SISTEMUL VASCULAR SANGVIN

Sistemul circulator:- sist. cardiovascular

o cordo sist. vascular sanguin

- sist. vascular limfaticDefiniţia sist vascular sangvin → sistem inchis de tuburi prin care curge continuu sangele pompat de inimă- vase sanguine = organe alcătuite din:

- ţ. epitelial- ţ. conjunctiv- ţ. muscular- ţ. nervos

- peretele vasului are trei straturi concentrice numite tunici:- intima - la interior- media - la mijloc- adventitia - la exterior

Diferenţe artere-vene- arterele au un perete gros si un lumen rotund- venele au perete subtire si lumen ovalar, turtit si mult mai mare. !! Vasele de sânge merg împreună cu nervii → mănunchiuri vasculo-nervoase înconjurate de o atmosferă de ţesut conjunctivDiagnosticul de vas sangvin

- se observa structura tubulara- peretele este alcatuit din mai multe straturi (1-3 tunici)- lumenul este delimitat de celule endoteliale turtite- in lumen se observa elementele figurate.

STRATIGRAFIA PERETELUI VASCULAR

Intima1. endoteliu + membrana bazală (structuri mereu prezente)- celule endoteliale pe MB

- 30/10 microni- poligonale, cu axul de-a lungul vasului- nr. variabil în fcţ de diametrul vasului- nc central, alungit, heterocromatic- citoplasma – puţine organite

-microfilamente pentru contracţie-caveole, vezicule-corpi Weibel-Palade – electronodenşi, conţin F VIII al coagulării

- joncţiuni intercelulare- stranse, gap, desmozomi- formează o barieră semipermeabilă

Funcţiile celulelor endoteliale- barieră semipermeabilă- sinteză de: - colagen (II, IV, V)

- proteoglicani – pt mb bazală- roluri metabolice:

- activare: conversia angiotensinei I în II- inactivare: bradikinina, serotonina, prostaglandine, trombină → compuşi inerţi- lipoliză: radicali liberi → oxidare lipoproteine → TG

- sinteză de factori:- anticoagulanţi: prostaciclină, trombomodulină, NO (inhibă agregarea plachetară)- procoagulanţi: factor VIII (von Welebrand) în condiţii de leziune- vasoactivi: NO, prostacilcină, peptide (endotelina)

- molecule care mediază reacţia inflamatorie acută: interleukine 1, 6, 8- molecule de aderenţă celulară- produce factori de creştere pt fibroblaste şi ff musculare netede

2. strat subendotelial- ţ. conjunctiv lax cu:

- ff de colagen, elastice, de reticulină (nu există fibroblaşti)- +/- celule musculare netede dispuse longitudinal

- MB, fibrele, matricea → sintetizate de: cel endoteliale, cel musculare (prelungiri prin MB cu joncţiuni gap)

3. limitanta elastica interna (LEI)- lamă de elastină, ondulată, fenestrată- permite nutriţia (difuziune) celulelor situate în ½ internă a mediei

- dispozitia elementelor este longitudinalaFunctiile intimei

- asigura schimbul - este netrombogenica (impiedica aderarea plachetelor) prin:

- incarcarea negativa a endoteliului- secretia unor factori anti trombogeni

Media1. fibre musculare netede si/sau lamele elastice

- ff musculare netede dispuse circular / spiralat- ff de colagen / reticulină

2. limitanta elastica externa- dispozitia elementelor este circulara (spiralata) Functia mediei

- reglare a fluxului sangvin.Adventitia

1. tesut conjunctiv - ff de colagen I, ff elastice dispuse longitudinal2. fibre musculare netede (la vasele mari)3. vasa vasorum (la vasele mari)- fie provin de la arterele din jur, fie provin din acelaşi vas, ramificându-se- în cazul venelor – va da ramificaţii în toată media4. vase limfatice5. nervi ai vaselor - vasomotori

- dispozitia elementelor este in general longitudinala dar poate fi si circularaFunctiile adventiţiei

- rol mecanic (de ancorare)- rol de protectie- rol de nutritie

TIPURILE DE ŢESUT DIN VASELE SANGUINE

Epiteliu simplu pavimentos (asezat pe membrana bazala) – endoteliul- mb bazala este o componenta amorfa → are o componenta fibrilara alcatuita din colagen de tip IV sau V sintetizat de celulele endoteliale sau de fibrele musculare netede din stratul subendotelial. Tesut conjunctiv care contine:

fibre de colagen si reticulina: colagen III in medie si colagen I in adventitie. fibre elastice izolate sau dispuse in lamele groase, ondulate. fibroblasti - in adventitie

