de platforma trebuie sa fie specificate si dezvoltate, focusandu-se pe canalele asociate de comunicatie si conexiunile cu elementele controlabile instalate pentru operatiuni si achizitie de date. Cele mai potrivite optiuni pentru acest segment, in scopul de a atinge obiectivele stabilite in acest documente, sunt comunicatii seriale standar pentru sistemele automatizate, spre exemplu CAN sau Mobdus. Posibilitatile de aplicare la nivel inalt a solutiilor TCP/IP vor fi de asemenea analizate. Cu privire la urmatorul nivel de comunicatii, in cadrul scopului acestei activitati (ex. printre dispozitivele de control), noi solutii trebuie avute in vedere pentru a stabilit LANul (sau macar WANul) potrivit, tinand cont de locatiile diferite care vor fi conectate. Protocoalele TCP/IP si arhitectura vor fi propuse, cu un interes special in IEC61850, standardul de top pentru automatizare interoperabila in sistemele de automatizare distribuita si Smart Griduri. Va fi necesar sa se specifice si sa se ghideze modelele si serviciile de date aplicabile din tehnologiile selectate. Proceduri in genul acesta, modele pentru alocarea in diferite protocoale, paveaza terenul pentru interoperabilitate si ajuta la indeplinirea unuia dintre scopurile din acest WP. Task 4.2 Dezvoltarea de protocoale de comunicatii intre echipamentele retelei Task Leader: P2- UPB Scopul acestei activitati este comunicarea si integrarea softului de gestionare a energiei si a dispozitivelor desemnate in activitatea anterioara, care reprezinta una dintre marile componente a arhitecturii generale si o frontiera intre diferitele nivele ale retelei, de aceea ar trebui sa suporte combinatia dintre diferite tehnologii ICT, din cauza unor posibile diferente intre caracteristicile echipamentelor instalate.

33/44

De aceea, un aspect cheie al intregii solutii care va fi luat in considerare va fi analiza nevoii de utilizare a unor dispozitive gateway (depinzand de caracteristicile controlului si senzorilor, ar putea sa contina astfel de functionalitati) si specificarea si dezvoltarea subsecvente. In afara diferentelor mentionate mai sus, aceste gateway-uri vor putea fi necesare si pentru a participa ca si puncte de legatura intre LANuri si accesul la distanta catre platforma de soft. Atfel, designul arhitecturii de comunicatie a softului de gestionare va fi parte componenta a acestei activitati, prin selectarea tehnologiilor WAN potrivite impreuna cu configurarea si documentarea subsecvente pentru reteaua finala. Datorita unor cantitati mari de date, solutii de viteza mare vor fi adoptate, care, tinand cont de scenarii si de infrastructura disponibila, ar putea fi fara fir (ex. WiMAX sau tehnologii 3G) sau cu fir (in mare BPL – Broadband over Power Lines). Protocoalele TCP/IP folosite vor fi ultimele noutati de pe piata. Cerintele inainte de date mentionate mai devreme sugereaza utilizarea unor solutii flexibile si scalabile cum ar fi serviciile web. Protocoale specifice pentru controlul la distanta al sistemele energetice, spre exemplu IEC 60870-5-104, vor fi avute in vedere si evalutate. De asemenea la un nivel mai scazut, modele abstracte pentru definirea datelor si interoperabilitate for fi definite. Task 4.3 Interfata software și depanare Task Leader: P1 -TNE Partneri: P2-UPB Softul elaborat trebuie integrat in intregul sistem ICT descris in acest Work Package. Cea mai potrivita optiune pare sa fie implementarea ca servere web, cu subsistemele corespondente care includ, spre exemplu, o baza de date si interfata web. Dupa aceea platformele vor fi disponibile online cu o arhitectu-ra stabilita in activitatea 4.2, gata sa proceseze (utilizand servicii web) cererile clientilor (ex. dispozitivele de control ale prosumerilor/consumatorilor) si pachetul de soft al DSOului care va contine datele de intrare pentru efectuare operatiunilor interne si algoritmii.

