1. Structura Universului

- “…Dee afirma, mai ales, ca proiectia lui Mercator nu este decit o prima aproximare. Dupa dinsul, Pamintul nu este perfect rotund, ci este format din mai multe sfere suprapuse, aliniate de-a lungul unei alte dimensiuni. Intre aceste sfere ar exista puncte sau chiar suprafete de comunicatie si in acest fel Groenlanda s-ar intinde la infinit deasupra altor paminturi decit al nostru. Dee a insistat chiar, pe linga regina Elisabeta, ca Anglia sa ocupe Groenlanda, pentru a avea acces la alte lumi.” Matematicianul John Dee, cel care a pus bazele stiintifice ale imperiului maritime al Angliei sec. al XVII-lea, a afirmat de acum 4 secole realitatea existentei hiperspatiului

Jacques Bergier – Cartile Blestemate

- Baza Cape Canaveral din Florida, apartinind NASA, a receptionat o serie de semnale a caror origine a fost localizata ca fiind in centrul Pamintului. Conform informatiilor aparute intr-un articol al revistei Strict Secret (nr. 258/1995), expertii sunt de parere ca mesajele au fost transmise de finite inteligente, care dispun de o tehnica foarte avansata. O persoana care a dorit sa-si pastreze anonimatul a afirmat ca “orice ar fi, dispune de o tehnologie capabila sa transmita semnale radio la suprafata, prin sute de km de sol si roca. In mod evident ei stiu mai multe despre noi decit stim noi despre ei”. Prima receptie a fost facuta in data de 30.10.1994, cu ajutorul unui satelit, iar de atunci s-au captat semnale asemanatoare la intervale diferite de timp. Transmisiile, facute intr-un cod mathematic complex, au convins cercetatorii ca semnalul in cauza a fost emis de finite inteligente.

- Robert Charroux aminteste in “Cartea trecutului misterios” faptul ca in data de 3 aug 1971, postul France Inter a transmis un interviu cu publicistul Lucien B., care comentase in mod stralucit aselenizarea lui Apollo 15, prilej cu care moderatorul Rene d. a amintit de o misterioasa fraza ce a fost receptionata de NASA. Desi incidental intrunea toate conditiile pentru a pasiona opinia publica si mediul jurnalistilor, mass-media a dat dovada de o tacere suspecta. O singura exceptie a facut-o editorul saptaminalului Le Meilleur. In nr. 33 al publicatiei, Alain Ayache a detaliat subiectul intr-un articol pe 7 coloane. Articolul respectiv ocupind o pagina intreaga si completat cu o fotografie a specialistului in telecomunicatii al NASA, Worden, relata extraordinarul incident care avusese loc pe suprafata satelitului natural al Terrei. Toate au decurs bine in ziua respectiva, numai ca la ora 11 si 15 min. se produsese o mica defectiune, explicabila prin defect Fading: contactul radio cu Huston se intrerupsese. Exact atunci Warden a auzit un zgomot

ciudat, un fel de suflu, care in scurt timp a inceput sa se auda din ce in ce mai distinct in aparatura de ascultare, semanind cu un fluierat lung. Se auzira apoi niste mormaieli inabusite si un fel de modulatii vocale pronuntate intr-o limba necunoscuta, apoi o fraza repetata in mod constant de mai multe ori, pe un ton de la grav la ascutit, cu suisuri aproape stridente, urmate de exclamatii ragusite. Din fericire, emisiunea aceasta stranie fusese inregistrata pe magnetofonul lui Lem, asa ca Warden a retransmis-o la NASA. Dupa citeva clipe de confuzie, dialogul dintre baza de la Houston si Apollo 15 a fost practic deturnat, singurul contact cu nava avindu-l numai difuzorul dintr-un birou secret. Atit conversatia care a urmat, cit si transmiterea pe Pamant a misteriosului mesaj s-au facut cu usile inchise, la adapost de orice urechi indiscrete. A urmat apoi o tacere totala, atit in SUA, cit si in celelalte tari.

- In Cartea Jubileelor, apocrif ce dateaza aprox. din anul 135 I. Chr., exista o referire la momentul in care a avut loc un contact intre oameni si ingerii veniti din ceruri : “In zilele lui Iared, ingerii Domnului s-au pogorit pe pamint, cei care sunt numiti veghetori, spre a invata pe odraslele oamenilor si a implini legile si dreptatea.” Cartea egipteana a mortii, acea culegere de scrieri care era asezata in mormint, alaturi de mumie, care continea sfaturile ce trebuia sa-i permita mortului sa se orienteze in noua viata, arata ca a fost o vreme cind puternicul zeu al soarelui, Ra, a luptat in univers impotriva copiilor revoltati. De asemenea, in mitologia greaca, cei 12 fii ai lui Uranus (personificarea cerului) si Geea (personificarea pamintului) au jucat un rol important : cei 12 titani se razvratesc impotriva ordinii stabilite a lumilor, se ridica chiar impotriva lui Zeus si pornesc cu o forta teribila la asaltul Olimpului, resedinta zeilor.