Tesut muscular neted - alcatuit din mai multe randuri de celule dispuse concentric- între celule exista jonctiuni de tip gap- fibra musculara neteda vasculara se comporta fenotipic ca un fibroblast si in caz de agresiune la nivelul peretelui vascular va raspunde ca un fibroblast, putand prolifera si capatand proprietati de fagocitare- între celulele endoteliale si celulele musculare exista jonctiuni gap deoarece membrana bazală prezinta discontinuitati → celulele musculare vin in contact direct din cand in cand cu celulele endoteliale

Tesutul nervos - este alcatuit din: fibre nemielinizate - apartin SNV si sunt sub forma de terminatii butonate fibre mielinizate - se gasesc in zonele baroreceptoare si chemoreceptoare. microganglioni nervosi

- in general rari dar se gasesc din abundenta in: aa. coronare aa. mezenterice trunchiul celiac

CLASIFICAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A VASELOR

pentru conducere - arterele mari, elastice pentru distributie - arterele musculare pentru reglarea presiunii - arteriole si metaarteriole pentru schimb - capilare si venule post capilare (venule pericitare) pentru intoarcere - vene mici, mijlocii si mari

Vasele de transport, diostributie si intoarcere fac parte din macrovasculatura. Sunt vizibile macroscopic si au vasa vasorum.

Vasele pentru reglarea presiunii si schimb sunt microvasculatura au un diamtru intre 10 m si 300-500 m si nu au vasa vasorum.

Artere Artere Arteriole Capilareelastice musculare continui fenestrat

esinusoide venule

pericitareVene

Endoteliu c c c c fenestrate +/- diafragme

discontinui c c

MB + + + + + discontinua sau absenta

+ +

Strat sub-endotelial

+ + exista numai la cele mari

p p +/- p p +/-

LEI + absenta la cele <50 m cu exceptia celor renale

+/-

F.m.n. + +++ + (1-3 r) +L.el.

fenestrate+++ (>60 lame)

+ - rar +

LEE +Tes. conj. + + + +

F.m.n. + + + +Vasa

vasorum+ + +

Nervii vaselor

+ + +++

c = continuu, d = discontinuu, p = pericit, r = randuri, +++ = componenta principala a stratului.

ARTERE

ARTERELE ELASTICE

Ex: aorta, aa. pulmonare, ACC, a. subclavie, trunchiul brahiocefalic, a. iliacă comunăIntima- mai groasă decât la a. de tip muscular- nu are LEIMedia- cuprinde lame elastice dispuse pe mai mult de 60 de randuri intre care exista fibre musculare netede- lamelele elastice sunt fenestrate → orificii mari ce asigura comunicarea intra straturile de lame elastice → facilitează difuzia prin medie- conţine: ff musculare netede, ff de colagen, substanţă fundamentală- nu are LEEAdventiţia

- ţ conjunctiv- vasa vasorum – ramificaţii în ½ externă a mediei → restul (1/2 interna si intima) se hranesc din lumen- nerva vasorum- limfatice → urmaresc traseul vasa vasorum

Funcţiile aa. elastice- vase pt conducere →facilitează deplasarea sângelui- menţinerea tensiunii arteriale

ARTERELE MUSCULARE

Ex: majoritatea arterelorIntima- endoteliu- strat subendotelial subţire, se îngroaşă cu vârsta (coronare, intracraniene, renale)- ff de colagen, celule musculare puţine- LEI – groasă, dedublată, cu ferestre mariMedia- ff musculare netede → 40-50 rânduri concentrice- lamele elastice: nr lor scade în fcţ de mărimea aa. musculare- ff de reticulină- LEE – mai puţin evidentă ca LEI (poate lipsi la aa musculare mici)Adventiţia- ţ conjunctiv → ff elastice abundente- cel musculare netede- vasa vasorum + limfatice- nervo vasomotori - nn. simpatici → vasoconstricţie

- nn. parasimpatici → vasodilataţie- se termină la distanţă de ff musculare

Arterele musculare pot avea:- perete gros: aa. coronare, aa. membrelor inf- perete subţire: aa. intracraniene, aa. pulmonare- pereţi cu îngroşări subintimale: aa. coronare, aa. intracraniene, aa. renale

ARTERIOLE

- diametrul lumenului este de 2 ori diametrul peretelui Intima- endoteliu/MB- +/- strat subendotelial- LEI – absentă la d mai mici de 50 microni (excepţie → arteriole renale)Media - 1-3 (5) rânduri de ff musculare netede- nu are LEEAdventiţia- bine inervată- nu are vasa vasorum

METAARTERIOLE (arteriola precapilara, aria sfincterului precapilar)- prezinta endoteliu si membrana bazala- un singur rând de ff musculare netede discontinuu → organizeaza la emergenta capilarului sfincterul precapilar- forma conica- întreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de proteoglicani si glicozaminoglicani care este hidratat in proportii variabile → turgiditatea vasului este variabila si are proprietati vâsco-elasticeRol:- regleaza fluxul sangvin, fara a intrerupe complet fluxul (doar sfincterul precapilar il poate opri complet)- menţine presiunea scăzută în capilareSfincterul capilar