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

D4.1 ICT: senzori, control si comunicatii pentru implementarea pachetelor software. [luna 8] D4.2 Solutii ICT si sisteme integrate pentru prosumeri: Integrarea ICTului pe partea hardware pentru a implementa pachetele software ale prosumerilor [luna 15] D4.3 Solutii ICT si sisteme integrate pentru DSO : Integrarea ICTului pe partea hardware pentru a im-plementa pachetul software al DSOului [luna 15]

Nr. WP 5

Titlu WP Implementarea si validarea Smart Grid-ului experimental

Coordonator WP UDJG

Parteneri implicați

CO P1 P2 P3 Pn Total

Person-months 10.8 10.8 10.8 32.4

Lună începere 14

Lună finalizare 20

Obiective

Definirea si executarea unei implementari detaliate, programe de monitorizare si masurare a performantei energetice la fiecare nivel pentru a evalua performantele noii strategii operationale de energie la consumatori, prosumeri si DSO. Obiective specifice (O1,O4,O5,O10,O11,O12):

Aceasta sarcina va folosi simulari pentru a dezvolta o biblioteca extinsa de studii de performanta si sinteze tehnice pentru a identifica tendintele generice de performantele cu privire la desfasurarea adecvata a tehnologiilor de microgenerare si contorizare/retea inteligenta. ICTul va superviza fluxul informational intre actorii sistemului electric, va monitoriza calitatea energiei si va putea intari capacitatile de schimb in timp real, prevenirea defectelor, gestionarea bunurilor, controlul generarii si participarea cererii.

Coordonarea mai multor sisteme de operare din punctul de vedere al eficientei energetice, tinand seama de asemenea de productia de energie din cladire (energie fotovoltaica, vant, etc.)

Definirea si executarea unei desfasurari detaliate, monitorizare si program de masurare a

34/44

performantei energetice la fiecare nivel cu scopul de a evalua performanta per ansamblu.

Activitati legate de interactiunea dintre performantele tehnice, instrumentele juridice si strategiile de vanzare cu scopul de a furniza aceste informatie factorilor decizionali importanti.

Descrierea activităților și rolul participanților

Task 5.1 Implementarea soft-urilor si a echipamentelor de comunicatie in Smart Grid-ul experi-mental Task Leader: P1- TNE Partneri: P2 UPB Partenerii se vor ocupa de elaborarea unui plan de desfasurare pentru Smart Gridul experimental. Planul de desfasurare va fi determinat utilizand informatiile din Wp-urile 3 si 4, care vor defini instrumentele necesare pentru a implementa modelul de gestionare in randul prosumerilor/consumatorilor. Task 5.2 Testarea sistemului de management al energiei Task Leader: UDJG Partneri: P1- TNE, P2- UPB Programa pentru pregatire si instalarea tuturor echipamentelor pentru a efectua demonstatia va fi stabilita in aceasta activitate. Toate echipamentel vor fi primite la locatia pilot, instalate si testat managementul energiei Task 5.3 Executarea programelor de contorizare, informare și de gestionare dinamica a energiei Task Leader: -UDJG Partneri: P1- TNE, P2 -UPB In aceasta activitate se va testa comportarea retelei inteligente privind: deciziile operationale (comportamentul consumatorilor/prosumerilor privind energia consumata/produsa, decizii ale operatorului de echilibrare a fazelor, de stocare a energiei producatorului independent de energie regenerabila sau injectie in retea, de izolarea a defectelor) si informationale (calitatea energiei, factura , informarea consumatorului ,pretul energiei, consumul zilnic ,saptamanal etc.)

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

D5.1 Smart Grid prototip [luna 20] D5.2 Validarea solutiilor software [luna 20] D5.3 Analiza comparativa intre modelele de facturare a energiei. [luna 20]

Nr. WP 6

Titlu WP Diseminarea informatiei privind Smart Grid-ul

Coordonator WP UDJG

Parteneri implicați

CO P1 P2 P3 Pn Total

Person-months 3.4 0.6 1.2 5.2

Lună începere 5

Lună finalizare 24

Obiective

Obiectivul acestei faze este de a crește vizibilitatea și impactul, modelului implementat în Universita-tea"Dunărea de Jos" ,al Smart Grid experimental, pentru operatorii de energie,investitori si consumatori-cu prezenrtarea funcționalității și utilității modelului. Obiectivele specifice (O15,O16) :

Diseminarea rezultatelor științifice și tehnice ale WP1-WP5. Principalele instrumente sunt publi-cațiile științifice la conferințele de top și reviste, promovarea și organizarea de ateliere de lucru, conferințe, evenimente cu industria. Fiecare WP va avea activități specifice de diseminare iar WP6 va integra toate acestea, prin utilizarea Real Time Web acces,ca vehicul principal pentru diseminare.