- Conform unor lucrari esoterice, Lucifer, cunoscind planul de creatie divina, nu a mai ascultat de Dumnezeu si a cerut independenta, considerindu-se si el dumnezeu. Pentru a atrage de partea sa si alti ingeri, el le-a prezentat tentatiile lumii fizice, pe care dorea sa o construiasca. In acest scop, dupa desprinderea planetelor Marte si Jupiter din Soare, el a vrut sa-si construiasca o planeta in care sa-si puna in aplicare propriu sau plan de creatie. In urma marii batalii a ingerilor, Lucifer si ingerii ce l-au urmat au fost infrinti, iar planeta pe care el urma sa o formeze, a fost distrusa. Dupa acest moment, Dumnezeu a hotarit expulzarea lui Lucifer si a ingerilor ce l-au sprijinit, pe planeta care era in procesul de formare, Pamantul. Planeta distrusa de Dumnezeu, pe care Lucifer voia sa-si creeze propria sa lume, ar fi avut diametrul de 2700 km. Explozia acestei planete este amintita si in legendele antice elene, care arata ca Phaeton a fost distrusa de Zeus, pentru a nu tulbura, prin insasi existenta ei, echilibrul sistemului solar. Desi nicaieri nu este facuta o localizare temporala exacta a evenimentelor respective, in multe alte scrieri vechi se aminteste despre luptele ceresti. Criptele tibetane au adapostit vreme de milenii Cartea seniorilor din Dzyan, al carei text originar a disparut o

data cu trecerea timpului. Copiile incomplete ale cartii sunt pline de fragmente redactate in sanscrita, pornind de la scrieri provenite din cele patru colturi ale pamantului, iar specialistii sunt de accord ca textele acopera un segment de evolutie care se intinde pe o perioada de cateva milioane de ani. Strofa a sasea a Cartii seniorilor din Dzyan precizeaza : “In cea de-a patra lume, fiii primesc ordinul sa creeze fiinte dupa asemanarea lor. O treime dintre ei refuza, doua treimi se supun. Se pronunta blestemul… Rotile cele mai vechi incep sa se invarteasca in sus si in jos. Zamislirile materne au umplut Totul. Au avut loc lupte intre creatori si distrugatori, lupte pentru preponderenta in univers; samanta a tasnit iar si iar. Fa calculele, Lanoo, daca vrei sa cunosti adevarata varsta a rotii…”

- Conform unei legende mongole, “in Agartha, savantii punditi inregistreaza pe tablete de piatra toata stiinta planetei noastre, dar si a altor lumi”.

- Locuitorii taramului subteran par sa cunoasca si modalitati inedite de producere si utilizare pe scara larga a luminii, dar care seamana cu cea cunoscuta de noi doar ca forma de manifestare : “Cavernele regatului subteran sunt iluminate de o lumina speciala, ce permite cresterea cerealelor si vegetalelor, oferind populatiei o viata lunga si lipsita de boli.” Ea este generata de pantarbe, corpuri pe care Apollonius, in lipsa unui termen de comparatie mai bun, le-a asemanat cu niste pietre. Acestea mai sunt mentionate si in sec. al XIX-lea, de un alt explorator celebru al Tibetului, parintele Huc.

- Cativa brahmani din India si Tibet, reusind sa urce pe virfurile muntilor, unde nici un alt picior de om n-a calcat, au gasit inscriptii taiate in roca, urme de talpi in zapada si amprente lasate, probabil, de rotile unor vehicule.

