Sistemul Complementului

7/17/2019 Sistemul Complementului

http://slidepdf.com/reader/full/sistemul-complementului 1/6

Curs Imunologie

Sistemul complementului

Complementul este unsistem multienzimatic format din aproximativ 20-25componente care, in cazul raspunsului imun umoral, joaca rolul unui mecanism

efector auxiliar ce indeplineste doua functii majore, si anume:-Complementul denitiveaza actiunea anticorpilor asupra antiiigenului

-Complem recunoaste imunologic nespecic a structurilor non-self

unctiile astea pot i indeplinite separat sau coro!orat

1. Complementul defnitiveaza actiunea anticorpilor asupra

antiiigenului

"nica functie a anticorpilor este doar recunoasterea antigenului fara insa caaceasta sa ai!a vreun efecto decisiv asupra antigenului#

$fecte decisive ar : distrugerea antigenului per primam mai ales daca acestaare o structura complexa, asa cum se intampla in cazul antigenelorcorpusculate, reprezentate de !acterii, virusuri, paraziti unicelulari si celuletumorale# %ceasta distrugere se face numai cu participarea compelmentului# %ldoilea efecto: indepartarea antigenului, mecanism sucient pentru antigenelecu structura simpla &antigenele solu!ile sau moleculare proteine,glicoproteine'# (rimul efecto decisiv: distrugerea antigenelor corpuscular)exemplu: o !acterie#

*aca densitatea anticorpurilor este mare, se activeaza Cl+# ecunoastereaanticorpilor Ig se consolideaza cu modicari conformationale rezultandexteriorizarea a secventelor de aminoacizi activatoare de complement aleanticorpilor de tip Ig, aceste secvente de aa sunt localizate la niveluldomeniilor C.2# Ca urmare a acestor secventa resulta atasarea secventelorde



aa ezultand activarea compnentei c/+ rezultand activarea complementuluirezultand %C &complexul de atac al mem!ranelor, care se organizeaza su!forma de mici structuri tu!uliforme care perforeaza multiplu mem!rana!acteriana'# Ca urmare a perforarii !acteriene rezultata lezarea severa amem!rane, prin care patrund 1a si cantitati ec3ivalente de apa, rezultatulconstand in acumularea unor cantitati mari de apa intr#-un interval de timpscurt sau extrem de scurt# Se realizeaza de fapt o 3iper3idratare supraacutaceea ce conduce la elongarea !rusca a mem!ranei particulei, ceea ce conducela ruperea mem!ranei# ezulta moartea particulei prin liza osm4tica# %ceastaliza tine de actiunea a activarii complementului

%l doilea efecto: indepartarea antigenului&perfect in cazul antigenelor solu!ile'

%ntigeni solu!iliI": formare de anticorpi specici, deoarece anticorpurilerezultate au situsuri com!inative pt antigeni cu conformare complementara aantigenului# In urma recunoasterii antigenului resulta complexe imune formatedin antigeni si anticorpi# Se organizeaza in retele plase sau navoale# (ot xa sialte complexe imune, in special componenta C! a complementului &factorulc'# (e calea alterna a complementului, care functioneaza permanent, caregenereaza mici cantitatti de C!, si care sunt xate de aceste complexe imune#%ceste complexe imune se suprasaturizeaza cu C! , carea juta la indepartareaacestor complexe imune prin mecanismo diferite in functie de locul prezenteicomplexelor imune care prezinta si locul patrunderii antigenului# %ntigenulpoate patrunde intratisular &complexeleformandu-se intratisular'# %ceastasaturare cu C6 asigurand indepartarea lor de catremacrofagele residente indiverse tesuturi &ele pot capta foarte usor aceste complexe, deoarece au pesupraf lor receptori pt complement care angajeaza contacte cu componentaC! presenta in oc3iurile acestor complexe# Captarea complexelor imuneconsta in endocitarea acestor complexe imune ele ind distruse,lizate complet

in secorul lizozomal al macrofagelor, unde sunt transformati in aa, la fel siantigenul# *istrugerea complexelor imune ec3ivaleaza si cu distrugereaantigenului al acestor complexe imune# %ntigenul este distrus doar su! o formaimunologica, adica su! o forma de complexe imune#

%ntigenul poate patrunde direct in circulatie, situatie in care complexele imunese formeaza I7# %ceste omplexe immune unt de aseamenea incarcate cucomponent c!, prezenta a!undant si in circ# %ceasta incarcare favorizaeaxarea atasarea complexelor imune#$ritrocitele realizeaza in acest caz#%cestecomplexe imune sunt transportate de catre enetrocite la sistemulreticuloendotelial din splina, unde eritrocitele cedeaza complexele imune

transportate, unde sunt preluate de macrofagele splenice# acrofagele, avandcr pe suprafata lor &reeptor compl', prin care realizeaza complexe cu c!,rezultand endocitarea complex imune si distrugerea lor in compartimentullizozomal &tansf complexelor in antigen'#