- la emergenţa capilarului- structura → inel complet de ff musculare netede →contractii ritmice la interval de 2-8 secunde- rol → opreşte complet fluxul sanguin intr-o anumită zonă a reţelei capilare

MICROCIRCULAŢIA

- implicată în schimbul de gaze, fluide, substanţe nutritive catabolism sânge-ţesuturi- schimburile au loc în principal la nivelul celor mai mici vase capilare sanguine- fluxul sanguin în reţea este reglat de:

- arteriole- metaarteriole- sfincterul precapilar- şunturile arterio-venoase

- reţeaua capilară se continuă cu → venule postcapilare → vene colectoare → vene musculare- histologic nu există capilar arterial / venos

Sisteme de capilarizare Normal metaarteriola capilar venula postcapilara. Acest sistem se gaseste pretutindeni in organism. Sunt arterio-venos:- comunicare intre metaarteriola si venula postcapilara care evita capilarele → se depaseste sistemul de capilare, fara a avea loc schimburile nutritive- se intalneste in

- mm. scheleltici - pielie → zona mainilor si picioarelor, si urechi

- componenta arteriolara este foarte bine inervata → rolul de a regla fluxul sangvin pentru a mentine constanta temperatura in aceste teritorii şi pentru a conserva căldura Sistemul venos port: - capilare venoase venula postcapilara capilare venoase- se intalneste in

ficat tija pituitară

Sistemul arterial port: - capilare arteriale arteriola capilare arteriale- se intalneste in:

- glomerulul renal care este constituit din arteriola aferenta ce se capilarizeaza la nivelul capsulei Bowman, de unde pleaca apoi arteriola eferenta ce se recapilarizeaza la nivelul tubilor uriniferi formand capilarele peritubulare - pancreas, unde arteriolele se capilarizeaza mai intai la nivelul pancreasului endocrin (insulele Langerhans) si apoi se recapilarizeaza la nivelul pancreasului exocrin (acinii pancreatici).

* reţea capilară bogată → rinichi, ficat, ms striat* reţea capilară săracă → ms neted, ţ conjunctiv

Tipuri de capilare:- continuu- fenestrat- sinusoide

CAPILARE CONTINUE

- d = 5-10 m- lungime → zeci-sute - localizare: SNC, nervi, ms, gl exocrine, plămâni, timus, ggl limfatici, testicul

Organizare morfologică endoteliu continuu

- 1-3 celule pe secţiune transversală- suprafaţa – înveliş glicoproteic

- încărcată electric negativ- microvili scurţi, rari

- caveole, vezicule → nr variabil- joncţiuni strânse, gap (acoperite de falduri marginale)

membrana bazală → subţire pericite ff colagen, reticulină

Pericitele (celulele Rouget)- celule mezenhimale perivasculare- celule musculare modificate → rol contractil si fagocitar- multe prelungiri cu ramificatii ce inconjura capilarul / venula- celula este cuprinsa in intregime intr-o clivare a membranei bazale (atat nucleul cat si prelungirile)- situate - la dstanţă → capilare

- apropiate → venule postcapilare- exista si in cap. din mm scheletici, dar si in capilarele sinusoide, fiind reprezentate de celulele parasinusoidale - capacitate mare de diferentiere in:

osteoblaste condroblaste fibroblaste fibre musculare netede preadipocite, din care vor rezulta adipocitele albe. microglii

- intervin si in procesul de cicatrizare a ranilor.

CAPILARE FENESTRATE (VISCERALE)- d = 5-10 m- localizare: tract GI, plexuri coroide, gl endocrine, rinichi(nu au diafragmă)- rol → schimburi rapide sânge – ţesuturiOrganizare morfologică- endoteliu continuu fenestrat

- ferestre → orificii cu d=60-80 nm- în nr de 20-60/m2

- +/- diafragme (4-6 nm) → nu există la capilarele glomerulare- joncţiuni strânse, joncţiuni gap

- MB continuă (groasă la capilarele glomerulare)- pericite rare- ff colagen, reticulină → puţine- permeabilitatea mai mare ca la capilarele continue

CAPILARE SINUSOIDE

- d=20-40 m - localizare: ficat, splină, măduva osoasă, hipofiza ant- traseu sinuos → încetineşte circulaţia sângeluiOrganizare morfologică- endoteliu discontinuu- cel fusiforme / aspect neregulat- spaţii largi între celule- MB discontinuă / poate lipsi (în spaţii nu există)- nu au pericite, au celule parasinusoidale- ff de reticulină rare- macrofage pe / în afara cel endoteliale- schimburi cu ţesuturi facilitate de structura peretelui capilar

