Sistemul Bancar a Apărut CA o Necesitate a Societății

Capitolul I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SISTEMUL BANCAR

AL REPUBLICII MOLDOVA

1.1. Conceptul și structura sistemului bancar

Sistemul bancar a apărut ca o necesitate a societății. Prin intermediul lui este realizată

acumularea mijloacelor bănești și distribuirea acestora sub diferite forme, sistemul bancar

executând funcția de intermediar între agenții economici.

Sistemul bancar este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor categorii de instituții

financiar-bancare, care funcționează într-o țară, răspunzând necesităților unei etape de dezvoltare

social-economică.

Sistemul bancar al unei țări cuprinde:

cadrul instituțional – format din banca centrală (cu rol de coordonare și supraveghere),

bănci comerciale și alte instituții financiare;

cadrul juridic – format din ansamblul reglementărilor care guvernează activitatea

bancară.

În evoluția sa, sistemul bancar parcurge faze de specializare și sectorizare.

Specializarea (din punct de vedere al proceselor economice) reprezintă limitarea producției

la anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game restrânse de produse. În acest context,

specializarea bancară poate fi privită ca fiind orientarea activității diferitelor bănci doar spre

anumite servicii, operațiuni, produse bancare.

Noțiunea de sectorizare poate fi definită ca fiind un tip aparte de specializare ce constă în

orientarea activității bancare spre anumite domenii de activitate economică (sectoare ale

economiei naționale).

Cu toate că, aparent, modul de clasificare și criteriile par a fi comune, în sistemele bancare

din diferite țări apar nuanțe în abordarea problemei și prin urmare există particularități distincte

de definire a unor anumite tipuri de bănci. Sistemul bancar este organizat având axă de referință

banca centrală, care înfăptuiește politica monetară, valutară și de credit a statului, și un număr de

bănci comerciale, bănci de afaceri, instituții de credit specializate – uniuni de credit, case de

economii, organizații de împrumut, bănci ipotecare etc.

[Введите текст]

1.2. Rolul sistemului bancar în cadrul economiei

Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea

disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor activități

economice eficiente.

Într-o economie de piață, sistemul bancar îndeplinește funcția de atragere și concentrare a

economiilor societății și de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv și imparțial de alocare

a creditului, către cele mai eficiente investiții. În îndeplinirea acestei prime funcții, băncile, ca

verigi de bază ale sistemului, urmăresc modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate.

Băncile asigură și facilitează efectuarea plăților, oferă servicii de gestionare a riscului și

reprezintă principalul canal de transmisie în implementarea politicii monetare.

Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitent cu plasarea lor pe piață prin

intermediul creditelor, a operațiunilor de scont și a altor operațiuni pe piața financiară, băncile

îndeplinesc rolul de intermediari între deținătorii de capitaluri și utilizatorii acestora.

În exercitarea acestei diversități de operații, băncile acționează în numele lor, pe contul lor

propriu, deponenții și împrumutătorii neavând nici o legătură de drept între ei. Prin urmare,

băncile gestionează depozitele și mijloacele de plată din economie. Astfel, colectând depozitele,

băncile au responsabilitatea gestionării eficiente a acestora, cu maxim randament, în beneficiul

propriu și al depunătorilor.

În vederea realizării obiectivelor finale, banca centrală urmărește stabilitatea valorii interne și

externe a monedei naționale, concomitent cu punerea la dispoziția economiei naționale a

cantității optime de monedă, necesară creșterii economice. Sistemul bancar, transformând

resursele pe care mediul economic i le pune la dispoziție, reprezintă o subdiviziune a

macrosistemului economico-social.

Sistemul bancar se află într-o continuă interacțiune cu mediul economic, din care preia

”intrări” sub diferite forme (resurse umane, resurse financiare, informații) pe care le prelucrează

și le transformă pentru a obține ”ieșirile” (produse și servicii bancare, informații financiar-

bancare). Altfel spus, sistemul bancar este un sistem deschis. Ceea ce este specific sistemelor

deschise (deci și sistemului bancar) este faptul că își reglează activitatea prin conexiune inversă

(feedback), deci sunt capabile de autoreglare.


1.3. Evoluția sistemului bancar al Republicii Moldova

Constituirea sistemului bancar în Republica Moldova a parcurs mai multe etape de

dezvoltare, care oglindesc relațiile economice ale epocii respective.