- Cercetatorul Italian Giuseppe Tucci, bazindu-se pe vechi manuscrise tibetane, mentioneaza ca initial, Shambhala era condusa de fiinte venite din cosmos, detinatoare ale unei stiinte extrem de avansate, careia s-au straduit sa-i asigure perpetuarea. Sosite pe Terra cu milioane de ani in urma, si-au asumat misiunea de a accelera evolutia planetei si a viitoarei specii umane. Intemeietorilor taramului ascuns le-ar fi urmat pamantenii instruiti de ei, care nu numai ca au pastrat cunostintele mostenite, dar au controlat permanent si discret ascensiunea omenirii pe scara istoriei. Iata, prezentate pe scurt, principalele caracteristici ale lumii subterane :

1. societate federativa de tip aparent communist;2. conducere centralizata, in care organele de analiza si decizie par a fi

asigurate de personalitati pregatite multilateral, atit stiintific cit si filozofic;3. populatia numara zeci de milioane de indivizi, care sunt inalti de statura,

supli, cu parul lung si care se bucura de o longevitate incredibila;4. hrana vegetariana;

5. controleaza fenomene ale naturii intr-o masura pe care nici nu ne-o putem imagina, inclusiv imensul potential al organismului uman.

- Laureatul premiului Nobel pentru medicina, Francais Jacob, referindu-se la faptul ca omul foloseste max. 10 % din capacitatea de functionare a sistemului nervos central, spunea ca “neurocortexul este ca un turboreactor montat la o caruta”. Posibilitatea folosirii intregii capacitati a creierului uman deschide perspective nebanuite, dezvaluind noi directii de evolutie a omului. Facius Cardan, tatal matematicianului, ocultistului si fizicianului Jerome Cardan din Milano, a notat in cartea De Subtilitatae, in 1491, urmatoarea intimplare : “Cand mi-am indeplinit riturile obisnuite, cam pe la a 20-a ora a zilei, mi-au aparut 7 barbati ce purtau vesminte de matase, asemanatoare cu togele grecesti si incaltari scinteietoare. Ei purtau, de asemenea, armuri si sub aceste armuri se vedeau obiecte de lenjerie de corp de o glorie si o maretie extraordinara. Doi dintre ei pareau a fi de un rang mai inalt decit ceilalti. Cel care parea ca le este commandant avea o fata de un rosu inchis. Ei au spus ca aveau 40 de ani, dar nici unul dintre ei nu parea sa aibe mai mult de 30. I-am intrebat cine sunt, iar ei mi-au raspuns ca sunt oameni supusi, ca si noi nasterii si mortii. Viata lor era mai lunga ca a noastra si puteau sa atinga pina la 3 secole. Intrebati de ce nu dezvaluie oamenilor tezaurele stiintei lor, ei au raspuns ca o lege deosebita le impunea cele mai grave pedepse in cazul care ar dezvalui stiinta lor. Cel care parea a fi seful lor a negat ca Dumnezeu ar fi facut lumea din vesnicie si a sustinut ca lumea este creata in fiecare clipa, in asa fel ca daca Dumnezeu s-ar descuraja, lumea ar pieri imediat…”.

- O sesiune a Comitetului Politic al Organizatiei Natiunilor Unite, care s-a desfasurat in anul 1950, in Lake Succes/Statele Unite, a avut o importanta deosebita pentru viitorul ONU. Printre altii, erau prezenti sefii delegatiilor SUA (Austin), Regatul Unit al Marii Britanii (Jebb) si URSS (Visinsky). Inainte de accesul participantilor, sala a fost controlata cu atentie de membrii serviciului de securitate, fiecare persoana ce a intrat fiind verificata pe lista autorizata de participare. In plus, componentii delegatiilor se cunosteau destul de bine intre ei, iar oamenii de ordine pazeau permanent usile. Dupa ce toti si-au ocupat locurile in jurul mesei ovale, iar rumoarea s-a potolit treptat, au urmat citeva clipe de liniste, curmate mai apoi de un murmur general, privirile participantilor intorcindu-se in directia presedintelui, Sir Benegal Rau. Totusi, nimeni nu se uita la el, ci in spatele sau, unde statea un barbat inalt, subtire, cu o barba frumos taiata, ce purta sandale si toga. Uimit, Sir Benegal Rau i-a cerut necunoscutului sa spuna carei delegatii ii apartine. Acesta insa, fara a tine cont de intrebare, s-a adresat celor prezenti cu o voce blanda, dar pe un ton ce impunea tacerea si, cu toate ca nu folosea microfonul, sunetelea umpleau intreaga incapere. Timp de citeva minute a urmat un schimb de replici dure intre insolitul personaj si membrii principalelor

delegatii (URSS, SUA si Marea Britanie). Dialogul a avut insa darul de a modifica radical in bine cursul unor dezbateri de rau augur, esentiale pentru pacea mondiala. Apoi, terminind ce avea de spus, necunoscutul s-a indreptat linistit spre usa deschisa de un gardian, a pasit pragul si … a disparut, fara ca cineva de pe culoar sa-l fi vazut iesind ?