Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi

Facultatea: Agricultură

Specializarea: Inginerie Economică

Anul: al III-lea

Grupa: 451

Turismul - factor de dezvoltare rurală în zona

SLĂNIC MOLDOVA

Coordonator Student

Şef lucr. dr. Radu-Adrian MORARU

2013

Introducere

Aşezămintea s-a dezvoltat datorită numeroaselor izvoare de ape minerale cu compoziţii variatedin valea Pârâului Slănic. Pe o hartă tiparită la Viena în 1856 apare numele de Pârâul Slatini,datorită faptului că străbate o regiune cu teren bogat în săruri solubile, o slatină sau sărătura. Olocalitate asemănătoare, deasemenea staţiune balneo-climaterică din ţara noastră este SlănicPrahova. Pentru a o deosebi de aceasta, localitatea a fost numită Slanic Moldova.Denumirea veche a localităţii pe la anul 1810 era de Feredeielile (Băile) Slănicului.

Pentru prima dată staţiunea apare pe harta ţării sub această denumire, în Harta administrativă a Moldovei1838-1840.La sfârşitul anilor 1888-1890, după captarea izvoarelor şi introducerea celor maimoderne instalaţii de băi, inhalaţii si pulverizaţii de pe atunci, statţunea poartă denumirea de BăileSlănic-Moldova, şi apoi, mai târziu, localitatea se numeşte Slănic Moldova.Hrisovul dat de Constantin Cehan Racoviţă la 1 ianuarie 7265 (1757) pomeneşte pentru primadată de Valea Slănic care, împreună cu Salina de la Tg. Ocna, făcea parte din moşia acestuidomnitor care a ocupat scaunul moldovei.

În anul1801, moşia a fost ţinută în arendă de de serdarulMihalache Spiridon, care era cămăraş , adică administrator de ocnă. În tim ce mergea la vânătoareel a descoperit în 20 iulie 1801 primul izvor de apă minerală. Scriitorul Wilhelm de Kotzebue scrieîn lucrarea sa “Din Moldova. Descrieri şi schiţe”, Bucureşti 1884, că:“ un vânător din cei cu adevărată patimă a vânatului , Serdarul Mihalachi Spiridon, cămăraşulocnelor de la Tg. Ocnei, gonea în anul 1801 un cerb prin valea Slănicului, nelocuită de nici unsuflet omenesc şi acoperită cu pădure seculară prin care abia-ţi puteai face drum. De-a împuşcatvânatul sau nu ,puţin ne pasă ; el căzu ostenit pe o stâncă, la picioarele sale curgea apa Slănicului.Deodată, vede ţâşnind un izvor din stâncă, apa lasă urmă gălbuie în calea sa cea scurtă până la râu.Vânătorul gustă,dintrânsa cu luare-aminte, se întoarce peste câteva minute cu o butelcă la loculdescoperit pe care îl însemnează prin ramuri de copaci. Prietenii recunosc că apa este minerală şi căîn străinătate este întrebuinţată spre tămăduirea boalelor.“

2

Calitatea curativă a izvoarelor, precum şi participarea acestora la Expoziţia cooperativă dinBucureşti şi la Expoziţia universală din Paris, în 1900, aduc Slănicului medalia de aur. Astfel,Slănic Moldova străjuieşte ca staţiune balneoclimaterică modernă pentru acele vremuri şi de atuncia fost supranumită "Perlă a Moldovei".Etimologic vorbind, trebuie să ne referim la originea şi evoluţia în timp a unei formelingvistice: cuvânt, aspect sintactic sau morfologic.Numele oraşului sugerează “sare” în limba slavonă, şi Moldova, de la zona Moldovei aşa cumeste şi Slănicul de Prahova, din Judeţul Prahova. Denumirea de Feredeielele Slănicului vine de la“feredeie” care semnifică (băi) pentru bolnavi.Staţiunea Slănic Moldova are următoarele coordonate geografice: 46° 12' 0" North, 26° 26' 0"East, altitudine de 530m. Se află în Judeţul Bacău, Romania, Europa.Căile de acces în staţiune sunt:

cu trenul

-se coboară la Târgu Ocna-Salină, de unde se iau microbuze spre staţiune pe distanţă de18 km.-de la Bucureşti la Tg. Ocna (297 km) sunt trenuri directe, altele au legătură prin Adjud,-de la Bucureşti-Mărăşeşti-Suceava se ramifică la Adjud linia secundarăAdjud-Ciceu(151km),-de la Galaţi, 182 km, de la Bacău, 111 km, din Braşov ,Cluj,şi Tg. Mureş se ajunge laTg. Ocna –Salină prin Ciceu.-