Transferul de tehnologie pentru industrie prin stabilirea unor sinergii cu comunitățile industriale și academice

activități de standardizare/ certificare la organele competente(ORDA,ANRE, DSO, etc)

activități de instruire (educatie) pentru a sprijini și consolida obiectivul de diseminare va constitui

35/44

alt instrument pentru diseminarea către student prin materialele de curs si interfata Real Time web acces.

Descrierea activităților și rolul participanților

Task 6.1 Diseminarea functionalitatii si utilitatii Smart Grid-ului Task Leader: UDJG Partneri: P2-UPB, P1-TNE Diseminarea rezultatelor cercetarii organismelor de reglementare (ANRE, etc.) si publicului larg pentru informarea si constientizarea facilitatilor Smart Gridurilor. Activități de standardizare/ certificare la orga-nele competente si activități de instruire (educatie) a studentilor in special in cele doua centre universi-tare. Task 6.2 Achizitia de date pentru real time web acces Task Leader: UDJG Atat coordonatorul cat si partenerii realizeaza diseminarea informatiilor intr-un mod deschis si accesibil tuturor (open-access) prin acces web in timp real implementat in campusul UDJG. In plus informatiile sunt diseminate in cadrul targurilor, expozitiilor, evenimentelor organizate de operatorii de energie, inves-titori si mediul academic. Task 6.3 Organizare conferinte, simpozioane si relatii externe Task Leader: UDJG Partneri: P2-UPB Cele doua universitati vor participa activ la consolidarea legăturilor cu conferințele de top, dar în special cu Simpozionul International de Inginerie Electrica si Electronica (ISEEE) si ATEE ale caror Proceeding –uri sunt indexate ISI si IEEE. La sfârșitul proiectului, un atelier deschis internațional va fi organizat ca vitrina principala a rezultatelor proiectului de cercetare. Relațiile externe sunt importante să împărtășească rezultatele proiectului cu alte proiecte de cercetare, și in special cu industria, care va proiecta, produce și implementa aceste rețele.

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

D 6.1 Lucrari stiintifice =10 ( Luna 10,15,24) D 6.2 Real time web access (luna 23) D 6.3 Raport final WP6, incluzand un ghid pentru Smart Griduri (luna 24)

LISTA LIVRABILELOR

Nr. livrabil15

Denumire livrabil Nr. WP

Coord. WP

Natura livrabilului16

Nivelul de diseminare17

Data livrării18

1

D 1.1 Metodologie pentru conectarea prosumerilor in reteaua de joasa tensiune.

WP1 UDJG IS PU Luna 5

2

D 1.2 Specificatii tehnice pentru elementele com-ponente ale Smart Gri-dul experimental (caiet de sarcini )

WP1 UDJG IT PU Luna 5

15 Numărul livrabilului, în ordinea datei de livrare: D1 – Dn 16 Indicați natura livrabilului, utilizând unul din următoarele coduri: EM = Model experimental; FM= Model funcțional;P = Prototip, D = Demonstrator/ Model

demonstrativ, IT = Tehnologie inovativă, IS = Servicii inovative. 17 Indicați nivelul de diseminare, utilizând unul din următoarele coduri: PU = Public PP = Restricționat la alți participanti în program (inclusiv Autoritatea Contractantă) RE = Restricționat la un grup specificat de către consorțiu (inclusiv Autoritatea Contractantă) CO = Confidențial, numai pentru membrii consorțiului (inclusiv Autoritatea Contractantă) 18 Luna în care livrabilul va fi disponibil. Luna 1 marchează data de început a proiectului și toate datele

de livrare fiind relative la această dată.

36/44

3

D 2.1 Specificatie tehnica pentru fiecare consumator/prosumer

WP2 UDJG P PU Luna 8

4

D4.1 ICT: senzori, control si comunicatii pentru implementarea pachetelor software

WP4 UPB IT PU Luna 8

5 D3.1 Prima arhitectura ICT

WP3 TNE IS CO Luna 10

6

D 6.1 Lucrari stiintifice WP6 UDJG

,UPB

D PU Luna 10.15.24

7

D3.3 Aplicatii software pentru un control de nivel inalt

WP3 TNE IT PP Luna 12

8

D 2.2 Model experi-mental de retea inteli-genta

WP2 UDJG EM PU Luna 13

9 D3.2 Arhitectura finala ICT

WP3 TNE IT CO Luna 15

10

D3.4 Aplicatie de gestionare a energiei (prosumer)

