Sistemul de sanatate

Fondurile alocate sistemului de sanatate sunt reduse. Cu toate acestea, in 2010 Spania a cheltuit 9,6% din PIB, 26% din fonduri provenind din surse private (6% din asigurari private si restul de 20% platite de pacienti), iar 74% din bani publici (echivalentul a 7% din PIB, comparativ cu o medie de 7,6% in Uniunea Europeana). Sistemul de sanatate spaniol era inca perceput pozitiv de catre populatie. Un sondaj efectuat in 2011 arata ca 73,1% dintre cei care au raspuns considerau ca sistemul de sanatate spaniol functioneaza bine sau destul de bine. Lipsa satisfactiei profesionale (atribuita salariilor mici), problemele cu achizitiile si accesul limitat la anumite specialitati erau prezente inca inainte de izbucnirea crizei. Cu toate aceste probleme, sistemul de sanatate spaniol functiona mai bine decat cel al statelor vecine. Ministerul Sanatatii este forul responsabil de activitatea echitabila a sistemului, de legislatia farmaceutica si de relatiile internationale pe probleme de sanatate. Toate celelalte aspecte ale sistemului sunt rezolvate la nivel local (de catre cele 17 regiuni), unde se administreaza 90% din probleme de finantare. Ca urmare a lipsei fondurilor bugetare in anumite regiuni, in anul 2012 guvernul a eliberat lichiditati in valoare de 18 miliarde € pentru a asigura sustenabilitatea financiara a unor regiuni, iar in 2013 a mai alocat alte 23 de miliarde €.

Excluderea imigrantilor fara documente, cresterea coplatii si privatizarea serviciilor sunt cele mai importante schimbari in sistemul public de sanatae.Decretul regal impiedica accesul a circa 500 000 de imigranti ilegali cu varste de peste 18 ani la intreaga gama a serviciilor de ingrijiri medicale, iar dupa promulgarea lui, guvernul a comunicat ca asistenta medicala primara va fi disponibila pentru persoanele cu varste sub 65 de ani care vor plati o taxa lunara de 59,20 € si pentru cele de peste 65 de ani care vor achita o taxa de pana la 155,40 €. Astfel de plati, probabil inaccesibile pentru unii oameni, sunt mai scumpe decat asigurarile private din Spania, in unele cazuri ridicand suspiciunea ca printr-o asemenea politica se vizeaza favorizarea sistemului privat. Situatia este flexibila: in decembrie 2012, Curtea Constitutionala a Spaniei a admis dreptul Tarii Basce sa ofere servicii gratuite imigrantilor ilegali. Curtea a acordat prioritate sanatatii in fata finantelor si a constatat ca guvernul central nu a aratat cum anume se vor putea realiza economii prin aplicarea strategiei propuse.