pe şosea

localitatea este tranzitată de D.N.12 B- Tg. Ocna- Slănic până la camping, D.J.116A,Slănic-Poiana Sărată, legătură cu D.N. 11.Transportul în comun se realizează cu mijloace de transport ale Societăţii S.C. Perla TurismS.R.L. ce efectuează traseele: Slănic Moldova-Bacău, Slăpnic Moldova-Tg.Neamţ, SlănicMoldova-Iaşi. Legătura între staţiune şi camping se realizează cu minicare vara.Nu trebuie să uităm că Bacăul dispune şi de aeroport, situat la 85 km de staţiune

3

Potenţialul turistic şi agroturistic al zonei

În centrul staţiunii, , în parc, se află un obiectiv principal, biserica, ce aminteşte de 20 iulie 1800 când s-a descoperit primul izvor de apă minerală. Construită din piatră de Slănic şi cărămidă, biserica a fost clădită pe locul fostei bisericuţe din lemn, clădită în1810 şi distrusă de bombardamente-le artileriei germane din 1916. Fostul hotel “Racoviţă” adăpostea Sanatoriul medical-balnear.Lângăsanatoriu se înalţă o altă clădire, în care era instalată Secţia de pneumoterapie numită şi azi “Inha-latorul”.

Un alt obiectiv important sunt izvoarele. Izvoarele vindecă bolile tubului digestiv şiglandele anexe şi anume: gastrite, ulcer,enterocolite, dischinezii biliare, sechele după hepatităepidemică, diabet zaharat, rinite, sinuzite cronice, bronşite, boală asmatică. Unicitatea izvoarelor 1,3, şi 4 a făcut să se obţină medalia de argint la Expoziţia Internaţională din Viena în 1889 şi în 1900 la Expoziţia universală de la Paris medalia de aur.Acestea au o valoare inestimabilă. Nu putem vorbi de gradul de conservare, căci acestor izvoare ar trebui să li se aloce mai multă atenţie şifonduri din partea consiliilor administrative judeţene.

Drumul până la izvoare este uşor accesibil,distanţa din centru staţiunii până la itvoare nu este foarte mare.Trebuie respectate cu stricteţeindicaţiile date de medic, deoarece apa minerală este utilă numai în cantităţi precise, dar poate fi nocivă atunci când nu este recomandată de medic.

Un al treilea obiectiv important este staţia de salmonicultură (păstrăvăria). Aceasta a fost înfiinţatăcu mai bine de 70 de ani în urmă de un fost proprietar al fabricii de cherestea de la Poiana Cheş-Cheş. În bazine de beton puietul este hrănit după cele mai noi tehnologii, apa este împrospătată cu jeturi puternice creind climatul de ape repezi curgătoare. Puietul este păstrăv indigen. S-a furnizat puiet pentru de peşte şi pentru popularea lacului de la Bicaz. Staţiunea de păstrăvărie produce păstrăv de consum, păstrăv curcubeu sau american care a fost adus la noi în ţară din Canada în anul1928.

Puietul este crescut cu granule de concentrate. În timpul iernii, puietul este crescut în“topliţă” pe malul pârâului, în amonte, spre Poiana Căprioarelor.Zona muntoasă Nemira-Şandru-Pasul Oituz este cunoscută în Transilvania de “Poarta Vânturilor”.La 559m altitudine, şi 1,5 km de staţiune se află Cascada Slănic. După încă 500 de m adică la 2 kmde staţiune, se poate merge la Poiana Cheşcheş. În Amonte de Slănic, la 1,2 km se poate vizitaValea Pârâului Puf şi Vârful lui Ignat, punct turistic ce

4

descoperă priveliştea Slănicului.Excursii scurte se pot face pe Muntele Cerbu, pe Muntele Dobru, la Hârja şi Poiana Sărată undeexistă şi un izvor cald. Monumentul eroilor căzuţi în războiul din 1916-1918, de la Poiana Sărată.