WP3 TNE FM PU Luna 15

11

D3.5 Aplicatie de gestionare a energie (distributor)

WP3 TNE FM PU Luna 15

12

D3.6 Conver-tor/Integrator de date API pentru prosumer

WP3 TNE FM PU Luna 15

13

D4.2 Solutii ICT si sisteme integrate pentru prosumeri

WP4 UPB IS PU Luna 15

14

D4.3 Solutii ICT si sis-teme integrate pentru DSO

WP4 UPB IS PU Luna 15

15 D5.1 Smart Grid prototip

WP5 UDJG P PU Luna 20

16 D5.2 Validarea solutiilor software

WP5 TNE D PU Luna 20

17

D5.3 Analiza comparati-va intre modelele de facturare a energiei.

WP5 UDJG D PU Luna 20

18 D 6.2 Real time web access

WP6 UDJG P PU Luna 23

19

D 6.3 Raport final WP6, incluzand un ghid pentru Smart Griduri

WP6 UDJG D PU Luna 24

37/44

4.2 COORDONAREA ȘI PROGRAMUL DE LUCRU Proiectul propus ia în considerare triunghiul managementului de proiect (scop, durata

și costuri), si principalii factori care afectează proiectul (atat de risc cat si performantele preconizate).Coordonarea se bazează pe schema din figura 7, în care se ia în considerare fluxul de informații între parteneri. La nivelul entitatilor implicate se constituie un Comitet director format din managerul de proiect, responsabili de proiect si responsabili stiintifici, care are responsabilități executive și

științifice privind planificarea, directionarea si controlul resurselor, astfel incat scopul proiectului sa fie atins in conditiile restrictive impuse de resursele date. Dupa fiecare etapa a proiectului sunt prevazute reevaluari ale activitatilor si sarcinilor asumate astfel incat erorile decizionale sa fie eliminate. Monitorizarea interna coordonata de Comitetul director condus de managerul de proiect va conduce al pastrarea controlului asupra desfasurarii proiectului si

replanificarea sarcinilor. Creativitatea in realizarea retelei inteligente in prima etapă se bazează pe informare, generarea de idei și utilizarea la maxim a tehnologiilor informatice. In WP 2,3 si 4 fiecare entitate implicata isi fructifica competentele stiintifice in realizarea fizica a retelei electrice, a solutiilor software si a sistemelor de comunicatii, imbinand in WP5 rezultatele. Managerul de proiect și responsabilii de proiect la nivel de partener comunica bidirecțional în toate câmpurile de informații și asigura schimbul corect și oportun de date atat pe orizontala cat si pe verticala cu structurile ierarhice. Deciziile importante cu relevanță științifică în realizarea proiectului sunt luate prin cooperare si consens cu partenerii din cadrul consortiului pe baza de schimb de informații, dezbateri și analize. Riscuri și planuri de contingență. Este unanim recunoscut ca proiecte de rețele inteligente sunt complexe iar succesul proiectului se extinde dincolo de tradiționala abordare de atingere a scopului proiectului prin incadrarea in timp si in buget. Implementarea tehnologiilor de control dinamic pentru mentinerea echilibrului intre cerere si oferta si simetrizarea consumului/productiei in functie de semnalele de pret ale energiei si comportamentul actorilor implicati in retea presupune solutii software si de comunicatii avansate. Din punct de vedere al riscurilor in reteaua inteligenta trebuie gasita o convergență intre tehnologiile operationale (TO) și tehnologiile informationale (TI) privind vitezele de transfer ale datelor, securizarea datelor intre cele doua platforme instalate la nivel de consumator/prosumer si operatorul sistemului de distributie. Totodata, din punct de vedere al riscurilor este necesara si convergența tehnologiilor informationale cu cercetarea stiintifica a materialelor si a sistemelor de conversie a energiei, ce poate sa duca la îmbunătatirea tehnologiilor de stocare a energiei, care sunt vitale pentru Smart Grid. Un plan de urgență va fi conceput pentru realizarea retelei inteligente experimentale in cazul in care anumite convergente nu se vor materializa. Acest plan presupune reconsiderarea stocarii energiei electrice in hidrogen, urmare a reducerii finantarii proiectului in timpul derularii acestuia sau a luarii in calcul a periculozitatii tehnologiilor de stocare a hidrogenului. Managementul riscului va consta in identificarea, evaluarea și prioritizarea riscurilor, urmată de aplicarea coordonată și economică a resurselor pentru a minimiza, monitoriza și controla probabilitatea și impactul unor evenimente nefericite în realizarea proiectului.

