SISTEMUL DE CONTURI ŞI SISTEMUL DE CONTURI ŞI DUBLA ÎNREGISTRAREDUBLA ÎNREGISTRARE

Noţiuni privind contul, destinaţia şi Noţiuni privind contul, destinaţia şi structura acestuiastructura acestuia

ContulContul este un procedeu specific metodei este un procedeu specific metodei contabilităţii care reflectă existenţa şi mişcarea contabilităţii care reflectă existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial ca efect al fiecărui element patrimonial ca efect al modificărilor produse de operaţiile economice modificărilor produse de operaţiile economice ce au loc într-o perioadă de gestiune. ce au loc într-o perioadă de gestiune.

Acest procedeu este conceput în aşa fel încât Acest procedeu este conceput în aşa fel încât să preia existenţele de activ şi pasiv din bilanţul să preia existenţele de activ şi pasiv din bilanţul de la începutul perioadei de gestiune, iar în de la începutul perioadei de gestiune, iar în cursul perioadei de gestiune înregistrează cursul perioadei de gestiune înregistrează modificările în patrimoniu, ca la finele perioadei modificările în patrimoniu, ca la finele perioadei de gestiune să-i ofere existenţele patrimoniale de gestiune să-i ofere existenţele patrimoniale necesare întocmirii bilanţului la sfârşitul necesare întocmirii bilanţului la sfârşitul perioadei pe baza relaţiei matematice : perioadei pe baza relaţiei matematice :

Existenţe iniţiale + Creşteri – Micşorări =Existenţe iniţiale + Creşteri – Micşorări = Existenţe finaleExistenţe finale

Pentru fiecare fel sau grupă de mijloace sau surse se Pentru fiecare fel sau grupă de mijloace sau surse se deschide câte un cont distinct în contabilitatea curentă, cu deschide câte un cont distinct în contabilitatea curentă, cu ajutorul căruia se înregistrează pe baza documentelor ajutorul căruia se înregistrează pe baza documentelor primare şi în etalon valoric, existentul la începutul perioadei primare şi în etalon valoric, existentul la începutul perioadei de gestiune al elementului patrimonial, pentru care s-a de gestiune al elementului patrimonial, pentru care s-a deschis contul, a modificărilor acestuia, determinate de deschis contul, a modificărilor acestuia, determinate de operaţiunile economice şi financiare din timpul perioadei de operaţiunile economice şi financiare din timpul perioadei de gestiune, în final determinându-se şi existentul la sfârşitul gestiune, în final determinându-se şi existentul la sfârşitul perioadei de gestiune. perioadei de gestiune.

Modificările determinate de operaţiile economice şi care Modificările determinate de operaţiile economice şi care sunt evidenţiate cu ajutorul conturilor în mod distinct pentru sunt evidenţiate cu ajutorul conturilor în mod distinct pentru fiecare element patrimonial, nu pot avea loc decât în două fiecare element patrimonial, nu pot avea loc decât în două sensuri: creşteri şi micşorări. Ca urmare, contul a trebuit să sensuri: creşteri şi micşorări. Ca urmare, contul a trebuit să îmbrace o formă ca să permită înregistrarea separată a celor îmbrace o formă ca să permită înregistrarea separată a celor două feluri de modificări, pentru a putea cunoaşte şi explica două feluri de modificări, pentru a putea cunoaşte şi explica numărul de modificări, mărimea lor, cât, şi totalul pe fiecare numărul de modificări, mărimea lor, cât, şi totalul pe fiecare sens de modificaresens de modificare

Conceptual, forma care răspunde cel Conceptual, forma care răspunde cel mai bine necesităţilor respective este mai bine necesităţilor respective este forma bilaterală, de cântar cu două forma bilaterală, de cântar cu două talere. Schematic ea poate fi talere. Schematic ea poate fi imaginată sub forma literei T.imaginată sub forma literei T.

Elementele care formează structuraElementele care formează structura contului contului

TitlulTitlul sau sau denumirea denumirea contului defineşte elementul contului defineşte elementul de activ sau de pasiv pentru care s-a deschis contul de activ sau de pasiv pentru care s-a deschis contul respectiv şi a cărei evidenţă o ţine. Titlurile respectiv şi a cărei evidenţă o ţine. Titlurile conturilor sunt însoţite de simbolurile conturilor sunt însoţite de simbolurile corespunzătoare stabilite prin cadrul general al corespunzătoare stabilite prin cadrul general al planului de conturi. De exemplu: contul “Mijloace planului de conturi. De exemplu: contul “Mijloace fixe” cu simbolul 123, contul “Materiale” cu fixe” cu simbolul 123, contul “Materiale” cu simbolul 211, contul “Capital statutar” cu simbolul simbolul 211, contul “Capital statutar” cu simbolul 311311

Debitul Debitul şi şi creditulcreditul sunt denumirile celor două sunt denumirile celor două părţi opuse ale contului, care permit separarea părţi opuse ale contului, care permit separarea celor două sensuri de modificări, pe care le celor două sensuri de modificări, pe care le determină operaţiile economice. Partea stângă a determină operaţiile economice. Partea stângă a contului se numeşte debit, partea dreaptă – credit. contului se numeşte debit, partea dreaptă – credit.

Elementele care formează structuraElementele care formează structura contuluicontului

RulajulRulajul reprezintă mişcarea sau sumele înregistrate succesiv într- reprezintă mişcarea sau sumele înregistrate succesiv într-o perioadă de gestiune în debitul şi creditul unui cont, o perioadă de gestiune în debitul şi creditul unui cont, corespunzător creşterilor şi micşorărilor, determinate de operaţiile corespunzător creşterilor şi micşorărilor, determinate de operaţiile economice referitoare la contul respectiv. Rulajul contului este de economice referitoare la contul respectiv. Rulajul contului este de două feluri: două feluri: rulaj debitorrulaj debitor care reprezintă totalitatea înregistrărilor care reprezintă totalitatea înregistrărilor făcute pe partea de debit a unui cont şi făcute pe partea de debit a unui cont şi rrulaj creditorulaj creditor – reprezintă – reprezintă totalitatea înregistrărilor făcute pe partea de credit.totalitatea înregistrărilor făcute pe partea de credit.

Soldul Soldul contului exprimă existentul valoric la un moment dat al contului exprimă existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial care se evidenţiază cu ajutorul contului elementului patrimonial care se evidenţiază cu ajutorul contului respectiv. Soldul se determină ca diferenţă dintre totalul sumelor respectiv. Soldul se determină ca diferenţă dintre totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare. Dacă totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare. Dacă totalul sumelor debitoare este mai mare ca totalul sumelor creditoare, contul debitoare este mai mare ca totalul sumelor creditoare, contul prezintă prezintă sold debitorsold debitor, în caz contrar (totalul sumelor debitoare , în caz contrar (totalul sumelor debitoare este mai mic ca totalul sumelor creditoare) contul prezintă este mai mic ca totalul sumelor creditoare) contul prezintă sold sold creditorcreditor, iar dacă totalul sumelor debitoare este egal cu totalul , iar dacă totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, contul nu are sold şi se numeşte sumelor creditoare, contul nu are sold şi se numeşte cont soldatcont soldat sau sau balansatbalansat. Soldurile se stabilesc, de regulă, la sfârşitul perioadei . Soldurile se stabilesc, de regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune, reprezentând de gestiune, reprezentând soldul finalsoldul final, care la începutul perioadei , care la începutul perioadei următoare de gestiune, apare ca următoare de gestiune, apare ca sold iniţialsold iniţial. .