Excursii mai lungi se fac la Târgu Ocna, la 18 km de Slănic Moldova, unde se pot vizita Salinele.În Târgu Ocna se poate vizita Biserica Fortificată Răducanu, fosta Mânăstire întemeiată de RaduRacoviţă la 1762, şi unde se află mormântul lui Costache Negri, Muzeul oraşului cu exponatearheologice, Cultură Cucuteni, ceramică pictată cu reprezentări antropomorfe. În Saţiunea Balneo-Climaterică Târgu-Ocna , pe Vârful Măgura, se află Mausoleul ostaşilor români căzuţi în primulrăzboi mondial, unde se găseşte şi un schi, cu biserică (zidită de Domnitorul Constantin Racoviţă la1756) şi chilii de zid.

Mausolul din Vârful Cireşoaia închinat ostaşilor români ce şi-au jertfit viaţaţinând piept trupelor germane aliate cu cele austro-ungare ce voiau să treacă munţii, se poatedeasemenea vizita.La fel turiştii pot vizita Mânăstirea Casin, Rezervaţia de cervidee din ComunaScutaru. La Tescani se află “Aşezământul de cultură” George Enescu, o casă muzeu amenajată înfostul parc (epilogul Operei Oedip a fost terminat la Tescani).

Condiţii climatice

Clima este de tranziţie, o climă de zonă dealuroasă şi climat subalpin cu veri de 17,8ºC şi cu iernide - 4.2ºC.Media anuală a temperaturii este de 7,1º C. Vara este un bun refugiu pentru turişti, mai ales pentru cei care nu suportă căldurile excesiv de mari. Luna iulie este cea mai călduroasă lună, însăîncepând din luna august, temperaturile încep să scadă.

Media temperaturilor din lunile de vară estede +17ºC. Apoi, spre septembrie,octombie, începe să se răcească, se instalează ploile şi ceaţa careacoperă munţii. Iernile se instalează încet,”în Slănic ninge liniştit şi zăpada îmbracă întregul peisajcu o haină de argint sclipitoare în bătaia razelor de soare şi a lunei pline, totul părând a fi uriaşulaşa cum scria prof. M. David în lucrarea “Câteva date asupra văii şi băilor Slănic,1932”.

Presiunea atmosferică este de obicei scăzută, în medie de 750 mm. În lunile lunile aprilie-august presiunea atmosferică este de 718,1 mm, iar în septembrie-martie în general de 721,9 mm.Dacă ne referim la nebulozitate în cursul unui an, aceasta nu scade sub 10 zile pe lună.Precipitaţiile sunt abundente în lunile de primăvară-vară de 75-100 litri/m2, iar din toamnă pânăîn primăvară cantitatea de precipitaţii este de 25-50 litri/m2.

Vântul nu este chiar aşa de puternic întrucât staţiunea fiind poziţionată în depresiune, pădurile de pe culmile Suru şi Secătura îl opresc. Zilele liniştite din an sunt

5

cam în număr de 293,6 pe an.Umezeala din aer este de 69-72% în lunile calde, crescând în lunile reci de 82%. Ceaţa îşi faceapariţia mai mult înlunile reci şi iarna. Ceea ce este caracteristic staţiunilor de munte, este aerul proaspăt cu miros de cetină şi răşină şi pentru care, turiştii care iubesc muntele, îşi păstrează dacănu tot concediul, măcar câteva zile să şi le petreacă la munte.Ionii negativi de oxigen, aerul pur, dezvoltă o vegetaţie bogată.

Ape

Pârâul Slănic se adună din pârâiaşe ce izvorăsc din Muntele Şandru Mare (12 izvoare) esteconfluent cu Trotuşul când ajunge la Muntele Măgura, la sud de Oraşul Târgu Ocna, având olungime de 25 km.

Pârâul pare mic cu o albie mică, dar atunci când plouă sau se topesc zăpeziledevine impresionant, adunând în drumul său crengi, copaci. Cota în staţiune este de 488m. Pârâulare următorii afluenţi: Cheşcheşul, Pufului, Sasului, Ignat, Piatra, Tudorache, de pe partea stângă astaţiunii, şi Pescaru, Sărata, Dobru, Piscului, Cerbului, Şurei, pe partea dreaptă.Pentru a împiedica revărsarea pârâului, s-a construit un mic baraj cu un mic lac de acumulare.

