Sisteme Informatice Geografice

120
CUPRINS 1. Definiţii 2. Aplicaţii GIS 3. Harta 4. Modelul de date geo-relaţional 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS 6. Schema de organizare şi strategii pentru implementarea unui GIS 7. Open GIS Definiţii, concepte, modele 8. Curs Arc GIS 9.3 şi aplicaţie practică 9. Extensii ArcGIS 9.3 10. Noua arhitectura GIS a ESRI 11. Prezentări power point

Transcript of Sisteme Informatice Geografice

Page 1: Sisteme Informatice Geografice

CUPRINS

1. Definiţii

2. Aplicaţii GIS

3. Harta

4. Modelul de date geo-relaţional

5. Evaluarea economică a implementării unui GIS

6. Schema de organizare şi strategii pentru implementarea unui GIS

7. Open GIS – Definiţii, concepte, modele

8. Curs Arc GIS 9.3 şi aplicaţie practică

9. Extensii ArcGIS 9.3

10. Noua arhitectura GIS a ESRI

11. Prezentări power point

Page 2: Sisteme Informatice Geografice

1. Definiţii

Sistemele informationale geografice (Geographical Information Systems - GIS) fac parte din clasa mai largă a

sistemelor informatice. Ele au ca principală caracteristică tratarea informaţiei ţinând cont de localizarea sau amplasarea ei

spaţială, geografică, în teritoriu, prin coordonate. Tehnologiile GIS au apărut în urmă cu trei decenii din necesitatea de a

facilita operaţii complexe de analiză geografică pentru care sistemele existente (CAD, DBMS) nu ofereau nici o posibilitate

ori necesitau un mare consum de timp sau proceduri foarte anevoioase.

Facilitând prelucrarea şi analiza datelor spaţiale, provenite atât din surse “clasice”, convenţionale (harti, planuri,

etc), cât şi din surse ce implica tehnologii avansate (imagini aeriene si satelitare, teledetectie, GPS), sistemele din categoria

GIS constituie unica soluţie prin care se pot rezolva raţional, inteligent şi eficient problemele tot mai dificile legate de

utilizarea resurselor terestre. Aplicabilitatea GIS este practic nelimitată căci marea majoritate a activităţilor umane are drept

trăsătură importantă localizarea în spaţiu. În mod natural, un astfel de sistem este utilizat pentru producerea de planuri şi

hărţi, gestionarea reţelelor de utilitate publică (apă şi canalizare, termoficare, electrice, telefonice, gaze, drumuri, căi ferate,

linii de transport urban, etc.), identificarea amplasamentului optim pentru o investiţie, studiul impactului unui obiectiv

(centrală nucleară, aeroport, rafinărie, ...) asupra mediului ambiant, etc.

Informaţii de calitate înseamnă decizii de calitate. Sistemele GIS, integrând baze de date ce contin si informatie de

localizare impreuna cu facilităţi de suport al deciziilor, pot fi un ajutor fundamental în managementul oricărei organizaţii

complexe, cu sarcini multiple, interdependente.

Definiţia 1: GIS este o colecţie de componente hardware, software, date geografice şi personal, destinată

achiziţiei, stocării, actualizării, prelucrării, analizei şi afişării informaţiilor geografice în conformitate cu cerintele unui

domeniu aplicativ.

Pentru a înţelege această definiţie, trebuie să facem următoarele comentarii:

1. componenta hardware înseamnă atât platforma de calcul cât şi echipamente periferice pentru introducerea datelor şi

pentru comunicarea (afişarea) rezultatelor;

2. componenta software trebuie să ofere o serie de funcţii de bază, cu aplicabilitate generală, şi în acelaşi timp să permită

adaptarea/extinderea la specificul oricărei aplicaţii; funcţiile oferite trebuie să permită atât analiză vectorială şi

cartografie automată, cât şi prelucrarea imaginilor şi modelare spaţială (raster), laolaltă cu gestiune de baze de date şi

acces multi-media;

3. componenta date geografice este determinantă: cea mai costisitoare şi longevivă componentă a unui GIS este baza de

date geografice. Prin urmare, introducerea datelor este o operaţiune de o importanţă considerabilă. Introducerea datelor

se poate face prin: digitizare, scanare, din măsurători în teren (staţii totale), prelucrarea imaginilor de teledetecţie,

fotogrametrie digitală, conversie din alte formate. Intretinerea si actualizarea datelor geografice reprezinta o a doua

etapa, practic cu desfasurare continua in timp si care necesita adesea resurse speciale dedicate (hardware, software si

personal);

4. componenta personal înseamnă o echipă formată din trei categorii de specialişti:

cei care implementează software-ul de bază sunt implicaţi în activităţi de instruire a utilizatorilor, asistenţă tehnică

şi consultanţă;

cei care creează şi întreţin baza de date digitale sunt responsabili pentru continutul, precizia si acurateţea datelor

oferite utilizatorilor;

cei care utilizează software-ul şi baza de date geografice pentru a rezolva probleme concrete sunt implicaţi în

formularea specificaţiilor de definiţie a proiectelor (aplicaţiilor) GIS, dezvoltarea de tehnologii specifice, generarea

produselor GIS şi asistarea proceselor decizionale.

Din definiţie rezultă următoarele aspecte:

(i) O abordare GIS implică în mod necesar tratarea unitară într-o bază de date unică şi neredundantă a componentelor

grafice, cartografice, topologice şi tabelare. Deşi au un rol important în cadrul GIS, elementele de grafică pe calculator

reprezintă numai una dintre modalităţile de consultare sau raportare a conţinutului unei baze de date spaţiale. Baza de

date permite o gamă diversă de alte tipuri de explorare ce necesită în special capacitate de tratare şi de prelucrare pe

criterii geografice şi analitice.

(ii) Un GIS include o colecţie de operatori spaţiali care acţionează asupra unei baze de date spaţiale pentru a referi geografic

o mare varietate de informaţii reale. Un model de date GIS este complex pentru că trebuie să reprezinte şi să

interconecteze atât date grafice (hărţi) cât şi date tabelare (atribute). In plus, chiar prin natura sa, un GIS complex este

utilizat pentru a simula situaţii şi evenimente reale extrem de complicate. Acest fapt solicită şi mai mult capacitatea

modelului GIS de a reda perfect evenimentele şi fenomenele din realitate.

Intr-o altă variantă, Definiţia 1 poate fi formulată astfel: GIS este o tehnologie care utilizează baze de date

localizate spaţial (prin coordonate), un sistem de tratare adecvată a acestora, echipamente specifice pentru introducerea,

stocarea, actualizarea şi afişarea datelor spaţiale, precum şi un personal specializat.

Definiţia 2: Prin date geografice se înţelege ansamblul format din date spaţiale (localizate prin coordonate) şi date

descriptive (atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geografice (străzi, parcele, accidente). O bază de date geografice este

o colecţie de date geografice organizate pentru a facilita stocarea, interogarea, actualizarea şi afişarea de către o mulţime de

utilizatori în mod eficient. Datele spaţiale utilizate în tehnologiile GIS se pot clasifica după: a) precizie, b) documentele

primare utilizate, c) ciclul de actualizare.

Page 3: Sisteme Informatice Geografice

Definiţia 3: Prin referenţiere geografică (sau georeferentiere) se înţelege stabilirea relaţiei dintre coordonatele

unui punct pe o foaie plană (hartă - 2D) şi coordonatele geografice reale din teren (pe suprafaţa Pământului – 3D,

aproximata printr-un elipsoid de referinta).

Scurt istoric: Ca în orice domeniu tehnic, există diverse variante privind prioritatea în acest domeniu . Deşi există

o serie de preocupări şi chiar o definire a unui GIS încă de la începutul anilor '60, este în prezent evident faptul că

dezvoltarea unui sistem informatic geografic real este direct dependentă de resursele hardware şi software disponibile. În

prezent, când performanţele în domeniul procesoarelor, al sistemelor grafice, al dispozitivelor de memorare şi stocare sunt

uimitoare chiar şi pentru cei implicati direct in domeniul tehnologiilor informatice, este greu de acceptat faptul că un sistem

cu funcţionalitate reală în tehnologia GIS ar fi putut exista mai devreme de deceniul 8. Cert este faptul că piaţa de GIS are

în ultimii 5-10 ani o dinamică anuală constantă de cca 15%. Creşterea fără precedent a performanţelor sistemelor din clasa

PC a asigurat accesul la tehnologiile GIS al unor noi clase de utilizatori.

Clase de aplicaţii GIS: In funcţie de modul de obţinere a datelor cartografice digitale, putem defini două principale

clase de utilizatori ai tehnologiilor GIS: a) producătorii de baze de date cartografice digitale; b) utilizatorii de baze de date

cartografice digitale.

Achiziţia datelor GIS

Un GIS permite integrarea datelor achiziţionate

la momente de timp diferite,

la scări, cu rezoluţii si precizii diferite,

prin diverse metode,

elementul de legătură fiind dat de localizarea geografică, în teritoriu.

Surse de date GIS:

fişe şi carnete de teren

digitizarea hărţilor tiparite

scanarea harţilor tiparite si vectorizarea

conversia datelor CAD

fotogrametrie (fotograme aeriene)

teledetecţie (imagini multispectrale aeriene sau satelitare)

GPS

Reprezentarea datelor într-un GIS

Un GIS gestionează două categorii de date:

spaţiale (elemente grafice localizate prin coordonate specifice hartii ) şi descriptive (negrafice)

datele spaţiale reprezintă poziţia şi forma obiectelor (fenomenelor) terestre utilizând trei

tipuri fundamentale de entităţi grafice :

puncte,

linii,

poligoane,

la care se adauga elemente de tip text (etichete)

datele descriptive reprezintă informaţii despre obiectele (fenomenele) terestre continute intr-o

hartă utilizând:

atribute (întrebări)

valori ale atributelor (răspunsuri)

Page 4: Sisteme Informatice Geografice

Structura datelor GIS

Comparaţii

GIS-SGBD (Sistem de Gestionare a Bazelor de Date – DBMS in engleza):

Un GIS conţine un SGBD special, capabil să gestioneze date spaţiale (coordonate), să insereze şi să regăsească

informaţii în funcţie de localizarea acestora în teritoriu si de elementele descriptive.

GIS-CAD:

Un GIS oferă facilităţi grafice de tip CAD şi în acelaşi timp este destinat să efectueze analize spaţiale complexe,

să genereze automat informaţii spatiale noi, să trateze coordonatele geografice (sferice sau carteziene) şi proiecţiile

cartografice. Harta este un produs metric, pe care se pot efectua măsurători precise. Sistemele de tip CAD nu gestioneaza

baze de date, fiind destinate strict reprezentarilor grafice. Sistemele de tip CAD nu efectueaza analize spatiale si nu

gestioneaza coordonatele generate prin diferite proiectii cartografice.

GIS-Cartografiere automată (automated mapping):

Un GIS conţine funcţiile necesare cartografierii automate dar nu este orientat către aceasta.

Metode pentru construirea bazelor de date GIS

Surse de date Metode utilizate

Hărţi şi planuri tiparite

Digitizare / Scanare si vectorizare

Imagini satelitare, aeriene

Clasificări de imagini

Date digitale produse de sisteme CAD sau de

cartografiere automată

Import

Măsurători de teren:

informaţii stocate ca fişiere ASCII

manuscrise

Citire directă fişier text

Introducere de coordonate de la tastatură

GPS Import

Tabele, foi de calcul in diferite formate Citire directă fişiere dBASE, Access

Entitate

(Punct, Linie, Poligon)

Date descriptive

(Atribute)

Date spaţiale

(Coordonate) ID unic

ID Folosinta Stare

11 industriala buna

12 agricola f.buna

24 industriala medie

ID X Y

11 …… ……

12 …… ……

24 …… ……

Page 5: Sisteme Informatice Geografice

Conversia hărţilor şi planurilor tiparite

Comparatie Digitizare / Scanare-vectorizare

Digitizare Scanare-vectorizare

procedeu uşor de învăţat

procedeu mai complex

obositor pentru mână şi ochi

obositor pentru ochi

nu este indicat pentru curbe de nivel

indicat pentru curbe de nivel

indicat pentru manuscrise color

indicat pentru originale de editare

posibilă pe un PC modest

necesita configuratii robuste (procesor, RAM) ale

calculatoarelor utilizate

Baza de date GIS: exemplu

Straturi

tematice

existente

Temă nouă

Straturi tematice

generate prin

analiză

spaţială

Vegetaţie

Drumuri

Hidrografie

Construcţii

Incendiu

Drumuri afectate

Culturi agricole distruse

Depozite de cenuşă

Page 6: Sisteme Informatice Geografice

2. Aplicaţii GIS

Tehnologia GIS îşi dovedeşte utilitatea în orice domeniu de activitate care se bazează pe tratarea informaţiilor spaţiale:

1. URBANISM, SISTEMATIZARE ŞI ADMINISTRAŢIE LOCALĂ cadastru urban

optimizări transport urban

stabilirea amplasării optime a noilor obiective (înzestrări edilitare, cartiere de locuinţe, obiective industriale

obiective social-culturale, etc.)

spaţiu locativ

arondări pe diverse criterii

studii de urbanism

acordarea permiselor de construcţie/demolare

inventarierea folosinţei terenurilor

organizarea colectării şi depozitării deşeurilor menajere

organizarea intervenţiilor de urgenţă (salvare, poliţie, pompieri, depanare)

evidenţe necesare poliţiei, pompierilor, circumscripţiilor financiare

2. CADASTRU integrarea completă a procesului cadastral, pornind de la măsurătorile de teren şi încheind cu editarea planurilor şi

registrelor de evidenţă cadastrală

facilităţi de comunicaţie cu sistemul de taxare al Ministerului Finanţelor, cu alte organisme publice sau persoane

fizice care solicita date cadastrale

3. PROTECŢIA MEDIULUI supravegherea rezervaţiilor naturale

analiza poluării solului, apei, aerului

urmărirea efectelor produse de diverşi agenţi poluanţi

analiza zonelor afectate de diferiţi poluanţi (chimici, sonori, fizici, etc.)

analiza zonelor afectate de dezastre naturale

4. AGRICULTURĂ, PEDOLOGIE, SILVICULTURĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE cartare pedologică

cartare silvică

cadastru silvic

supravegherea stării de sănătate a pădurilor

supravegherea culturilor

proiectarea şi supravegherea sistemelor de irigaţie

urmărirea eroziunii solului

analiza transportului agricol

analiza stressului vegetal

5. PETROL ŞI GAZE inventarierea, cartarea şi supravegherea zăcămintelor

proiectare, întreţinere şi optimizare conducte

6. CARTOGRAFIE

realizarea şi actualizarea de hărţi şi planuri topografice

realizarea şi actualizarea de hărţi tematice

integrarea în conţinutul hărţilor a datelor de teren, fotogrametrice şi satelitare

7. DOTĂRI EDILITARE: aplicaţii AM/FM (Automated Mapping/Facilities Management) pentru companii de

distribuţie de energie electrică, gaze, apă, etc.