Figura 7 Management proiect

38/44

Activitati/luni 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

1. Analiza de scenarii privind conectarea prosumerilor in reteaua de joasa tensiune pentru Smart Grid-ul experimental

1.1 Analiza de topologii reprezentative de conec-tare a surselor regenerabile la prosumer

1.2 Studii si analize privind conversia energiei, monitorizatea, controlul si sistemele de comunica-tii in Smart Grid

1.3 Proiectarea arhitecturii de contorizare inteli-gentăpentruSmart Grid-ul experimental

2. Realizarea fizica a retelei energetice experi-mentale

2.1 Achizitia, conectarea si instalarea echipamen-telor energetice

2.2 Instalarea si testarea contorizarii inteligente 2.3 Testarea functionarii bidirectionale a fluxului energetic in reteaua experimentala

3. Elaborarea software-ului pentru manage-mentul energiei la nivel de prosumer si distri-buitor

3.1 Elaborarea arhitecturii software de control si informare

3.2 Elaborarea algoritmilor de comanda si control a productiei si consumului de energie

3.3 Elaborarea de programe de analiză si creare statistici

3.4 Elaborarea aplicatiiei de management a ener-giei pentru consumator/prosumer

3.5 Elaborarea aplicatiiei de management a ener-giei pentru operatorul sistemului de distributie

3.6 Elaborarea aplicatiei pentru facturare si simu-lare pret energie

4. Dezvoltarea sistemuluide comunicații 4.1 Proiectarea arhitecturii sistemului de comuni-catii

4.2 Dezvoltarea de protocoale de comunicatii intre echipamentele retelei

4.3 Interfata software și depanare 5. Implementarea si validarea Smart grid-ului experimental

5.1 Implementarea soft-urilor si a echipamentelor de comunicatie in Smart Grid-ul experimental

5.2 Testarea sistemului de management al ener-giei

5.3 Executarea programelor de contorizare, infor-mare și de gestionare dinamica a energiei

6. Diseminarea informatiei privind Smart Grid-ul

6.1 Diseminarea functionalitatii si utilitatii Smart Grid-ului

6.2 Achizitia de date pentru Real time web ac-cess.

6.3 Organizare conferinte , simpozioane si relatii externe

39/44

4.3 INFRASTRUCTURA DE CERCETARE DISPONIBILĂ ȘI DEZVOLTAREA ULTERIOARĂ Departamentul de Automatică şi Inginerie Electrică are ca preocupare majoră

dezvoltarea sustenabilă a sistemului energetic şi eficienţa energetică. Mai mult, Departamentul de Automatică şi Inginerie Electrică gestionează, programul de master Utilizarea Eficientă a Energiei şi Surse Regenerabile de Energie. Pentru acest master, departamentul dispune de laboratoare specializate, cum ar fi: Sistem integrat de microtrigenerare cu surse regenerabile pentru conversia energiei, Surse regenerabile de energie, Calitatea energiei electrice şi eficienţa energetică a reţelelor electrice centralizate şi descentralizate, Sisteme de acţionări electrice regenerative. În laboratorul Sistem integrat de microtrigenerare cu surse regenerabile pentru conversia energiei pot fi testate părţi ale unui sistem de microtrigenerare şi rolul lor funcţional, monitorizarea parametrilor funcţionali (electrici şi termici) pentru toate elementele componente ale sistemului de microgenerare, realizarea bilanţurilor energetice, determinarea economiei de energie (PES – Primary Energy Savings) şi eficienţa energetică.În laboratorul Surse Regenerabile de Energie prevăzut cu standuri didactice se pot studia componentele unui sistem eolian, fotovoltaic şi cu celule de combustie. Se poate determina rolul funcţional al acestor componente, se testează funcţionalitatea pentru un sistem eolian, fotovoltaic, cu celule de combustie şi se analizează parametrii şi caracteristicile acestor sisteme cu surse regenerabile. Laboratorul Calitatea energiei electrice şi eficienţa energetică a reţelelor electrice centralizate şi descentralizate oferă posibilitatea de a studia parametrii de calitate ai energiei electrice în sisteme trifazate / monofazate, stocarea energiei şi bilanţul energetic.Iar în laboratorul Sisteme de acţionări electrice regenerative, se realizează studiul diferitelor sisteme electrice de acţionare, cu controlul scalar şi vectorial a comenzilor maşinilor electrice, testarea şi validarea experimentală a sistemelor de acţionare electrică. Lista echipamentelor laboratoarelor este redata in tabelele urmatoare : Tabelul nr. 1 - Lista echipamentelor laboratorului Renewable Energy Sources

Nr. crt.