Staţiunea dispune de peste 20 de izvoare minerale ce izvorăsc, de la confluenţa Slănicului cuSlănicelul (550 m altitudine) şi până la confluenţa Slănicului cu Scărişoara (480 m altitudine) “lacele 300 de scări”, o distanţă de cam 2 km. Apele au fost supuse analizelor ani la rând:1852, 1953,1957, 1965,1980, 1992, etc, de către Institutul de balneologie şi fizioterapie.Izvoarele importantesunt:-Sonda nr.2, o apă minerală bicarbonată, sodică, carbogazoasă care o găsim şi pe ValeaDoftăniţei, la 45 km de staţiune;-“izvorul 300 de scări”- apă oligo-metalică, mineralizare 197.36 mg ‰ apă folosită îndiureză-izvorul nr.1, mineralizare 8 613,55 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carboga-zoasă, slab sulfuroasă,hipertonă;-izvorul nr.1 bis, mineralizare 14 391,12 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă,hipertonă;-izvorul nr.3, mineralizare de 17 752,50 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă,hipertonă;-izvorul nr.5,izvorăşte din Piciorul Boroişului, de la o altitudine de 518 m altitudine,minera-lizare 2199,27 mg ‰, apă carbogazoasă, vitriolică, hipotonică, folosită numai în inhalaţiişi local, interzis a se folosi în cură internă.-izvorul nr.6, care izvorăşte din Muntele Pufu Mare,mineralizare de 19678,58 mg ‰, apăclorurată, bicarbonată,sodică, foarte slab sulfuroasă, hipertonă, cu concentraţie foarte mare.Se bea numai la indicaţia medicului.-izvorul nr.8, mineralizare de 12 531,20 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbo-gazoasă, hipertonă, a fost descoperit în 1882.-izvorul nr.8 bis, mineralizare 2 491,56 mg ‰ apă vitriolică, feruginoasă, slab sulfurată,carbogazoasă, hipotonă., descoperit în 1904.-izvorul nr.10, mineralizare

6

12091,27 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă,hipotonă-izvorul nr.15, mineralizare 10735,53 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbo-gazoasă, sulfuroasă,hipertonă-sonda nr.2 este izvor pur alcalin, mineralizare 4001,6 mg ‰-izvorul nr.2, poreclit “clocotişul”, denumit astfel după zgomotul degajat.-izvoarele nr.4 şi nr. 5 îşi adună apele într-un singur bazin.-izvoarele nr.7,nr.9, nr.11, nr.12 se unesc în apropierea izvorului nr.6; sunt folosite în curăexternă.

Vegetaţie şi faună

Vegetaţie

Zona Slănicului este pitorească, mai ales datorită vegetaţiei bogate. Aici întâlnim păduri aşezate peetaje: păduri de fag şi de brad dar să nu uităm şi frumoasele pajişti de subalpine.

Coniferele şimestecenii dau ochiului un contrast plăcut între verde închis şi albul metalic al frunzelor.Atât pajiştile cât şi pădurile sunt împodobite primăvara cu: garofiţe, ciuboţica cucului, brânduşe,toporaşi, viorele, clopoţei, ciuperci, papucul doamnei.

Una dintre plantele ocrotite de lege, o plantărară cu flori albe, creşte pe stâncile zonei, sau în crăpături. Lumânărica creştre la marginile pădurilor, săgeate-apei pe malul apei.

La băile ce se fac în afecţiuni ale sistemului nervos sefolosesc tufele de izmă şi plantele medicinale aromatice.Pădurile de conifere sunt formate din brad şi molid. La înălţimi mai mari de 1500m vegetaţiaeste formată din plante târâtoare şi lemnoase, arbuşti: ienuperi, afine, merişori de munte.

Fauna

Vieţuitoarele specifice zonei sunt urşi, lupi, vulpi, mistreţi, veveriţe, iar exemplar rar este râsul,denumit şi “pantera Carpaţilor”, un animal ocrotit de lege.

Muntele Cerbu îşi trage denumirea de lacerbii care erau în zonă şi care sunt din ce în ce mai rari. Îi gasim în rezervaţia de la Scutaru, undeeste şi Mânăstirea Caşin.Păsările înveselesc atmosfera. În păduri cresc cocoşul de munte, găinuşa de alun. În locurile umede apar vipere, guşteri şi şopârle de munte. Apele sunt populate de păstrăvi, lipanul.

