Sistemul de Reforma a Pensiilor

5
Sistemul de reformă a pensiilor în Europa de Est, cu precădere în România Studiile internaţionale arată că cea mai mare parte a lumii moderne se confruntă cu probleme demografice deosebit de grave: natalitatea este în cădere liberă, iar media de vârsta a populaţiei creşte rapid. Cu alte cuvinte, populaţia tot mai multor state se reduce şi în acelaşi timp asistăm la un fenomen de îmbătrânire a populaţiei la nivel global. Creşterea nivelului de trăi din ultimul secol, dezvoltarea profesională a indivizilor, ca şi dezvoltarea şi progresele medicinei, sunt cauzele îmbătrânirii populaţiei. Tinerii se concentrează pe cariera şi cauta să se dezvolte pe plan profesional, aşa că nu mai au timp să procreeze şi să fie părinţi. În acelaşi timp, tot mai mulţi oameni pot beneficia, la nivel global, de servicii medicale tot mai bune, ceea ce a dus la o creştere puternică a speranţei de viaţă şi la îmbătrânirea populaţiei. Toate aceste tendinţe au început să se manifeste în urmă cu câteva decenii, iar efectele îmbătrânirii populaţiei la nivel mondial încep să se manifeste şi mai pregnant. România se afla în aceeaşi situaţie, ba chiar mai gravă decât media globală sau cea regională. Toate studiile (Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Institutul Naţional de Cercetări Economice) arata acelaşi lucru: populaţia României se afla într-un accentuat trend de scădere şi îmbătrânire, fapt care, în lipsa reformelor profunde, va duce în câteva decenii la explozia „bombei demografice”. Reducerea şi îmbătrânirea populaţiei înseamnă presiuni tot mai mari pe umerii bugetului public de pensii (bugetul de asigurări sociale

description

pensii

Transcript of Sistemul de Reforma a Pensiilor

Sistemul de reform a pensiilor n Europa de Est, cu precdere n Romnia

Studiile internaionale arat c cea mai mare parte a lumii moderne se confrunt cu probleme demografice deosebit de grave: natalitatea este n cdere liber, iar media de vrsta a populaiei crete rapid. Cu alte cuvinte, populaia tot mai multor state se reduce i n acelai timp asistm la un fenomen de mbtrnire a populaiei la nivel global.Creterea nivelului de tri din ultimul secol, dezvoltarea profesional a indivizilor, ca i dezvoltarea i progresele medicinei, sunt cauzele mbtrnirii populaiei. Tinerii se concentreaz pe cariera i cauta s se dezvolte pe plan profesional, aa c nu mai au timp s procreeze i s fie prini. n acelai timp, tot mai muli oameni pot beneficia, la nivel global, de servicii medicale tot mai bune, ceea ce a dus la o cretere puternic a speranei de via i la mbtrnirea populaiei.Toate aceste tendine au nceput s se manifeste n urm cu cteva decenii, iar efectele mbtrnirii populaiei la nivel mondial ncep s se manifeste i mai pregnant. Romnia se afla n aceeai situaie, ba chiar mai grav dect media global sau cea regional. Toate studiile (Banca Mondial, Fondul Monetar Internaional, Organizaia Naiunilor Unite, Uniunea European, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare, Institutul Naional de Cercetri Economice) arata acelai lucru: populaia Romniei se afla ntr-un accentuat trend de scdere i mbtrnire, fapt care, n lipsa reformelor profunde, va duce n cteva decenii la explozia bombei demografice.Reducerea i mbtrnirea populaiei nseamn presiuni tot mai mari pe umerii bugetului public de pensii (bugetul de asigurri sociale de stat), care trebuie s susin, cu tot mai puini contributori (salariai i pltitori de contribuii sociale), un numr tot mai mare de beneficiari (pensionari din sistemul public). Problemele demografice ale Romniei arat c sistemul public de pensii nu mai este sustenabil n form actual i necesit o reforma profund, pentru a nu intra n colaps n deceniile viitoare.Acesta este motivul pentru care statul roman a introdus n 2007 sistemul de pensii private, dup un model testat i recomandat de ctre Banca Mondial. Sistemul de pensii private multipilon este compus din pilonul I obligatoriu i pilonul III facultativ de pensii private. n prezent, peste 30 de state din ntreaga lume au adoptat sisteme de pensii multipilon asemntoare, pe construcia recomandat de Banca Mondial. Cele mai multe sunt n America Central i de Sud (prima dat n Chile, n 1979) i n Europa Central i de Est (unde 11 state, inclusiv Romnia, au un asemenea sistem de pensii private multipilon).

n toate aceste state, inclusiv n Romnia,sistemul public de pensiiresimte din plin impactul bombei demografice:- n 1990, la sistemul public de pensii contribuiau 8,2 milioane de salariai, care susineau 2,5 milioane de beneficiari (pensionari de asigurri sociale de stat);- n 2010, la sistemul public de pensii contribuiau 4,4 milioane de salariai, care susineau 4,8 milioane de beneficiari (pensionari de asigurri sociale de stat);- Raportul s-a modificat de la aproape 3,3 salariai care susin un pensionar la un raport subunitar (potrivit datelor INS).