Echipamente An

achi-ziție

Valoare (lei)

Determinările/încercările/procedurile

pentru care este utilizat

1 Stand integrat pentru studiul eolienelor putere

maximă 3,2 kW, ieșire 48 V,

2007 52321 Vizualizarea părților componente ale unor sistem eoliene, fotovoltaice și de microco-generare și stabilirea rolului lor funcțional; Testarea funcționalității unor sisteme eo-liene, fotovoltaice, respectiv, de microco-

generare pe componente; Determinarea parametrilor funcționali

(electrici și termici) ai sistemului integrat de microcogenerare;

Realizarea de analize energetice și exer-getice pentru sistemul de microcogene-

rare; Dezvoltarea sistemelor de stocare a

energiei.

2 Stand integrat pentru studiul conversiei fotovol-

taice

2007 82865

3 Turbină eoliană Whisper, putere maximă 1 kW,

ieșire 48 V, cu regulator de sarcină Whisper

2007 9221

4 Pilă de combustie PEM 720 W

2009 54300

5 Centrala termica 24kW si Detector de hidrogen ,

butan, metan

2010 10765

Tabelul nr. 2- Lista echipamentelor laboratorului Power quality and energy efficiency of centra-lized and decentralized networks

Nr. crt.

Echipamente1 An

achi-ziție

Valoare (lei)

Determinările/încercările/procedurile pen-tru care este utilizat

1 Stand pentru studiul ca-lității energiei

2008 13984 Studiul calității energiei în sisteme trifa-zate/monofazate

2 Panouri fotovoltaice 130 W (14 buc)

2012 24500 Utilizat atât în sistemul prosumerului

3 Acumulatori electrici (16 buc)

2011 9800 Utilizat în sistemul de stocare a energiei elec-trice

4 Invertor 48Vcc/220Vca 2011 15400 Invertoare monofazate configurate in sistem

40/44

3kVA trifazat pentru injectare de energie electrică produsă de panouri fotovoltaice în rețea

5 Invertor ON-GRID PIKo 3.0

2012 5667 Invertor ON-GRID pentru injectare de energie electrică produsă de panouri fotovoltaice în

rețea

6 Analizor trifazat de ener-gie CA - 8334

2002 11296 Analiza calității energie electrice în sistemele trifazate/monofazate

7 Calculatoare 12 buc 2010 36000 Real time web acces

Tabelul nr. 3- Lista echipamentelor laboratorului Integrated renewable energy conversion - micro-trigeneration systems

Nr. crt.

Echipamente An

achi-ziție

Valoare (lei)

Determinările/încercările/procedurile pen-tru care este utilizat

1 Sistem integrat de trige-

nerare 2011 765229

Vizualizarea părților componente ale unui sistem microtrigenerare și stabilirea rolului lor

funcțional; Testarea funcționalității unui sistem de micro-

trigenerare pe componente; Determinarea parametrilor funcționali ai sistemului integrat de microtrigenerare;

Realizarea de analize energetice și exerge-tice pentru sistemul de microtrigenerare.

2 Sistem de automatizareși

monitorizare 2011 415206

3 Sistem achiziții de date 2011 39532

4 Sistem de comandă motor

Stirling 2011 112976

5 Sistem fotovoltaic (10

buc) 1900 W 2011 64083

In realizarea retelei inteligente, conform arhitecturii prezentate, vor fi realizate standuri

pentru fiecare consumator/prosumer, pentru producatorul independent de energie regenera-bila si respectiv pentru operatorul sistemului de distributie.

Standurile pentru consumatori prosumeri vor contine doua circuite electrice monofa-zate pentru iluminat si doua circuite pentru prize. La aceste circuite vor fi conectate echipa-mentele electrocasnice (masina de spalat, frigider, congelator, TV, calculatoar –pe circuitele prizelor si respectiv lampi pe cele de iluminat). La nivelul prosumerilor or fi conectate supli-mentar sursele regenerabile monofazate. Toate aceste standuri la nivel de consuma-tor/prosumer vor fi realizate cu infrastructura existenta in laboratoarele departamentului. Aceasta infrastructura va fi updated cu smart metering ce vor fi achizitionate prin proiect.