7

Resurse turistice

Acestea sunt constituite dintr-o serie de elemente, şi anume:

a. numar de unitati destinate turismului si capacitatea lor de cazare, din care:- hoteluri 8- complexe turistice 1- pensiuni 13- cabane -- vile 4b. dotari pentru agrement (schi, patinaj, echitatie, telecabine etc)- partie schi cu teleschi 1c. obiective turistice (cetati, monumente istorice, monumente naturale, parcuri si

rezervatii etc):- cetati 1- monumente istorice 1- monumente naturale 1

- parcuri si rezervatii 1

Tipuri de turism practicate în Slanic Moldova

Fondul balnear al statiunii are un specific aparte, unic in tara si in Europa, gasindu-se pe o zona relativ restransa o multime de izvoare variate in ceea ce priveste compozitia, concentratia, complexitatea chimica si efectele terapeutice.

Statiunea Slanic Moldova dispune de importante zacaminte de ape minerale, cercetate si exploatate inca de la inceputul sec. XIX, reconfirmate de studiile din anul 1999 pentru reevaluarea rezervelor de apa minerala si bioxid de carbon mofetic, ce au evidentiat doua tipuri de zacamant hidromineral distincte din puncte de vedere hidrogeologice, hidraulice, fizico-chimice si balneo-medicale: ape minerale clorurate si bicarbonate.

*Turismul balneo-terapeutic:

Potentialul balnear al statiunii este un criteriu definitoriu, constituind elementul de baza in selectarea statiunilor, evidentiat prin natura si debitul sau capacitatea resurselor.

Existenta factorilor terapeutici naturali de cura conduce la organizarea celor trei tipuri de asistenta medicala: profilactica, curativa si recuperare functionala. Pentru staiunea Slanic Moldova potentialul il constituie calitatea apelor, inalta lor valoare terapeutica si capacitatea corespunzatoare a debitelor, apreciate ca rezerve ce imprima

8

statiunii un profil balnear, de tratament al afectiunilor digestive, ale glandelor anexe, ale aparatului respirator, boli de nutritie si metabolism.

*Turismul cultural de cunoastere si de informare este sustinut de valorile si monumentele istorice si arhitecturale ale zonei.

*Agroturismul:

Dezvolatrea turismului rural si indeosebi a agroturismului este in continua crestere deoarece zonele rurale ale statiunii dispun pe langa un cadru natural pitoresc nepoluat si de multiple variante de recreere si de un valoros potential cultural si istoric.

*Turismul ecleziastic:

Existenta bisericilor si manastirilor pe teritoriul statiunii contribuie la dezvoltarea turismului religios oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin crearea unor trasee turistice care sa puna in valoare aceste lacase de cult si spiritualitate.

Potenţialul economico-social şi dotări tehnico-edilitare

Economia

numarul total de agenti economici activi: - 79

-dezvoltare rurala:- exploatatii si suprafata cultivata 870 ha- unitati de cercetare si productie: denumirea, profilul, suprafataadministrate-nu sunt- efective de animale in gospodariile populatiei, pe specii:bovine: 2157ovine: 20050porcine: 1092pasari: 12000cabaline: 241

Învăţământul

9

a. numar de unitati de invatamant superior si profilul acestora 0b. numar de licee si colegii 0c. numar de scoli primare si gimnaziale 1d. numar de gradinite 5e. numar de elevi si de profesori:- 2005 : 40 cadre didactice, 600 elevi-2006 : 40 cadre didactice, 600 elevi- 2007: 39 cadre didactice, 594 elevi- 2008: 39 cadre didactice, 600 elevi- 2009: 40 cadre didactice, 600 elevi

Cultura

a. numar de unitati de cultura (teatre, case de cultura, camine culturale,cinematografe, biblioteci, muzee, sali de expozitie)- case de cultura 1- camine culturale -- cinematografe 1- teatre 1- biblioteci 3- muzee 1- sali de expozitie -b. numar de salariati ocupati in unitatile de cultura 52c. numar de unitati de cult (biserici, manastiri, case de rugaciune)- biserici 3- manastiri 1- case de rugaciuni 1

Sănătateaa. numar de unitati medicale si profilul acestora (spitale, policlinici, dispensare,sanatorii, statii de ambulanta etc) din care:- unitati de stat: - 2- 3 dispensar- unitati private: - 1b. numar total de cadre sanitare, din care:- medici 9- asistente 27- personal de intretinere 4

Domeniul Social

10

- ocuparea fortei de munca, nivelul somajului: numar someri: - 123- aplicarea prevederilor Legii nr.76/2002, privind sistemul asigurarilorpentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca -

- aplicarea prevederilor Legii nr.416/2001, privind venitul minimgarantat: in plata 48 de beneficiari