Etapele evoluției sistemului bancar au fost determinate de relațiile economice ale Moldovei

cu țările vecine și de specificul țărilor din care Moldova făcea parte în anumite perioade istorice.

În perioada de tranziție de la capitalism la socialism, au fost naționalizate băncile particulare

prin crearea unui mecanism unic, centralizat de gestionare a resurselor financiare preluate de stat.

În decursul anilor 1944-1991 sistemul monetar și cel bancar al RSSM era o componentă a

sistemului bancar și a celui monetar al URSS. Acest sistem se caracteriza prin acomodarea la

regimul sovietic administrativ de comandă în scopul deservirii necesităților bancare ale

economiei sovietice.

Băncile în această perioadă erau subordonate planificării centralizate și erau utilizate, în

principal, pentru propunerea planurilor de credit necesare implementării obiectivelor centrale de

producție industrială; orientarea subvențiilor de stat către anumite sectoare de activitate sau alte

domenii de investiție; menținerea evidențelor financiare ale întreprinderilor de stat; transferarea

fondurilor între agenții economici sau organizațiile guvernamentale. În acest sistem al

economiilor centralizate, structurile bancare funcționau în sistemul de ”monobancă”. În cadrul

sistemului respectiv nu exista concurența bancară și nici nu se admitea necesitatea ei. Activitățile

bancare erau limitate și destinate să servească exclusiv obiective stabilite prin planul centralizat.

Funcțiile sistemului de tip monobancă erau repartizate pe anumite bănci destinate a servi

necesitățile anumitor sectoare.

În anii 1944-1987 sistemul bancar al Moldovei, făcând parte din sistemul bancar al URSS era

format din Banca de Stat a URSS, care era orientată preponderent spre emisiunea monetară, avea

funcții de control și supraveghere a sistemului bancar și a circulației monetare, acorda credite pe

termen scurt băncilor și statului. De asemenea, din componența sistemului bancar făceau parte

Casele de Economii ale URSS, Banca de Construcții a URSS, care avea drept scop deservirea

sferei de contrucții și a celei industriale. Aceste bănci comerciale de stat aveau o rețea largă de

filiale în toate fostele republici sovietice, inclusiv în Moldova.

În urma reformei bancare din 1987, sistemul bancar sovietic a fost divizat în următoarele

bănci de stat: Banca Centrală de Stat, Banca Socială și a Fondului Locativ, Banca

Agroindustrială, Banca Industrială și de Construcții, Banca de Economii și Banca de Relații și

Comerț Extern. Aceste bănci, fiind specializate în diferite domenii de activitate, aveau în fostele


republici sovietice filiale care implementau politica bancară centralizată de stat pe teritoriul

republicilor URSS, inclusiv în RSSM.

În perioada 1990-1991, după puciul militar din Rusia, care a marcat începutul dezintegrării

URSS, s-a declanșat un proces care a condus la deterioararea sistemului bancar-monetar, de

finanțe publice și la dezechilibrarea totală a comerțului exterior. În această perioadă atât în

Republica Moldova, cât și în celelalte foste republici sovietice, procesul de adaptare a băncilor la

noile principii de activitate comercială, orientate spre economia de piață, este marcat de faptul că

celelalte ramuri ale economiei naționale nu erau pregătite pentru această modificare.

Afară de factorii politici de destabilizare a URSS, care au generat criza politică profundă a

sistemului administrativ de comandă, la prăbușirea și destrămarea completă a URSS a contribuit

și falimentul sistemului monetar-creditor centralizat, care a cauzat paralizia totală a sistemului

economic sovietic. Astfel, procesul de formare a noului sistem bancar a coincis cu procesul de

depășire a crizei economice și politice.

Perioada 1991-1995 a marcat etapa inițială de organizare a sistemului bancar bazat pe noile

principii, orientat spre economia de piață. Acesta s-a soldat cu descentralizarea resurselor

creditare, lichidarea monopolului statului în operațiunile bancare, acordarea de drepturi clienților

de a-și alege banca de care să fie serviți. De asemenea, în această perioadă se constată creșterea

cantitativă și calitativă a actelor normative emise și a cerințelor înaintate de BNM față de

sistemul bancar. BNM a emis o serie de acte normative, ce au dus la creșterea calitativă a

activelor băncilor, a depozitelor și a capitalului acestora. Sistemul bancar în prezent dispune și de

cadrul normativ de bază pentru activitatea sa. Astfel, activitatea sistemului bancar este

reglementată de Legea instituțiilor financiare, Legea ”Cu privire la Banca Națională”, cât și de

alte legi, hotărâri ale guvernului și de regulamente, norme și instrucțiuni emise de Banca

Națională.

Principiul de organizare care stă la baza sistemului bancar autohton este sistemul clasic

bancar de două niveluri: banca centrală și celelalte bănci din sistem.

Conform Declarației despre suveranitatea Republicii Moldova (art.113), Președintele

Republicii Moldova a emis la 04.06.91 Decretul ”Cu privire la Banca Național a Moldovei”.

Conform acestui Decret, pentru realizarea unei politici unice și independente în domeniul

circulației monetare, a creditului, operațiunilor în valuta străină și asigurării unui control eficient

asupra activității sistemului bancar din republică, Banca Republicană din Moldova a Băncii de

Stat a URSS a fost reorganizată în Banca Națională a Moldovei.


Banca Națională a Moldovei activează în temeiul Legii nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 ”Cu

privire la Banca Națională a Moldovei”, prezentată la 11 septembrie 1995. Această lege a fost

adoptată de Parlament și promulgată de Președintele Republicii Moldova prin Decretul nr. 85-p

din 19 septembrie 1995.

Banca Națională a Moldovei este o persoană juridică subordonată Parlamentului Republicii

Moldova. Ea exercită funcția de bancă centrală și bancă de emisiune. Activitatea Băncii

Naționale a Moldovei este derulată în conformitate cu legislația în vigoare, din care rezultă

funcțiile ei principale:

1. organizarea circulației banilor pe teritoriul republicii, emisiunea bancnotelor și

stabilirea cursului monetar în raport cu valuta străină;

2. creditarea băncilor comerciale și a altor instituții de creditare;

3. organizarea achitărilor între băncile comerciale – centrul de decontări interbancare;

4. eliberarea autorizațiilor, reglementarea, supravegherea și controlul activității

instituțiilor bancare;

5. dirijarea și gestionarea rezervelor valutare ale republicii;

6. reprezentarea Republicii Moldova și a intereselor statale în relațiile cu băncile

centrale ale altor state și organisme financiare internaționale etc.

Al doilea nivel al sistemului bancar național este reprezentat de băncile comerciale.

Băncile comerciale din republică își desfășoară activitatea atât pe plan intern, cât și pe plan

internațional. Băncile comerciale pot opta pentru anumite opțiuni specializându-se în anumite

domenii. În acest caz, banca, în baza statutului propriu de funcționare, își stabilește tipurile de

operațiuni pe care le va derula în funcție de evoluția pieței fianciar-bancare și de strategia internă

adoptată.

În condițiile economiei de piață, băncile există nu numai pentru a satisface cerințele

pieței, dar și pentru a participa ele însele pe piață. Băncile operează nu numai pentru a oferi

servicii financiare companiilor, dar și pentru consolidarea caracterului lor instituțional.

Concurența interbancară impune o apropiere a activității bancare de cerințele clientului, oferta de

diverse produse bancare și servirea ireproșabilă sunt factorii care contribuie la atragerea și

menținera clienților. Concurența obligă băncile să structureze serviciile în funcție de cerințele și

dorințele efective ale clienților.

Băncile comerciale efectuează operațiunile de servire a clientelei, oferind diverse servicii

bancare. Activitatea lor este axată pe atragerea depozitelor și acordarea creditelor, acceptarea de


depuneri de la populație, agenți economici sau bănci, operațiuni valutare pentru persoanele fizice

și juridice, plasamentul fondurilor, finanțarea schimburilor comerciale externe, gestionarea

titlurilor financiare ale clienților, activități de consultanță etc. Pe lîngă operațiunile și serviciile

tradiționale, băncile comerciale din țară încearcă să-ți extindă portofoliul serviciilor prestând

servicii de leasing financiar, servicii investiționale, fiduciare, de factoring, bancă-client, emiterea

diverselor tipuri de carduri bancare ș.a.

Începând cu anul 1991 până în prezent a variat numărul băncilor din sistem. În prezent, în

Republica Moldova funcționează 11 bănci, inclusiv patru sucursale ale băncilor străine (tabelul

1.1).

Anii Bănci comerciale (total) Sucursale străine

1993 22

1994 21

1995 21

1996 22

1997 22

1998 23

1999 20

2000 20

2001 19

2002 16

2003 16

2004 16

2005 16

2006 16

2007 16

2008 16

2009 15

2010 15

2011

2012

2013

2014

2015


Capitolul II.

2.1

Principalele vulnerabilități care caracterizează sistemul bancar autohton în I semestru

2015 (pe fundalul celor trei instituții financiare – B.C. ”Unibank” S.A., B.C.”Banca Socială”

S.A. și B.C. ”Banca de Economii” S.A., aflate la acea perioadă sub instituirea administrării

speciale), sunt:

nivelul înalt al creditelor neperformante în condițiile unei dinamici negative a

creditării sectorului real;

lichiditatea și solvabilitatea nu s-au încadrat în niveluri adecvate;

implicațiile negative pentru calitatea portofoliului de credite ale băncilor

autohtone cauzate de accentuarea presiunilor de depreciere a monedei naționale.

Principalele provocări la adresa stabilității financiare pentru perioada următoare sunt:

reluarea creditării în condiții sustenabile, gestionarea adecvată a calității activelor bancare,

inclusiv prin asigurarea unui echilibru funcțional între costurile și beneficiile diverselor soluții de

administrare a expunerilor neperformante, cât și altele.

Creșterea gradului de concentrare pe piața bancară reprezintă un element de îngrijorare

cu privire la posibila evoluție a concurenței în sector, în perioada următoare. Explicația acestui

fenomen este cauzată de eliminarea de pe piață a anumitor competitori (băncile problematice) pe

fundalul turbulențelor din sector. În I semestru 2015, indicele de concentrare a pieței bancare,

valoarea indicelui Herfindahl-Hirschman (IHH), indică o concentrare mai ridicată a pieței

bancare a Republicii Moldova după valoarea creditelor (1579,2 puncte) în comparație cu cel al

depozitelor (1450,1 puncte) (tabelul X). Prin urmare și indicele de concentrare a pieței activului

(IHH), a urcat de la 1145,0 puncte (30.03.2014) la 1262,1 puncte (30.06.2015), nivel de la care

sistemul bancar este considerat încadrat în limitele unei piețe bancare cu un grad moderat de

concentrare.

Pentru sectorul bancar autohton, un indicator alternativ al puterii de piață îl reprezintă

incidența veniturilor din taxe și comisioane la veniturile obținute din dobânzi. Astfel, acest

indicator reflectă abilitatea băncii de a extrage venituri din piață și poate fi folosit pentru

evaluarea puterii de piață a băncilor, în anumite condiții. Astfel, raportul venituri din taxe şi

comisioane/venituri din dobânzi a cunoscut o creştere în anul 2014, însă se remarcă o scădere în


valoarea acestui raport pentru I semestru 2015.

Indicatori 30.06.2014 31.12.2014 30.06.2015

Venituri din dobânzi, lei 2712,0 5560,9 3315,4

Venituri din taxe şi comisioane,

lei562,6 1198,7 618,1

Venituri din taxe şi

comisioane/Venituri din

dobânzi

0,21 0,22 0,19

În I semestru 2015, sub aspect concurenţial, activele bancare deţinute de primele 5 bănci

în total activ au înregistrat o tendinţă negativă . Respectiv, la 30.06.2015 ponderea activelor

deţinute de primele cinci bănci în activul agregat, a înregistrat o cotă de 75,94% cu o creştere de

9,1 p.p. faţă de 30.06.2014. Astfel, în I semestru 2015, lider pe piaţă este BC Moldova–

Agroindbank S.A., care la 30.06.2015 a atins valoarea totală a activelor de 18009,6 mil. lei, în

creştere de 1,3 ori faţă 30.06.2014, înregistrând o cotă de 17,8% din totalul activelor din sector.

Următoarea poziţie este deţinută de BC Banca Socială S.A. (bancă aflată în administrare

specială în perioada respectivă) cu un volum al activelor de 16627,9 mil. lei. În creştere cu 11,4

mil. lei, faţă de 30.06.2014, cota de piaţă a băncii este de 16,4%. Prin urmare, în Republica

Moldova, acest indicator înregistrează valori destul de mari, doar cinci bănci din cele 14, pot să

dicteze reguli sau să inițieze anumite tendinţe pe piaţa bancară.

Caracterul politicii monetare demotivează băncile comerciale sa‐şi extindă portofoliile de

creditare şi cauzează majorarea ponderii creditelor neperformante. În luna iunie 2015, ritmul

anual de creştere a creditelor totale acordate de către bănci s‐a redus considerabil, cu 29,32%

față de perioada similară a anului precedent. Deci cea mai mare contribuţie la descreştere, în

luna iunie 2015 au avut‐o creditele în monedă naţională cu o reducere de 50,18%. Iar ritmul

anual de creştere a creditelor în valută străină s‐a majorat cu 44,32% față de perioada similară a

anului precedent, în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii în luna iunie

2015 cu 0,96 p.p. (6,83%) faţă de luna iunie 2014.

O cauză care a generat reducerea creditelor în valută naţională în I semestru 2015, a fost

înăsprirea politicii monetare promovate de BNM, în urma majorării ratei de bază de la 15,5% la

17,5% în luna iunie 2015. Odată cu majorarea ratei de bază în I semestru 2015, a sporit soldul

mediu zilnic al creditelor bancare neperformante în luna iunie (1539,8 mil. lei) şi s‐au scumpit [Введите текст]

creditele bancare. Astfel, ţinând cont de constrângerile macroeconomice actuale, activitatea de

creditare a sectorului real a încetinit, afectând încrederea în întregul sector bancar.

În I semestru 2015, creditele cu maturitate de la 2 până la 5 ani continuă să rămână cele

mai atractive pentru populaţie. Conform rapoartelor publicate de BNM, volumul total al

creditelor acordate de către băncile comerciale a constituit 2272,76 mil. lei în luna iunie 2015,

cu 29,3% mai puţin faţa de luna iunie 2014. Analizând structura creditelor pe scadenţele

contractuale în I semestru al anului 2015, observăm că creditele acordate cu termen de la 2 până

la 5 ani au continuat să rămână cele mai atractive pentru populaţie (în luna iunie 2015, au fost

acordate credite în valută naţională cu termenul de la 2 ani până la 5 ani în sumă de 536,12 mil.

lei, la o rată medie a dobânzii de 13,35% şi, respectiv, în valută străină – 417,89 mil. lei la o rată

medie a dobânzii de 6,97%).

Scadența 30.06.2014 30.06.2015

peste 5 ani 152,2 126,3

2 – 5 ani 1410,2 536,1

1 – 2 ani 682,6 355,1

6 luni – 12 luni 187,7 111,0

3 luni – 6 luni 19,7 16,3

1 lună – 3 luni 44,6 24,2

până la 1 lună 9,2 79,6

Deteriorarea calităţii portofoliului de credite ale întregului sector bancar. În I

semestru 2015, valoarea creditelor neperformante a constituit 6179,22 mil. lei, fiind în creştere

cu 15% faţă de 30.06.2014. În ceea ce priveşte ponderea creditelor neperformante în totalul

creditelor, la 30.06.2015 acesta a crescut cu 2,5 p.p., față de data 30.06.2014, constituind

14,44%. Înrăutăţirea calităţii portofoliului de credite în sectorul bancar a fost condiționată, în

mare parte, de ponderile maxime ale creditelor neperformante deţinute de cele 3 bănci

comerciale aflate sub administrarea specială. Totuşi, calculând ponderea creditelor

neperformante în totalul creditelor celorlalte 11 bănci comerciale, indicatorul conturează o

situaţia benefică în sistem, un nivel de 9,5%. Activitatea de creditare rămâne moderată şi în al

doilea semestru al anului 2015, din cauza situaţiei economice nefavorabile şi a incertitudinii

înalte privind evoluţiile macroeconomice.

În I semestru 2015, în pofida creşterii creanţelor neperformante şi volatilităţii pieţei

valutare s‐a înregistrat un nivel înalt al profitabilităţii bancare. În luna iunie 2015, profitul


băncilor pe întregul sistem a constituit 605,4 mil. MDL, mai mult cu 23,2%, faţă de perioada

similară a anului 2014. Această majorare se datorează principalei componente a activităţii

operaţionale – veniturile din dobânzi cu 22,3% faţă de sfârșitul lunii iunie 2014, cunoscând o

dinamică pozitivă. Totuşi, profitul bancar înregistrat la 11 bănci comerciale (cu excepţia celor

sub administrare specială) a constituit 895,8 mil. lei, iar la două bănci comerciale aflate sub

administrare specială s‐au înregistrat pierderi în sumă de 302,4 mil. lei: Banca de Economii S.A.

– 166,8 mil. lei şi B.C. „BANCA SOCIALĂ” S.A. – 135,6 mil. lei. La sfârșitul lunii iunie 2015,

valorile principalilor indicatori de profitabilitate, rata rentabilităţii activelor – ROA şi rata

rentabilitatea capitalului – ROE, au fost de 1,10% şi 8,91%.

MAIB

VICTORIABANK

Moldindconban

k

Mobiasban

ca

ProCred

itBan

k

BCR Chișinău

FinComBan

k

UNIBANK

EXIM

BANK

ENER

GBANK

Euro

CreditB

ank

COMERTB

ANK

Banca

Socia

lă

Banca

de Eco

nomii0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

6.3 5.4

14.2

6.8 5.6

24

4.48.8

34

10.8 9.64.7

15.2

41

8.9 10.57.8 6.3 6.1

31.6

4.2

79.8

21.3

13.39.7

7.1

37.6

79.7

30.06.2014 30.06.2015

Figura X. Ponderea creditelor neperformante în sectorul bancar la data de 30.06.2014 și

30.06.2015, %


În I semestru 2015, continuă traiectoria ascendentă a depozitelor în valută străină, în

contextul unei diminuări graduale a ratelor dobânzilor la depozitele noi atrase de la populaţie.

Soldul depozitelor în sistemul bancar la 30.06.2015, a constituit 66751,6 mil. lei, majorându‐se

cu 20% față de 30.06.2014. Această tendinţă de ascensiune se datorează în mare parte creşterii

soldului depozitelor în valută străină cu 38,4% faţă de 30.06.2014. Odată cu deprecierea monedei

naţionale din ultima perioadă, preferinţa populaţiei sunt depozitele în valută străină, a căror

pondere a constituit 56% la sfârșitul lunii iunie 2015, depozitele în monedă naţională

reprezentând 44% din valoarea totală a depozitelor. Totuşi, rata medie a dobânzii în sectorul

bancar la depozitele în monedă naţională este mai atractivă (constituind în iunie 2015 – 11,34%,

în creștere cu 6,42 p.p. față de iunie 2014), față de rata la cele în valută străină (iunie 2015 –

2,26%, în descreștere cu 1,59 p.p. față de iunie 2014). După profilul scadenței depozitelor în

monedă naţională, populaţia preferă să facă în mare parte, depuneri cu un termen de la 3 până la

6 luni. Astfel, în iunie 2015, ponderea maximă din totalul depozitelor atrase la termen în monedă

naţională o deţin depunerile cu termene de la 3 până la 6 luni (43%). Cât priveşte plasamentele în

valută străină, cele mai atractive au fost depozitele cu o scadenţă de la 6 până la 12 luni, care

deţin ponderea maximă de 38,4%.

Pe fundalul turbulenţelor produse pe piaţa bancară de cele 3 instituţii financiare

problematice (B.C. „Unibank” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A. şi B.C. „Banca de Economii”

S.A.), sectorul riscă să întâmpine probleme în ceea ce priveşte atragerea depozitelor bancare de

la populaţie. În acest context, mijloacele Fondului destinate garantării depozitelor persoanelor

fizice au constituit cca. 231,8 mil. lei în iunie 2015. Aceste resurse sunt suficiente doar pentru

compensarea depozitelor garantate de B.C. „Banca Socială” S.A. şi B.C. „Unibank”, însă nu sunt

suficiente pentru a compensa depozitele garantate de la B.C. „Banca de Economii” S.A. Prin

urmare, de la începutul anului 2015 până în iunie 2015, s‐a înregistrat diminuarea considerabilă

(33%) a bazei de calul la băncile sub administrare specială de la 811,2 mil. lei până la 543,5 mil.

lei.

Scumpirea împrumuturilor bancare. La 30.06.2015, rata medie a dobânzii la creditele

noi acordate în monedă naţională pe sistemul bancar s‐a scumpit de la 10,03% în iunie 2014 la

13,91% în iunie 2015. Iar ratele medii ale dobânzii la credite în monedă străină, au scăzut cu

0,95 p.p., de la 7,78% în luna iunie 2014, până la 6,83% în iunie 2015. În acelaşi timp, ratele

medii ale dobânzii la depozite în monedă străină au scăzut de la 3,85% în luna iunie 2014, până

la 2,26% în iunie 2015, în descreştere cu 1,59 p.p.


Sistemul Bancar a Apărut CA o Necesitate a Societății

Documents

Transcript of Sistemul Bancar a Apărut CA o Necesitate a Societății