2# % doua functie functie



Complementul recunoaste inespecic imunologic# C8mponenta c!recunoaste pe cale alterna a comploementului# C! are ca particularitatefaptul ca, in momentul in care este generata, un ramane niciodata instare 9uida, ci are tendinta de a se atasa de mem!ranele celulare, numaica exista doua tipuri de mem!rane:-em!ranele self se opun acestei depozitari pt ca ele sunt protejateanticomplement prin presenta unor receptori ce se opun atasarii#-em!ranele non self permit depozitarea c! pe supra 9or pt ca un suntprotejate anticomplement#C! se depoziteaza doar pe mem!ranele non self recunoastereimunologic nespecica a non selfului sau antigenului%stea doua functii pot i indeplinate coro!orat sau separat# Coro!orat inetapele tisulare ale I"#(atrunderea antig in spatiului interstitial &celule somatice'# $x: antigencorpusculat &!acterii' !acterii diferite &prezinta dterminanti antigenicifoarte diferiti' I"

rece de trei faze:

-aza de initiere &rasp intracelular'Initial!acteriile sunt recunoscute imunologic nespecic su! actiuneacomponenta c! a complementului &generata permament dar deintensitate mica',care are ca propietate faptul cae a un ramane niciodatain faza 9uida in lic3 interstitial si are tendinta de a se depozita pe oricemem!rana celulara# Intracelular avem 2 mem!rane &non self si mem!rself'# C8mponenta c! un se poate depozita pe self deoarece auprotecite anticomplemnt de catre receptori ce se opun atasarii'# em!rnon selfnu sunt protejate anticomplement, motiv pentru care, ele permitatasarea c!# C! se depoziteaza pe mem!ranele non self printr-un stratcontinuu pe toate !acteriile &opsonizarea recunoasterea imunologic

nespecica a non selfului# ecunoastere imunologica deoarece aceste!acterii sunt antigenice# 1especica pt ca depozitarea c! se realizeazain aceasi masura pe orice !acterie indif de specicitatea antig;nicapropriu zisa# %ceasta opsonizare favorizeaza captarea acestor antigenecorpusculate de catre macrofagele presente local# ezulta transportulacestor antigene din tesuturi in ganglini-aza de cooperare celulara &etapa ganglionara' &macrofage &celule prezde antigen' si celule' <imfocite t3elper si limfocitele ! rezultandactivarea completa a limfoitelro 6 rezultand productia de anticorpispecici, care sunt lamsati in circulatia sist;mica, prin intermediul careare acces la toate tesuturiledin organism, printre care, acesti anticorpiajung c3iar si in tesuturi antignice, unde gasesc antigene

complementare#-aza de nalizare &intratisular'%nticorpii produsi intraganglionar ajung la tesutul tinta, unde acestianticorpi recunosc !acteriile declansatoare# %easta recunoastere se faceprin antigeni are loc opsonizarea a acestor !acterii &un cucomplement' ci cu anticorpi specici# *aca acesti anticorpi specici suntgenerati in cantita mare atunci resulta activarea componentei c/= acomplementului c3iar pe suprafata !acteriei, de unde resulta



declansarea caii clasice complementuui, care parcurge multe eta!e siajunge la generare de mac &complexe de atacare a mem!ranelor->tructuri tu!uliforme numeroae, care perforeaza mem!rana si se ajungela liza osm4tica a particulei#

(rincipiile de functionare a complementului &?'

/# (rincipiul cascadei: ecare factor al complementului activeazaurmatorul factor al segmentului

2# %ctivarea factorilor complementului se realizeaza prin liza partiala afactorilor, din care resulta 2 fragmente cu funtii diferite:- $x: factorul @: lizat in doua componente, un fragment mic @a &care

raman de multe ori in faza 9uida in lic3 interst, exercitand efecteproin9amatorii sau pro9ogistice' si un fragment mare @! &care unraman in faza 9uida in ic3 interstitial, au tendinta de a se depozitape mem!ranele celulare zise acceptuare de complement, ele indmem!rane non self A neprotejate anticomplement-'

# eactiile complementui se desfasoara numai pe supraf mem!ranelor

non self# ragmentul mare se ataseaza de mem!rana non self, care eo componenta enzimBtica &majoritatea', actionand asupra unui noufactor din cascada complementului &ex factorul '# e activat de @!,prin proteoliza limitata, rezult a, care ramane in lic3 interstitial&poate avea efecto proin9', iar ! se depoziteaza pe mem!ranaacceptoare sau mem!rana nonself, constituindu-se pe mem!rananon self a unui complex !imolecular format din @!D!, care seasociaza si se constituie un complex !imolecular activ,