Elementele care formează structuraElementele care formează structura contuluicontului

Dt Cont de decontare CtSold initial

Rulaj debitor Rulaj creditorSold final

Conturile de activConturile de activ Conturile de activConturile de activ reflectă existenţele şi reflectă existenţele şi

mişcările bunurilor economice, ca elemente mişcările bunurilor economice, ca elemente evidenţiate în activul bilanţului. evidenţiate în activul bilanţului.

Ele îşi încep funcţiunea prin debitare şi se Ele îşi încep funcţiunea prin debitare şi se debitează cu existenţele iniţiale preluate din debitează cu existenţele iniţiale preluate din activul bilanţului care devin pentru cont solduri activul bilanţului care devin pentru cont solduri iniţiale debitoare.iniţiale debitoare.

Pentru a se adăuga la soldurile iniţiale, Pentru a se adăuga la soldurile iniţiale, majorările elementelor patrimoniale se trec de majorările elementelor patrimoniale se trec de aceiaşi parte cu acestea şi anume în debitul aceiaşi parte cu acestea şi anume în debitul conturilor de activ. În creditul conturilor de activ conturilor de activ. În creditul conturilor de activ se înregistrează micşorarea elementelor se înregistrează micşorarea elementelor patrimoniale de activ. patrimoniale de activ.

Soldul final de determină după relaţia: Soldul final de determină după relaţia: Sold final debitor Sold final debitor == Sold iniţial debitor + Sold iniţial debitor +

Rulaj debitor – Rulaj creditorRulaj debitor – Rulaj creditor

ExempluExemplu Soldul contului de activ “Cont curent în Soldul contului de activ “Cont curent în

valută naţională” la 01 martie constituia valută naţională” la 01 martie constituia 23 300 lei. Pe parcursul perioadei de 23 300 lei. Pe parcursul perioadei de gestiune în contul întreprinderii au intrat gestiune în contul întreprinderii au intrat mijloace băneşti din casierie în sumă de mijloace băneşti din casierie în sumă de 25 000 lei şi de la debitori 50 500 lei, tot 25 000 lei şi de la debitori 50 500 lei, tot în această perioadă din Cont sau cheltuit în această perioadă din Cont sau cheltuit mijloace băneşti pentru achitarea mijloace băneşti pentru achitarea datoriilor faţă de buget 14 500 lei. În datoriilor faţă de buget 14 500 lei. În contul “Cont curent în valută naţională” contul “Cont curent în valută naţională” aceste operaţii se vor reflecta în felul aceste operaţii se vor reflecta în felul următor:următor:

ExempluExemplu, rezolvare, rezolvare

Dt 242 “Cont curent în valută naţională” CtSold initial - 23 300

25 000 14 50050 500

Rulaj debitor - 75 500 Rulaj creditor – 14 500Sold final 84 300

CConturile de pasivonturile de pasiv Conturile de pasivConturile de pasiv înregistrează existenţele şi înregistrează existenţele şi

mişcările surselor de intrare a bunurilor mişcările surselor de intrare a bunurilor economice, ca elemente reprezentate de pasivul economice, ca elemente reprezentate de pasivul bilanţului.bilanţului.

Ele îşi încep funcţiunea prin creditare şi se Ele îşi încep funcţiunea prin creditare şi se creditează cu existenţele iniţiale preluate din creditează cu existenţele iniţiale preluate din pasivul bilanţului, care devin pentru cont solduri pasivul bilanţului, care devin pentru cont solduri iniţiale creditoare. Se creditează conturile de iniţiale creditoare. Se creditează conturile de pasiv cu majorările elementelor de pasiv şi se pasiv cu majorările elementelor de pasiv şi se debitează cu micşorarea elementelor debitează cu micşorarea elementelor patrimoniale de pasiv. patrimoniale de pasiv.

Soldul final se determină după relaţia:Soldul final se determină după relaţia:

Sold final creditor Sold final creditor == Sold iniţial creditor + Sold iniţial creditor + rulaj creditor – rulaj debitorrulaj creditor – rulaj debitor

ExempluExemplu Soldul contului de pasiv “Avansuri primite Soldul contului de pasiv “Avansuri primite

pe termen scurt” la 01 martie constituia pe termen scurt” la 01 martie constituia 43 300 lei. Pe parcursul perioadei de 43 300 lei. Pe parcursul perioadei de gestiune întreprinderea a primit mijloace gestiune întreprinderea a primit mijloace băneşti de la clienţii săi în avans 52 000 băneşti de la clienţii săi în avans 52 000 lei, tot în această perioadă a rambursat lei, tot în această perioadă a rambursat din avansul primit 6 000 lei şi a închis o din avansul primit 6 000 lei şi a închis o creanţă de 12 600 lei. În contul “Avansuri creanţă de 12 600 lei. În contul “Avansuri primite pe termen scurt” aceste operaţii primite pe termen scurt” aceste operaţii se vor reflecta în felul următor:se vor reflecta în felul următor:

ExempluExemplu, rezolvare, rezolvare

Dt 523 “Avansuri primite pe termen scurt” Ct Sold initial - 43 300

6 000 52 000 12 600

Rulaj debitor - 18 600 Rulaj creditor – 52 000

Sold final 76 700

Dubla înregistrare şi importanţa ei Dubla înregistrare şi importanţa ei de controlde control

Orice operaţie economică produce o Orice operaţie economică produce o dublă modificare în bilanţ, deci în dublă modificare în bilanţ, deci în contabilitate aceasta se va concretiza contabilitate aceasta se va concretiza printr-o dublă înregistrare în conturi, printr-o dublă înregistrare în conturi, concomitent şi cu aceeaşi sumă.concomitent şi cu aceeaşi sumă.

Înregistrarea concomitentă şi cu aceiaşi Înregistrarea concomitentă şi cu aceiaşi sumă a unei operaţii economice sau sumă a unei operaţii economice sau financiare în două conturi, în debitul unui financiare în două conturi, în debitul unui cont şi creditul altui cont poartă cont şi creditul altui cont poartă denumirea de denumirea de dubla înregistraredubla înregistrare..