Functiile capilarelor bariere selective:

sange tesut (sange-lichid intestitial).

sange-aer (bariera alveolo-capilară): la nivelul campului de hematoza de ultrafiltrare: la nivelul glomerulului renal

functia metabolica secretie de factrori inhibitori sau de crestere functie antitrombogenica

BARIERA SÂNGE-ŢESUT - distanta maxima a unei celule fata de capilarul sangvin este de 20 m

Exceptii → in tendon, aponevroza, os sau in jumatatea interna a vaselor de calibru mai mare - selectivitatea mare a barierei este asigurată de:

- joncţiuni strânse- vezicule plasmalemale în nr redus- MB- diafragmele fenestraţiilor

- bariera este asigurata doar de capilarele continue si fenestrate cu diafragmă şi funcţionează în ambele sensuri - nu există în ficat (capilare sinusoide)- foarte selectiva in unele organe:

SNC (bariera hemato-encefalica) timus testicul ochi (retina, umoare apoasa, cristalin)

Bariera hemato-encefalică- se gasesc capilare fenestrate- nu operează la nivelul capilarelor din

• plexurile coroide• aria postrema• eminenta mediană• neurohipofiza• glanda pineală • organele subcomisural si subfornical

Stratigrafia generala a barierei sange-tesut:1. Invelisul mobil si fix al fetei luminale a celulelor endoteliale- electronegativitatea asigura respingerea elementelor figurate din sange.2. Celula endoteliala- prezinta canale de transcitoză si vezicule plasmalemale care faciliteaza transportul substantelor prin peretele capilar- celula propriu-zisa si jonctiunile intercelulare impiedica trecerea nutrientilor si gazelor- fenestratiile cu sau fara diafragme, permit sau nu trecerea dintr-o parte in alta a substantelor- la nivelul cel endoteliale → endocitoza mediata sau nu de receptori care se face cu sau fara ocolirea lizozomilor3. Membrana bazala- impiedica traversarea peretelui capilar4. Pericitele

Factori care participa la schimb presiunea hidrostatica, oncotica, si gradientul de concentratie activitatea specifica a celulei endoteliale marimea si incarcarea electrica a moleculeiAstfel: jonctiunile intercelulare permit trecerea moleculelor cu diametru mai mic de 2 nm. diafragmele fenestratiilor sunt puternic incarcate negativ si asigura selectivitatea transportului d.p.d.v.

electric.

diafragmele fenestratiilor permit trecerea moleculelor cu diamtru mai mic de 10 nm. veziculele plasmalemale si canalele de transcitoza asigura trecerea particulelor cu diametru mai mare

de 10 nm, fara selectivitate electrica. Acest proces se numeste transcitoza sau diacitoza.

VENELEVENULE POSTCAPILARE

- d=0,1-0,5 mm- prezintă în mod caracteristic pericite

Intima- endoteliu- strat subendotelial f subţire- cele mai laxe joncţiuni intercelulare de la nivelul întregului sistem vascular → permeabilitateMedia- poate conţine doar pericite contractile

- venulele postcapilare participă la procesele inflamatoare şi realizează schimburi între sânge şi ţesuturi- pericitele - formeaza un strat continuu in membrana bazala a andoteliului- au prelungiri multe si ramificate- diamtru mare → 50-700 m- la venulele cu diametru mai mare de 200 m apar 1-2 straturi de fibre musculare netede- celulele endoteliale se pot contracta si atunci jonctiunile se desfac → proces sub actiunea histaminei, serotoninei, bradikininei si prostaglandinelor.- aceste vase reprezinta locul desfasurarii “dramei inflamatorii” → în jurul lor exista numeroase mastocite, eozinofile, macrofage si fibroblaste

VENULE

- au în majoritate structură musculară- influenţează fluxul sanguin arteriolar prin producţia şi secreţia de substanţe vasoactive diguzibile

VENELE MICI ŞI MEDII

Intima- prezintă de obicei un strat subendotelial subţireMedia- fascicule mici de ff musculare netede- ff de reticulină- reţea fină de ff elasticeAdventicea- formată din colagen- bine reprezentată

VENELE MARI

- prezintă la interior valveIntima- bine dezvoltatăMedia- subţire- câteva straturi de ff musculare netede- o mare cant de ţ conjunctivAdventicea- groasă- conţine fascicule longitudinale de ff musculare netede

Valvele- 2 pliuri semilunare ale intimei care proemină în lumen- conţin ţesut conjunctiv bogat în ff elastice- sunt tapetate pe ambele feţe de endoteliu

- in functie de predominanta tesutului conjunctiv sau a ff musculare netede se impart in vene conjunctive vene musculare.

- la vene, vasele din vasa vasorum ajung pana in stratul subendotelial (deoarece sangele venos este sarac in substante nutritive.