?# *erularea reactiilor complementuluiem!ranele acceptoare sunt net favorizate de sc3im!area saucomutarea specicitatii de su!strat a enzimelor depozitate# Ca

urmare atasarii D! la @!Eresulta modicari conform la @! careintereseaza si central catalitic al acestor enzime rezultand comutareaspecicitatii de su!strat al acestei enzime, prin care enzime un maiactioneaza asupra factorului D, ci actioneaza asupra a unui nou factordin cascada complememntului, de ex factorul F, pe care il activeazatot prin proteoliza limitata, rezultand generarea unui fragment micnotat cu Fa si F!, care ind fragm mare se depoziteaza pe me!raadepozitoare de complement, constituindu#se un complex trimolecular#@!D!F!, complex activ prin trasarea unei linii orizontale deasupra#

8rganizarea de ansam!lu a complementului

$venimentul central al cailor complementului conversia factoruluic in c!, care se realizeaza su! actiunea unei c convertaze,generata cat pe calea clBsica si cea alterna#Calea clBsicaenerarea c convertazelor este rezultatul recunoasterii imonologicspecice a antigenelor mem!ranare, care pot de doua tipuri,antigene constitutive &antigene care fac parte din str mem!r' sauatasate pe me!rane cum e in cazul 3aptenelor &proteine mici'#



%cestea sunt recunoscute specic de anticorpi Ig, rezultandconstituirea unor complexe imune mem!ranare#*aca densitateaacestor complexe imune este mare resulta c+ declansareasistemului complementului si generarea c convertazei#Calea clBsica are untie liitata intimp, dar tot timpul functioneaza cuintensitate mBximaCalea clBsica este o adc3izitie logen;tica recenta

Calea alterna a complementuluiunctioneaza permanent continuu fara nici un fel de intrerupere si cuintensitate minimaCalea alterna se amplica la un nivel functional asemanator cuclBsica ca urmare a opsonizarii mem!ranelor nespecice a nonselfuluiCalea alterna are ca particularitate ca este o adc3izitie logen;ticavec3e#

Cele doua cai au o secventa comuna &c6' generata pe am!ele cai

de unde se activeaza secventa nala: c5,cG,cH,c,cJ rezultand%C, care perforeaza mem!rana lizand particula cu distrugera ei*eose!irea principala inte cele doua cai este regimul de functionare#Intensitatea: calea alterna are o functie epis4dica, ajungand la unmaxim dupa care se opreste# Calea alterna are un du!lu nivel defunctionalitate: ea functioneaza continuu cu intensitate mica, sepoate amplica la o intensitate asemanatoare caii clasice in urmaunei necesitati#

actorii din calea clBsica:

Se noteaza cu C si se adauga un numar care reprezinta datele istoricela carea u fost descoperiti acesti factori#J actori(rimul factor:

C/ al complementului: complex trimolecular cu intenstiatemoleculara 5H0 K*a# In struc lui se a9a su!componente : c/+&unitatea de recunoasterea a complementului, recunoaste presentade complexe imune mem!ranare, presente pe mem!ranele non self',c/r, c/s &componente enzimatice, serin esterase'C/+: se a9a in conc medii &H0micrograme la ml'# Structura: formata

din G su!unitati identice intre ele asociate doua cate doua cuconstituirea a unitati tot identice intre ele# iecare unitate esteconstituita prinasocierea a doua su!unitati si ecare su!unitate are oparte liniara lunga sau foarte lunga, aceasta str se termina pe capatulcar!ono terminal printr-o portiune glo!uloasa &in sensul opus capeteaminoterminale'# Cele doua su!unitati sunt legate inte ele prin puntidisulfudice'# %ceste su!unitati sunt constituite prin asma!larea a



lanturi a,! si c, care intra in cosnt su!unit au in portiune liniaraorganizarea unui triplu 3;lix &colagen liKe'(ortiunea glo!uloasa contine mai multe secvente capa!ile saangajaze legaturi cu secventele de aa activatoare de aa aleanticorpilor ce inta in constitutia sau componenta complexelor imunemem!ranare si anticorpi# *aca aceste secvente sunt aleanticorpurilor Ig, ele sunt exteriorizata doar dupa ce a avut locrecunoasterea antig;nica &cand are loc contactul cu antigenulcomplapar modicari conformationale, care sunt transmiseortodromic soldandu-se cu exteriorizarea secventei activatoare decomplement care e recunocuta de secventele complementarepresente la nivelul portiunii glo!uloase ale c/+# Consta in modifconformati la ecare su!unitate, care se transmit in directieantidromica &spre capatul aminic' aducerea la suprafata a uneisecvente de aa, presente in portiunea liniara a ecarui aa, care estecapa!ila sa angajeze legaturi cu a doua componenta a , adica cu c/r,atasandu-se in nal la c/s, p serinesteraza foarte activa# (rin

parcurgerea acestor etape se constituie complexul trimoolecular, careeste un complex activ, pentru ca de acuma inainte prin intermediulcomplemt c/s se lanseaza activarea complementului primulcoponent se activeaza factrul c? al complementului si dupa aia c2 se activeaza astfel calea clBsica a complementului#

Sistemul Complementului

Documents

Transcript of Sistemul Complementului