Dubla înregistrare este determinată, în primul rând, de Dubla înregistrare este determinată, în primul rând, de dubla reprezentare, prin faptul că în timpul mişcării şi dubla reprezentare, prin faptul că în timpul mişcării şi transformării lor, elementele patrimoniului întreprinderii nu transformării lor, elementele patrimoniului întreprinderii nu încetează de a fi privite sub dublu aspect: al utilităţii şi încetează de a fi privite sub dublu aspect: al utilităţii şi destinaţiei economice şi al modului de dobândire, aspecte destinaţiei economice şi al modului de dobândire, aspecte care se reflectă concomitent ca un raport de echivalenţă care se reflectă concomitent ca un raport de echivalenţă între doi termeni, unul care evidenţiază bunurile între doi termeni, unul care evidenţiază bunurile economice, iar cel de-al doilea care evidenţiază sursele de economice, iar cel de-al doilea care evidenţiază sursele de finanţare. Raportul de echivalenţă este reprezentat în finanţare. Raportul de echivalenţă este reprezentat în sensul măririi concomitente a bunurilor şi surselor cât şi în sensul măririi concomitente a bunurilor şi surselor cât şi în cel al micşorării lor.cel al micşorării lor.

În al doilea rând, dubla înregistrare este determinată de În al doilea rând, dubla înregistrare este determinată de faptul că mişcarea şi transformarea bunurilor economice, în faptul că mişcarea şi transformarea bunurilor economice, în fazele circuitului economic generează operaţii de ieşire fazele circuitului economic generează operaţii de ieşire dintr-o fază şi de intrare în alta, de transformare dintr-o dintr-o fază şi de intrare în alta, de transformare dintr-o formă în alta, dintr-o stare în alta, de trecere dintr-un loc de formă în alta, dintr-o stare în alta, de trecere dintr-un loc de gestiune în altul. Astfel, activele curente, sub formă de gestiune în altul. Astfel, activele curente, sub formă de materii prime şi materiale se transformă în active curente materii prime şi materiale se transformă în active curente sub forma de semifabricate şi produse finite, care la rândul sub forma de semifabricate şi produse finite, care la rândul lor îşi schimbă forma în active curente băneşti, care din nou lor îşi schimbă forma în active curente băneşti, care din nou se transformă în active curente materiale. În acest circuit, se transformă în active curente materiale. În acest circuit, în care contabilul înregistrează trecerea aceloraşi valori în care contabilul înregistrează trecerea aceloraşi valori dintr-o stare sau formă în alta, înregistrarea valorii dintr-o stare sau formă în alta, înregistrarea valorii respective se face de două ori, deci, apare dubla respective se face de două ori, deci, apare dubla înregistrare a operaţiilor respective. înregistrare a operaţiilor respective.

FormulFormulaa contabilă contabilă Ca rezultat al aplicării dublei înregistrări, Ca rezultat al aplicării dublei înregistrări,

între conturile contabile se stabileşte o între conturile contabile se stabileşte o legătură reciprocă. Legătura stabilită între legătură reciprocă. Legătura stabilită între cele două conturi în care se înregistrează o cele două conturi în care se înregistrează o operaţie economico-financiară poartă operaţie economico-financiară poartă denumirea de denumirea de corespondenţa conturilorcorespondenţa conturilor, , iar conturile între care intervine această iar conturile între care intervine această legătură se numesc legătură se numesc conturi conturi corespondentecorespondente. Modalitatea de prezentare . Modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operaţii economice în grafică a fiecărei operaţii economice în conturile corespondente, pe baza dublei conturile corespondente, pe baza dublei înregistrări sub formă de egalitate valorică înregistrări sub formă de egalitate valorică se numeşte se numeşte formulă contabilăformulă contabilă..

Componentele formulei contabileComponentele formulei contabile

denumirea contului corespondent denumirea contului corespondent debitor;debitor;

denumirea contului corespondent denumirea contului corespondent creditorcreditor

suma care face obiectul înregistrării.suma care face obiectul înregistrării.

Scrierea formulei contabileScrierea formulei contabile În formula contabilă, contul care se debitează În formula contabilă, contul care se debitează

se înscrie în partea de sus sau în stânga, iar se înscrie în partea de sus sau în stânga, iar contul care creditează se aşează în partea de contul care creditează se aşează în partea de jos sau în dreapta.jos sau în dreapta.

De exempluDe exemplu:: Operaţia economică: S-au Operaţia economică: S-au procurat mijloace fixe cu plata ulterioară. Se va procurat mijloace fixe cu plata ulterioară. Se va întocmi formula contabilă:întocmi formula contabilă:

D 123 “Mijloace fixe” 2D 123 “Mijloace fixe” 200 000 lei 000 lei

C 5C 54444 “Alte datorii curente” 20 000 lei “Alte datorii curente” 20 000 lei sau sau

D 123 “Mijloace fixe” C 544 “Alte datorii D 123 “Mijloace fixe” C 544 “Alte datorii curente” 20 000 leicurente” 20 000 lei

Clasificarea formulelor contabileClasificarea formulelor contabile În funcţie de numărul de conturi corespondente din care este În funcţie de numărul de conturi corespondente din care este

formată formula contabilă.formată formula contabilă. Formula contabilă simplăFormula contabilă simplă este aceea în care este aceea în care

corespondenţa se stabileşte între două conturi: unul se corespondenţa se stabileşte între două conturi: unul se debitează şi altul se creditează simultan şi cu aceiaşi sumă. debitează şi altul se creditează simultan şi cu aceiaşi sumă. De De exempluexemplu: : din din contul contul contul curent in monedcontul curent in monedă națională s-a ă națională s-a transferat furnizorilor în achitarea datoriei:transferat furnizorilor în achitarea datoriei:D 521 “Datorii comerciale” D 521 “Datorii comerciale” C 242 “Cont curent în monedă națională”C 242 “Cont curent în monedă națională”

Formula contabilă compusăFormula contabilă compusă este formula în care este formula în care corespondenţa se stabileşte între un singur cont debitor şi mai corespondenţa se stabileşte între un singur cont debitor şi mai multe conturi creditoare concomitent şi cu aceiaşi sumă sau multe conturi creditoare concomitent şi cu aceiaşi sumă sau invers, între un singur cont creditor şi mai multe conturi invers, între un singur cont creditor şi mai multe conturi debitoare, de asemenea concomitent şi cu aceiaşi sumă. debitoare, de asemenea concomitent şi cu aceiaşi sumă. De De exemplu: exemplu: s-au procurat cu plata ulterioară de la furnizori s-au procurat cu plata ulterioară de la furnizori materiale în valoare de 5000 lei şi obiecte de mică valoare şi materiale în valoare de 5000 lei şi obiecte de mică valoare şi scurtă durată în valoare de 500 lei:scurtă durată în valoare de 500 lei:D 211 ”Materiale” – 5000 leiD 211 ”Materiale” – 5000 leiD 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – 500 leiD 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – 500 leiC 521 “Datorii comerciale” – 5500 leiC 521 “Datorii comerciale” – 5500 lei

Clasificarea formulelor contabileClasificarea formulelor contabile În funcţie de scopul pentru care se întocmesc:În funcţie de scopul pentru care se întocmesc: Formula contabilă curentăFormula contabilă curentă se consideră acea se consideră acea

formulă prin intermediul căreia se înregistrează în formulă prin intermediul căreia se înregistrează în contabilitate operaţiunile economico-financiare care contabilitate operaţiunile economico-financiare care au loc în mod obişnuit, curent. Caracteristica acestora au loc în mod obişnuit, curent. Caracteristica acestora constă în faptul că înscrierea sumelor se face în constă în faptul că înscrierea sumelor se face în negru, sumele respective se adună între ele, atât în negru, sumele respective se adună între ele, atât în debitul cât şi creditul contului.debitul cât şi creditul contului.

