DIAGR

Etapele metodologice de realizare a unui sistem informatic

1. Identificarea cerintelor de securitate

2. Evidentierea riscurilor

3. Analiza raportului cost beneficii;

4. Crearea unei politici adecvate cerintelor

5. Implementarea

6. Auditul si raspunsul la incidente

Niveluri de organizare a datelor n baze de date

1. Nivelul conceptual (global): exprim viziunea global (a administratorului BD) asupra datelor. Ii corespunde schema / structura conceptual a BD.2. Nivelul logic (parial): exprim viziunea programatorului de aplicaie asupra datelor. Ii corespunde schema extern / subschema BD3. Nivelul fizic: exprim viziunea inginerului de sistem asupra datelor (soluia de memorare pe suportul fizic). Ii corespunde schema intern a BDDestinaia certificatului digital

Certificatul digital reprezint un nscris n format electronic destinat s ofere o atestare demn

de ncredere a asocierii ntre cheia public a unei entitti si diverse atribute ale acesteia, n

principal informatia de identificare.

Conceptul de relaie n modelul relaional al datelor, proprietile relaiei

Conceptul de baz - relaia:- O stuctur de date bidimensional (tabel) identificat prin nume unic pe ansamblul bazei de date- Refer o entitate (un element constitutiv al domeniului modelat prin schema bazei de date)- Fiecare coloan din relaie reprezin un atribut al entitii * atributul este identificat prin numele coloanei respective* toate valorile unui atribut formeaz un domeniu de valori, constituit pe ansamblul relaiilor din baza de date * numrul de coloane determin gradul relaiei- Fiecare linie din relaie (tuplu) reprezint o instan a entitii* numrul de tupluri determin cardinalitatea relaieiProprietile relaiei: - Toate valorile de pe o coloan sunt de acelai tip- Ordinea coloanelor nu este semnificativ* valorile atributelor dintr-un tuplu sunt nu sunt referite prin poziia lor tuplu, ci prin nume.- Nu exist tupluri identice * o tabel care conine rnduri identice nu poate fi transpus ntr-o relaie.- Fiecare atribut ntr-un tuplu are o singur valoare - Ordinea tuplurilor nu este semnificativ Semnificaia cheilor n modelul relaional

Cheia ntr-o relaie: - Cheia primar: unul sau mai multe atribute care identific unic un tuplu n cadrul unei relaii* la limit, cheia poate fi format din ansamblul atributelor relaiei, dar interesul este ca cheia s fie ct mai scurt deoarece:- intr n structurile de tip index- Asigur legtura ntre relaii prin duplicarea informaiei- Cheia primar se alege dintre mai multe chei candidate- Cheia primar duplicat ntr-o alt relaie se numete cheia extern* este utilizat pentru definirea legturilor logice ntre relaii, prin care se asigur accesarea direct din relaia curent a informaiilor ataate cheii primare dintr-o alt relaie.Etapele de elaborare a politicii de securitate informatic a companiei

1. Identificarea cerintelor de securitate

2. Evidentierea riscurilor

3. Analiza raportului cost beneficii;

4. Elaborarea unei politici de securitate adecvate cerintelor

5. Implementarea

6. Auditul si raspunsul la incidenteNiveluri de protecie a datelor n sisteme de baze de date

- Protecia fizic* pentru cazul unor dezastre naturale, intenia de furt, defectarea echipamentelor (v. mecanisme de asigurare a integritii)- Protecia operaional* minimizarea sau eliminarea efectelor erorii umane asupra integritii bazei de date prin definirea unui set de restricii de integritate.- Protecia de autorizare* asigurarea controlului accesului utilizatorilor prin: a. Autentificarea acestora la intrarea n sistemb. Verificarea respectrii de ctre acetia a drepturilor de utilizare a coninutului bazei de date (consultare, adugare, modificare, tergere).Semnificaia serviciilor de securitate

Serviciile de securitate sunt concepte abstracte, putand fi folosite pentru a fundamenta

cerintele de securitate. Spre deosebire de acestea, mecanismele de securitate reprezint masuri

concrete pentru implementarea acestor servicii de securitate.Criptarea simetric i criptarea asimetric

criptare cu cheie unic (criptografia simetric), utilizat att pentru criptare ct si pentru decriptare; dezavantajul major al metodei l constituie faptul c anterior sesiunii de comunicare, este necesar utilizarea unui canal sigur pentru transmiterea chei de criptare ntre cei doi corespondenti;

- criptare cu cheie public (criptografia asimetric). n acest sistem fiecare din cei doi corespondenti detine cte o pereche de chei, una public si una secret. Cheia public este fcut cunoscut tuturor celor interesati s corespondenze criptat cu detintorul acesteia. Cheia secret este cunoscut numai de proprietar.Rolul semnaturii digitale

Semntura digital reprezint o secvent de date n format electronic, obtinut prin criptare

asimetric si asociat logic unei entitti (mesaj, document, fisier) tot n form electronic, care

asigur suportul pentru serviciile de identificare a originii entittii la care este asociat

(autentificare), verificare a integrittii continutului acesteia si nerepudiere ulterioar de ctre

semnatar a entittii semnate.Caracteristicile ntreprinderii moderne

Organizarea muncii se bazeaz pe lucru n echip,

Satisfactia clientului este prima unitate de msur a performantelor

Organizarea este orientat pe procese, nu pe sarcini

Ierarhia organizational este "aplatizat

Recompensarea (personalului) se bazeaz pe performantele echipei

Maximizarea contactelor cu furnizorii si clientii ca parte integrant a procesului de business

Informatia, formarea continu a personalului la toate nivelurile sunt considerate elemente - cheie pentru succesul afacerii

Caracteristicile ntreprinderii extinse (IE)-existenta unei ntreprinderi nucleu, n jurul creia se construieste IE, care atrage si domin celelalte ntreprideri componente prin nivel tehnologic si capacitate economic;

-competitia are loc ntre lanturi de ntreprinderi;

-aportul fiecrei ntreprinderi la proiectarea si fabricarea produselor este variabil n timp;

-comunicarea si colaborarea ntre ntreprinderile componente are loc la toate nivelurile ierarhiei manageriale.

ntreprinderea extins: principiul de funcionare i criterii de competitivitate

Principiul de functionare:

O nou form de cooperare pe suport TIC, caracterizat prin colaborarea stns n proiectare, dezvoltare, stabilirea costurilor, coordonarea programelor de productie a mai multor ntreprinderi care si pstreaz autonomia.Noile criterii de competitivitate, care impun:

_ renuntarea la procesele neperformante (focused factories)

_ concentrarea pe competentele de baz (core competences),

_externalizarea celorlalte activitti si functii (out-sourcing)Principiul de funcionare al ntreprinderii virtuale

O structur de productie de tip meta-ntreprindere, construit pe suportul informaticii si comunicatiilor si orientat spre rezolvarea n conditii de performant, a unor oportunitti de afaceri, prin focalizarea obiectivelor, resurselor si competentelor mai multor ntreprinderi reale.Dezavantajele ntreprinderii extinse: externalizarea unor competente poate afecta potentialul de competitivitate si initiativa la nivelul fiecrei ntreprinderi;

dificultti n adaptarea la un stil de lucru;

confuzia privind subordonarea din punct de vedere decizional;

relaxarea unor furnizori care se consider protejati prin relatii de colaborare de lung durat;

probleme tehnice generare de nivelul de compatibilitate al sistemelor informatice ale ntreprinderilor componenteDefiniia i obiectivele reingineriei proceselor de afaceri

O regndire fundamental si o reproiectare radical a proceselor de afaceri cu scopul unei

mbunttiri dramatice a performantelor

Obiectiv: Dezvoltarea abilittii unei organizatii de a evolua si supravietui ntr-un mediu aflat n continu schimbare.Comentai relaia ntre BPR i CPI

BPR si CPI sunt centrate pe proces si pot fi sustinute prin sisteme de management al fluxurilor de lucrari

Definiii: procesul, procesul de afaceri, fluxul de lucrri

Proces:

O colectie de evenimente intercorelate, concepute, planificate, proiectate, implementate, executate si controlate.

Rezultatele (iesirile) procesului sunt msurate si evaluate prin parametri ai obiectivelor de baz ale organizatiei (valoare, calitate, satisfacTie client), precum ai performantei n afaceri (flexibilitate, eficient) si performantei sociale (calitatea conditiilor de lucru, protectia mediului).

Proces de afaceri:

Un set de proceduri sau activitti interdependente, care realizeaz un obiectiv de afaceri sau un deziderat de politic a firmei, n cadrul unui context organizational care defineste rolurile si relatiile functionale.

Flux de lucrri

Automatizarea partiala sau totala unui proces de afaceri, n care documentele, informatiile si taskurile trec de la un participant la altul pentru executarea unor actiuni, corespunzator unui set de reguli procedurale.

.Criterii de selecie a sistemului suport pentru decizii

_ posibilitatile de modelare

_ convivialitatea

_ capabilitti de analiz

_ predictii si statistici

_ gestiunea datalor

_ raportare: formate utilizator, formate standard, simboluri standard

_ spijinul furnizorului

_ factori de pret

Destinaia produselor program de tip SMFL

Sistem care defineste, genereaz si administreaz executia unui FL prin utilizarea unui produs software capabil s interpreteze definirea procesului, s interactioneze cu participantii FL si s apeleze, unde este cazul, instrumente si aplicatii TI.imprecis.Clasificarea deciziilor dup modul de abordare

1. prin desfsurarea la ntmplare a proceselor decizionale

2. pe baza de rutina, prin analogie aproape mecanic cu situaTii din trecut

3. prin adaptarea unor decizii anterioare, bazat pe instruire (acumularea de noi cunostinTe, experineTe, tehnici)

4. prin imitarea unor procese decizionale exemplare, care au condus la rezultate de succes

5. pe baza de analiz si modelare sistemic si previzionalEtapele procesului decizional Informarea

Proiectarea

Alegerea

ImplementareaClasificarea deciziilor dup nivelul decizional

Nivelul decizional: planificare strategic

deciziile privesc viitorul organizaTiei si mediul sau

se bazeaz pe informatii care pot fi incerte si care provin, n mare masur, din surse externe

aria de cuprindere este larg, orizont de timp de ani de zile

planificare tactic:

deciziile privesc modul de obTinere si utilizare a resurselor

sunt elaborate n concordanT cu contextul fixat de planificarea strategic

orizont de timp de ordinul lunilor

informatiile sunt agregate moderat, sursele lor sunt interne si externe

conducere operational:

deciziile privesc eficienta proceselor dedicate unor sarcini specifice

orizont de timp de ordinul sptmnilor / zilelor

frecventa si grad de detaliere ridicate

sursele de informatii sunt interne organizatieiClasificarea deciziilor dup numrul de participani i modul de colaborare

decizii individuale

decizii de grup (multi-participant):

situatii decizionale necooperatiste, rezolvate prin decizii partiale, arbitrate n final pe baza unor reguli acceptate de comun acord

decizii unilaterale, adoptate de o echipa decizional (decident final si asistentii si), n care responsailitatea final pentru decizia adoptat revine unei singure persoane

situtii decizionale n climat de cooperare, numite si codecizii, n care participanTii la procesul decizional (grupul decizional): au aceleasi obiective si si impart responsailittile, au ncredere unul n cellalt in functie de gradul de autoritate si de rspundere al participantilor:

decizie negociata de grup: participantii au pozitii de autoritate suficient de apropiate, aspiratii similare, relatii reciproce stabilizate, un set de norme si un sistem de valori care reglementeaz comportamentul membrilor decizie organizational: participanTii ocup poziTii inegale din punct de vedere al importantei si ponderii opiniilorCriterii de evaluare i beneficii ale sistemelor informatice pentru executiv

Criterii de evaluare_ mbuntTirea activitTilor de planificare si control

_ nivelul de nTelegere si control al afacerii

_ economia de timp

_ timpul dedicat de conducere utilitrii sistemului

_ modificarea modului de utilizare si administrare a informaTiei manageriale

_ modificarea atitudinii faT de implementarea TICBeneficii

_ mbuntTirea nTelegerii fenomenului de afaceri

_ operativitate n consultarea informaTiilor

_ ameliorarea calitTii datelor (semantic, actualitate)

_ sprijinirea deciziilor preponderent strategice

_ ridicarea calitTii activitTii manageriale n ansambluIdeile i principiile de identificare a proceselor

Trei idei de baz:

un proces are un eveniment declansator si un rezultat cuantificabil, produs pentru un client

majoritatea proceselor de afaceri traverseaz departamente

un proces mai cuprinzator este mai benefic

Trei principii de identificare a proceselor:

este mai simplu de identificat procesul n maniera buttom-up

scopul unui proces devine mai clar dac sunt identificate si procesele care sunt externe acestuia (harta proceselor)

pentru redarea specificittii este necesar definirea unui ansamblu de caracteristici (frame); simpla denumire nu este suficient

Informaii de identificare a unui process (frame-ul procesului)

Configuratia frame-ului:

denumire (format verb-substantiv)

evenimentul declansator

rezultatul obtinut prin derularea procesului

clientul (beneficiarul) rezultatului

alte persoane interesate si rezultatele pe care le asteapt

5-10 activitti majore si termene

actori n derularea procesului

parametrii de durat si frecvent

harta proceselor corelate (externe scopului curent)

evaluarea performantelor actuale si obiectivele de performant ale noului proces

Etapele abordrii buttom-up n identificarea proceselor

brainstorming general

brainstorming pentru stabilirea punctelor de control

legarea pasilor ntre punctele de control prin intrri iesiri

asamblarea proceselor pe principii de sincronizare (1:1, 1:M, M:1)

atribuirea numelui:

- a nu se confunda procesul de afaceri cu o functie sau un departament

- se vor avea n vedere si etapele manuale (nu numai cele automatizate)

identificarea evenimentului declansator

identificarea sustintorilor procesului si a rezultatelor asteptate

identificarea principalelor etape

identificarea rolurilor implicate n proces

ntocmirea glosarului proiectului si a modelului preliminar al datelor

Clase de metrici pentru evaluarea calitii unui process

Metrici sau indicatori de performant pentru evaluare:

referitor la Timp:

ciclul procesului (timpul calendar)

perioada activ

timpul efectiv lucrat vs. timpul irosit (stationare, tranzit, asteptare, reglare)

referitor la Participanti:

persoane, calificri, departamente, locatii, limbi utilizate, tri de origine, orice alte aspecte relevante

referitor la Eficient:

procentul de rebut, re-executie, eroare

numar de defecte, momentul apariiei acestora si momentul detectrii

numarul de contactri ale clientului pe parcursul procesului

numar de reclamatii si de aprecieri ale clientilor referitor la Cost:

costul executiei si costul defectului (rebut, refacere)

costuri fixe (regii) si costuri variabile (materiale, manoperDiagrama culoarelor de not pentru reprezentarea proceselor

ilustreaz ce se execut, de ctre cine si n ce secvent

permite reprezentarea integral a procesului de afaceri

opereaz cu cele trei concepte de baz care definesc un flux de lucrri:

- roluri: actorii care particip n proces

- responsabilitti: task-urile individuale de care rspunde fiecare actor

- rute: traseele parcurse de lucrri de-a lungul procesului (o diagram pentru fiecare lucrare)

este util att pentru ntelegerea fluxurilor de lucrri existente (as-is), ct si pentru descrierea celor proiectate (to-be).

Semnificatia celor trei dimensiuni ale modelului GERAM

GERAM se refer la acele metode, modele i instrumente care sunt necesare pentru a construi i opera ntreprinderea integrat. GERAM ofer o descriere a tuturor elementelor recomandate n ingineria i integrarea ntreprinderii, stabilind astfel un standard pentru colectarea instrumentelor de pe urma crora ntreprinderea va beneficia pentru a face fa cu succes proiectrii/dezvoltrii integrrii. GERAM nu impune anumite instrumente i metode, ci definete criteriile ce trebuiesc a fi satisfcute de ctre un astfel de ansamblu.

GERAM ofer un cadru de lucru de modelare i analiz care este bazat pe conceptul ciclului de via i identific trei dimensiuni pentru definirea scopului i coninutului modelrii ntreprinderii (viziuni, instantiere, ciclu de viat).

Cele trei axe ale ciclului de viat GERAM sunt:

- Fazele ciclului de via: Identificare, Concepie, Cerine, Proiectare de ansamblu, Proiectare de detaliu, Implementare, Operare, Brevetare

- Puncte de vedere

- resurse

- organizare

- informaii

- funciuni

- Genericitate

- general

- parial

- particular

Etape n integrarea gestiunii resurselor ntreprinderii

Planificarea Cerintelor Materiale - MRP (anii 70):

transforma un program director n cerinte nete de materiale si subansamble si, mai departe, n comenzi de aprovizionare

Planificare a Resurselor de Fabricatie MRP II (anii 80):

dezvoltarea MRP n sensul extinderii acestuia ctre conducerea productiei la nivel operativ (necesarul de capacitti) si managementul activittilor de distributie

Planificarea resurselor ntreprinderii ERP (anii 90):

evolutia MRP II n sensul acoperirii unei functionalitti ct mai largi: desfacere, contabilitate, proiectare, planificare, gestiune stocuri, gestiune transporturi, desfacere

Provocri/ obiective pentru sistemele informatice de management

structuri flexibile si procese de afaceri flexibile

solutii integrate n gestiunea datelor

abordarea orientat pe proces

sistem deschis: comunicare si conectivitate

Domeniile funcionale ale sistemului integrat SAP

Domeniul financiar - contabilitate financiar, trezorerie, monitorizare ntreprindere, planificare investitii, control financiar, managementul cltoriilor de afaceri

Logistic - planificarea productiei, managementul materialelor, managementul service-ului si al ntretinerii, managementul calittii, managementul de proiect, vnzri si distributie, managementul datelor de produs, protectia si siguranta mediului

Resurse umane - dezvoltare personal, politici salariale, managementul resurselor umane, calcul si contabilitate salarii, actualizarea datelor personale de ctre angajati

Avantajele soluiei SAP

adaptabilitate la implementare

flexibilitate n exploatare

potential ridicat de utilizare

caracterul integrat

portabilitatea

conectivitatea

extensibilitatea

calitatea solutiilor

deschidere spre economia digital

Componentele principale ale arhitecturii MFG/PRO

interfat utilizator tip retea

interfat utilizator tip client/server

interfat utilizator tip caracterMFG/PRO acoper toat gama de activitti dintr-o organizatie: aprovizionare, productie, desfacere, gestionnd n mod integrat resursele.

Se adreseaz cu prioritate clientilor din urmtoarele industrii: auto, produse de larg consum, electronice, alimente si buturi, productie industrial, medical.

Managementul comenzilor de la clienti, planificarea aprovizionrilor, optimizarea spatiilor de depozitare, controlul fluxurilor din productie si reducerea costurilor de productie sunt doar cteva dintre provocrile actuale, crora trebuie s le fac fat o companie cu activitate de productie

In functie de reteau de distributie a produsului:

acoper 54 de tri, cu peste 8.000 de implementriEtapele: Analiz cerinte si instalare sistem

Organizare si lansare proiect

Proiectare procese de afaceri si identificare parametri

Pregtire si ncrcare date

Executie test sistem si efectuare corectii

Predare n exploatare si control calitate

Caracteristicile sistemelor informatice pentru executiv

baz de date dedicat

facilitTi de agregare a datelor

interfaT extrem de prietenoas cu utilizatorul

flexibilitate n regsirea datelor

grafic de calitate pentru afaceri

facilitTi de modelare scenarii, tendinTe

funcTii de comunicare

legturi automate cu alte baze de dateArhitectura funcional SCALA

Domeniul financiar

Contabilitate: Registrul Jurnal General, Registrul de vnzri, Registrul de achizitii

Logistic

Gestiune stocuri, comenzi de vnzare, control achizitii, facturare direct, statistici

Resurse umanePolitici salariale, calcul si contabilitate salarii

Module specializate

Management de proiect, management comenzi de service, conducerea productiei, marketing

Module externe

Generatoare de rapoarte, facilitti tip sistem pentru executiv, raportri financiareDestinaia i etapele metodologiei Signature din sistemul SCALA

In functie de tipologia de intreprinderi:

Intreprinderi industriale de dimensiuni medii Intreprinderi multinationaleComentai trei dintre aspectele specifice ale deciziei Aspecte specifice ale deciziei

_Obiectivele urmrite sunt, de cele mai multe ori, multiple si nu rareori conflictuale.

_Deciziile privesc viitorul si rezultatele aplicrii lor pot fi afectate de riscuri si incertitudini.

_Persoanele implicate n adoptara unei decizii pot avea interese si atitdini faT de risc diferite; chiar aceeasi persoan poate avea, la momente diferite de timp, aspiraTii si cunostinTe diferite.

_Numrul de alternative poate fi limitat, dar poate tinde si ctre valori foarte mari.

_Evaluarea consecinTelor unor alternative nainte de luarea efectiv a unei decizii este preferabil experimentrii pe viu.

_ In unele situaTii, problemele de rezolvat pot fi definite n mod incomplet sau Descriei un model de comportament decizional la alegere

Modelul econologic

decidentul este complet informat, este n posesia tuturor alternativelor decizionale, urmreste o extremizare raTional a unuia sau mai multor parametri de performanT Modelul raTionalittii limitatedecidentul analizeaz diversele alternative de decizie n mod secvenTial si opteaz pentru o soluTie satisfctoare, limitnd durata si efortul de cutare

Modelul favoritului implicit

decidentul identific de la nceput o alternativ preferabil pe baza unei investigaTii limitate si mizeaz pe confirmarea ulterioar a vatiantei respectiveComentai trei dintre direciile de evoluie a soluiilor de asistare informatic a decidentului

EvoluTia soluTiilor de asistare informatic a decidentului

_ de la substituire la complementaritate

_ de la informare neutr la facilitarea nTelegerii problemei decizionale

_ de la prelucrare date la prelucrare cunostinTe

_ de la asistare prin activitTi rutiniere la facilitarea abordrilor creative

_ de la asistenT impersonal la asistenT personalizat

_ de la asistarea orientat retrospectiv, la cea orientat prospectiv (decizii, strategii, scenarii)

Modelul ntreprinderii extinse