Standul pentru producatorul independent de energie regenerabila are principial structu-ra din figura 8

Figura 8 Sistem productie/stocare energie regenerabila

Aceste standuri impreuna cu cel al producatorului independent vor fi montate in labora-

torul Renewable Energy Sourcessi vor fi conecte la transformatorul operatorului de sistem. Sistemul central al operatorului de sistem si standul aferent va fi montat in laboratorul Power

41/44

quality and energy efficiency of centralized and decentralized networks si va fi alimentat din reteaua de electricitate a facultatii pentru ca sistemul de comunicatii dintre operator si prosumeri/consumatori/producator sa poata transmite date si comenzi peste transformatorul de putere ce alimenteaza reteaua inteligenta. Sistemul fizic astfel realizat va fi completat cu sistemul de comunicatii si software 4.4 ALOCAREA RESURSEI UMANE

LISTA MEMBRILOR ECHIPEI DE CERCETARE

Nr.crt Numele si prenume Pozitie in proiect Om-luna

Cheltuieli de personal( Lei)

CO

OR

DO

NA

TO

R

1 Prof.dr.ing. Badea Nicolae Director+Cercetator 5,6 108360

2 Prof.dr.ing. Toader Munteanu

Responsabil stiintific științific+Cercetator

3,5 67725

3 Conf.dr.ing. Voncilă Ion Cercetator 3,3 63855

4 Prof.dr.ing. Caraman Sergiu Cercetator 2,5 48375

5 Sl.dr.ing Barbu Marian Cercetator 2,5 32625

6 As.dr.ing. Balanuta Ciprian Daniel

Cercetator 2,5 32625

7 Conf.dr.fiz. Ene Antoaneta Cercetator 2,5 32625

8 Ş.l..dr.ing. Gurguiatu Gelu Cercetator 2 26100

9 Ş.l.drd.ing. Maricel Oancă Ing. Doctorand 2,5 21375

10 Ş.l.drd.ing. Ion Paraschiv Ing. Doctorand 2,5 21375

11 Conf,dr,ing Nicolau Viorel Cercetator 3 39150

12 As.drd.ing.Andrei Mihaela Doctorand in electronica

si telecomunicatii 2,5 21375

13 S.l dr.ing.Susnea Ioan Cercetator 3 25650

14 Vacant 1 Masterand/doctorand 3 25650

15 Vacant 2 Masterand/doctorand dreptul european al

energiei 5,4 46170

16 Berigic Doina Economist 1,1 9405

17 Danaila Marcel Inginer, activități suport aprovizionare / tehnic

1 9190

Total 48,4 631630

1 Dr.ing. Roman Nicu

Responsabil P1 +Cercetator 3,6

69660

Part

en

er

P1

2 Luca Laurențiu

Inginer software 4,2

54810

3 Zanet Mitriță Inginer software 4,2 54810

42/44

4 Leancă Marius Inginer software 4,2 54810

5 Crăciun Mihaela Inginer software 4,2 54810

6 Prodan Florin Inginer hardware 4,2 54810

7 Vacant 1 Inginer automatică și

informatică 4 51500

8 Vacant 2 Inginer automatică și

informatică 4 51500

9 Vacant 3 Inginer automatică și

informatică 4 51500

10 Vacant 4 Inginer automatică și

informatică 4 51500

11 Vacant 5 Inginer automatică și

informatică 4 51500

12 Vacant 6 Inginer automatică și

informatică 4 51500

13 Vacant 7 Inginer automatică și

informatică 3 31500

14 Vacant 8 Inginer automatică și

informatică 3 28320

Total 54,6 712530

1

Sl.dr.ing. Chirila Aurel-Ionut

Responsabil P2 +Cercetator

3,3 63855

Part

en

er

P 2

2 Prof.dr.ing.Navrapescu Valentin

Cercetator 3 58050

3 Prof.dr.ing. Ghita Constantin Cercetator 3 58050

4 sl.dr.ing. Deaconu Dragos Cercetator 3,1 40455

5 Vacant 1 Cercetator 3 39150

6 Vacant 2 Doctorand in inginerie

electrica 4,8 41040

7 Vacant 3 Doctorand in inginerie

electrica 4,8 41040

8 Vacant 4 Masterand 3,4 28980

Total 28,4 370620

Total general 131,4 1714780

* Indicați, de asemenea, staff-ul nepermanent (poziții vacante în vederea ocupării): cercetători la doctorat și

post-doctorat, personal cu contract pe perioadă determinată, interni, etc. ** Pentru intreaga durată a proiectului.