Formula contabilă de stornareFormula contabilă de stornare, reprezintă o , reprezintă o modalitate specifică contabilităţii de corectare a unor modalitate specifică contabilităţii de corectare a unor erori, săvârşite anterior cu ocazia înregistrării în erori, săvârşite anterior cu ocazia înregistrării în conturi a sumelor din operaţiile economice şi conturi a sumelor din operaţiile economice şi financiare care au avut loc în activitatea financiare care au avut loc în activitatea întreprinderilor. Eroarea poate fi, fie în înregistrarea întreprinderilor. Eroarea poate fi, fie în înregistrarea unei sume eronate, fie în înregistrarea unei sume în unei sume eronate, fie în înregistrarea unei sume în alte conturi decât cele corespunzătoare conţinutului alte conturi decât cele corespunzătoare conţinutului operaţiei.operaţiei.

Înregistrarea operaţiilor economico-Înregistrarea operaţiilor economico-financiarefinanciare

Înregistrarea operaţiilor economico-Înregistrarea operaţiilor economico-financiare se face pe baza documentelor financiare se face pe baza documentelor justificative, în ordinea în care acestea au justificative, în ordinea în care acestea au avut loc, şi aceasta poartă denumirea de avut loc, şi aceasta poartă denumirea de înregistrare cronologicăînregistrare cronologică. Se realizează cu . Se realizează cu ajutorul jurnalului de înregistrare a operaţiilor ajutorul jurnalului de înregistrare a operaţiilor economice.economice.

Nr. d/o Conţinutul operaţiunilor economice

Suma Formula contabila

Debit Credit

1. Din casă se achită salariul personalului întreprinderii

11 550 531 241

Conturile sintetice şi analitice Conturile sintetice şi analitice În funcţie de detalierea informaţiei, conturile În funcţie de detalierea informaţiei, conturile

contabile se împart în sintetice şi analitice.contabile se împart în sintetice şi analitice. Conturile sinteticeConturile sintetice reflectă bunurile reflectă bunurile

economice, procesele, sursele şi rezultatele economice, procesele, sursele şi rezultatele economice grupate după caracteristicile lor economice grupate după caracteristicile lor generale. De exemplu: contul sintetic generale. De exemplu: contul sintetic „Materiale”, „Mijloace fixe”, “Capital social”.„Materiale”, „Mijloace fixe”, “Capital social”.

Conturile analiticeConturile analitice reflectă concomitent părţile reflectă concomitent părţile componente ale bunurilor economice, componente ale bunurilor economice, proceselor, surselor şi rezultatelor economice proceselor, surselor şi rezultatelor economice respective, după însuşirile lor specifice. De respective, după însuşirile lor specifice. De exemplu: la fabrica de beton conturile analitice exemplu: la fabrica de beton conturile analitice la contul „Materiale” pot fi: contul analitic - la contul „Materiale” pot fi: contul analitic - ciment, contul analitic - nisip, contul analitic - ciment, contul analitic - nisip, contul analitic - petriş, ş.a. la fabrica de bomboane conturile petriş, ş.a. la fabrica de bomboane conturile analitice la contul „Materiale” pot fi: contul analitice la contul „Materiale” pot fi: contul analitic - zahăr, contul analitic - cacao, contul analitic - zahăr, contul analitic - cacao, contul analitic – unt şi altele.analitic – unt şi altele.

Legătura dintre conturile sintetice şi analiticele lorLegătura dintre conturile sintetice şi analiticele lor Suma soldurilor iniţiale ale conturilor Suma soldurilor iniţiale ale conturilor

analitice trebuie să fie egală cu soldul analitice trebuie să fie egală cu soldul iniţial al contului sintetic;iniţial al contului sintetic;

Suma rulajelor debitoare ale conturilor Suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie să fie egală cu rulajul analitice trebuie să fie egală cu rulajul debitor al contului sintetic;debitor al contului sintetic;

Suma rulajelor creditoare ale conturilor Suma rulajelor creditoare ale conturilor analitice trebuie să fie egală cu rulajul analitice trebuie să fie egală cu rulajul creditor al contului sintetic;creditor al contului sintetic;

Suma soldurilor finale ale conturilor Suma soldurilor finale ale conturilor analitice trebuie să fie egală cu soldul analitice trebuie să fie egală cu soldul final al contului sintetic.final al contului sintetic.

Evidenţa sintetică şi evidenţa Evidenţa sintetică şi evidenţa analiticăanalitică

Evidenţa bazată pe conturile Evidenţa bazată pe conturile sintetice se numeşte sintetice se numeşte evidenţă evidenţă sinteticăsintetică, iar evidenţa bazată pe , iar evidenţa bazată pe conturile analitice – conturile analitice – evidenţă evidenţă analiticăanalitică..

ExempluExemplu::La întreprinderea „Monolit” S.A. la 01.05 anul curent soldul La întreprinderea „Monolit” S.A. la 01.05 anul curent soldul contului „Materiale” se prezenta în felul următor:contului „Materiale” se prezenta în felul următor:

Materialul A- 200 unităţi câte 6 lei unitatea.Materialul A- 200 unităţi câte 6 lei unitatea. Materialul B- 5 000 bucăţi câte 8 lei bucata.Materialul B- 5 000 bucăţi câte 8 lei bucata. Materialul C- 100 kg. câte10 lei kg.Materialul C- 100 kg. câte10 lei kg.

Operaţiile economice efectuate în luna mai a anului de gestiune:Operaţiile economice efectuate în luna mai a anului de gestiune: Sau primit materiale de la furnizori:Sau primit materiale de la furnizori: Materialul A- 200 unităţi câte 6 lei.Materialul A- 200 unităţi câte 6 lei. Materialul C- 60 kg. câte 10 lei.Materialul C- 60 kg. câte 10 lei.

Total 1800 lei.Total 1800 lei. Au fost eliberate materiale de la depozit în secţia producţie de Au fost eliberate materiale de la depozit în secţia producţie de

bază.bază. Materialul A- 150 unităţi.Materialul A- 150 unităţi. Materialul B- 3 000 bucăţi.Materialul B- 3 000 bucăţi. Materialul C.- 90 kg.Materialul C.- 90 kg. Sau primit materiale de la furnizori:Sau primit materiale de la furnizori: Materialul B- 300 bucăţi câte 8 lei bucata.Materialul B- 300 bucăţi câte 8 lei bucata. Materialul C- 150 kg. câte 10 lei kg. Materialul C- 150 kg. câte 10 lei kg.

Total 3900 lei.Total 3900 lei.