Analiza SWOT

Dacă creionăm Analiza SWOT a localităţii Slănic Moldova, trebuie să identificăm punctele tari şi punctele slabe, oportunităţile, şi riscurile astfel:

Punctele tari se referă la:

-Existenţa frumuseţilor naturale: păduri, pământfertil, pajişti, minerale neferoase, izvoare cu apăminerală folosite la tratarea bolilor resursefolosite în fabricarea materialelor de construcţii,care nu sunt etalate suficient,

-Dezvoltarea pomiculturii şi a pisciculturii înajutor venind reţeaua hidrografică,

-Dezvoltarea sectorului de creştere a animalelor,zona dispunând de pajişti, şi fâneţe,

-Resurse hidroenergetice

11

Oportunităţi:

-Să se atragă noi investitori,

-Crearea şi definitivarea pârtiei de schi,

-Atragerea turiştilor printr-o creştere a calităţiiserviciilor,

-Calitatea serviciilor să se reflecte şi prinmărirea perioadei de şedere a turiştilor,

-Atragerea forţei de muncă tinere,

-Alocarea de fonduri europene pentrudezvoltarea regională,-Alocarea de fonduri pentru dezvoltareastructurii de transport,cazare,

-Personalul calificat în servicii turistice este esteîn număr mare,

-Localitatea este dotată cu personal calificat înservicii turistice,

-Drumul european E85,

-Localitatea Bacău este dotată cu aeroportinternaţional, (Aeroportul Internaţional se află la86 km de Slănic Moldova),

-Infrastructura rutieră este bună,

-Jud. Bacău se află la intersecţia drumurilor careasigură legătura dintre Moldova şi Ardeal,

-Autorităţile luptă pentru atragerea de fondurieuropene pentru infrastructură,-Reabilitare forestieră prin împăduriri,

-Bacăul este un izvor de personal calificat în arteşi meserii, în pregătirea superioară a forţei demuncă,

-Consiliul Local Bacău are în plan realizareaunei Pârtii de Schi la Slănic Moldova,documentaţia tehnică deja existând,

-Peisajele zonei sunt atractive din punct devedere turistic,-existenţa izvoarelor minerale, a rezervaţiilor dinzonă,

-turismul este atractiv atât iarna cât şi vara şi ântot timpul anului,

12

-vestigiile istorice sunt un punct forte pentruturism, Clădirea Epitropiei Romanului,Complexul Emil Racoviţă şi Inhalatorul,

-Un număr tot mai mare de pensiuni, hoteluri,moteluri care au apărut în zonă crescândcapacitatea de cazare în zonă,

-Ospitalitatea personalului din turism,

-Înfrăţirea Consiliului Local Slănic Moldova cualte oraşe din Spania, Bruxelles, Luxemburg,

-Ţinerea sub control şi o bună gestionare adeşeurilor pentru protecţia mediului,

- Existenţa unor localităţi cu profil agro-turistic:Cerdac şi Cireşoaia.

-Strategia folosită pentru dezvoltarea rurală, pune pe primul loc turismul,

-Se pune accentul pe produsele tradiţionale şinaturale,

-Restructurarea şi dezvoltarea fermelor,-Universitate virtuală pentru viitor în staţiune,

-Localităţile din jur: Tg. Ocna, Poiana Sărată,Oituz, dezvoltate,

-Restaurarea mănăstirilor, a patrimoniuluiorăşenesc, a monumentelor,

-Dezvoltarea unei agriculturi ecologice,-Utilizarea Fondurilor UE pentru menţinereastandardelor de mediu,

-Proiectul “Eco Valea Muntelui” este destinatinvestiţiilor de infrastructură şi mediu şiinclude10 localităţi printre care şi SlănicMoldova.

-Rampa Ecologică Oneşti trebuie terminată în2013.