43/44

4.5 BUGETUL PROIECTULUI ȘI ALOCAREA PE PARTENERI

* Costurile de subcontractare nu vor depăși 15% din bugetul public alocat proiectului.

Menționați/detaliați costurile de subcontractare.

Alocarea bugetului / categorie de cheltuieli (Lei)

Cheltuieli de

personal Logistică* Deplasări

Cheltuieli indirecte

Total

Coordonator (CO)

Buget public 631620 542000 12632 161063 1347315

Contribuție proprie 0 0 0 0 0

Partener 1 Buget public 409770 4550 8195 104491 527006

Contribuție proprie 302760 2450 6055 77203 388468

Partener 2 Buget public 370620 11000 7412 94508 483540

Contribuție proprie 0 0 0 0 0

Total 1714770 560000 34294 437265 2746329

44/44

5 REFERINȚE i European Commission, Smart Grid Mandate - Standardization Mandate to European Stan-dardisation Organisations (ESOs) to support European Smart Grid deployment, Brussels, March 2011, p.3. ii Aoife Brophy Haney, ToorajJamasb and Michael G. Pollitt, Smart Metering and Electricity Demand: Technology, Economics and International Experience, EPRG Working Paper, Cambridge Working Paper in Economics 0905, January 2009, p.1. iii International Energy Agency (n139), p.5 iv Ibid, p.6 v Sebastian Knab, Kai Strunz, Heiko Lehmann, Smart Grid: The Central Nervous System for Power Supply, SSRN, 2009. vi BDI initiative Internet of Energy, ICT for Energy Markets of the Future – The Energy In-dustry on the Way to the Internet Age, BDI publication No. 439, Industrie-FörderungGesellschaftmbH, Berlin, February 2010 vii NIST Framework and Roadmap for Smart Grid Interoperability Standards,Release 2.0-february 2012 viii Idem VII ix Nair, N.K.C., Zhang, L., Smart Grid: future networks for New Zealand power systems incor-porating distributed generation, Energy Policy 37, 2009, p. 3418–3427. x Dupont B, Meeus L, Belmand R, Measuring the smartness of the Electricity grid, Proceedings of the 7th International Conference on the European Energy Market (EEM), June 2010 xi Lucian TOMA, Mircea EREMIA, Constantin BULAC-“Provocări ale retelelor electrice inteligente”, IRE-RENEXPO, Bucuresti, 24 noiembrie 2010 xii http://ses.jrc.ec.europa.eu xiii ERGEG, Position Paper on Smart Grids. An ERGEG Conclusions Paper, 10 June 2010. xiv Ferraris Meters (named after the inventor, Galileo Ferraris) are the classic meters, elec-tromechanical devices based on an aluminium disk which rotates in a magnetic field. The speed of the disk is equivalent to the consumption of electricity. The rotating disk is con-nected to some gears which show the overall electricity consumed since firstly installed. xv Jorge Vasconcelos, European University Institute Robert Schuman Centre For Advanced Studies Florence School of Regulation, Survey of Regulatory and Technological Develop-ments Concerning Smart Metering in the European Union Electricity Market, Policy Papers RSCAS PP 2008/01, Italy, September 2008, p.3. xvi Idem XIII xvii European Electricity Grid Initiative (EEGI) Roadmap and Implementation Plan -25 may-2010 xviii E D S O - Foaia de parcurs 2010 – 2018 si Planul de Implementare 2010 – 2012 pentru Retele Inteligente xix http://www.addressfp7.org/ xx STAmi: Advanced Metering Interface – http://www.smartgridsprojects.eu/map.html xxi www.smartwatts.de xxii Jesse Berst-Smart grid communications: BPL spec gets the go-ahead-Mar 29, 2013- www. Smart grid.new.com xxiii Smart grid companies –www. Smart grid news -1 Jan 11, 2011 xxiv Enel System TEsts on stoRage project acronim ESTER xxv(SEC(2010) 1409 final).