Evidenţa sintetică:Evidenţa sintetică: Jurnalul de înregistrare a Jurnalul de înregistrare a

operaţiilor economiceoperaţiilor economice

Jurnal de înregistrare a Jurnal de înregistrare a operaţiilor economiceoperaţiilor economice

Nr. d/o

Conţinutul operaţiilor economice

Suma Corespondenţa conturilor

Debit Credit

1. Sau primit materiale de la furnizori:

1 800 211 521

2. Au fost eliberate materiale de la depozit în secţia producţiei de bază.

25 800 811 211

3. Sau primit materiale de la furnizori

3 900 211 521

Evidenţa sinteticăEvidenţa sintetică

D Materiale D Materiale C C Si 42 200Si 42 200

2) 25 800 2) 25 800 1) 1 8001) 1 800

3) 3 9003) 3 900

Rd 5 700Rd 5 700 Rc 25 800Rc 25 800

Sf 22 100Sf 22 100

Evidenţa analiticăEvidenţa analitică

Intrări Ieşiri Stoc N d/o.

Data Cantita

te Preţ Σ Cantita

te Preţ Σ Cantita

te Preţ Σ

01.05. 200 6 1 200 1. 200 6 1200 400 6 2 400 2.

150 6 900 250 6 1 500

Rulaj 200 6 1200 150 6 900 Sold 250 6 1500

Contul analitic „Materialul A”Contul analitic „Materialul A”

Evidenţa analiticăEvidenţa analitică

Intrări Ieşiri Stoc N d/o.

Data

Cantitate Preţ Σ Cantitate Preţ Σ Cantitate Preţ Σ

01.05. 5 000 8 40 000 1. 3 000 8 24 000 2 000 8 16 000

2. 300 8 2400 2 300 8 18 400 Rulaj 300 8 2400 3 000 8 24 000 Sold 2 300 8 18 400

Contul analitic „Materialul B”Contul analitic „Materialul B”

Evidenţa analiticăEvidenţa analitică

Intrări Ieşiri Stoc N d/o.

Data

Cantitate Preţ Σ Cantitate Preţ Σ Cantitate Preţ Σ

01.05 100 10 1 000 1. 60 10 600 160 10 1 600

2. 90 10 900 70 10 700 3. 150 10 1500 220 10 2 200 Rulaj 150 10 1500 90 10 900 Sold 220 10 2 200

Contul analitic „Materialul C”Contul analitic „Materialul C”

Legătura dintre conturile Legătura dintre conturile sintetice şi analiticesintetice şi analitice

(Verificarea)(Verificarea)

Soldul iniţial: 42 200 = 1 200+40 000+1000Soldul iniţial: 42 200 = 1 200+40 000+1000 Operaţia I 1 800 = 1 200 + 600Operaţia I 1 800 = 1 200 + 600 Operaţia II 25 800 = 900 + 24 000 + 900Operaţia II 25 800 = 900 + 24 000 + 900 Operaţia III 3 900 = 2 400 + 1 500Operaţia III 3 900 = 2 400 + 1 500 Rulajul debitor: 5 700 = 1200 + 2400 + 2100Rulajul debitor: 5 700 = 1200 + 2400 + 2100 Rulajul creditor: 25 800 = 900 + 24 000 + 900Rulajul creditor: 25 800 = 900 + 24 000 + 900 Soldul final 22 100 = 1500+18 400+2 200Soldul final 22 100 = 1500+18 400+2 200

Balanţa de verificareBalanţa de verificare Balanţa de verificare este un procedeu specific Balanţa de verificare este un procedeu specific

metodei contabilităţii care asigură respectarea metodei contabilităţii care asigură respectarea în contabilitate a echilibrului permanent impus în contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla înregistrare a operaţiilor economice, de dubla înregistrare a operaţiilor economice, oferind prin aceasta garanţia exactităţii oferind prin aceasta garanţia exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi, precum şi a înregistrărilor efectuate în conturi, precum şi a întocmirii unor bilanţuri reale şi complete.întocmirii unor bilanţuri reale şi complete.

Balanţa de verificare se prezintă sub forma Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei situaţii tabelare, în care se înscriu datele unei situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice ale tuturor conturilor, folosite de o valorice ale tuturor conturilor, folosite de o întreprindere într-o perioadă de gestiune, întreprindere într-o perioadă de gestiune, preluate din cartea-mare. Ea furnizează preluate din cartea-mare. Ea furnizează informaţii în legătură cu soldule iniţiale, informaţii în legătură cu soldule iniţiale, mişcările intervenite într-o perioada de gestiune mişcările intervenite într-o perioada de gestiune (luna, trimestru, semestru, an) şi soldurile finale (luna, trimestru, semestru, an) şi soldurile finale la data întocmirii ei.la data întocmirii ei.

Funcţiile balanţei de verificare Funcţiile balanţei de verificare Funcţia de verificare a exactităţii Funcţia de verificare a exactităţii

înregistrărilor efectuate în conturi.înregistrărilor efectuate în conturi. Esenţa Esenţa acesteia constă în verificarea şi identificarea acesteia constă în verificarea şi identificarea erorilor de înregistrare în conturi a operaţiilor erorilor de înregistrare în conturi a operaţiilor economice, prin intermediul diferitelor egalităţi economice, prin intermediul diferitelor egalităţi care trebuie să existe în cadrul balanţei de care trebuie să existe în cadrul balanţei de verificare. Înregistrarea greşită a unor operaţii verificare. Înregistrarea greşită a unor operaţii economice ca urmare a nerespectării dublei economice ca urmare a nerespectării dublei înregistrări, trecerea eronată a sumelor din jurnalul înregistrări, trecerea eronată a sumelor din jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice în conturi de înregistrare a operaţiilor economice în conturi (cartea mare) şi din conturi în balanţa de (cartea mare) şi din conturi în balanţa de verificare, efectuarea unor calcule greşite în verificare, efectuarea unor calcule greşite în formulele contabile compuse, stabilirea eronată a formulele contabile compuse, stabilirea eronată a rulajelor şi soldurilor conturilor determină rulajelor şi soldurilor conturilor determină inegalităţi între totalul sumelor balanţei, care se inegalităţi între totalul sumelor balanţei, care se semnalizează cu ajutorul ei, fapt ce îi conferă semnalizează cu ajutorul ei, fapt ce îi conferă caracterul unui instrument de verificare, control şi caracterul unui instrument de verificare, control şi reglare a înregistrării operaţiilor economice.reglare a înregistrării operaţiilor economice.

Funcţiile balanţei de verificareFuncţiile balanţei de verificare Funcţia de realizare a concordanţei dintre Funcţia de realizare a concordanţei dintre

conturile analitice şi cele sintetice.conturile analitice şi cele sintetice. Aceasta funcţie Aceasta funcţie se realizează prin întocmirea unor balanţe de verificare se realizează prin întocmirea unor balanţe de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic, care ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic, care se desfăşoară pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor se desfăşoară pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balanţe se verifică concordanţa care trebuie să existe balanţe se verifică concordanţa care trebuie să existe între contul sintetic şi conturile sale analitice.între contul sintetic şi conturile sale analitice.

Funcţia de legătură între cont şi bilanţFuncţia de legătură între cont şi bilanţ.. Această Această legătură se concretizează în faptul că datele din bilanţ legătură se concretizează în faptul că datele din bilanţ reprezintă soldurile finale ale conturilor preluate din reprezintă soldurile finale ale conturilor preluate din balanţa de verificare, prelucrate şi grupate conform balanţa de verificare, prelucrate şi grupate conform necesităţilor de întocmire a bilanţului. Soldurile iniţiale necesităţilor de întocmire a bilanţului. Soldurile iniţiale la începutul următoarei perioade de gestiune sunt la începutul următoarei perioade de gestiune sunt preluate din bilanţul contabil. Deci, balanţa de preluate din bilanţul contabil. Deci, balanţa de verificare este puntea de legătură dintre conturile verificare este puntea de legătură dintre conturile analitice şi cele sintetice şi dintre conturile sintetice şi analitice şi cele sintetice şi dintre conturile sintetice şi bilanţ, făcând legătură între procedeele de bază ale bilanţ, făcând legătură între procedeele de bază ale metodei contabilităţii.metodei contabilităţii.

Funcţiile balanţei de verificareFuncţiile balanţei de verificare Funcţia de grupare şi centralizare a datelor Funcţia de grupare şi centralizare a datelor

înregistrate în conturiînregistrate în conturi.. Compararea şi Compararea şi centralizarea datelor contabile cu ajutorul balanţei centralizarea datelor contabile cu ajutorul balanţei de verificare oferă conducerii posibilitatea de a se de verificare oferă conducerii posibilitatea de a se cunoaşte mărimea şi structura modificărilor cunoaşte mărimea şi structura modificărilor intervenite în structura mijloacelor materiale şi intervenite în structura mijloacelor materiale şi băneşti, situaţia debitorilor şi creditorilor, a băneşti, situaţia debitorilor şi creditorilor, a cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor financiare la cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor financiare la un moment dat şi în dinamică, în vederea elaborării un moment dat şi în dinamică, în vederea elaborării previziunilor necesare luării deciziilor pentru previziunilor necesare luării deciziilor pentru perioada viitoare.perioada viitoare.

Deci, cu ajutorul balanţei de verificare se Deci, cu ajutorul balanţei de verificare se centralizează întreaga activitate economico-centralizează întreaga activitate economico-financiară a întreprinderii, care a fost reflectată în financiară a întreprinderii, care a fost reflectată în conturi distincte, oferind astfel informaţii de conturi distincte, oferind astfel informaţii de ansamblu asupra tuturor bunurilor aflate în ansamblu asupra tuturor bunurilor aflate în administrarea operativă a acestora şi asupra administrarea operativă a acestora şi asupra activităţii dintr-o anumită perioadă de gestiune.activităţii dintr-o anumită perioadă de gestiune.

Clasificarea balanţei de verificareClasificarea balanţei de verificare

În dependenţă de În dependenţă de natura conturilor pe natura conturilor pe care le conţinecare le conţine poate fi:poate fi:

balanţa de verificare ale conturilor balanţa de verificare ale conturilor sintetice sintetice şişi

balanţa de verificare ale conturilor balanţa de verificare ale conturilor analitice.analitice.

Balanţa de verificare ale conturilor Balanţa de verificare ale conturilor sinteticesintetice

Balanţa de verificare ale Balanţa de verificare ale conturilor sintetice conturilor sintetice după numărul după numărul de egalităţi pe care le cuprinde, poate de egalităţi pe care le cuprinde, poate fi: fi:

balanţa de verificare cu o egalitate;balanţa de verificare cu o egalitate; balanţa de verificare cu două balanţa de verificare cu două

egalităţi;egalităţi; balanţa de verificare cu trei egalităţi;balanţa de verificare cu trei egalităţi;

BALANŢA DE VERIFICARE A BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR SINTETICECONTURILOR SINTETICE

(cu trei egalit(cu trei egalităţiăţi))

SOLDURI INIŢIALE RULAJE SOLDURI FINALE Simbolul conturilor

Denumirea conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

123 Mijloace fixe 241 Casa

TOTAL

BALANŢA DE VERIFICAE – ŞAH BALANŢA DE VERIFICAE – ŞAH (MODEL)(MODEL)

Conturi creditoare

Conturi

debitoare

Sold iniţial debitor

Contul 123

Contul 211

Contul 242

Contul 521

… Total rulaj debitor

Sold final debitor

Sold iniţial creditor

Total solduri iniţiale

* *

Contul 123 Contul 211 Contul 242 Contul 521

... Total rulaj

creditor Total rulaje

Sold final creditor

Total solduri finale

Etapele de întocmire a balanţei de verificareEtapele de întocmire a balanţei de verificare se transpun operaţiile efectuate în timpul se transpun operaţiile efectuate în timpul

perioadei de gestiune din jurnalul de înregistrare perioadei de gestiune din jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice în conturi (cartea-mare),;a operaţiilor economice în conturi (cartea-mare),;

se totalizează sumele înregistrate în debitul şi se totalizează sumele înregistrate în debitul şi creditul fiecărui cont deschis în cartea-mare şi se creditul fiecărui cont deschis în cartea-mare şi se stabileşte soldul acestora;stabileşte soldul acestora;

se transpun datele din conturile deschise în se transpun datele din conturile deschise în cartea-mare (soldurile iniţiale, rulajele şi soldurile cartea-mare (soldurile iniţiale, rulajele şi soldurile finale) în formularul balanţei de verificare;finale) în formularul balanţei de verificare;

se adună coloanele balanţei de verificare, iar se adună coloanele balanţei de verificare, iar totalurile obţinute în cadrul fiecărei perechi de totalurile obţinute în cadrul fiecărei perechi de coloane (debitoare-creditoare) trebuie să fie egale coloane (debitoare-creditoare) trebuie să fie egale între ele. De asemenea, totalul rulajelor din între ele. De asemenea, totalul rulajelor din balanţa de verificare, trebuie să fie egal cu totalul balanţa de verificare, trebuie să fie egal cu totalul rulajelor din jurnalul de înregistrare a operaţiilor rulajelor din jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice.economice.

Exemplu:Exemplu:

Pe baza datelor de mai jos de deschis Pe baza datelor de mai jos de deschis conturile respective, de întocmit conturile respective, de întocmit formulele contabile şi de înregistrat formulele contabile şi de înregistrat în conturi operaţiile economice. De în conturi operaţiile economice. De calculat rulajele, soldurile finale, de calculat rulajele, soldurile finale, de întocmit balanţa de verificare şi întocmit balanţa de verificare şi bilanţul la finele perioadei de bilanţul la finele perioadei de gestiune.gestiune.

Bilanţul fabricii “Gloria” la 01.09.200__Bilanţul fabricii “Gloria” la 01.09.200__

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 3 015 230 Capital social 3 069 000

Materiale 69 700Credite bancare pe termen

scurt89 300

Producţie în curs de execuţie 65 800 Alte rezerve 58 000

Creanţe ale personalului 300 Datorii comerciale 16 800

Cont curent in monedă națională

93 750Datorii pentru retribuirea

muncii11 800

Casa 120

Bilanţ 3 244 900 Bilanţ 3 244 900

Operaţiile economice din luna Operaţiile economice din luna septembrie la fabrica “Gloria”septembrie la fabrica “Gloria”

1)1) S-au procurat cu plata ulterioară materiale de la furnizori - 362 500 lei;S-au procurat cu plata ulterioară materiale de la furnizori - 362 500 lei;2)2) S-a acceptat factura organizaţiei de transport pentru transportarea S-a acceptat factura organizaţiei de transport pentru transportarea

materialelor – 14 500 lei;materialelor – 14 500 lei;3)3) S-au calculat salariile muncitorilor pentru descărcarea materialelor – 1 S-au calculat salariile muncitorilor pentru descărcarea materialelor – 1

600 lei;600 lei;4)4) S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale aferente salariilor S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale aferente salariilor

muncitorilor pentru descărcarea materialelor (23,5%) – ? lei;muncitorilor pentru descărcarea materialelor (23,5%) – ? lei;5)5) S-au calculat contribuţiile pentru asigurările medicale aferente salariilor S-au calculat contribuţiile pentru asigurările medicale aferente salariilor

muncitorilor pentru descărcarea materialelor (muncitorilor pentru descărcarea materialelor (33,5%) – ? lei;,5%) – ? lei;6)6) Din contul curent în monedă națională s-a virat furnizorilor – 16 500 lei;Din contul curent în monedă națională s-a virat furnizorilor – 16 500 lei;7)7) Din contul curent în monedă națională s-a ridicat în numerar – 11 900 lei;Din contul curent în monedă națională s-a ridicat în numerar – 11 900 lei;8)8) Din casă au fost plătite salariile – 11 800 lei;Din casă au fost plătite salariile – 11 800 lei;9)9) Din contul curent în monedă națională s-a virat furnizorilor pentru Din contul curent în monedă națională s-a virat furnizorilor pentru

materiale – 29 050 lei;materiale – 29 050 lei;10)10) Din casă s-a acordat numerar în avans inginerului Ivanov G. – 150 lei;Din casă s-a acordat numerar în avans inginerului Ivanov G. – 150 lei;11)11) Din contul curent în monedă națională s-a virat:Din contul curent în monedă națională s-a virat: organelor de asigurare socială – 400 lei;organelor de asigurare socială – 400 lei; în rambursarea creditelor pe termen scurt – 15 600 lei.în rambursarea creditelor pe termen scurt – 15 600 lei.

Nrd/o

Conţinutul operaţiei economice Suma(lei)

Corespondenţa conturilor

debit credit

1 S-au primit materiale de la furnizori 362 500 211 521

2

S-a acceptat factura organizaţiei de transport privind serviciile de transportare a materialelor

14 500 211 544

3 S-au calculat salariile muncitorilor privind descărcarea materialelor procurate

1 600 211 531

4 S-au calculat contribuţiile privind asigurările sociale si medicale aferente salariilor muncitorilor pentru descărcarea materialelor (23,5%; 3,5 %)

37656

211211

533533

5 Din contul curent în monedă națională s-a virat furnizorilor 16 500 521 242

6 Din contul curent în monedă națională s-a ridicat în numerar 11 900 241 242

7 Din casă au fost plătite salariile 11 800 531 241

8 Din contul curent în monedă națională s-a virat furnizorilor pentru materiale

29 050 521 242

9 Din casă s-a plătit titularilor de avans pentru cheltuielile de deplasare

150 227 241

10 Din contul curent în monedă națională s-a virat:a) organelor de asigurare socialăb) în rambursarea creditelor pe termen scurt

40015 600

533511

242242

Dt 123 CtSi 3 670 830

Rd=0 Rc=0Sf 3 670 830

Dt 211 CtSi 69 7001) 362 5002) 14 5003) 1 6004) 432

Rd=379 032 Rc=0 Sf 448 732

Dt 215 Ct Si 65 800

Rd=0 Rc=0Sf 65 800

Dt 227 CtSi 3009) 150Rd=150 Rc=0

Sf 450

Dt 323 Ct Si 58 000

Rd=0 Rc=0 Sf 58 000

Dt 511 Ct Si 89 30010b) 15 600Rd=15 600 Rc=0

Sf 73 700Dt 521 Ct Si 16 800 1) 362 500 5) 16 500 8) 29 050

Rd=45 550 Rc=362 500

Sf 33 750

BALANŢA DE VERIFICARE la 01 10 200__BALANŢA DE VERIFICARE la 01 10 200__Simbolul

contuluiDenumirea

contuluiSoldul iniţial Rulaj Soldul final

Debitor Creditor Debitor Creditor Debitor Creditor

123 3 670830 0 0 3 670 830

124 655 600 0 0 655 600

211 69 700 379 032 0 448 732

215 65 800 0 0 65 800

227 300 150 0 450

241 120 11 900 11 950 70

242 93 750 0 73 450 20 300

311 3 069 000 0 0 3 069 000

323 58 000 0 0 58 000

511 89 300 15 600 0 73 700

521 16 800 45 550 362 500 333 750

531 11 800 11 800 1 600 1 600

533 0 400 432 32

544 0 0 14 500 14 500

Total 3 900 500 3 900 500 464 432 464 432 4 206 182 4 206 182

Bilanţul fabricii “Gloria” la 01.10.200__Bilanţul fabricii “Gloria” la 01.10.200__ Activ Suma Pasiv Suma

1. Active pe termen lung 3. Capital propriu

Mijloace fixe 3 015 230 Capital social 3 069 000

Alte rezerve 58 000

TOTAL capitolul 1 3 015 230 TOTAL capitolul 3 3 127 000

2 Active curente 5. Datorii pe termen scurt

Materiale 448 732 Credite bancare curente 73 700

Producţie în curs de execuţie 65 800 Datorii comerciale 333 750

Creanţe ale personalului 450 Datorii privind remunerarea muncii 1 600

Cont curent în monedă națională 20 300 Datorii privind asigurările 32

Casa 70 Alte datorii curente 14 500

TOTAL capitolul 2 535 352 TOTAL capitolul 5 423 582

TOTAL GENERAL-ACTIV 3 550 582 TOTAL GENERAL-PASIV 3 550 582

Planul general de conturiPlanul general de conturi

Planul general de conturi este un tablou al Planul general de conturi este un tablou al conturilor sistematizate în mod anumit, destinat pentru conturilor sistematizate în mod anumit, destinat pentru organizarea evidenţei contabile la întreprindere. Este organizarea evidenţei contabile la întreprindere. Este un document normativ privind clasificarea şi codificarea un document normativ privind clasificarea şi codificarea conturilor conturilor

Capitolul I “Capitolul I “Dispoziţii generaleDispoziţii generale” cuprinde ” cuprinde caracteristica generală a capitolelor planului de conturi, caracteristica generală a capitolelor planului de conturi, sfera de acţiune a acestuia, legătura cu formele sfera de acţiune a acestuia, legătura cu formele situațiilor financiare, modul de clasificare şi simbolizare situațiilor financiare, modul de clasificare şi simbolizare a conturilor.a conturilor.

Capitolul II “Capitolul II “Nomenclatorul conturilor contabileNomenclatorul conturilor contabile” ” cuprinde lista conturilor subdivizate în clase şi grupe în cuprinde lista conturilor subdivizate în clase şi grupe în care se evidenţiază conturile de gradul I şi II.care se evidenţiază conturile de gradul I şi II.

În capitolul III “În capitolul III “Caracteristica șu modul de aplicare Caracteristica șu modul de aplicare a conturilor contabilea conturilor contabile” sunt caracterizate clasele, ” sunt caracterizate clasele, grupele de conturi şi conturile de gradul I, este grupele de conturi şi conturile de gradul I, este prezentată corespondenţa conturilor pe tipurile prezentată corespondenţa conturilor pe tipurile principale de operaţii. principale de operaţii.

Clasele planului general de Clasele planului general de conturiconturi

1.1. Active imobilizate;Active imobilizate;

2.2. Active curente;Active curente;

3.3. Capital propriu;Capital propriu;

4.4. Datorii pe termen lung;Datorii pe termen lung;

5.5. Datorii curente;Datorii curente;

6.6. Venituri;Venituri;

7.7. Cheltuieli;Cheltuieli;

8.8. Conturi de gestiune;Conturi de gestiune;

9.9. Conturi extrabilanţiere.Conturi extrabilanţiere.

CConturile contabilităţii financiareonturile contabilităţii financiare

Clasele 1-7 cuprind conturile Clasele 1-7 cuprind conturile contabilităţii financiarecontabilităţii financiare, care se , care se utilizează pentru generalizarea utilizează pentru generalizarea informaţiei ce urmează să fie reflectată în informaţiei ce urmează să fie reflectată în situațiile financiare şi destinată situațiile financiare şi destinată utilizatorilor interni şi externi. utilizatorilor interni şi externi.

După conţinutul economic ele se După conţinutul economic ele se divizează în divizează în conturi de bilanţconturi de bilanţ (clasele 1- (clasele 1-5) şi 5) şi conturi de rezultateconturi de rezultate (clasele 6-7). (clasele 6-7).

Conturile de bilanţConturile de bilanţ şi conturile de rezultate şi conturile de rezultate Conturile de bilanţConturile de bilanţ sunt destinate sunt destinate

contabilizării activelor, capitalului propriu contabilizării activelor, capitalului propriu şi datoriilor întreprinderii. La finele şi datoriilor întreprinderii. La finele fiecărei perioade de gestiune soldul fiecărei perioade de gestiune soldul (debitor sau creditor) acestor conturi se (debitor sau creditor) acestor conturi se reflectă în bilanţul contabil. reflectă în bilanţul contabil.

Conturile de rezultateConturile de rezultate sunt destinate sunt destinate contabilizării veniturilor şi cheltuielilor contabilizării veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii. La finele fiecărei perioade întreprinderii. La finele fiecărei perioade de gestiune rulajele conturilor: debitoare de gestiune rulajele conturilor: debitoare – pe conturile de cheltuieli şi creditoare – pe conturile de cheltuieli şi creditoare pe conturile de venituri se trec în Situația pe conturile de venituri se trec în Situația de profit și pierdere. de profit și pierdere.

Conturile de activConturile de activ Conturile claselor 1,2,7,8 sunt conturi de activ Conturile claselor 1,2,7,8 sunt conturi de activ

cu excepţia următoarelor conturi: 113 cu excepţia următoarelor conturi: 113 “Amortizarea imobilizărilor necorporale”; 124 “Amortizarea imobilizărilor necorporale”; 124 “Amortizarea mijloacelor fixe”; 126 “Amortizarea “Amortizarea mijloacelor fixe”; 126 “Amortizarea și deprecierea resurselor minerale”; și deprecierea resurselor minerale”; 127 127 “Deprecierea imobilizărilor corporale în curs de “Deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuție”; 128 “Deprecierea terenurilor”; 129 execuție”; 128 “Deprecierea terenurilor”; 129 “Deprecierea mijloacelor fixe” 133 “Amortizarea “Deprecierea mijloacelor fixe” 133 “Amortizarea și deprecierea activelor biologice imobilizateși deprecierea activelor biologice imobilizate”” 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”; 222 “Corecţii privind creanțele durată”; 222 “Corecţii privind creanțele compromise” care sunt conturi contrar de activ, compromise” care sunt conturi contrar de activ, funcţionează după regulile conturilor de pasiv, funcţionează după regulile conturilor de pasiv, se reflectă în activul bilanţului în paranteză se reflectă în activul bilanţului în paranteză adică cu semnul “-”(minus) şi se scad din totalul adică cu semnul “-”(minus) şi se scad din totalul sumelor.sumelor.

Conturile de pasivConturile de pasiv Conturile claselor 3,4,5,6 sunt conturi de pasiv Conturile claselor 3,4,5,6 sunt conturi de pasiv

cu excepţia următoarelor conturi: 313 “Capital cu excepţia următoarelor conturi: 313 “Capital nevărsat”, 315 “Capital retras”, 334 “Utilizarea nevărsat”, 315 “Capital retras”, 334 “Utilizarea profitului” care sunt conturi de activ, se reflectă profitului” care sunt conturi de activ, se reflectă în bilanţ în pasiv cu semnul minus. în bilanţ în pasiv cu semnul minus.

Conturile 312 “Capital suplimentar”, 332 “Profit Conturile 312 “Capital suplimentar”, 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”, 333 “Profit net (pierdere precedenţi”, 333 “Profit net (pierdere neacoperită) al perioadei de gestiune”, pot neacoperită) al perioadei de gestiune”, pot avea sold creditor sau debitor. În bilanţ soldul avea sold creditor sau debitor. În bilanţ soldul creditor se reflectă în pasiv prin cifre obişnuite, creditor se reflectă în pasiv prin cifre obişnuite, iar cel debitor – prin cifre negative.iar cel debitor – prin cifre negative.

Legătura planului general de conturi Legătura planului general de conturi cu situațiile financiarecu situațiile financiare

Simbolurile şi denumirile claselor 1-5 din planul Simbolurile şi denumirile claselor 1-5 din planul general de conturi contabile coincid cu general de conturi contabile coincid cu numerele şi denumirile capitolelor din bilanţul numerele şi denumirile capitolelor din bilanţul contabil.contabil.

Denumirea conturilor de gradul I din clasele 6-Denumirea conturilor de gradul I din clasele 6-7 coincid, in general, cu denumirea rândurilor 7 coincid, in general, cu denumirea rândurilor din situația de profit și pierdere, iar informaţia din situația de profit și pierdere, iar informaţia din conturile de gradul II - cu denumirea din conturile de gradul II - cu denumirea rândurilor din anexele la situațiile financiare. rândurilor din anexele la situațiile financiare.