(7.a) aplicaţii în domeniul distribuţiei apei şi canalizării:

planificarea lucrărilor de întreţinere a reţelei şi echipamentelor din sistemul de distribuţie a apei şi de canalizare

inventarierea cerinţelor consumatorilor

cartarea şi supravegherea reţelei de distribuţie a apei şi de canalizare

înregistrarea defecţiunilor, planificarea lucrărilor de intervenţie şi identificarea consumatorilor afectaţi în caz de

avarie

identificarea traseelor afectate de infiltrarea unor substanţe poluante, localizarea surselor de poluare şi avertizarea

Page 7: Sisteme Informatice Geografice

consumatorilor

planificarea lucrărilor de extindere a reţelei de distribuţie a apei şi de canalizare

(7.b) aplicaţii în domeniul producerii şi distribuţiei de energie electrică:

cartarea dotărilor electrice

inventarierea, analiza şi supravegherea dotărilor electrice

identificarea amplasamentului optim pentru un nou obiectiv

planificarea operaţiilor de întreţinere, reparaţii

proiectarea, întreţinerea şi optimizarea reţelelor electrice

analize demografice pentru planificarea distribuţiei şi anticiparea vârfurilor de sarcină

planificarea operaţiilor de rezolvare a reclamaţiilor şi sesizărilor consumatorilor

optimizarea activităţii de citire a contoarelor şi încasare a facturilor prin arondarea consumatorilor

analiza zonelor unde apar frecvente disfuncţionalităţi

identificarea şi înştiinţarea promptă a tuturor consumatorilor afectaţi de întreruperea temporară a furnizării de

energie electrică din diverse motive (avarie, lucrări)

analiza încărcării reţelelor electrice

8. TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII proiectare, întreţinere şi optimizare reţele transport (drumuri, căi ferate, cabluri, etc.)

optimizări trasee transport (aprovizionare, transport mărfuri, transport călători, transport public)

cadastru special (căi ferate, drumuri, telecomunicaţii)

supravegherea traficului (rutier, feroviar, etc.)

9. COMERŢ

amplasarea magazinelor en-gros în funcţie de acces auto, concurenţă, consumatori

organizarea distribuţiei mărfii către clienţi de la cel mai apropiat depozit

gestionarea stocurilor

10. APLICAŢII SPECIALE cartare topografică, hidrografică, aeronautică

cadastru militar

strategie / tactica militară

navigaţie

control de frontieră

analiza terenului (vizibilităţi, accesibilităţi, coridoare de trecere, pante, etc.)

informaţii, contra-informaţii

11. GEOLOGIE cartarea formaţiunilor geologice

studii tectonice

cartarea, inventarierea şi supravegherea zăcămintelor

12. HIDROLOGIE, OCEANOGRAFIE cartarea cursurilor de apă si a suprafetelor acvatice

studiul zonelor litorale

urmărirea poluării apelor de suprafaţă şi de adâncime

analiza transporturilor fluviale

supravegherea bazinelor hidrografice

prevenirea avalanşelor/inundaţiilor

batimetrie

13. STATISTICĂ, EVIDENŢA POPULAŢIEI, RECENSĂMINTE, DEMOGRAFIE registrul populaţiei

analiza în teritoriu a datelor recensămintelor

analiza mişcărilor demografice

realizarea şi diseminarea anuarelor statistice

14. FINANŢE-BĂNCI zonarea pe circumscripţii financiare

colectarea taxelor şi a impozitelor

gestionarea împrumuturilor

Page 8: Sisteme Informatice Geografice

inventarierea clienţilor

15. POLITICĂ studii diverse (interacţiuni, zone de influenţă, etc.)

Un GIS trebuie să includă facilităţi pentru a răspunde următoarelor 5 întrebări generice:

a. LOCALIZARE: "Ce se află la ... ?"

Această întrebare urmăreşte identificarea obiectelor/fenomenelor amplasate la o anumită poziţie geografică specificată

prin denumire, adresă poştală, sau coordonate geografice.

b. CONDIŢIE: "Unde se află ... ?"

Această întrebare urmăreşte aflarea poziţiei exacte a unui obiect/fenomen sau a unui ansamblu de cerinţe specificate (de

exemplu: zonă despădurită de minimum 2000 m.p. cu sol propice construcţiei de clădiri, situată la cel mult 100 m de o

şosea).

c. TENDINŢE: "Ce s-a modificat de când ... ?"

Această întrebare urmăreşte evidenţierea modificărilor survenite într-o zonă geografică de-a lungul unei perioade de

timp.

d. PARTICULARITĂŢI: "Ce particularităţi se manifestă în zona ... ?"

Această întrebare presupune o analiză complexă căutând corelaţii de tipul cauză-efect (de exemplu: este cancerul cauza

majoră a morţii pentru rezidenţii din preajma unei centrale nucleare?) sau anomalii apărute la un moment dat într-o

zonă cu caracteristici cunoscute.

e. MODELARE: "Ce s-ar întâmpla dacă ... ?"

Această întrebare presupune o analiză complexă urmărind anticiparea impactului unui eveniment

(adăugarea/eliminarea/transformarea unui obiect/fenomen) asupra mediului înconjurător (de exemplu: ce se poate

întâmpla dacă se construieşte un nou drum, depozit de deşeuri, ş.a.? sau dacă o substanţă toxică pătrunde accidental în

staţia de pompare a apei potabile?)

3. Harta

Pentru a modela lumea înconjurătoare, sistemele GIS utilizează obiecte şi relaţii spaţiale. Obiectele GIS sunt

entitati localizate pe/sau în apropierea suprafeţei Pământului. Acestea pot fi naturale (râuri, vegetaţie), construite (drumuri,

conducte, clădiri) sau convenţionale (frontiere, limite de parcele, unităţi administrative). Un obiect GIS se caracterizează

printr-o poziţie şi o formă în spaţiul geografic şi printr-o serie de atribute (elemente descriptive). Relaţiile spaţiale dintre

obiecte (vecinătate, interconexiune, continuitate, incidenţă, etc.) ajută la înţelegerea situaţiilor şi luarea deciziilor.

Harta este o reprezentare grafică la scara a unei porţiuni din suprafaţa Pământului în care punctele, liniile şi

poligoanele indică poziţia şi forma spaţială a obiectelor geografice iar simbolurile grafice şi textele descriu aceste obiecte.

Relaţiile spaţiale dintre obiectele geografice sunt implicit continute şi trebuiesc interpretate de către cel căruia i se adresează

harta.

Punctele reprezintă obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stâlpi de înaltă

tensiune, copaci, fântâni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere, infracţiuni) precum şi obiecte care

nu au suprafaţă, cum sunt vârfurile munţilor. Punctele se reprezintă utilizând diverse simboluri punctuale grafice şi pot

fi însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometric punctele sunt

caracterizate prin coordonate x, y (si eventual z).

Liniile reprezintă obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri de apă,

precum şi obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafaţă cum sunt curbele de nivel. Liniile se reprezintă utilizând

diverse simboluri liniare grafice şi pot fi însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Din

punct de vedere geometric, liniile se caracterizează prin lungime.

Poligoanele sunt suprafeţe închise reprezentând forma şi poziţia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri, unităţi

administrative, parcele, tipuri de vegetaţie. Poligoanele se reprezintă utilizând diverse simboluri liniare grafice pentru

contururi, simboluri grafice de haşuri pentru interior şi pot fi însoţite de texte explicative corespunzând valorilor

atributelor aferente. Din punct de vedere geometric, poligoanele se caracterizează prin arie şi perimetru.

Harta digitală (expresia vizuala a unei baze de date GIS) este o reprezentare la scara a unui teritoriu geografic

bine delimitat, toate informaţiile continute (punctele, liniile si poligoanele) fiind localizate prin coordonate (toate elementele

continute pot fi practic reduse la perechi de coordonate x, y specifice unei proiectii cartografice). Spre deosebire de hartile

traditionale, analogice (pe hartie), harta digitala poate fi vizualizata in mediul GIS chiar si la scara 1:1, scara de referinta a

acestui tip de harta ramanand cea a sursei (adesea analogice) din care a fost generata harta digitala.

Page 9: Sisteme Informatice Geografice

4. Modelul de date geo-relaţional

Un GIS utilizează unul sau mai multe modele de date spaţiale pentru a reprezenta obiectele geografice. Există trei

tipuri de astfel de modele: modelul vectorial, care este foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hărţii; modelul

raster, care descrie suprafaţa Pământului ca o matrice formată din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru

reprezentarea imaginilor; şi modelul TIN (Triangular Irregular Network) care reprezintă forma suprafeţelor in spatiu

tridimensional.

In modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate având o delimitare bine definită în spaţiu. Poziţia şi

forma obiectelor este reprezentată utilizând un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat printr-o

singură pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentată printr-un şir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon

este reprezentat printr-un şir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimitează poligonul.

Modelul vectorial reprezintă suprafeţele apeland la izolinii; de exemplu, altimetria se reprezintă prin curbe de nivel.

Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hărţilor dar este mai puţin eficient pentru analiza suprafeţelor care

necesită calcule complexe pentru determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafeţei în orice punct sau direcţia

pantei.

Modelul de date raster reprezintă o zonă de teren ca o matrice (grilă) formată din celule rectangulare uniforme,

fiecare celulă având o valoare. Grila este reprezentată într-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale

unei celule se calculează pe baza coordonatelor unui punct de referinţă, de obicei unul din colţurile grilei, ţinând cont de

poziţia celulei în grilă (numărul liniei/coloanei) şi de dimensiunile celulei pe x şi pe y. Valoarea unei celule indică obiectul

situat în acea poziţie. Există trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule: clasificarea obiectelor, în care fiecare valoare

indică un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zonă urbană, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) înregistrate

într-o imagine (fotografie); indicarea unei măsurători relative cum ar fi altitudinea faţă de nivelul mării, înălţimea unei

clădiri faţă de nivelul solului, etc. In modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definită iar relaţiile spaţiale dintre

obiecte sunt continute implicit. Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exactă şi depinde de

rezoluţia celulei. Prin rezoluţia celulei se înţelege dimensiunea suprafeţei de teren reprezentate de o celulă; cu cât suprafaţa

reprezentată este mai mică, cu atât rezoluţia este mai bună şi deci datele mai precise, în schimb este nevoie de volume mari

pentru stocarea datelor şi de un timp de prelucrare mai îndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite

reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare într-o

singură celulă a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea şi forma obiectului. Un

obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau aria şi forma obiectului. Modelul raster este

foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor şi pentru implementarea funcţiilor analitice spaţiale (suprapunerea obiectelor,

identificarea întinderii unui fenomen, operaţii pe vecinătăţi). In modelul raster suprafeţele sunt reprezentate prin indicarea în

fiecare celulă a valorii cotei corespunzătoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite

implementarea cu uşurinţă a operaţiilor asupra suprafeţelor (calculul pantei, direcţiei pantei, interpolarea curbelor de nivel).

Un model de date GIS îşi propune să reprezinte Pământul într-un format digital structurat care să permită

utilizatorilor crearea, editarea, actualizarea, vizualizarea, analiza şi reprezentarea grafică a datelor geografice. Un model de

date trebuie să fie simplu, uşor de înţeles, suficient de flexibil pentru a putea reprezenta date provenind de la o mare

varietate de surse, şi în acelaşi timp robust, capabil să modeleze procese geografice complexe şi să se adapteze la specificul

fiecărei aplicaţii.

Formatul de stocare a datelor spatiale ARC/INFO coverage utilizează un model de date geo-relaţional bazat pe

modelul vectorial pentru reprezentarea informaţiilor spaţiale (poziţie şi formă) şi pe modelul relaţional al bazelor de date

pentru reprezentarea informaţiilor aspaţiale (atribute descriptive). In modelul de date ARC/INFO coverage, informaţiile

geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus

în corespondenţă cu una sau mai multe tabele de atribute.

Modelul de date ARC/INFO coverage stă la baza reprezentării de:

obiecte geografice simple (punctuale, liniare, poligonale)

obiecte geografice complexe (regiuni, trasee şi secţiuni)

obiecte auxiliare (adnotări, puncte de control)

obiecte conceptuale (teme, vederi)

Formatul ARC/INFO coverage memorează coordonate numai pentru puncte, arce şi noduri şi utilizează relaţiile

topologice pentru a defini poligoane şi reţele. Poligoanele şi reţelele stau la baza definirii de regiuni şi rute.

Formatul ARC/INFO coverage permite integrarea unei mari varietăţi de date geografice: imagini video, înregistrări

de teledetecţie, desene CAD, documente scanate, fişiere text, fişiere RDBMS comerciale.

Modelul de date ARC/INFO coverage utilizează următoarele două concepte de bază:

Page 10: Sisteme Informatice Geografice

a) Structura

de date

ARC-NOD:

Aceasta este cea mai eficientă structură pentru a reprezenta date de tip vectorial. In această

structură, arcele sunt determinate prin noduri iar poligoanele sunt construite prin arce. Nodurile

definesc cele două capete ale unui arc; două sau mai multe arce se pot inter-conecta printr-un nod

comun. Un arc este format din cele două noduri extreme şi de o serie de puncte intermediare (de

inflexiune) care dau forma arcului. Nodurile şi punctele intermediare sunt reprezentate ca perechi

de coordonate x, y. Un poligon este format dintr-o serie de arce ce definesc conturul acestuia.

In acest mod este eliminată duplicarea datelor: frontiera comună a două poligoane adiacente

este memorată o singură dată; un punct comun mai multor arce este reprezentat o singură dată.

Această structură asigură nu numai stocarea eficientă a datelor şi implicit prelucrarea mai rapidă a

unui mare volum de date, ci este şi un suport foarte eficace pentru definirea relaţiilor spaţiale dintre

obiecte: poligoanele care utilizeaza cel puţin un arc comun sunt vecine, o serie de arce inter-

conectate prin noduri comune formează un traseu ce poate fi străbătut, etc.

b) Topologia: Acesta este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relaţiile spaţiale dintre

obiecte (vecinătate, continuitate, interconexiune). Cele trei concepte topologice specifice

formatului de date ARC/INFO coverage sunt:

conectivitate (relaţia ARC-NOD) - arcele se inter-conectează prin noduri (în structura

coverage, informaţiile spaţiale asociate arcelor se memorează ca liste de perechi de

coordonate X, Y corelate cu liste de triplete ARC, FROM-NODE, TO-NODE); toate

arcele care au un nod comun se conectează între ele.

definirea ariei (relaţia POLIGON-ARC) - arcele care se inter-conectează pentru a delimita

o suprafaţă închisă definesc un poligon (în structura coverage, informaţiile spaţiale

asociate poligoanelor se memorează ca liste de arce alcătuind frontiere)

sens (relaţia STÂNGA- DREAPTA) - fiecare arc are o direcţie şi câte un poligon de

fiecare parte (în structura coverage, se memorează şi liste de triplete ARC, LEFT-POLY,

RIGHT-POLY); poligoanele care au un arc comun sunt adiacente, un poligon special

fiind 'poligonul univers' ('poligonul extern') reprezentând exteriorul zonei de interes.

Crearea şi memorarea topologiei în structura coverage aduce o serie de avantaje: datele sunt

reprezentate eficient, evitându-se duplicarea datelor, la economia de memorie adăugându-se viteza

crescută de prelucrare pentru volume mari de date. In plus, topologia stă la baza implementării

funcţiilor analitice spaţiale care sunt cheia oricărui GIS: modelarea curgerii unui fluid printr-o

reţea, combinarea poligoanelor adiacente având caracteristici similare, identificarea obiectelor

adiacente, suprapunerea mai multor obiecte geografice, etc. Definirea ariei are ca rezultat stocarea

eficientă a datelor: deşi un arc poate aparea în lista de arce pentru mai multe poligoane, de fapt el

este stocat o singură dată. Definirea ariei asigură ca frontierele poligoanelor adiacente să nu se

suprapună. Relaţiile topologice sunt utilizate pentru a efectua funcţii analitice fără a fi necesar

accesul la poziţiile absolute stocate în fişierele de coordonate. În acest fel prelucrarea datelor este

mai rapidă şi pot fi prelucrate volume mai mari de date.

5. Evaluarea economică a implementării unui GIS

Prin implementarea unui GIS se înţelege utilizarea unei dotări materiale (echipamente de calcul şi periferice şi

software GIS) şi a unor diverse surse de date (hărţi şi planuri existente, recensăminte, statistici, date de teren,

aerofotograme, imagini satelitare, etc.) de către o organizaţie în vederea dezvoltării unei aplicaţii bine definite.

Implementarea se concretizează într-o bază de date spaţiale aferentă unei zone geografice bine delimitate şi un set de

proceduri GIS apelabile de la nivelul unei interfeţe utilizator în vederea efectuării de interogări şi analize spaţiale

(geografice) complexe ale căror rezultate să fie sugestiv reprezentate sub formă de grafice, schiţe, scheme, planuri, hărţi şi

rapoarte.

Evaluarea eficienţei implementării GIS porneşte, cum este şi firesc, de la estimarea costurilor şi beneficiilor legate

de această activitate.

O evaluare generala si aproximativa a structurii costurilor implementării unui GIS, care se poate apropia si de

condiţiile actuale din România, este următoarea:

1. Echipamente 15%

2. Programe 20%

3. Pregătire personal 20%

4. Întreţinere echipamente 5%

5. Intreţinere programe 5%

6. Introducere date 20%

7. Intreţinere date 5%

8. Alte cheltuieli (studii teren, infrastructură, consumabile) 10%

Page 11: Sisteme Informatice Geografice

Este de remarcat că doar 35% din costul implementării este reprezentat de investiţia în echipamente şi programe.

De aceea, trebuie acordată o atenţie deosebită evaluării şi planificării tuturor activităţilor ce concură la implementarea GIS.

Principalele costuri avute în vedere la implementarea unui GIS sunt următoarele: costul dotării şi cel al introducerii

datelor. Pe plan mondial, se estimează că 70 - 80% din costul total al implementării îl reprezintă introducerea şi

întreţinerea datelor.

a) Cazul I

Pentru evaluarea beneficiilor, trebuie îndeplinite, în cazul cel mai favorabil, următoarele trei condiţii:

(i) Produsele finale GIS să poată fi definite

(ii) Produsele finale să aibă valoare economică

(iii) Valoarea economică a produselor finale să poată fi măsurată.

În acest caz, se poate face calculul raportului B/C (beneficii/costuri):

B (cantitate-produse-finale) x (valoare-produs)

----- = -------------------------------------------------------------

C costuri-implementare-GIS

Dacă valoarea lui B/C este mai mare sau egală cu 1, atunci implementarea GIS este justificată economic.

În general, se estimează că investiţia se amortizează în decurs de 3-5 ani.

b) Cazul II

Nu există însă o abordare metodologică universal valabilă pentru estimarea beneficiilor GIS. Această situaţie se

datorează în principal următoarelor trei cauze:

(i) Obiectivele implementării GIS nu pot fi exprimate ca produse finale.

Astfel de cazuri se întâlnesc atunci când tehnologia GIS este utilizată pentru a îmbunătăţi procesul de decizie

din cadrul unităţii economice, reducându-se gradul de incertitudine şi riscurile asupra deciziilor.

(ii) Valoarea economică a produselor finale nu poate fi măsurată ci doar estimată ca beneficiu indirect.

În cazurile în care produsele finale GIS sunt plasate într-un lanţ tehnologic sau decizional mai amplu, fără ca

ele să constituie rezultate finale cuantificabile.

(iii) Introducerea tehnologiei GIS afectează costul produselor existente.

În cazurile în care se obţin, prin utilizarea GIS, reduceri ale costurilor de producţie.

De aceea, prezentăm în continuare o serie de beneficii tipice ce pot ajuta în evaluarea implementării GIS:

a) Beneficii cuantificabile:

reducerea timpului de producere şi actualizare a hărţilor;

reducerea timpului necesar întreţinerii bazei de date, a echipamentelor, etc.

reducerea costurilor de întreţinere;

reducerea costurilor de planificare şi proiectare;

reducerea timpului necesar activităţii administrative;

reducerea costurilor activităţilor administrative;

informaţii precise şi standardizate;

informaţii actuale;

acces rapid la informaţie.

b) Beneficii necuantificabile:

mai multă informaţie;

creşterea calităţii analizelor în paralel cu reducerea timpului necesar analizei;

capacitatea de a face analize imposibil de realizat fără tehnologia GIS;

decizii mai bune;

planificare mai bună;

o mai bună înţelegere şi analiză a situaţiilor şi sistemelor de complexitate ridicată;

prezentări de bună calitate la nivel decizional.

O altă clasificare a beneficiilor obţinute prin implementarea GIS este următoarea:

a) Beneficii de eficienţă:

cost redus, obţinându-se aceleaşi rezultate ca şi înainte de implementarea GIS.

b) Beneficii de eficacitate (productivitate):

rezultate (produse) noi sau îmbogăţite;

valoare crescută a activităţii.

Produsele GIS se caracterizează prin:

prezentarea grafică (cea mai sugestivă) a informaţiilor prezentate în mod tradiţional ca tabele;

cost redus (în general, se constată realizarea de economii în valoare de 80% din costul execuţiei prin

mijloacele tradiţionale);

precizie îmbunătăţită;

Page 12: Sisteme Informatice Geografice

noutate (se generează cu uşurinţă hărţi şi planuri noi, mai precise, mai frumoase, mai diverse);

favorizarea îmbunătăţirii calităţii şi promptitudinii deciziilor.

Incheiem acest capitol citându-l pe Stephen Gillespie, cel care a condus în 1995 din partea U.S. Geological Survey

un studiu amănunţit privind eficienţa utilizării GIS în aplicaţii guvernamentale. "Datele spaţiale digitale nu au nici o valoare

ele însele. Nu pot fi consumate la masa de prânz, nici nu pot fi îmbrăcate într-o zi geroasă de iarnă. Nu pot fi atârnate pe

perete pentru a fi admirate, nici nu-ţi produc o plăcere strecurându-le printre degete. Sunt valoroase numai pentru că

oamenii le pot introduce în calculator pentru a realiza ceva cu ele. Valoarea datelor este funcţie de beneficiile obţinute în

urma utilizării lor în GIS".

6. Schema de organizare şi strategii pentru implementarea unui GIS

Indiferent de mărimea şi repartiţia costurilor de implementare (dotare hardware şi software, culegere date,

introducere date, pregătire personal, materiale consumabile, întreţinere, etc.), factorul hotărâtor în obţinerea unei aplicaţii

GIS operaţionale nu poate fi cuantificat în bani: succesul implementării şi funcţionării unui GIS depinde în primul rând de

modul de organizare a activităţii.

6.1 Schema de organizare Pentru a avea succes în implementarea unui GIS complet, schema de organizare a personalului trebuie să prevadă

îndeplinirea operativă a 11 activităţi generale. Fiecare dintre acestea necesită anumite cunoştinţe, aptitudini, personalităţi.

Desigur, nu este exclus ca o singură persoană să execute mai multe dintre aceste activităţi sau ca un colectiv de persoane să

se ocupe exclusiv doar de una dintre activităţile prevăzute. În acelaşi timp, în funcţie de aplicaţie, este posibil ca unele

dintre aceste activităţi să nu apară în schema de organizare.

6.1.1. Conducătorul de proiect Acesta trebuie să înţeleagă cum se pot aplica tehnologiile GIS pentru rezolvarea problemelor proprii organizaţiei

pentru care lucrează. El trebuie să cunoască cerinţele celor care vor fi utilizatorii GIS-ului implementat, atât în cadrul

organizaţiei cât şi în afara acesteia, astfel încât să urmărească satisfacerea tuturora. Printre aptitudinile conducătorului

de proiect este de preferat să se numere şi cele de bun comerciant pentru a reuşi să valorifice GIS-ul în momentul

definitivării acestuia. Intrucât implementarea unui GIS este costisitoare şi de durată, el trebuie să fie capabil să menţină

încrederea factorilor de decizie ai organizaţiei sale pentru a susţine şi finanţa implementarea.

Conducătorul de proiect trebuie să înţeleagă performanţele şi limitările unui GIS. El trebuie să poată evalua corect

resursele necesare implementării unor aplicaţii tipice GIS. În acest sens, în principal, el trebuie să înţeleagă cerinţele

implementării bazei de date, costurile automatizării acesteia şi strategiile de urmat în vederea realizării optime a

analizelor asupra datelor spaţiale.

Conducătorul de proiect este cel care trebuie să selecţioneze şi apoi să conducă personalul calificat implicat în

executarea celorlalte 10 activităţi. Tot el are răspunderea pentru menţinerea productivităţii echipei alese precum şi a

răsplătirii corecte a membrilor acesteia pentru eforturile depuse de fiecare.

6.1.2. Analistul GIS Acesta posedă cunoştinţe tehnice şi experienţă în aplicarea unui GIS pentru a rezolva cerinţele utilizatorilor vizaţi.

El trebuie să fie capabil să proiecteze şi să automatizeze baza de date GIS. De asemenea, el trebuie să ştie cum să

proiecteze şi să execute analize spaţiale complexe. Evident, analistul GIS trebuie să fie capabil să poarte un dialog cu

toţi utilizatorii potenţiali ai GIS-ului aflat în curs de implementare şi să traducă apoi cerinţele acestora în termenii unei

specificaţii tehnice care să asigure realizarea procedurilor GIS care să răspundă tuturor aşteptărilor utilizatorilor. Acest

proces se desfăşoară iterativ. Analistul GIS implementează sistemul conform cerinţelor exprimate de utilizatori, apoi

solicită observaţiile acestora pentru a aduce corecţii şi îmbunătăţiri sistemului. El este răspunzător pentru câştigarea şi

păstrarea încrederii utilizatorilor prin satisfacerea deplină a cerinţelor acestora şi prin aceasta, este răspunzător de

succesul implementării.

6.1.3 Administratorul bazei de date Acesta are experienţă în proiectarea bazei de date spaţiale, în organizarea logică a obiectelor geografice pe straturi

tematice, alegerea surselor de date adecvate fiecărui strat tematic, definirea şi codificarea informaţiilor descriptive.

Administratorul bazei de date trebuie să asigure automatizarea bazei de date prin alegerea procedurilor celor mai

eficiente. El are răspunderea pentru gestionarea şi actualizarea datelor cu asigurarea calităţii, integrităţii şi

confidenţialităţii datelor după caz. Administratorul bazei de date cooperează permanent cu administratorul GIS şi

furnizează comenzile de lucru pentru personalul implicat în activităţile 5,6 şi 7.

6.1.4. Administratorul GIS Acesta posedă cunoştinţele necesare exploatării hardware-ului, software-ului şi bazei de date spaţiale pentru a

implementa într-o manieră productivă toate funcţiile specificate de analistul GIS. El este responsabil cu activitatea

Page 13: Sisteme Informatice Geografice

productivă curentă începând cu operaţiile de introducere a datelor şi terminând cu generarea de grafice, schiţe, scheme,

planuri, hărţi şi rapoarte reprezentând rezultatele unei analize spaţiale. În acest sens, el cooperează cu administratorul

bazei de date şi se ocupă cu organizarea şi supravegherea operaţiilor curente efectuate de personalul implicat în

activităţile 5,6 şi 7.

6.1.5. Specialistul în interpretare fotogrametrică/desenatorul tehnic Acesta se ocupă cu realizarea de manuscrise de hărţi prin compilarea şi integrarea informaţiilor cartografice

provenite de la diferite surse. Manuscrisele de hărţi realizate de el constituie sursa de date pentru digitizare/scanare şi

introducerea informaţiilor descriptive. El trebuie să utilizeze surse de date cum ar fi: planuri şi hărţi existente,

fotograme aeriene, imagini satelitare, studii de teren, şi să posede cunoştinţele necesare interpretării tematice a datelor

utilizate. De asemenea, el trebuie să stăpânească principiile de bază ale cartografiei pentru a poziţiona şi delimita cu

precizie obiectele geografice pe manuscrisele realizate. Evident, îi sunt absolut necesare aptitudini de desenator tehnic

pentru ca manuscrisele realizate să aibă acurateţea cerută de aplicaţia GIS care le va folosi drept suport.

6.1.6. Operatorul de digitizare/scanare/introducere de date de la tastatură Acesta efectuează automatizarea şi întreţinerea bazei de date GIS. El digitizează sau scanează hărţi, introduce

datele tabelare reprezentând atributele obiectelor geografice din baza de date, editează hărţile digitale pentru corectarea

erorilor şi efectuează actualizarea datelor. Pentru aceasta, el execută toate operaţiile specificate de administratorul bazei

de date şi/sau de administratorul GIS.

6.1.7. Specialistul în redactarea rezultatelor finale Acesta se ocupă cu producerea de grafice, schiţe, scheme, planuri, hărţi şi rapoarte. În plus, el trebuie să

stabilească procesul de redactare a rezultatelor finale pe care să-l apeleze utilizatorul căruia îi este destinat GIS-ul

implementat. În acest scop, este de preferat ca el să posede cunoştinţele cartografice necesare realizării de hărţi de bună

calitate, cu un mesaj clar, uşor de înţeles, respectând regulile de reprezentare grafică specificate de utilizator. În acest

sens, el trebuie să creeze biblioteci de simboluri cartografice specifice aplicaţiilor GIS vizate. El trebuie să

implementeze o serie de procedee simple, rapide, pentru afişarea unor rezultate standard descriind conţinutul bazei de

date GIS la un moment dat. Evident, specialistul în redactarea rezultatelor finale trebuie să cunoască regulile de

realizare a hărţilor în funcţie de scara şi tema reprezentată, modul de amplasare a adnotărilor, crearea de legende şi

texte explicative, etc.

6.1.8. Administratorul de sistem Acesta este responsabil cu întreţinerea configuraţiei de calcul (hardware şi software) utilizate pentru implementarea

GIS-ului. El trebuie să asigure funcţionarea tuturor componentelor necesare implementării. El răspunde de piesele de

schimb şi de materialele consumabile, efectuând atât operaţiile de instalare şi întreţinere a echipamentelor şi software-

ului, cât şi de arhivare pe suport extern a informaţiilor (date şi programe) conform unui program bine stabilit.

Administratorul de sistem trebuie să posede cunoştinţele şi experienţa necesare întreţinerii diverselor tipuri de

echipamente precum şi interconectării acestora în reţele, atunci când este cazul.

6.1.9. Programatorul de aplicaţii Acesta se ocupă cu dezvoltarea de interfeţe utilizator orientate către aplicaţie. Utilizând secvenţe complexe de

operaţii GIS, acesta construieşte macro-comenzi apelabile printr-o simplă selectare a unei opţiuni dintr-un meniu

proiectat astfel încât utilizarea GIS-ului implementat să fie cât mai naturală pentru utilizator. În acest sens, vor fi

implementate macro-comenzi pentru toate tipurile de prelucrări cerute de utilizator (introducerea şi editarea datelor,

efectuarea analizelor spaţiale, redactarea rezultatelor finale). El trebuie să cunoască în profunzime funcţiile GIS,

structura şi conţinutul bazei de date, cerinţele aplicaţiilor de interes pentru utilizator, modul de lucru tradiţional cu care

este obişnuit utilizatorul. În plus, el trebuie să posede cunoştinţe de programare.

6.1.10. Instructorul de GIS Utilizatorul este cel deservit de GIS-ul implementat. Pentru ca implementarea GIS să aibă succes, aceasta trebuie

să vizeze un utilizator real. Evident, sarcina implementării GIS este cu atât mai uşoară cu cât utilizatorul, pe lângă

cunoştinţele şi experienţa specifice domeniului său de activitate, posedă şi cunoştinţe despre funcţiile unui GIS. În acest

mod, utilizatorul ar fi în măsură să înţeleagă în ce mod tehnologiile GIS l-ar putea ajuta în muncă. Nu se poate obţine o

implementare GIS adecvată decât dacă se porneşte de la un proiect cu specificaţii de definiţie corect şi complet

formulate. Pentru aceasta, organizaţia care se ocupă cu implementarea GIS trebuie să desfăşoare şi o activitate de

instruire a utilizatorilor vizaţi. Activitatea de instruire cuprinde două etape. Prima este premergătoare implementării

GIS şi are drept scop informarea potenţialilor utilizatori despre posibilităţile oferite de GIS în general, şi în special

despre modalităţile concrete în care aplicaţiile specifice acestora pot beneficia de utilizarea unui GIS. Cea de-a doua

etapă se desfăşoară la finalizarea implementării GIS având drept scop instruirea utilizatorilor în exploatarea facilităţilor

implementate.

Page 14: Sisteme Informatice Geografice

6.1.11. Utilizatorul Legat de cele prezentate anterior, la implementarea cu succes a unui GIS trebuie să participe şi utilizatorul,

beneficiarul noului sistem. Acesta trebuie să furnizeze informaţiile de specialitate necesare proiectării şi implementării

bazei de date şi a funcţiilor GIS. Utilizatorul, specializat în geodezie, pedologie, cadastru, telecomunicaţii, etc., după

caz, poartă dialoguri cu personalul implicat în activităţile 1, 2, 3, 4, 7 şi 9.

6.2 Strategii de implementare

Indiferent care ar fi structura organizaţiei care se ocupă cu implementarea GIS, în timp, pe parcursul

implementării, trebuie asigurată executarea activităţilor prezentate anterior. O strategie frecvent utilizată pentru a îndeplini

cerinţele celor mai importante activităţi la începutul unei implementări GIS, de obicei de amploare redusă - aşa-numitul

proiect pilot - o constituie echipa în doi. Aceasta efectuează majoritatea funcţiilor tehnice de conducere precum şi operaţii

de rutină. Un membru al echipei execută proiectarea bazei de date, introducerea datelor prin metodele alese, prelucrările de

bază şi analizele geografice prevăzute de implementarea GIS. Al doilea membru îndeplineşte funcţia de administrator de

sistem, programează interfeţe şi macro-comenzi speciale, dezvoltă proceduri GIS pentru redactarea rezultatelor finale.

Analizând realizările din ultimii ani în domeniul implementărilor GIS în lume, se pot evidenţia 5 strategii de succes

utilizate frecvent.

6.2.1. Strategia "echipei în doi" Aşa cum s-a prezentat mai înainte, multe organizaţii au început prin a constitui o echipă formată din doi membri

calificaţi să efectueze toate activităţile necesare implementării GIS pentru o aplicaţie bine definită, de amploare redusă.

În timp, cei doi responsabili ai implementării GIS identifică printre personalul organizaţiei lor alte persoane pe care le

iniţiază în GIS şi cărora le încredinţează realizarea unora din activităţile de implementare. În acest mod, pe măsura

acumulării experienţei, organizaţia ajunge să dispună de personal calificat pentru toate activităţile prevăzute de schema

generală de organizare şi poate aborda proiecte GIS oricât de complexe.

6.2.2. Strategia "pe furiş" Din păcate, nu toţi factorii decizionali ai organizaţiilor care ar putea beneficia de implementări GIS înţeleg şi

aprobă o astfel de acţiune. În astfel de cazuri, se poate începe prin a se achiziţiona software GIS pentru o configuraţie

hardware existentă deja, cum ar fi un PC legat la un digitizor şi un plotter sau imprimantă grafică. Cu această dotare

minimă, o persoană având cunoştinţele necesare îşi poate propune să dezvolte o aplicaţie completă demonstrativă.

Cheia succesului unei astfel de abordări o constituie existenţa prealabilă a unor date geografice care să permită

implementarea imediată a unei aplicaţii. Dacă procesul de automatizare a bazei de date GIS este prea anevoios,

iniţiatorul acţiunii este în pericol de a eşua prin consumarea resurselor financiare înainte de a reuşi să demonstreze

avantajele oferite de un GIS. Dar, dacă reuşeşte să definească o aplicaţie de mare interes şi ajunge în stadiul în care

GIS-ul implementat îi permite obţinerea unor rezultate concrete, atunci cu siguranţă pentru viitoarele propuneri de

implementări GIS se va putea obţine suportul factorilor de decizie, inclusiv pentru extinderea dotării hardware şi

software.

6.2.3. Strategia "serviciilor contra cost" Această strategie constă în dezvoltarea de aplicaţii GIS pe bază de contract cu alte organizaţii care comandă şi

plătesc serviciile aferente unei implementări GIS. Cele mai frecvente servicii solicitate vizează generarea de baze de

date GIS prin digitizarea/scanarea hărţilor şi introducerea datelor descriptive, dezvoltarea de interfeţe utilizator

orientate către aplicaţie (analize de reţele, studii de amplasament, evaluări de patrimoniu, studii de sistematizare, etc.)

sau producţia de hărţi pe diverse suporturi.

O cerinţă majoră a acestei abordări o reprezintă dotarea organizaţiei cu echipamente performante şi în pas cu

dezvoltarea tehnologică pentru a putea dezvolta continuu gama şi calitatea serviciilor oferite.

6.2.4. Strategia "raportului cost-performanţă" În această abordare, se începe printr-un studiu de fezabilitate, prezentându-se un raport bine documentat în care să

se demonstreze în ce mod utilizarea unui GIS va duce la creşterea eficienţei activităţii organizaţiei implicate. Adeseori,

în astfel de cazuri se elaborează un plan concret de implementare pe baza rezultatelor obţinute prin efectuarea unui

studiu al cerinţelor aplicaţiilor GIS vizate şi a unui proiect pilot. Acest plan este însoţit de o analiză cost-performanţă

care trebuie să evidenţieze beneficiul net adus de implementarea GIS.

Din păcate, oricât de surprinzător ar părea după creşterea spectaculoasă a vânzărilor de GIS din ultimii ani, există

foarte puţine studii care să demonstreze limpede beneficiul economic adus de GIS unei organizaţii. Nu este simplu să

evaluezi cantitativ efectele utilizării tehnologiilor GIS reflectate în special asupra calităţii unor activităţi, fie că este

vorba de înlesniri aduse unor procese anevoioase, de obţinerea unor rezultate concrete într-un timp semnificativ redus,

sau de asigurarea integrităţii şi consistenţei datelor prin impunerea unei discipline stricte în automatizarea bazei de date.

Această strategie este indicată în special în domeniul protecţiei mediului înconjurător. În astfel de cazuri, utilizarea

unui GIS se poate concretiza în semnalarea, şi prin aceasta, în prevenirea unor efecte negative asupra mediului ca

Page 15: Sisteme Informatice Geografice

urmare a unor proiecte de investiţii înainte ca acestea să se realizeze practic. De asemenea, se poate aplica cu succes

această strategie pentru aplicaţii vizând supravegherea dotărilor edilitare şi a altor elemente de infrastructură ale unei

localităţi.

6.2.5. Strategia "partajării resurselor" În această strategie, mai multe organizaţii cooperează la implementarea unui singur GIS dar care să integreze

facilităţile cerute de fiecare în parte. Astfel se pot achiziţiona încă din start echipamentele şi software-ul GIS necesare

implementării, efortul financiar, deşi considerabil, fiind suportat în comun de părţile interesate.

Ideea de bază a acestei abordări este următoarea: fiecare organizaţie răspunde de automatizarea şi întreţinerea

informaţiilor geografice aferente temelor proprii, dar, în acelaşi timp, toate organizaţiile au acces la întreaga baza de

date GIS după necesităţi. Pentru asigurarea integrităţii şi confidenţialităţii datelor la nivel global, se implementează

proceduri de acces pe diverse nivele (numai citire, scriere/citire, scriere/citire/ştergere, sau deloc).

Cheia succesului unei astfel de abordări o constituie asigurarea flexibilităţii modelului şi structurii de date pe care

se bazează implementarea GIS astfel încât să se poată satisface cerinţele diverselor aplicaţii de interes pentru

organizaţiile participante. Ceea ce se urmăreşte în acest caz, este dezvoltarea unui GIS multi-disciplinar, care să permită

pe de o parte, accesul fiecărui utilizator la segmentul său de date din baza de date comună în vederea actualizării şi

efectuării unor prelucrări de bază specifice activităţii sale, şi, pe de altă parte, integrarea tuturor datelor astfel încât

oricare dintre utilizatori să poată efectua interogările şi analizele complexe autorizate asupra întregii baze de date GIS.

În afară de cele 5 strategii prezentate anterior, larg utilizate în lume în prezent, se pot imagina numeroase alte

variante posibile de urmat. Dar, indiferent de strategia aplicată, implementările GIS care au avut succes prezintă

următoarele similitudini:

când s-a dorit o implementare de mare complexitate, implementarea propriu-zisă s-a efectuat numai în urma

analizei rezultatelor obţinute prin realizarea în prealabil a unui proiect pilot

implementarea a vizat utilizatori reali, ale căror cerinţe le-a satisfăcut pe deplin

implementarea a beneficiat încă de la început de participarea a cel puţin doi specialişti cu o solidă pregătire tehnică

implementarea a beneficiat de participarea utilizatorilor, care au preluat sistemul implementat sub controlul lor.

Utilizatorii s-au angajat activ în dezvoltarea de proceduri GIS care să vină în sprijinul propriilor lor activităţi

curente

o dată constituită echipa GIS a organizaţiei, aceasta a fost susţinută moral şi material pentru ca personalul calificat

ale cărui cunoştinţe şi aptitudini s-au îmbogăţit pe măsura experienţei câştigate în timpul implementării să nu

migreze către alte locuri de muncă.

6.3 Programe GIS folosite in lume

6.3.1 Clasificarea produselor GIS Sistemele Informatice Geografice au fost, pâna nu demult, aplicatii de lux. Astazi, versiuni puternice pentru calculatoarele

personale au facut aceste aplicatii posibile de abordat de un numar mare de utilizatori.

Exista urmatoarele clase consacrate de produse GIS:

produse Expert GIS;

produse Desktop GIS;

produse GeoEngineering;

produse Web GIS;

produse AM/FM;

produse DBMSs

Page 16: Sisteme Informatice Geografice

Deoarece o bază de date spaţiale reprezintă, în acelaşi timp, o bază de date grafice şi o bază de date atribut, care se

integrează şi formează o singură entitate, pentru realizarea unui GIS un singur program de calculator nu este suficient. În general,

elementul fundamental al unui GIS este harta digitală (o colecţie de simboluri grafice), căreia îi corespunde o colecţie de simboluri

atribut. Toate acestea sunt organizate într-o formă numerică, pentru a fi compatibile cu arhitectura şi modul de funcţionare ale

calculatoarelor. De exemplu: pentru o localitate, străzile sunt reprezentate prin linii iar cvartalele de locuinţe prin poligoane

(elemente ale bazei dedategrafice), iar tipurile de acoperământ al străzilor şi caracteristicile constructive ale clădirilor sunt stocate în

baza de date atribut. Ca urmare, chiar companiile producătoare de softuri au fost nevoite să conceapă pachetele de programe ca

sumă a unor module sau subsisteme care sunt activate şi folosite pe măsură ce se realizează baza de date şi apare necesitatea

realizării analizei spaţiale. În plus, cum posibilităţile acestor pachete de programe sunt încă limitate de posibilităţile reale de

concepere şi scriere, un singur pachet de programe nu este suficient, utilizatorii fiind nevoiţi să facă o analiză atentă a acestora şi să

recurgă la cel puţin două, trei astfel de pachete pentru a-şi realiza toate obiectivele propuse.

Indiferent de modul intern de organizare a acestor programe, un GIS trebuie să cuprindă următoarele componente

soft, adaptate datelor georefenţiate:

sistem de achiziţionare, editare, transformare, verificare şi validare a datelor;

sistem de gestiune a bazelor de date;

sistem de procesare şi analiză a imaginilor;

sistem de cartografiere computerizată;

sistem de analiză statistică şi spaţială;

sistem de afişare şi redare grafică.

Deoarece sunt create pentru a fi rulate pe platforme diferite, prezentăm în tabelul cu cele mai utilizate pachete de

programe SIG:

ARC/VIEW este un pachet de programe creat de ESRI (Environmental Systems Research Institute, Inc., 380, New

York Street, Redlands, California, USA), conceput iniţial ca mijloc de vizualizare a datelor din Arc/Info. Cu timpul, a

devenit unul dintre cele mai răspândite programe de GIS din lume ca urmare a uşurinţei în exploatare şi a structurii

modulate care acceptă practic un număr nelimitat de extensii create de utilizatori conform propriilor necesităţi. Mai mult

decât atât, ESRI a creat un adevărat forum pentru dezvoltatorii de aplicaţii GIS pentru ArcView, punând la dispoziţie o

parte a codului sursă.

Denumire program Platforma de rulare Denumire program Plaforma de rulare

ALLIANCE PC IDRISI PC APIC St INTERGRAPH PC ARCAD PC INFOCAD St ARC/INFO St/PC MAPBOX PC ARCVIEW St/PC MAPII Ap ARCGIS PC MACMAP Ap ATLAS PC MAPGRAFIX Ap AUTOCAD St/PC/Ap MAPINFO PC AUTOROUTE PC MGE St/PC CARTES & BASES PC MICROCARINE Pc ARTHAGO PC MOSS St CARTO-PC PC MULTISCOPE PC CHOROSCOPE PC PEC GIS St CITIX St/PC PREFIX St DATA PK PC RESOCAD PC EDICART PC SICAD St ENVI PC SAMLLWORLD St ERDAS St/PC SPANS St/PC GDS St STAR St GENASYS St SYNERGIS St GEOCITY St SYSTEME 9 St GEOCOMM PC TOPOLISP PC GEOCONCEPT PC/Ap URBACAD PC GeoCube PC URIAH St GEOIMAGE St VIACAD PC Geo/SQL St/PC VUE3D St GEOVISION St St = Staţie grafică GLOBAL MAPPER PC PC = PC compatibil IBM GRASS St Ap = MacIntosh

Structura modulată, capacitatea de operare cu fişiere vector şi raster şi, nu în ultimul rând, posibilităţile de a crea şi

adăuga extensii special concepute pentru anumite scopuri specifice ne-au făcut să alegem ArcView ca pachet de programe

pentru laboratoarele Facultăţii de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

Page 17: Sisteme Informatice Geografice

7. Open GIS

De ce OpenGIS?

• Extinde beneficiile OpenGIS la GIS-ul traditional

• Aduce “inter-operabilitate” intre sisteme, date, functionabilitate.

• Stabileste un “limbaj comun” si un “sistem unificat” pentru informatiile geografice

• Creaza sisteme din cele mai bune componente.

Beneficiile OpenGIS • Integrare cu standardele de software bazat pe componente

• Cicluri de dezvoltare rapide si eficiente

• Evita transferurile de date si redundanta

• Protejeaza investitia - acesta se va vedea in viitor(profituri viitoare)

Ce este Consortiul Open GIS (OGC)? • O asociatie bazata pe consens si formata din organizatii publice si private.

• Creator si manager al unei largi arhitecturii industriale pentru geoprocese interoperabile.

• Furnizor al modelelor bazate pe procese interoperabile cu geodate pentru factori de decizie in dezvoltarea

afacerilor centrate pe utilizator.

• Organizatorul forumului deschis pentru conducerea si planificări raţionale a proceselor industriale.

Viziunea OGC - OGC aspira la integrarea totala a datelor geospatiale si resurselor de geoprocesare in curentul mare al

informaticii si folosirea intensiva a software-rului pentru geoprocesare interoperabila, comerciala, pretutindeni in structura

informationala.

Misiunea OGC • Implica dezvoltatorii si utilizatorii ai resurselor de informatii geografice -- incluzand vendori,

integratori,academii,agentii guvernamentale si organizatii obisnuite -- in dezvoltarea comuna a specificaţiilor

tehnologiei interoperabile si lucreaza la promovarea produselor interoperabile certificate.

• Sincronizeaza tehnologia de geoprocesare cu standardele tehnologice informationale curente si in dezvoltare

bazate pe sistemele deschise, cu procesarea distribuita si schemele de procesare bazate pe componenete.

• Organizator al forumului industrial care promoveaza initiativele de dezvoltare si colaborare pentru geopreocesare

distribuita.

Definiţia OpenGIS® • OpenGIS constituie – geoprocesare deschisa si interoperabila, sau abilitatea de a împarti geodate eterogene si de a

geoprocesa resurse in mod transparent in retele. “Cel mai inalt nivel al specificatiilor interoperabilitatii.”

• Specificatiile OpenGIS (“OGIS”). Specificatii despre software care permite impartirea geodatelor si

interoperabilitatea geoprocesarii. O interfata standard pentru geoprocesare interoperabila.

• Consortiul Open GIS , Inc. O asociatie bazata pe consens formata din organizatii publice si private dedicata

dezvoltarii tehnologiilor OpenGIS si integrarea lor in procesarea industriala.

Specificatiile OpenGIS • Versiunea curenta are 14 capitole si un sumar

• Noi capitole sunt in lucru...

• Capitolele:

1. Geometria Structurilor

2. Sistemele de referinta spatiale

3. Geometria localizarilor

4. Functii si interpolari

5. Trasaturile OpenGIS si Colectii de caracteristici

6. Acoperirea

7. Imaginea Pamantului

8. Relatiile caracteristicilor

9. Calitate

10. Tehnologie de transfer

11. Metadata

Page 18: Sisteme Informatice Geografice

12. Arhitectura serviciilor

13. Catalogul serviciilor

14. Comunitatea semanticii si comunicatiilor

ISO TC 211 “Informatii geografice” ISO (International Standards Organisation) lucreaza la standardizarea Informatiilor geografice de cativa ani cu comitetul

sau 211.

• Ca o asociatie din industrie , OGC evident ca a fost capabil sa antreneze mai multe resurse si sa fie mai rapid decat

ISO TC 211

• Ambitiile lui ISO TC 211 au fost sa stabileasca o baza solida pentru transferul de date - OGC a supralicitat

cerintele, aducand obiective clare si interoperabilitate puternica.

• Cooperarea dintre OGC si ISO a fost stabilita si este o alianta de clasă A.

Modelele OpenGIS • Ce cuprinde Modelul deschis de geodate OpenGIS:

– caracteristicii si acoperirea

– geometrie si sisteme de referinta

– scheme de caracteristici

– colectii de caracteristici si schema de proiect

• Ce cuprinde Modelul de servicii OpenGIS :

– cataloage, metadate

– operatii geospatiale si imagini

8. ArcGIS 9.3

În cadrul noii arhitecturi ArcGIS, anumite tipuri de date geografice sunt caracterizate nu doar prin atribute

si geometrie, ci si prin comportament. ArcGIS introduce un nou model al datelor care se numeste Geo Data

Object model. Scopul sau este de a permite utilizatorilor sa înzestreze elementele geografice cu un

comportament natural. De multi ani, ArcInfo a suportat definirea unor atribute specifice anumitor elemente prin

adaugarea unei coloane într-un tabel al unei baze de date relationale. Noutatea consta in asocierea unui

comportament acestor elemente.

Între datele geogafie se stabilesc diverse relatii spatiale. Pentru pune in evidenta aceste relatii a fost

introdus conceptul de topologie.

Definitia 4: Topologia este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relatiile spatiale

dintre obiecte (vecinatate, continuitate, interconexiune).

Cu ajutorul topologiei se poate determina care sunt obiectele adiacente unui obiect, ce elemente se

intersecteaza, cât de mare este un obiect, care este drumul cel mai scurt de la un obiect la altul.

8.1 Functiile sistemului ArcGIS

Proiectarea bazei de date presupune determinarea zonei de studiu, a sistemului de coordonate utilizat, a

straturilor necesare studiului, a elementelor (obiectelor geografice) incluse în fiecare strat, a atributelor

necesare descrierii fiecarui tip de element, a modului de codificare si organizare a atributelor.

Proiectarea bazei de date se realizeaza în trei pasi:

Pasul 1. Identificarea obiectelor geografice si a atributelor lor si organizarea lor pe straturi

In general, organizarea datelor pe straturi se face tinând cont de doua criterii:

- tipul datelor: punct, linie sau poligon;

- tema reprezentata (soluri, drumuri, etc.).

Pasul 2. Definirea atributelor

Page 19: Sisteme Informatice Geografice

Pentru fiecare atribut se specifica modul de codificare si spatiul necesar memorarii valorilor admise. In

plus, pentru întreaga baza de date se construieste un dictionar în care, pentru fiecare strat se precizeaza

numele atributelor asociate si pentru fiecare atribut se indica valorile si semnificatia valorilor posibile.

Pasul 3. Asigurarea registratiei coordonatelor între straturi

Pentru o corecta registratie, acele elemente care apar în mai multe straturi (de exemplu conturul zonei de

studiu, linia de coasta litorala) se vor digitiza o singura data într-un strat aparte - un sablon. În continuare, toate

celelalte straturi se vor construi pornind de la acest strat sablon si adaugând elementele specifice.

8.1.1 Introducerea datelor

Un strat al bazei de date se poate introduce prin digitizare, scanare sau prin conversia unor date digitale

existente din alt fomat în formatul dorit. Datele pot fi introduse automat si în urma unor masuratori efectuate cu

GPS-uri.

Exista mai multe moduri în care pot fi stocate datele geogafice, si anume: formatul vectorial, care este

foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hartii; modelul raster, care descrie suprafata Pamântului ca o

matrice formata din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea imaginilor; si modelul

TIN (Triangular Irregular Network) care reprezinta forma suprafetelor.

8.1.2 Interogarea datelor

Interogarea datelor presupune identificarea anumitor elemente prin indicarea lor pe ecran sau identificarea

tuturor elementelor care satisfac o anumita conditie. Se pot realiza interogari spatiale, de genul sa se afle toate

elementele care se gasesc în interiorul unui dreptunghi sau selectii ale elementelor unei teme îin functie de

pozitiile lor relative fata de elementele altei teme. În acest ultim caz, putem determina, de exemplu, toate

orasele care se gasesc în interiorul unui judet, toate localitatile prin care trece un drum, toate orasele care se

gasesc la o distanta mai mica de x km de un drum, etc.

8.1.3 Analiza

Analiza geografica se efectueaza pentru a raspunde obiectivelor si criteriilor stabilite initial pentru proiectul

de GIS. Rezultatele analizei geografice sunt apoi comunicate prin intermediul hartilor, rapoartelor si graficelor.

Hartile tematice, tabelele sinoptice si reprezentarile grafice complexe generate în urma analizei geografice

dovedesc capacitatea definitorie a unui GIS de a crea noi informatii si nu doar de a gestiona si/sau extrage în

diverse maniere date anterior achizitionate, ceea ce deosebeste fundamental un GIS de un sistem de gestiune a

bazelor de date si de un sistem de cartografiere automata.

Operatia de suprapunere a straturilor realizeaza combinatii între doua straturi reprezentând aceeasi zona de

teren, obiectele din primul strat (de tip punct, linie sau poligon) asumându-si atributele corespunzatoare

obiectelor peste care se suprapun în cel de-al doilea strat, obligatoriu de tip poligon. Ca rezultat se obtine un

nou strat. Prin combinarea datelor spatiale si a atributelor asociate fiecarui strat se genereaza noi relatii spatiale

între date. De exemplu, prin suprapunerea unui strat cuprinzând parcele de teren cu un alt strat continând tipuri

de sol într-o zona data sunt determinate relatiile spatiale dintre parcele si tipurile de sol astfel încât se pot

identifica acele parcele situate pe sol degradat.

8.1.4 Afisarea rezultatelor

Rezultatele analizei geografice se pot reprezenta grafic pe o harta însotite de o descriere sub forma unui

raport cuprinzând datele tabelare, inclusiv valorile calculate în cadrul analizei. Pentru realizarea hartii finale, în

general, sunt combinate mai multe straturi ale bazei de date cuprinzând obiectele geografice urmarite în proiect,

sunt adaugate o serie de elemente cartografice si sunt elaborate rapoartele descriptive.

In afara unor harti, pot fi puse la dispozitia utilizatorului rapoarte sau grafice care sa puna în evidenta

diverse caracteristici ale temelor.

Harta conceputa este apoi tiparita sub forma unei harti pe hârtie sau este stocata sub forma unei imagini. De

asemenea, harta poate fi pusa la dipozitia publicului pe Internet, pentru a fi consultata de persoanele interesate.

8.2 Georeferentierea datelor

Un sistem geografic de coordonate utilizeaza o suprafata sferica tri-dimensionala pentru a defini pozitii de

Page 20: Sisteme Informatice Geografice

pe suprafata pamântului. Un sistem geografic de coordonate include o unitate unghiulara de masura, un prim

meridian si un datum. Un punct este referit prin valorile longitudine si latitudine. Longitudinea si latitudinea

sunt unghiuri masurate din centrul pamântului la un punct de pe suprafata pamântului. Unghiurile sunt adesea

masurate în grade.

În sistemul sferic, "liniile orizontale" sau liniile est-vest sunt linii care au aceeasi latitudine. Acestea poarta

numele de paralele. "Liniile verticale" sau linii nord-sud sunt linii care au aceeasi longitudine si ele se numesc

meridiane. Linia de latitudine care se afla la egala distanta de poli se numeste ecuator. Linia care are

longitudinea 0 se numeste primul meridian. Latitudinea si longitudinea se masoara în mod obisnuit în grade

zecimale sau în grade, minute, secunde.

Desi latitudinea si longitudinea pot localiza exact pozitii de pe suprafata pamântului, ele nu sunt unitati

uniforme de masurare. Deasupra si sub ecuator, cercurile care definesc paralele de latitudine devin din ce în ce

mai mici pâna când se transforma într-un sigur punct la poli.

Forma si dimensiunea unei suprafete într-un sistem sferic de coordonate sunt definite de o sfera sau un

sferoid. O sfera se bazeaza pe un cerc, in timp ce un sferoid se bazeaza pe o elipsa. În timp ce sferoidul

aproximeaza forma pamântului, datum-ul defineste pozitia sferoidului relativ la centrul pamântului. Un datum

furnizeaza un cadru de referinta pentru masurarea pozitiilor de pe suprafata pamântului. El defineste originea si

orientarea liniilor de latitudine si longitudine. Un datum local aliniaza un sferoid astfel încât acesta sa se

potriveasca cât mai bine cu suprafata pamântului într-o anumita zona. Un punct de pe suprafata sferoidului este

potrivit cu o anumita pozitie de pe suprafata pamântului, punctul respectiv se numeste punct de origine al

datumului si este diferit de centrul pamântului.

Un sistem proiectat de coordonate este definit pe o suprafata plana, doi-dimensionala. Spre deosebire de

sistemul sferic de coordonate, un sistem proiectat de coordonate are lungimi, unghiuri si arii constante de-a

lungul celor doua dimensiuni. Un sistem proiectat de coordonate se bazeaza intotdeauna pe un sistem geografic

de coordonate care la rândul lui se bazeaza pe o sfera sau un sferoid.

Într-un sistem proiectat de coordonate, pozitiile sunt identificate prin coordonatele x, y ale unui grid cu

originea în centrul gridului. Fiecare pozitie are doua valori care o referentiaza în raport cu pozitia centrala. Una

specifica pozitia sa orizontala, iar cealalta pozitia sa verticala. Cele doua valori poarta numele de coordonata x

si coordonata y. În acest caz unitatile sunt consistente si sunt spatiate egal de-a lungul întregului domeniu x, y.

Indiferent daca se lucreaza cu sfera sau cu sferoid, suprafata tri-dimensionala trebuie transformata într-o

foaie plana de harta. Aceasta transformare matematica se numeste proiectie a hartii. Reprezentarea suprafetei

pamântului în doua dimensiuni conduce la distorsiuni în forma, arie, distanta sau directie a datelor. O proiectie

a hartii utilizeaza formule matematice pentru a lega coodonatele sferice ale globului de coordonatele plane.

Proiectii diferite determina tipuri diferite de distorsiuni. Unele proiectii sunt concepute astfel încât sa

minimizeze una sau doua din caracteristicile datelor.

Cele mai importante tipuri de proiectii sunt:

conice

cilindrice

plane

Datele stocate într-un GIS ar trebui sa referentieze pozitia corecta de pe suprafata Pamântului. În acest scop

pot fi realizate urmatoarele operatii:

Proiectarea datelor

Transformarea coordonatelor

Ajustarea datelor (rubersheeting)

Scara hartii manuscris care este folosita pentru a introduce datele determina tipul elementului hartii. Hartile

la scara mare descriu zone mici de teren, cu rezolutie spatiala înalta si astfel ele arata numeroase detalii. În

schimb, hartile la scara mica descriu zone mari de teren, au rezolutie spatiala scazuta si de aceea arata putine

detalii. În functie de cât de multe detalii doriti sa contina datele pe care le veti stoca se alege scara hartii.

Multe formate de date stocheaza impreuna cu datele detalii legate de proiectia hartii. Datele shapefile si

coverage stocheaza informatia legata de proiectie în fisiere care au extensia prj. Imaginile si datele CAD tin

minte aceste infomatii în fisiere World, iar în cazul unei Geodatabase informatia este retinuta în tabele.

8.3 Generalitati

Într-un GIS, informatiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii,

poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în corespondenta cu una sau mai multe îinregistari din diverse

tabele de atribute.

Page 21: Sisteme Informatice Geografice

Punctele reprezinta obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi

stâlpi de înalta tensiune, copaci, fântâni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere,

infractiuni) precum si obiecte care nu au suprafata, cum sunt vârfurile muntilor. Punctele se reprezinta

utilizând diverse simboluri punctuale grafice si pot fi însotite de texte explicative corespunzând

valorilor atributelor aferente.

Liniile reprezinta obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri,

cursuri de apa, precum si obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafata, cum sunt curbele de nivel.

Liniile se reprezinta utilizând diverse simboluri liniare grafice si pot fi însotite de texte explicative

corespunzând valorilor atributelor aferente.

Poligoanele sunt suprafete închise reprezentând forma si pozitia obiectelor GIS omogene cum ar fi

lacuri, unitati administrative, parcele, tipuri de vegetatie. Poligoanele se reprezinta utilizând diverse

simboluri liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de hasuri pentru interior si pot fi însotite de

texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente.

Un strat grupeaza obiecte abstracte în unitati omogene. Se pot crea straturi de tip punct, linie sau poligon.

Stocarea datelor într-un strat este determinata în primul rând de tipul elementelor (daca sunt elemente de tip

punct, linie sau poligon) si în al doile rând de asemanarile si deosebirile dintre diversele elemente. Este de

preferat ca într-un strat sa fie stocate doar acele elemente care au aceleasi caracteristici, adica elemente care au

aceleasi atribute.

Straturile pot fi organizate in colectii. Colectiile de staturi se caracterizeaza prin faptul ca au acelasi sistem

de coordonate, aceeasi întindere geografica. Gruparea straturilor într-o colectie se face pe baza topologiei sau

pe baza geometriei coincidente.

Fiecare strat are asociat un tabel de atribute. Pentru fiecare element spatial, în tabel exista o înregistrare

care stocheaza atributele corespunzatoare elementului. Legatura dintre obiectele spatiale si atribute este

realizata prin intermediul unor identificatori (în general, un câmp al tabelului) care sunt unici.

Stocarea obiectelor abstracte se face în doua moduri:

format vector

format raster

În modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate având o delimitare bine definita în spatiu.

Pozitia si forma obiectelor este reprezentata utilizând un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este

reprezentat printr-o singura pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentata printr-un sir ordonat de

perechi de coordonate x, y. Un poligon este reprezentat printr-un sir de perechi de coordonate x, y care definesc

segmentele liniare ce delimiteaza poligonul. Modelul vectorial reprezinta fiecare suprafata ca o serie de izolinii;

de exemplu, altimetria se reprezinta ca o serie de curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru

desenarea hartilor, dar este mai putin eficient pentru analiza suprafetelor care necesita calcule complexe pentru

determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafetei în orice punct sau directia pantei.

Datele vector pot fi de doua tipuri: topologice si netopologie. În cazul unui model topologic al datelor, se

utilizeaza relatii spatiale pentru a defini proprietati spatiale. Acest model se caracterizeaza prin:

toate liniile au un punct de început si un punct de sfârsit (nod sau jonctiune).

liniile care au în comun un nod sau jonctiune se conecteaza (intersecteaza)

liniile se pot conecta pentru a forma poligoane

liniile pot avea poligoane în stânga sau în dreapta lor

8.3.1. Formate de date vector

Exista mai multe formate de date vector care pot fi utilizate pentru a stoca informatiile spatiale:

shapefile

coverage

geodatabase

fisiere CAD

tabele de evenimente

8.3.1.1.Formatul de date shapefile

Prin acest format se poate reprezenta un singur strat. Acest format nu are un mecanism de colectie a

straturilor. Atributele sunt stocate în fisiere dBASE. Tabelul asociat contine un câmp numit "Shape" în care

sunt stocati identificatorii prin intermediul carora se face legatura cu datele spatiale.

Formatul de date shapefile contine cel putin trei fisiere:

shapefile.shp

Page 22: Sisteme Informatice Geografice

shapefile.shx

shapefile.dbf

În fisierul shapefile.shp este stocata informatia spatiala: coordonatele punctelor sau ale vertexurilor care

formeaza liniile sau poligoanele. Fisierul shapfile.shx reprezinta un indice al fisierului shapefile.shp, iar în

fisierul shapefile.dbf sunt stocate atributele. Optional, poate exista un fisier shapefil.prj care contine informatii

referitoare la proiectia datelor.

Formatul datelor shapefile nu este un format topologic, dar sunt stocate în mod implicit informatii

topologice.

8.3.1.2. Formatul de date coverage

Un coverage este o colectie de straturi. În acest caz, datele sunt stocate sub forma unui director. Acest

format de date este un format topologic, în sensul ca relatiile spatiale dintre elemente sunt tinute minte în fisiere

separate. De aceea, pentru acest tip de date trebuie construita topologia, care poate fi de tip punct, linie sau

poligon. Un coverage poate avea topologie compusa de linie si punct sau de linie si poligon, dar nu poate avea

în acelasi timp topologie de punct si poligon.

Atributele elementelor sunt stocate în tabele INFO care au un câmp "Cover-ID" care face legatura între

tabele si informatia spatiala.

Coverage-urile sunt stocate în workspace-uri ArcInfo. Acestea sunt directoare care contin un subdirector

special numit INFO. În acest subdirector sunt stocate tabele INFO. Administrarea coverage-urilor si a

workspace-urilor se face doar cu instrumente ArcInfo. Nu trebuie folosite comenzi al sistemului de operare

pentru ca acestea nu respecta legatura dintre coverage si tabelul de atribute din INFO.

8.3.1.3. Fomatul de date Geodatabase

În formatul de date Geodatabase se pot stoca straturi sau colectii de straturi (feature datasets). Atât clasele

de elemente, cât si atributele sunt stocate în tabele ale RDBMS-ului. Spre deosebie de toate celelalte tipuri

de date, în geodatabase este stocat si comportamentul datelor. Tabelul RDBMS contine un câmp "Shape"

care stocheaza informatia spatiala.

8.3.1.4. Formatul de date CAD

Datele geografice pot fi stocate si în fisiere Computed Aided Design (CAD), cum ar fi fisiere DXF, DWG

sau DGN. Fisierele CAD reprezinta o colectie logica care permite accesarea unui strat sau a tuturor stratuilor, la

un moment dat. Aceste tipuri de date pot fi editate în ArcGIS doar dupa ce au fost convertite in clase de

elemente din geodatabase sau în coverage-uri.

Dintre toate formatele de date vector, doar formatul shapefile contine un singur strat, celelalte având

posibilitatea de a stoca si colectii de straturi. Doar datele coverage si geodatabase au topologie. Singurul model

de date care permite personalizarea elementelor este modelul geodatabase.

8.3.2 Date raster

Modelul de date raster reprezinta o zona de teren ca o matrice (grila) formata din celule rectangulare

uniforme, fiecare celula având o valoare. Grila este reprezentata într-un sistem de coordonate x, y (Cartezian).

Coordonatele x, y ale unei celule se calculeaza pe baza coordonatelor unui punct de referinta, de obicei unul din

colturile grilei, tinând cont de pozitia celulei în grila (numarul liniei/coloanei) si de dimensiunile celulei pe x si

pe y. Valoarea unei celule indica obiectul situat în acea pozitie. Exista trei metode pentru stabilirea valorilor

unei celule: clasificarea obiectelor, în care fiecare valoare indica un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zona

urbana, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) înregistrate într-o imagine (fotografie); indicarea

unei masuratori relative cum ar fi altitudinea fata de nivelul marii, înaltimea unei cladiri fata de nivelul solului,

etc. În modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definita iar relatiile spatiale dintre obiecte sunt

reprezentate implicit. Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exacta si depinde de

rezolutia celulei. Prin rezolutia celulei se întelege dimensiunea suprafetei de teren reprezentate de o celula; cu

cât suprafata reprezentata este mai mica, cu atât rezolutia este mai buna si deci datele mai precise, în schimb

Page 23: Sisteme Informatice Geografice

este nevoie de mai multa memorie pentru stocarea datelor si deci de un timp de prelucrare mai îndelungat.

Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau

poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare într-o singura celula a grilei. Un obiect liniar

apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea si forma obiectului. Un obiect poligonal este

reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau aria si forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient

pentru reprezentarea imaginilor si pentru implementarea functiilor analitice spatiale (suprapunerea obiectelor,

identificarea întinderii unui fenomen, operatii pe vecinatati). În modelul raster suprafetele sunt reprezentate prin

indicarea în fiecare celula a valorii cotei corespunzatoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare,

acest model permite implementarea cu usurinta a operatiilor asupra suprafetelor (calculul pantei, directiei

pantei, interpolarea curbelor de nivel).

Exista doua moduri în care pot fi stocate datele raster: ca imagini sau ca grid-uri. În ambele cazuri, datele

sunt stocate sub forma unor rânduri si coloane de celule de dimensiune egala. Fiecare celula stocheaza o

valoare. Detaliile depind de dimensiunea celulei. Cu cât dimensiunea celulei este mai mica, cu atât datele sunt

stocate mai precis. Unele formate pot avea mecanisme de colectie.

Exista numeroase tipuri de imagini: tiff, bmp, sid, jpg, ERDAS. Formatul nativ al lui ArcInfo pentru

stocarea datelor raster este gridul. Gridurile pot fi de doua tipuri: discrete si continue. Gridurile discrete au doar

valori intregi, pe când gridurile continue pot stoca si valori zecimale. Doar gridurile discrete pot avea asociate

tabele de atribute.

8.3.4 Tabele

Un tabel este o colectie de înregistrai (rândurile tabelului) si coloane (câmpuri). Datele care pot fi stocate

într-o coloana trebuie sa fie de acelasi tip si aceste date pot fi numere, texte, date. În cadrul aceluiasi tabel

coloanele trebuie sa aiba nume unice. Tipurile diferite de câmpuri stocheaza tipuri diferite de valori.

Fiecare tip de date spatiale are asociat un format tabelar nativ. Astfel, pentru datele de tip coverage, tabelele

sunt de tip INFO, pentru date spatiale de tip shapefile, tabelele sunt de dBASE, iar pentru date spatiale de tip

geodatabase, tabelele sunt stocate în RDBMS-ul corespunzator.

Atributele datelor spatiale pot fi stocate în tabelele elementelor sau în tabele separate. În acest ultim caz,

putem asocia tabele care pentru o coloana au valori cheie comune. O cheie primara reprezinta o coloana a unui

tabel în care sunt stocate valori unice prin care se identifica în mod unic înregistarile. Un tabel nu poate avea

decât o cheie primara. O cheie straina realizeaza o conectare la o cheie primara a unui alt tabel. Datele unei chei

straine pot fi duplicate.

Relatia dintre doua tabele este caracterizata prin cardinalitate. Aceasta reprezinta câte obiecte "A" sunt

legate de obiectul "B". Exista trei tipuri de cardinalitate:

one-to-one

one-to-many sau many-to-one

many-to-many

Înainte de a conecta doua tabele trebuie cunoscuta cardinalitatea relatiei care se stabileste între ele.

Tabelele pot fi conectate prin operatia numita "join". În acest caz conectarea este logica si se presupune ca

relatia este one-to-many; se poate realiza si daca relatia este many-to-one. În general, numele câmpurilor de

legatura nu trebuie sa fie identice, dar tipul câmpurilor trebuie sa fie acelasi.

Asocierea a doua tabele se poate realiza si prin intermediul unor clase de relatii. În acest caz, tabelele sunt

legate virtual, nu fizic. Caracteristici importante ale claselor de relatii sunt:

Nu se creeaza noi straturi

O conectare este persitenta pâna când se îndeparteaza

Asocierea dinte tabele este dinamica

Se pot edita, interoga sau simboliza date in oricare dintre tabele

Clasele de relatii reprezinta asocieri mai flexibile ale tabelelor.

Clasele de relatii pot fi definite între coveage-uri sau între clasele de elemente ale unei geodatabase. Relatia

se defineste în ArcCatalog si se utilizeaza în ArcMap.

Pentru stocarea atributelor se pot folosi tabelele implicite ale claselor de elemente sau tabele separate.

Fomatele de fisiere în care pot fi stocate atributele sunt: dBASE, INFO, RDBMS. Conectarea dintre doua tabele

se poate realiza prin intermediul operatiei de join sau cu ajutorul claselor de relatii. Alte aspecte importante

sunt cardinalitatea relatiei dintre doua tabele si mentinerea integritatii bazei de date.

Page 24: Sisteme Informatice Geografice

8.4 Platforma ArcGIS

ArcGIS este o familie de produse software care formeaza un GIS complet. El este construit pe

standarde ale industriei, furnizeaza posibilitati exceptionale si în plus este usor de utilizat. Aceasta vesiune se

caracterizeaza printr-o arhitectura comuna, cod comun, model comun al extensiilor si un singur mediu de

dezvoltare pentru ArcView si ArcInfo.

Platforma ArcGIS este constituita din produse Desktop si servicii de aplicatii. Produsele Desktop sunt

ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Serviciile de aplicatii sunt reprezentate de ArSDE si ArcIMS. Produsele

Desktop au toate aceleasi extensii: Spatial Analyst, 3D Analyst, Geostatistical Analyst, MrSID Encoder,

ArcPress si StreetMap. De asemenea, produsele Desktop sunt toate alcatuite din aceleasi aplicatii:

ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox.

ArcMap este aplicatia centrala a Desktopului ArcGIS. Ea poate fi utilizata pentru integrarea si vizualizarea

datelor, crearea sau actualizarea atât a datelor spatiale cât si a atributelor, construirea de harti, realizarea de

analize.

ArcCatalog va ajuta sa organizati si sa administrati toate datele GIS. ArcCatalog contine instrumente pentru

explorarea si gasirea informatiilor geografice, pentru înregistrarea si vizualizarea metadatelor, pentru

vizualizarea rapida a datelor spatiale si pentru definirea schemei straturilor geografice.

Scopul aplicatiei ArcToolbox este acela de a simplifica sarcinile GIS prin intermediul unor instrumente sau

wizard-uri. ArcToolbox este o aplicatie simpla ce contine numeroase instrumente pentru geoprelucrare. Exista

doua versiuni de ArcToolbox: versiunea completa care este livrata cu ArcInfo si o versiune simplificata pentru

ArcEditor si ArcView. Cu ajutorul instrumentelor din ArcToolbox se pot realiza analize si conversii ale

datelor, precum si administrarea lor.

ArcView 9.3, ArcInfo 9.3 si ArcEditor 9.3 au o interfata comuna. Aceasta interfata comuna împreuna cu

arhitectura comuna determina ca ArcGIS si informatia geografica sa fie accesibile unei varietati de utilizatori cu

necesitati GIS diverse. Arhitectura comuna permite, de asemenea, utilizatorilor sa aiba în comun aceleasi

scripturi, instrumente personalizate, aplicatii sau extensii.

8.4.1 ArcView 9.3

ArcView 9.3 este cea mai semnificativa versiune din istoria acestui produs. ESRI a construit ArcView pe o

arhitectura si un mediu utilizator complet noi, pe baza standardelor curente din aria tehologiei informatiilor.

ArcView 9.3 se caracterizeaza printr-o interfata utilizator de tip Windows, intuitiva. El include Visual Basic for

Applications pentru crearea de programe.

ArcView 9.3 mentine functionalitatea de baza a lui ArcView 3.2 si a adaugat o multime de îmbunatatiri ca

urmare a cererilor utilizatorilor.

ArcView 9.3 este un produs de sine statator, exceptional si el reprezinta punctul de intrare in ArcGIS.

ArcView 9.3 este format din aceleasi produse Desktop: ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox.

Caracteristici noi, importante ale lui ArcView 9.3 sunt:

o noua ahitectura care poate fi extinsa. Noua arhitectura este conceputa special pentru Windows.

cartografiere îmbunatatita

proiectii instantanee (projection-on-the-fly)

editare sporita

administrare mai buna a etichetelor; posibilitatea de a crea adnotari.

acces la Internet.

ArcView citeste toate tipurile de date (shapefile, coverage, geodatabase), dar nu poate edita decât modelele

simple de date: shapefile si personal geodatabase simple.

Exista modalitati de a importa proiectele din ArcView 3.x in ArcView 9.3 sau versiuni anterioare.

ArcView 9.3 poate fi instalat pe sisteme Windows NT, Windows 2000, Windows XP, Windows VISTA si

Windows 7

8.4.2 ArcEditor

ArcEditor extinde functionalitatea lui ArcView. Acest produs asigura suport complet pentru modelul

datelor, atât pentru editarea lor, cât si pentru proiectarea unei geodatabase.

ArcEditor este un produs cheie nou, care extinde posibilitatile lui ArcView la editari de date complexe. Mai

Page 25: Sisteme Informatice Geografice

multi utilizatori pot edita in acelasi timp, aceeasi baza de date, daca se foloseste extensia ArcSDE.

In ArcCatalog, ArcEditor permite administrarea tuturor tipurilor de date de la shapefile, coverage pâna la

SDE Geodatabase, acestea din urma, doar daca exista si extensia ArcSDE. De asemenea, in ArcCatalog este

posibila crearea sau modificarea schemei diverselor tipuri de date. În ArcMap, ArcEditor afiseaza si

editeaza toate tipurile de date.

8.4.3 ArcInfo

ArcInfo extinde ArcView si ArcEditor. Ceea ce aduce nou ArcInfo fata de ArcEditor este versiunea

completa a aplicatiei ArcToolbox. Astfel, în ArcInfo se pot realiza toate tipurile de geoprelucrari, exista

instrumente GIS specializate si se asigura suport pentru sistemul de operare UNIX.

ArcInfo contine doua module: ArcInfo Desktop si ArcInfo Workstation.

Noile caracteristici ale lui ArcInfo 8.1 sunt:

posibilitatea de a stoca date raster intr-o geodatabase

suporta coordonate 3D si masuri liniare

permite realizarea de geocodari

permite acces la Internet

administrare îmbunatatita a datelor tabelare

Cu ArcInfo pot fi afisate si editate toate tipurile de date, inclusiv SDE Geodatabase (daca exista extensia

ArcSDE).

8.5 Utilizare ArcGIS 9.3

1. ArcCatalog 1.1 Elemente de baza

1.2 Administrarea datelor

1.3 Vizualizarea datelor

1.4 Lucrul cu coverage

1.5 Mentinerea atributelor

1.6 Documentarea datelor

2. ArcMap 2.1 Elemente de baza

2.2 Crearea hartilor

2.3 Administrarea straturilor

2.4 Simbolizarea datelor

2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice

2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor

3. Interogarea datelor 3.1 Lucrul cu tabele

3.2 Rapoarte si grafice

3.3 Interogarea hartilor

4. Editarea datelor 4.1 Elemente de baza

4.2 Crearea de noi elemente

4.3 Utilizarea mediului de snapping

Page 26: Sisteme Informatice Geografice

4.4 Crearea de elemente din alte elemente

4.5 Modificarea elementelor existente

4.6 Modicarea elementelor topologice

4.7 Modificarea atributelor

Page 27: Sisteme Informatice Geografice

Capitolul 1. ArcCatalog

Arc Catalog este o aplicatie asemanatoare cu Windows NT Explorer. Ea poate fi folosita pentru

a explora directoare in cautarea datelor spatiale, pentru administrarea acestora. Spre deosebire de

Windows NT Explorer, in ArcCatalog nu se afiseaza toate fisierele existente intr-un director, ci doar

datele spatiale sau tabelare. In plus, pentru ca utilizatorul sa recunoaasca usor datele pe care le are la

dispozitie el le poate vizualiza atat grafic, cat si atributele care au fost introduse pentru ele.

1.1 Elemente de baza

1.1.1 Ce se poate face cu Arc Catalog?

Dupa ce ne conectam la un director sau la o baza de date, putem explora continutul sau cu

Catalog pentru a gasi harta pe care dorim sa o utilizam sau pentru a vizualiza anumite date.

In plus fata de surse de date ca shapefiles sau coverages, Catalog ne lasa sa lucram cu harti

(maps) si layers.

Pentru Arc Catalog, un layer este un mod simplificat de stocare a datelor impreuna cu modul de

simbolizare. Cand un director contine harti si layers putem afisa thumbnails pentru a ilustra

continutul lor.

1.1.2 Cum se lanseaza Arc Catalog

1. Executati clic pe butonul Start din bara cu instrumente a lui Windows.

2. Alegeti Programs.

3. Alegeti ArcInfo.

4. Alegeti Arc Catalog.

1.1.3 Fereastra Arc Catalog

1.1.4 Ce se gaseste in ArcCatalog

Bara de titlu afiseaza

amplasarea elementului selectat

Arborele Catalog

ne permite sa

accesam intregul

continut al

Catalogului.

Fiecare eticheta afiseaza

continutul elementului

selectat intr-un mod diferit.

Executati clic pe butoanele din barele active cu instrumente

pentru a explora view-ul curent.

Se muta aceasta bara pentru a redimensiona arborele

Bara de stare descrie ce face o

comanda din meniu sau un

buton

Page 28: Sisteme Informatice Geografice

Catalog este locul in care putem asambla conectari la toate datele pe care este necesar sa le

utilizam. Atunci cand selectam o conectare putem avea acces la datele de care este legata, fie ca

aceasta reprezinta un director de pe discul local sau o baza de date din retea.

Impreuna conectarile creeaza un catalog de surse de date geografice. Directoarele individuale si

coverages sunt articole (items) in catalog. Un articol reprezinta un element al arborelui Catalog.

a) Directoare

Cand lansam prima data Catalog acesta contine conectari la directoare care ne permit sa avem

acces la hard-discurile calculatorului si la alte directoare numite Database Connections si

Coordinate Systems.

In directorul Database Connections putem crea si stoca conectari la baze de date. Directorul

Coordinate Systems furnizeaza un loc unde se stocheaza si se administreaza sistemele de

coordonate.

Putem adauga conectari la directoare pentru a avea acces la anumite directoare de pe un disc local,

la directoare shared din retea sau la continutul unei unitati de CD-Rom sau de discheta. Putem

indeparta conectarile la directoare.

b) Harti si layers

Din Catalog putem accesa harti si layers. Hartile sunt documente sau sabloane create de ArcMap.

Un document harta este in esenta o harta tiparita care se stocheaza pe disc. Poate contine date

geografice, sageti nord si titluri.

Layers sunt shortcuts pentru datele geografice. Ele pot fi stocate fie in documente harta sau in

fisiere layer individuale. Putem crea layers direct din surse de date geografice sau din expresii SQL

prin care se selecteaza elemente ale unei surse de date. Un layer stocheaza, de asemenea, simbologia

pentru a afisa elementele sale.

c) Shapefile, fisiere dBase si alte tipuri de fisiere

Un director poate contine shapefiles care stocheaza elemente geografice si atributele lor.

Elementele geografice dintr-un shapefile pot fi reprezentate prin puncte, linii sau poligoane. Directorul

poate contine, de asemenea, si tabele dBASE care pot stoca atribute suplimentare.

d) Coverages si tabele INFO

Coverages utilizeaza o multime de clase de elemente pentru a reprezenta elemente geografice.

Fiecare clasa de elemente stocheaza o multime de puncte, linii (arce), poligoane sau adnotari

Page 29: Sisteme Informatice Geografice

(texte). Clasele de elemente pot avea topologie care determina relatiile dintre elemente. Pentru a

defini elemente, adesea este nevoie de mai multe clase de elemente.

Atributele elementelor sunt stocate intr-un tabel INFO separat pentru fiecare clase de elemente din

coverage. Alte atribute pot fi stocate in tabele INFO sau in tabele dintr-un sistem de administrare a

bazelor de date relationale (RDBMS) si apoi acestea pot fi unite cu elementele prin intermediul unei

clase de relatii.

e) Geodatabase

Geodatabases sunt baze de date relationale care contin informatii geografice. Geodatabases contin

clase de elemente si tabele care descriu aceeasi tema sau subiect. Acestea pot fi organizate in feature

datasets; ele pot exista, de asemenea, independent in geodatabase.

Clasele de elemente geografice sunt reprezentate ca puncte, linii sau poligoane si atributele lor; ele

pot stoca si adnotari. Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun acelasi

sistem de coordonate. Tabelele pot contine atribute suplimentare pentru o clasa de elemente sau

informatii geografice cum ar fi adrese sau coordonatele x, y, z.

O geodatabase poate contine clase de relatii prin intermediul carora se stabilesc relatii intre doua

clase de elemente sau intre o clasa de elemente si un tabel.

Clasele de elemente dintr-un feature dataset pot fi organizate in retele geometrice. Reteaua

combina elemente liniare si puncte pentru a model retele liniare si mentine relatiile topologice dintre

clasele sale de elemente.

f) Multimi de date raster si TIN

ArcCatalog permite accesarea directa a datelor raster intr-o varietate de formate. Putem lucra cu

numeroase tipuri de imagine si cu griduri ArcInfo. Multimile de date raster sunt compuse dintr-una sau

mai multe benzi raster. O banda raster este o matrice dreptunghiulara de celule.

g) Desene CAD

Un director poate contine desene CAD. Desenele CAD, in mod tipic, au multe straturi fiecare din

ele reprezentand un tip diferit de element geografic. Fiecare desen CAD are doua intrari in arborele

Catalog. O intrare reprezinta toate straturile din desen. Cealalta intrare reprezinta desenul ca o multime

de date CAD care contine clasele de puncte, linii poligon si adnotari.

h) Sisteme de coordonate

Exista doua tipuri de sisteme de coordonate: geografice si proiectate. Sistemele de coordonate

geografice utilizeaza coordonatele latitudine si longitudine de pe un model sferic al suprafetei

pamantului. Sistemele de coordonate proiectate utilizeaza o conversie matematica pentru a transforma

coordonatele latitudine si longitudine care cad pe suprafata tri-dimensionala a pamantului intr-o

suprafata doi-dimensionala.

i) Fisiere XML

Extensible markup language este un limbaj de marcare asemanator cu limbajul de marcare ar

hipertextului. HTML defineste atat datele, cat si modul in care ele sunt prezentate. XML, pe de alta

parte, ne lasa sa definim datele utilizand etichete care adauga un inteles.

Stylesheets sunt utilizate pentru a defini modul in care datele XML sunt prezentate. Ele sunt

create utilizand limbajul stylesheet extins. XSL este o multime definita de etichete XML care pot fi

utilizate pentru a interoga si a evalua datele XML.

Page 30: Sisteme Informatice Geografice

1.2 Administrarea datelor 1.2.1 Selectarea unor elemente din arborele catalog si din lista Contents

1. Alegeti eticheta Contents.

2. In arborele Arc Catalog executati clic pe directorul D:\student.

3. In lista Contents executati dublu-clic pe coverage Rom. In eticheta Contents vor fi afisate

datele din acest coverage: arc, polygon, label.

4. In arborele Catalog executati dublu-clic pe coverage-ul Ape. Datele pe care le contine vor fi

afisate in arborele Catalog.

5. Executati dublu-clic pe date de tip shapefile.

6. Executati dublu-clic pe harti sau pe fisiere de tip XML.

1.2.2 Stergerea datelor

1. In arborele Catalog selectati un coverage sau un shapefile etc.

2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat.

3. Alegeti Delete.

1.2.3 Redenumirea datelor

1. In arborele Catalog, executati clic pe un nume de coverage, shapefile etc.

2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat.

3. Alegeti Rename.

1.3 Vizualizarea datelor

Catalogul are trei etichete, fiecare din ele furnizand un mod unic de a vizualiza continutul

articolului selectat in arborele Catalog.

Cand selectam articole cum ar fi directoare, baze de date sau feature daatasets in arborele Catalog,

eticheta Contents listeaza articolele pe care acestea le contin. Eticheta Preview ne permite sa exploram

datele articolului selectat fie in modul Geography, fie in modul Table. In modul Geography se

deseneaza fiecare element sau adnotare dintr-o tema vector, fiecare celula dintr-o tema raster sau

fiecare triunghi dintr-o tema TIN. In modul Table se afiseaza toate coloanele si randurile si valoarea

pentru fiecare celula din tabelul articolului selectat.

Eticheta Metadata ne ajuta sa decidem daca o anumita sursa de date este potrivita pentru a fi

utilizata in harta noastra. Metadatele pentru un articol includ informatii referitoare la precizia datelor

sau modul in care masuratorile au fost realizate ca si multe alte proprietati care deriva automat din date.

1.3.1 Vizualizarea datelor geografice

1. Selectati o sursa de date geografice in arborele Catalog (un fisier shapefile, un coverage sau o

clasa de elemente dintr-o Geodatabase).

2. In fereastra din dreapta executati clic pe eticheta Preview.

3. Din lista Preview se selecteza Geography.

In momentul in care se vizualizeaza un articol in modul geography, butoanele de pe bara

Geography vor putea fi accesate. Utilizam butoanele Zoom In, Zoom Out sau Pan pentru a vedea

diferite zone ale temei. De asemenea, putem afla informatii referitoare la un element cu ajutorul

butonului Identify.

Page 31: Sisteme Informatice Geografice

1.3.2 Vizualizarea valorilor dintr-un tabel.

Pentru a vizualiza datele tabelare continute in articolul selectat in arborele Catalog, alegeti Table

din lista derulanta din eticheta Preview. Se afiseaza coloanele si randurile tabelului si valoarea

pentru fiecare celula. Explorati continutul tabelului utilizand bara de derulare orizontala sau

butoanele aflate in partea de jos a tabelului.

Pentru a face mai usoara vizualizarea datelor dintr-un tabel puteti redimensiona, rearanja sau

ingheta coloanele unui tabel. Inghetarea unei coloane este utila atunci cand un tabel contine multe

coloane. O coloana inghetata este blocata in pozitia din stanga tabelului. Atunci cand derulati

orizontal, toate celelalte coloane se muta normal. Putem ingheta mai multe coloane.

Butonul inregistrarea curenta

Butonul prima inregistrare

Butonul inregistrarea anterioara

Butonul inregistrarea urmatoare

Numarul total al inregistrarilor din tabel.

Butonul Refresh reciteste valorile

tabelului

Butonul ultima inregistrare

Page 32: Sisteme Informatice Geografice

a) Schimbarea dimensiunii unei coloane

1. Pozitionati mouse-ul in dreptul marginii coloanei pe care vreti sa o redimensionati. Forma

indicatorului se va schimba.

2. Trageti marginea coloanei pana la dimensiunea dorita. O linie neagra indica unde va fi

localizata marginea coloanei.

3. Plasati marginea coloanei. Coloana este redimensionata.

b) Repozitionarea coloanelor uni tabel.

1. Executati clic pe capul coloanei pe care vreti sa o repozitionati.

2. Executati din nou clic pe capul coloanei, dar de data aceasta tineti apasat butonul mouse-

ului. Forma indicatorului se va schimba.

3. Trageti capul coloanei in dreapta locului unde doriti ca ea sa apara. O linie rosie va indica unde

se va gasi coloana.

4. Plasati coloana. Aceasta va apare in noua pozitie.

c) Inghetarea unei coloane

1. Executati clic pe capul unei coloane pe care vreti sa o inghetati.

2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Freeze/Unfreeze Column pentru a

ingheta coloana. Executati clic-dreapta pe capul coloanei si apoi alegeti din nou

Freeze/Unfreeze Column pentru a dezgheta coloana.

d) Sortarea inregistrarilor dupa o coloana

1. Executati clic-dreapta pe capul unei coloane ale carei valori vreti sa le utilizati pentru a sorta

inregistrarile.

2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Sort Ascending sau Sort

Descending. Inregistrarile tabelului vor fi sortate.

e) Gasirea unui text intr-o coloana.

1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul dupa care vreti sa realizati cautarea.

2. Alegeti Options Find.

3. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find.

4. Selectati Find Next. Prima inregistrare gasita care contine textul va fi selectata.

5. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text, alegeti din nou Find Next.

6. Selectati Cancel.

1.3.3 Explorarea proprietatilor unui articol.

1. Executati clic pe articolul caruia doriti sa-i examinati proprietatile.

2. Alegeti Properties.

3. Examinati proprietatile utilizand etichetele din caseta de dialog Properties.

4. Alegeti OK.

1.4 Lucrul cu coverage

1.4.1 Crearea unor date noi de tip coverage

1. In arborele Catalog, selectati directorul in care doriti sa creati noul coverage.

2. Alegeti meniul File New Coverage.

3. Se va deschide o fereastra in care scrieti numele noului coverage.

4. Activati caseta de validare pentru a utiliza un alt coverage ca baza de pornire.

5. Executati clic pe butonul Browse pentru a cauta tema care va fi utilizata ca model. Selectati

coverage-ul si alegeti Open.

6. Alegeti Next.

Page 33: Sisteme Informatice Geografice

7. Daca doriti sa definiti sau sa modificati informatii referitoare la sistemul de coordonate alegeti

Define. Apoi parcurgeti pasii de la 5 la 12 descrisi la “Definirea interactiva a unui sistem de

coordonate”.

8. Alegeti Next.

9. Executati clic pe sageata derulanta si apoi selectati tipul de elemente care vor fi continute in

acest coverage.

10. Alegeti Single daca doriti sa creati un coverage in simpla precizie. Double precision este

optiunea implicita.

11. Selectati Finish. Noul coverage va apare in arborele Catalog.

1.4.2 Crearea topologiei pentru un coverage

Exista doua moduri prin care se poate crea topologia pentru un coverage: fie utilizand comanda

Build, fie Clean.

Comanda Build:

1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa construiti topologia, iar apoi alegeti

Properties.

2. Alegeti eticheta Topology.

3. Selectati clasa de elemente pentru care vreti sa construiti topologia.

4. Alegeti Build.

5. Daca este necesar, puteti schimba clasa de elemente pentru care se aplica comanda Build.

6. Alegeti OK in caseta de dialog Build.

7. Executati clic pe butonul OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului respectiv.

Comanda Clean:

Se repeta pasii de la 1 pana la 4 de mai sus.

5. Alegeti Clean.

6. Introduceti o toleranta fuzzy sau dangle, daca este cazul.

8. Daca este necesar, selectati clasa de elemente pentru care se creeaza topologia (Poly sau Line).

9. Alegeti OK in caseta de dialog Clean.

10. Selectati OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului.

1.4.3 Definirea unui sistem de coordonate pentru un coverage. Eticheta Projection din caseta de dailog Properties a unui coverage arata sistemul de coordonate al acestuia si

listeaza parametrii sai. Daca elementele coverage-ului au fost proiectate, dar nu a fost definit un sistem de coordonate

pentru coverage putem defini proiectia din caseta de dialog Properties. Putem realiza acest lucru fie pornind de la un alt

coverage pentru care a fost deja definita proiectia, fie putem defini in mod interactiv parametrii proiectiei.

Daca copiati parametrii proiectiei de la alta tema procedati astfel:

1. Selectati coverage-ul pentru care doriti sa definiti sistemul de coordonate.

2. Alegeti meniul File Properties.

3. Selectati eticheta Projection.

4. Alegeti Define.

5. Selectati optiunea Define a coordinate system for my data to match existing data.

6. Alegeti Next.

7. Executati clic pe butonul Browse.

8. Selectati coverage-ul, gridul sau tin-ul al carui sistem de coordonate doriti sa-l utilizati. Alegeti Open.

9. Revedeti parametrii sistemului de coordonate care vor apare in wizard. Daca doriti sa utilizati acest sistem de

coordonate, selectati Next. In caz contrar, alegeti un alt coverage.

Page 34: Sisteme Informatice Geografice

10. Alegeti Finish. Sistemul de coordonate si parametrii sai vor apare in caseta de dialog Coverage Properties.

11. Selectati OK.

Daca definiti in mod interactiv sistemul de coordonate procedati astfel:

1. Se repeta pasii de la 1 la 4 de mai sus.

2. Alegeti Next.

3. Va apare o fereastra care contine in stanga o lista (Projections) de sisteme de coordonate. In dreapta apare o

descriere a sistemului de coordonate selectat. Selectati sistemul de coordonate potrivit.

4. Alegeti Next.

5. Introduceti valorile corespunzatoare pentru parametrii proiectiei. Fiecare proiectie are o multime diferita de

parametri.

6. Alegeti Next.

7. Revedeti un rezumat al sistemului de coordonate care va fi atribuit coverage-ului. Daca doriti sa schimbati, ceva

puteti merge inapoi apasand butonul Back. Alegeti Finish daca doriti sa utilizati acest sistem de coordonate.

Sistemul de coordonate si parametrii sai vor apare acum in caseta de dialog Coverage Properties.

8. Alegeti OK in caseta de dialog Coverage Properties.

1.4.4 Modificare tic-urilor pentru un coverage.

a) Adaugarea de ticuri:

1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties.

2. Selectati eticheta Tics and Extent.

3. Alegeti Add.

4. Executati clic in coloana X si apoi scrieti valoarea coordonatei X a ticului.

5. Executati clic in coloana Y si apoi scrieti valoarea coordonatei Y a ticului. Alegeti OK.

b) Actualizarea coordonatelor ticurilor:

1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Tics and Extent.

3. Executati clic pe ID-ul ticului pentru care doriti sa faceti modificarea.

4. Alegeti Update.

5. In coloana X scrieti noua valoare a coordonatei X.

6. In coloana Y scrieti noua valoare a coordonatei Y.

7. Alegeti OK.

c) Stergera ticurilor:

1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa stergeti ticuri si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Tics and Extent.

3. Selectati ID-ul ticului pe care vreti sa-l stergeti.

4. Alegeti Delete.

5. Selectati OK.

1.5 Mentinerea atributelor

In mod obisnuit, elementele au informatii descriptive stocate ca atribute. Atributele se pot afla fie

in tabelele de atribute ale elementelor, fie in tabele INFO separate. Caseta de dialog Properties a

unei clasa de elemente sau a unui tabel este aceeasi.

Page 35: Sisteme Informatice Geografice

Cand se deschide caseta de dialog Properties a oricarei clase de elemente vor fi afisate coloanele

FID si Shape in care se stocheaza identificatorul unic si geometria fiecarui element. Daca acea clasa

de elemente are si o tabela de atribute atunci vor fi fi afisate si celelalte atribute.

Puteti utiliza caseta de dailog Properties pentru a adauga, actualiza sau a sterge atribute si pentru a

crea indici pe valorile pe care acestea le contin.

1.5.1 Adaugarea unui nou atribut:

1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care

vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Items.

3. Selectati atributul dupa care vor fi adaugate noile atribute. In caz contrar, atributul va fi

adaugat la sfarsitul tabelului.

4. Alegeti Add.

5. Scrieti numele noului atribut.

6. In dreptul casutei Type executati clic pe sageata derulanta si alegeti tipul de date corespunzator

valorilor pe care le contine atributul.

7. Scrieti cate un numar pentru dimensiunea de intrare si pentru dimensiunea de afisare a

valorilor atributului. In unele cazuri poate apare o lista derulanta care reprezinta dimensiunile

de intrare valabile.

8. Scrieti numarul maxim de zecimale pe care le pot avea datele, daca este cazul.

9. Scrieti un nume mai sugestiv pentru atribut, daca este cazul.

10. Alegeti OK. Noul atribut apare in caseta de dialog Properties.

11. Selectati Apply pentru a salva schimbarile.

12. Alegeti OK.

1.5.2 Modificarea unui atribut:

1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care

vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Items.

3. Selectati atributul pe care doriti sa-l modificati.

4. Alegeti Edit.

5. In coloana Value, in dreptul proprietatii pe care doriti sa o schimbati fie scrieti noua valoare,

fie selectati o valoare noua din lista derulanta, dupa cum este cazul.

6. Repetati pasul 5 pana cand toate proprietatile atributelor au valori corecte.

7. Alegeti OK. Proprietatile atributelor sunt actualizate in caseta de dialog Properties.

8. Selectati Apply pentru a salva schimbarile.

9. Alegeti OK.

1.5.3 Stergerea unui atribut:

Page 36: Sisteme Informatice Geografice

1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care

vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Items.

3. Selectati atributul pe care doriti sa-l stergeti.

4. Alegeti Delete. Atributul nu va amai apare in caseta de dialog Properties.

5. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. Alegeti OK

1.6 Documentarea datelor

Metadate inseamna date despre date. Aceste informatii despre date pot raspunde intrebarilor

utilizatorilor si ii pot ajuta sa ia decizii.

Metadate in ArcInfo consta din documentatie si proprietati. Documentatia este informatia furnizata

de catre cineva, asa cum cuvintele cheie descriu subiectul datelor. