Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Administraţie şi Management Public

SIX THINKING HATS

SMURD

Bucureşti, 2013

1. Pălăria albastră

Palaria albastra este palaria pe care o poarta liderul, cel care organizeaza si monitorizeaza procesul. Acesta hotaraste ce culori trebuiesc abordate si in ce ordine, pentru a sintetiza, a trage concluzii si a formula noi directii de actiune. Pentru a analiza serviciul public SMURD utilizand metoda Six Thinking Hats, ordinea optima de abordare a palariilor este urmatoarea: palaria alba, palaria galbena, palaria neagra, palaria verde si palaria rosie.

2. Pălăria albă

Palaria alba presupune colectarea de date obiective care provin din surse sigure, verificabile, date statistice din surse autorizate.

2.1. Cadrul legal și cadrul instituțional

Conform legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma sanatatii, Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare – SMURD- sunt structuri publice integrate de interventie, fara personalitate juridica, care functioneaaza in organigrama inspectoratelor pentru situatii de urgenta, respectiv a Unitatii Speciale de Interventie in Situatii de Urgenta, avand ca operator aerian structurile de aviatie a Ministerului Administratiei si Internelor, si, dupa caz, in cadrul autoritatilor publice locale si/sau a unor spitale judetene si regionale de urgenta.

SMURD nu este si nu a functionat niciodata ca serviciu privat. Pornirea acestui serviciu a fost initiativa unei singure persoane. La aceasta s-au alaturat, in anul 1990, mai multi voluntari: studenti, medici si asistenti medicali Ulterior, in anul 1991, SMURD a inceput sa functioneze experimental in cadrul Grupului de Pompieri Militari din Judetul Mures, iar la 6 luni de la inceperea operarii experimentale a SMURD-ului in cadrul pompierilor, in urma unei evaluari a activitatii din partea unei comisii a Comandamentului Corpului Pompierilor Militari din Romania, s-a decis integrarea acestui serviciu ca o componenta in structura pompierilor. Acest mod de organizare continuă si functionează si in ziua de azi. Activitatea SMURD-ului este reglementata foarte amanuntit prin acte normative, asa cum este reglementata activitatea serviciilor de ambulanta publice si private. Actele normative includ Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006, O.U.G. nr. 126/2003 si un numar semnificativ de ordine de ministru care reglementeaza asistenta medicala de urgenta in Romania.

Introducerea asistentei medicale de urgenta in Romania s-a materializat in anul 1993, la Targu Mures, dupa o serie de incercari, prin infiintarea primei camere de reanimare la Spitalul Judetean Mures. Dupa modelul Targu Mures, s-au infiintat servicii similare la Oradea si Sibiu (1993), Cluj-Napoca (1994), continuand treptat si in orasele mari din celelalte judete, precum si in municipiul Bucuresti.

Actul normativ in baza caruia s-au infiintat SMURD, initial denumit SIAMUD, este Hotararea Guvernului 126/1993 privind unele masuri pentru reforma serviciilor medicale, iar

2

aplicarea prevederilor acesteia la nivelul structurilor Ministerului de Interne s-a realizat prin Ordinul ministrului de interne nr.458 din 04.04.1995 privind constituirea in unitatile teritoriale de pompieri a statiilor de interventie pentru asistenta medicala de urgenta si descarcerare – S.I.A.M.U.D.

SMURD a intrat în legalitate în octombrie 1996 prin Legea 121 a Corpului Pompierilor Militari; până în acea dată a funcționat ca centru național pilot. În acestă lege sunt specificate atribuțiile pompierilor militari printre care și asistența de urgență medicalizată.

În anul 2001, s-a deschis primul dispecerat integrat 112 care deserveşte Pompierii, Politia, Ambulanţa şi SMURD. Dispeceratul este finanţat de Primăria Municipiului Târgu Mureş împreună cu alte primării din judeţ şi cu Jandarmeria Română.

În anii ce au urmat, SMURD s-a extins în aproape toate judeţele ţării. În mai 2008, a luat fiinţă SMURD Bucureşti, aceasta fiind acceptarea definitivă şi irevocabilă a necesităţii acestui serviciu, dar şi a profesionalismului celor care îl deservesc.

În anul 2006 (decembrie), a luat fiinţă Fundaţia pentru SMURD, o organizaţie non-guvernamentală ce are ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care trăiesc şi muncesc în România prin sprijinirea dezvoltării sistemului integrat medical şi tehnic de urgenţă şi prim ajutor.

Principalele atributii si resposabilitati ale partilor privind asistenta medicala de urgenta au fost stabilite in Protocolul de colaborare elaborat de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul de Interne, care prevedea efectivele si mijloacele pe care urma sa le asigure fiecare dintre ministere. Statiile de interventie s-au constituit in localitati de resedinta de judet, iar dimensionarea acestora s-a realizat conform propunerilor unitatilor teritoriale subordonate Comandamentului Trupelor de Pompieri.

Cadrul legal privind cooperarea unitatilor de primire urgente- U.P.U. ale spitalelor si serviciilor de ambulanta judetene sau a municipiului Bucuresti cu structurile specializate ale unitatilor teritoriale de pompieri a fost imbunatatit continuu. Ultimul document de referinta este Protocolul privind colaborarea in domeniul asistentei medicale de urgenta prespitaliceasca si al descarcerarii nr. 9212/299 din 06.08.2002, semnat de ministrul sanatatii si ministrul de interne, care prevedea organizarea a cel putin doua structuri la fiecare judet si desfasurarea misiunilor comune pe baza conventiilor incheiate intre unitatile teritoriale din subordinea Ministerului Sanatatii si unitatile teritoriale ale Corpului Pompierilor Militari.

Aparitia Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii a solutionat multe disfunctionalitati privind organizarea si functionarea serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare, facilitand operationalizarea acestora la nivel national. In prezent, SMURD functioneaza in 35 de judete, inclusiv municipiul Bucuresti, in total existand 191 echipaje operationalizate pe ambulante tip B si 23 de echipaje pe ambulante tip C. SMURD colaboreaza cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.

3

2.2. Surse de finanțare

Conform legislatiei SMURD este un serviciu public fara personalitate juridica, deci nu are buget propriu. In cadrul SMURD lucreaza trei categorii de angajati respectiv personal medical - angajat al spitalelor pentru echipajele de terapie intensiva mobila si salvare aeriana, pompieri - angajati ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, Ministerul Administratiei si Internelor si piloti - angajati ai Unitatii Speciale de Aviatie, Ministerul Administratiei si Internelor. Mai exista si un numar mic de pompieri/paramedici angajati ai autoritatilor publice locale.

Astfel activitatea SMURD este finantata din bugetul de stat prin Ministerul Sanatatii si Ministerul Administratiei si Internelor si din donatii si sponsorizari. Unele echipaje SMURD primesc finantare din partea autoritatilor publice locale, prin plata salariilor angajatilor.Dotarea SMURD este facuta din bugetul de stat si, in unele situatii, din bugetul autoritatilor publice locale precum si din donatii si sponsorizari in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Bugetul sistemului de interventie medicala de urgenta in Romania se ridica la 220 milioane de euro pe an din Ministerul Sanatatii, la care se adauga 20 milioane de euro din Ministerul Internelor.

Sponsorizari si parteneriate SMURD: Metro Group, Vodafone Romania, Raiffeisen Bank, Loteria Romana, Rompetrol.

2.3. Infrastructura SMURD

1. Unitati mobile: - Echipaj de prim-ajutor cu capacitate de evacuare a victimei (ambulanţe tip B2 sau nave);- Echipaj de terapie intensiva mobila (ambulanţe tip C1);- Echipaj de terapie intensiva mobila nou-nascuti (ambulanţe tip C1 cu dotare specifică

transportului neonatal);- Unitati de interventii speciale si transport medicalizat (transport personal si multiple

victime ; masina de comanda; masina de suport logistic; masina de interventie rapida pentru medic de urgenta; masina de interventie rapida pentru medic de urgenta; masina interventie accidente colective si calamitati; masina de interventie accidente rutiere; barca de salvare).

2. Echipaj de salvare aeriană (ESA)3. Echipaj de ambulanta aeriană (EAA)

In prezent, SMURD detine opt elicoptere medicale. Activitatea de salvare aeriana a SMURD este una destinata salvarii pacientilor aflati in stare critica, care necesita o interventie rapida si de inalta competenta. Acest serviciu este unul public, reglementat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, functionarea si finantarea asistentei de

4

urgenta acordate cu elicopterele achizitionate de ministerul Sanatatii si repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu Mures si Ordinul ministrului administratiei si internelor si al ministrului sanatatii nr. 277/777/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 126/2003. SMURD foloseste pentru misiunile de salvare aero-medicale, elicopterul usor multifunctional Eurocopter EC 135 aflat in dotarea Unitatii Speciale de Aviatie a Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

2.4. Proiecte SMURD

Proiecte aflate in derulare :- Reabilitarea a doua ambulante de tip C in scopul cresterii capacitatii de instruire a

personalului SMURD si ISU Bucuresti;

- Campania 2013 – „Redirectioneaza 2% catre Fundatia pentru SMURD” : Conform art. 84, alin. 2 din Codul Fiscal, orice contribuabil, poate dispune directionarea a 2% din impozitul pe venit, platit statului, catre orice organizatie non-guvernamentala (asociatie, fundatie etc.) doreste. Proiecte finalizate:

- 2012 – 2013: Achizitia unui avion sanitar destinat SMURD - proiect al Fundatiei pentru SMURD, in colaborare cu Inspectoratul General de Aviatie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

- 2013: Autospeciala de Prima Interventie si Comanda din 2% - ISU-SMURD Bucuresti . Fundatia pentru SMURD sprijina, din fondurile stranse in cadrul campaniei 2% pentru SMURD, activitatea de interventie in situatii de urgenta desfasurata de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta "Dealu Spirii" al Municipiului Bucuresti, prin dotarea cu o Autospeciala de Prima Interventie si Comanda;

- 2011-2012: Achizitia a 1000 de echipamente de protectie de tip combinezon SMURD pentru medici, asistenti medicali si paramedicii din centrele SMURD.

3. Pălăria galbenăPalaria galbena presupune identificarea punctelor forte si a oportunitatilor serviciului

public analizat.

Puncte tari Oportunitati- Legislatie clara;- Existenta unei bune comunicari a

rezultatelor, a statisticilor;- Existenta unui numar mare de

specialisti, datorita carora pacientii beneficiaza de o ingrijire excelenta in

- Atragerea de fonduri, sponsorizari si donatii, pentru o modernizare si o perfectionare continua;

- Medicii și autoritățile din sistemul de sănătate lucrează la elaborarea unor protocoale de colaborare între unitățile

5

faza prespitaliceasca si in unitatile de primire a urgentelor (UPU);

- SMURD este o structura publica integrata, in cadrul careia lucreaza trei categorii de angajati ( personal medical ; pompieri- angajati ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si piloti- angajati ai Unitatii Speciale de Aviatie, Ministerul Administratiei si Internelor). Datorita acestei colaborari cu alte insitutii ale statului, este un serviciu mult mai eficient.

- Existenta unui program de training pentru perfectionarea continua a angajatilor;

- Existenta unui program de innoire a parcului de ambulante;

- Existenta unui sistem de telemedicina implementat in 40 de spitale din centrul si nordul Romaniei, ceea ce a contribuit la optimizarea modului in care sunt folosite resursele medicale, conducand la cresterea vitezei de interventie si oferind oportunitati deosebite de colaborare intre cadrele medicale;

- Aprobarea si implementarea Programul Național de Finanțare a cazurilor critice, in luna ianuarie 2013, prin care se ofera spitalelor de urgenta solutii suplimentare pentru a-si recupera cheltuielile pe care le genereaza cazurile complexe. Astfel, pacientii aflari in stare grava adusi la spitalele de urgenta vor beneficia de tratamentul corespunzator si vor fi mult mai bine ingrijiti.

- Existenta unui lider - Dr. Raed Arafat - cu o vasta experienta in domeniul medical, care se bucura de sprijinul si increderea populatiei;

- Infiintarea, in anul 2006, a Fundatiei pentru SMURD, care le procura fonduri, echipamente, masini si utilitati.

medicale și între departamentele aceleiași unități, pentru o rezolvare mai eficientă a cazurilor critice. Astfel, persoana cu traumatisme multiple va putea fi transportată de Ambulanță la spitalul care are specialiștii, aparatura și experiența potrivite cazului respectiv, evitând deci pierderi de timp și deteriorarea stării pacientului.

- Introducerea unor traininguri post-rezidențiat privind chirurgia de urgență și trauma viscerală, precum și a trainingurilor privind chirurgia de urgență pentru toți urgentiștii și ATI-știi, pentru a creste calitatea invatamantului medical romanesc;

- Disponibilitatea fondurilor europenepentru investiţii în serviciile medicale şiîn infrastructura de sănătate.

- Incheierea de parteneriate cu intreprinderi din Romania (Vodafone, Loteria Romana, Raiffeisen Bank), prin care atrag an de an investitii importante pentru modernizare si perfectionare;

- Realizarea de spoturi si campanii publicitare, pentru cresterea numarului de sponsorizari si voluntari.

- Organizarea celor șapte centre regionale de urgență – acestea vor putea oferi orice tip de servicii și vor păstra legătura cu unitățile medicale din teritoriu.

6

4. Pălăria neagrăPalaria neagra presupune identificarea punctelor slabe si a amenintarilor serviciului

public analizat.

Puncte slabe Amenintari- Subfinantarea, absenta medicamentelor,

a materialelor sanitare si a reactivilor, ceea ce diminueaza mult sansele de supravietuire a celor aflati in situatii limita. De aceea, singurul rezultat al îngrijirii adecvate în faza prespitalicească este acela că pacienţii nu mor în stradă, ci în spital.

- Rețea de urgență spitalicească organizată pe criterii de competență este inca în pregătire - încă nu există un protocol de transfer a pacientului în urgență către unitatea spitalicească cea mai potrivită pentru a-i acorda îngrijire, unitate care poate să nu fie cea mai apropiată geografic.

- Cea mai gravă problemă a sistemului medical românesc, pe termen lung, este cea a lipsei de personal, din cauza migrarii masive; cauzele migararii sunt multiple: salariul mic, condiţiile de muncă dificile.

- Motivatie intrinseca scazuta, datorita slabei capacitati de diferentiere intre persoanalul medical cu productivitate diferita;

- Dotarea cu aparatura necesara este insuficienta, din cauza lipsei investitiilor, iar aparatura existenta din spitale este învechită, comparativ cu nivelul dotărilor din alte ţări membre UE.

- Aparitia pe piata a asigurarilor private de sanatate. In acest sens, personalul profesionist reprezinta o resursa care trebuie protejata, mai ales, avand in vedere tendintele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat.

- Cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitent cu progresul si diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cresterea asteptarilor acestora si, implicit, la o crestere a cererii de servicii medicale complexe.

- Libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate.

5. Pălăria verde

Palaria verde este palaria creativitatii, a ideilor si presupune formularea unor recomandari pentru punctele slabe identificate:

7

- elaborarea unor protocoale de colaborare între unitățile medicale și între departamentele aceleiași unități, pentru o rezolvare mai eficientă a cazurilor critice. Astfel, persoana cu traumatisme multiple va fi transportată de Ambulanță la spitalul care are specialiștii, aparatura și experiența potrivite cazului respectiv, evitând pierderi de timp și deteriorarea stării pacientului.- implementarea unui program de catre Ministerul Sanatatii si Guvern prin care sa sa aloce un buget anual mai ridicat pentru SMURD. Acest lucru ar face posibila crearea mai multor unitati de primiri urgente, ceea ce ar duce la salvarea mai multor vieti omenesti.- motivarea personalului medical, in special a medicilor tineri, prin diverse pachete salariale, beneficii si creearea unor mai bune conditii de munca. Totodata, este necesara stimularea acestora prin acordarea unor salarii juste in raport cu gradul de implicare si profesionalismul acestora in realizarea meseriei.- realizarea de spoturi si campanii publicitare, care sa sensibilizeze populatia, ceea ce ar duce la cresterea numarului de sponsorizari si voluntari si, implicit, a bugetului.

6. Pălăria roșiePalaria rosie presupune o abordare subiectiva, in sensul in care ne putem exprima

parerile, sentimentele, emotiile vis-a-vis de serviciul public analizat.Din cadrul institutiilor din domeniul medical din Romania, romanii au cea mai mare

incredere in serviciile SMURD-ului. Utilizatorii SMURD-ului il descriu ca fiind “ un serviciu de urgenta esential, pe care il caracterizeaza ambitia si profesionalismul.” Este vazut ca fiind un serviciu cu oameni competenti, dedicati si foarte seriosi, care nu ar accepta niciodata “spaga”, promovata de multe ori in spitalele din Romania.

Persoanele care au utilizat acest serviciu au apreciat timpul de sosire al unei ambulante SMURD (aproximativ 6-7 minute), care este esential spre exemplu in cazurile grave, in care fiecare secunda conteaza pentru salvarea vietii unui om, cat si personalul dedicat si bine pregatit, care da dovada de fiecare data de profesionalism.

8