Sistemul public de pensii (aa-numitul pilon I, de stat) funcioneaz dup principiul redistributiv (n englez, PAYG = pay a you go): statul colecteaz contribuii sociale de pensii de la salariai i le pltete imediat, sub form de pensii, ctre pensionarii actuali. Datele statistice arata deja c aceast logic redistributiva nu mai poate funciona pe baze sustenabile prea mult timp de acum ncolo, n condiiile problemelor demografice. Salariaii (contributorii) vor fi tot mai puini, iar pensionrii (cei care beneficiaz din sistemul public de pensii) vor fi tot mai muli.Ieirea din aceast dilem o face sistemul de pensii private, prin care fiecare participant poate economisi pentru propriul viitor. Sistemul privat de pensii are cteva avantaje fa de cel public: banii participanilor sunt investii pe termen lung, n loc s fie cheltuii imediat, iar participanii au drept de proprietate asupra contului personal n care li se strng banii de pensie; sistemul privat da participanilor ansa unei pensii decente la vrsta retragerii; concurena dintre administratori asigura eficienta sistemului, adic randamente eficiente la investiiile realizate cu banii participanilor.

Problema demografic adic exact factorul care a declanat peste tot n lume reforma sistemului public de pensii i introducerea de sisteme private de pensii continu ns n Romnia i n urmtoarele decenii, dup cum arat studiile internaionale. Iat mai multe date i studii pe aceast tem:

UNIUNEA EUROPEAN.Potrivit estimrilor Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene, populaia Romniei se va reduce cu nc 4,2 milioane de locuitori n perioada 2010-2060, ajungnd la 17,3 milioane (estimare care nu ia ns n calcul rezultatele provizorii ale recensmntului din 2011). Romnia va nregistra a patra scdere procentual din UE la acest capitol (-19,35%), dup Bulgaria (-26,9%), Letonia (-25,6%) i Lituania (-19,6%). De asemenea, rata de dependen a vrstnicilor (raportul dintre populaia pensionara i populaia total) se va tripla n aceast perioad, de la 21,4% la 64,8% n 2060, Romnia urmnd s ajung printre statele cu cea mai mare presiune demografic din Europa. Prognoza Eurostat arat c Romnia va ajunge de la situaia actual, n care fiecrui pensionar (persoana cu vrsta peste 65 de ani) i corespunde un numr de 4,7 aduli n vrst de munc la cea n care, n anul 2060, la ntreinerea fiecrui pensionar vor putea contribui doar 1,5 aduli n vrst de munc.

La nivel european, situaia demografic arat c populaia Uniunii Europene va crete pn n 2035 (de la 501 de milioane de locuitori n 2010 la 525,7 de milioane n 2040) i va scdea treptat pn la 516,9 milioane n 2060. Structura populaiei se va schimba ns dramatic. Ponderea populaiei tinere (0-14 ani) este estimat s rmn relativ constant pn n 2060, n timp ce ponderea populaiei cu vrsta ntre 15-64 de ani va scdea de la 67% la 56%. Persoanele n vrst de peste 65 de ani vor ajunge s reprezinte 30% din populaie (fa de 18% n 2010), iar ponderea celor cu vrsta de peste 80 de ani va ajunge s fie aproape egal cu cea a populaiei tinere (12%)FONDUL MONETAR INTERNAIONAL.n Romnia, finanarea pensiilor de stat va deveni din ce n ce mai dificil, astfel nct pn n anul 2050 unu din 3 locuitori va fi n vrst de peste 65 de ani, n comparaie cu unu din 7 n prezent, iar creterea cheltuielilor publice anuale cu pensiile va fi de aproximativ 6% din PIB, n condiiile n care guvernul va menine actualul standard de via al pensionarilor, arat studiile Fondului Monetar Internaional, concentrate pe situaia demografic i a sistemului public de pensii din Romnia.

Cu un numr mare de pensionari, contribuiile ridicate la sistemul public de pensii - ntre 29% i 39% din salarii, n funcie de condiiile de munc Romnia finaneaz pensii publice relativ reduse, n cuantum de aproximativ o treime din salariul mediu, afirmau experii FMI la jumtatea anului 2007, la lansarea sistemului de pensii private facultative (pilonul III) n Romnia. Cu 1,3 nateri la fiecare femeie, rata fertilitii este cea mai sczut din Europa i mult sub rata de nlocuire (2,1 nateri pentru fiecare femeie). n plus, spre deosebire de rile mai bogate, migraia net este negativ n Romnia afirmau experii FMI.EUROPA.n Europa de Vest, sistemele de pensii private sunt diferite ca model fa de cele din Est. Modelul de baz este cel al pensiilor private ocupaionale, oferite i administrate de ctre companiile angajatoare. De cele mai multe ori, practic a venit naintea legislaiei companiile ncepnd s ofere pachete de pensii private cu mult nainte c domeniul s devin reglementat oficial. Diferenele fa de sistemul estic, cum este cel romnesc, sunt multiple i foarte complexe. Nu toate statele europene au scheme de economisire privat, dei sistemele publice de pensii sufer de pe urm acelorai probleme demografic ca i cele descrise mai sus, n cazul Romniei.

LA NIVEL GLOBAL.La nivel global, tot mai multe state recurg la soluia privat pentru a-i reforma sistemul public de pensii. Modelul pensiilor ocupaionale, foarte rspndit n Europa de Vest, este adoptat i de Statele Unite ale Americii, dar i de multe alte ri. Diferenele dintre sistemele de pensii private din ntreaga lume sunt ns i mai complexe dect cele de pe continentul european.La nivel global, activele totale ale fondurilor de pensii private erau de circa 20-25 de mii de miliarde de euro (trilioane de euro), la finele anului 2008. Numrul celor care economisesc pentru btrnee n diverse scheme de pensii private depete un milird de persoane.

Bibliografie1. http://www.insse.ro/cms/ - Institutul National de Statistica2. FROM RED TO GRAY - Mukesh Chawla, Gordon Betcherman and Arup Banerji