Punctele slabe se referă la:

-Nu sunt puse în valoare suficient zonele deagrement ale staţiunii,

-Există porţiuni afectate de alunecări de teren,-Există porţiuni afectate de inundaţii,

13

Riscuri:

-Oferta de turism a staţiunii nu este diversificată,

-Locurile de muncă sunt din ce în ce mai puţine,

-Rata şomajului este în creştere,

-Există porţiuni unde s-au defrişat pădurile,

-Este nevoie de strategii de dezvoltare-În prezent oferta turistică este doar pentru o componentă (de balneo-),

-Sistemul de alimentare cu apă potabilă esteînvechit, iar în unele localităţi nu există(Cerdac, Cireşoaia),

-Domeniile de sănătate şi educaţie suntînvechite,

-Traseele turistice nu sunt semnalizate,

-Nu este modernizată infrastructura rutieră,

-Criza locurilor de muncă,

-Investitorii români sunt în număr mic înstaţiune, deoarece distanţa până la municipiulBacău este destul de mare,

-Sunt multe terenuri degradate(fosta zonăminieră Dobru),

-Lipsa unor centre de consultanţă pentrulocalnicii,persoanele care vor să desfăşoareactivităţi agricole,

-Decalajul dintre calificările cerute personaluluişi cele oferite de acesta,

-Nivelul de şcolarizare al personalului este dince în ce mai scăzut,

-Piaţa muncii oferă puţine locuri de muncă,exemplu edificator, la personalul cu studiisuperioare

-Lipsa publicităţii care trebuie făcută în zonă şi în ţară, (prin centre de informare, broşuri oferitegratuit, lipsa ghidurilor culturale),

-Nu sunt promovate tradiţiile şi obiceiurileregiunii,

-Nu sunt întreţinute monumentele,

14

-Agenţii economici nu au pus accent pe practicarea sporturilor, precum şi de alocarea defonduri pentru echipamente de recreere,

-Lipsa centrelor de consultanţă pentru persoanele ce vor să investescă în turism înzonă,-Inundaţiile din ultimii ani au devastat terenuriîn zonă,

-Folosirea haotică a pietrei de gresie înconstrucţii provoacă alunecări de teren, şi odeteriorare a infrastructurii rutiere.

-Şoseaua Slănic Moldova-Poiana Sărată nu estemodernizată,administraţiile publice locale, judeţene,naţionale,

-orientările politice dau naştere la conflicte deinterese în procesul decizional la toate nivelurile(naţional,judeţea, local),

-muncitorii specializaţi migrează,

-Întrucât deşeurile se depozitează necontrolat,creşte poluarea,

-Îmbătrânirea populaţiei din staţiune,

-Migrarea populaţiei în alte judeţe,

-Deteriorarea monumentelor,

-Condiţiile climatice: verile reci, iernile cu zăpezi şi precipitaţii,

-nu există o concordanţă între dezvoltarea economică şi protejarea mediului,

-Există zone cu alunecări de teren şi care pot fifoarte uşor inundate,

-Fondurile alocate pentru întreţinerea mediului sunt puţine,

-Tinerii nu mai sunt interesaţi de cultură.

15

Analiza pensiunii Vanatorul

Resurse materiale, umane – personal

Pensiunea şi întreaga gospodărie sunt întreţinute de 15 oameni, după cum urmează:

5 lucrători în cultura plantelor

3 îngrijitori ai sectorului zootehinc

4 bucătăreasă

3 menajere

Din tot personalul, doar una bucătărese, care este şi proprietara pensiunii, are studii superioare, întrucât a urmat un curs de calificare în domeniu, toţi ceilalţi având doar studii medii.

Are un număr de 22 camere şi 1 apartament, ceea ce inseamnă o capacitate de cazare de 50 persoane pe zi:

Duble matrimoniale (2+0 paturi): 4.

Duble twin (2+0 paturi): 16

Apartament (4+0 paturi).4

De asemenea, dispune de utilaje de grădinărit: motosăpătoare Honda 6,5 cp, sistem de irigaţii, costum protecţie, echipament de fertilizat şi erbicidat.

Teren agricol şi efectivul de animale

Această pensiune agroturistică dispune de o suprafaţă totală de 2,5 ha, din care:

2 ha livadă de nuc

0,5 ha solarii cu legume

De asemenea, dispune de un efectiv de 50 păsări şi 30 iepuri.

16

Venituri şi cheltuieli

Natura

Cheltuieli

(lei)

Venituri

(lei)

Structura veniturilor

(%)Rata cheltuielilor

(%)

activităţii 0 1 0 1 0 1 0 1

Exploatare 25.000.000 26.800.000 30.480.000 31.991.000 93,00 95,00 82,02 83,77

Financiară 2.050.000 2.000.000 1.638.000 1.347.000 5,00 4,00 125,15 148,48

Extraordinară 610.000 158.780 656.000 335.000 2,00 1,00 92,99 47,40

Total 27.660.000 28.958.780 32.774.000 33.673.000 100,00 100,00 84,40 86,00

Calcularea structurii cheltuielilor

Indicatori TOTAL Sector agrozootehnic Cazare (C)

V+A C Indice Vegetal Animal Camere 2 p. Ap. 4p.

mii lei mii lei %

Suma

mii lei

Struct.

%

Suma

mii lei

Struct.

%

Indice

%

Suma

mii lei

Struct.

%

Suma

miil lei

Struct.

%

Indice

%

cheltuieli materiale 13.995 15.055 107,57 5.500 50,93 5.900 51,31 107,27 1.000 28,57 1.070 28,92 107,00

cheltuieli cu marfuri 1.800 1.960 108,89

cheltuieli cu personalul 7.750 8.780 113,29 2.200 20,37 2.550 22,17 115,91 2.050 58,57 2.180 58,92 106,34

cheltuieli cu amortizarea 805 815 101,24 600 5,55 600 5,22 100,00 100 2,86 110 2,97 110,00

cheltuieli cu tertii 2.150 1.985 92,33 1.500 13,89 1.350 11,74 90,00 150 4,29 125 3,38 83,33

cheltuieli cu impozite , taxe 2.200 2.415 109,77 1.000 9,26 1.100 9,56 110,00 200 5,71 215 5,81 107,50

Cheltuieli exploatare 28.700 31.010 108,05 10.800 100 11.500 100 106,48 3.500 100 3.700 100 105,71

cheltuieli directe 18.250 20.660 113,21 3.300 30,56 3.700 32,17 112,12 2.600 74,29 2.900 78,38 111,54

cheltuieli indirecte 10.450 10.350 99,04 7.500 69,44 7.800 67,83 104,00 900 25,71 800 21,62 88,89

cheltuieli variabile 15.855 18.915 119,30 5.700 52,78 5.900 51,3 103,51 750 21,43 800 21,62 106,67

17

cheltuieli fixe 12.845 12.095 94,16 5.100 47,22 5.600 48,7 109,80 2.750 78,57 2.900 78,38 105,45

Cheltuieli financiare 860 890 103,49 330 340 103,03 110 115 104,55

Cheltuile totale 29.560 31.900 107,92 11.130 11.840 106,38 3.610 3.815 105,68

Cifra de afaceri 34.800 37.505 107,77 16.049 17.044 106,20 3.630 3.850 106,06

Nivelul chelt. (%) 84,94 85,06 69,35 69,47 99,45 99,09

Nr.crt. Indicatori Valori %

S. agrozoo. Cazări

1. Cifra de afaceri (lei) 138.538 105.182 112,01

2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (lei) 20.500 11.572 109,19

3. Rata de eficienţă a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (%) 86,98 84,79 97,48

Fluxul de turişti

Pensiunea agroturistică a înregistrat următorul flux de turişti în anul 2010:

Luna ian. fev. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.Nr. Turişti 375 180 120 98 340 224 187 163 52 45 73 352

Un flux maxim al turiştilor a fost atins în perioada sărbătorilor de iarna, precum şi în a celor Pascale, însă şi lunile de vară au înregistrat valori acceptabile al numărului de cazări. Pe parcursul primăverii şi a toamnei, numărul de turişti a fost foarte scăzut, cu un minim de doar 45 în luna octombrie.

18

Concluzii şi recomandări

Salvarea zonei nu s-ar putea realiza decât prin promovarea turismului.Fondurile care vor fi alocateîn anii următori şi pentru care s-au

facut atâtea strategii şi proiecte în care s-au implicat administraţiile locale, judeţene etc. trebuie dirijate numai în turism.

Faptul că activitatea minieră a fost oprită şi s-au disponibilizat mulţi localnici, este nevoie de ocupare a forţei de muncă.Trebuie dezvoltată

infrastructura: sistemele de canalizare, apă, electricitate, gazul, internetul. Drumurile şi traseele turistice trebuiesc întreţinute, refăcute şoselele, şi mai

ales curăţarea zonei izvoarelor de gunoaie, o educare a localnicilor şi turiştilor în acest spirit de “menţinere a curăţeniei”.

Veniturile populaţiei sunt mici, ba chiar sunt multe familii care sunt şomeri şi trăiesc numai din închirierea de camere. Neajunsurile produc

migrarea populaţiei în alte zone ale ţării sau chiar plecarea peste hotare şi chiar destrămarea familiilor.

19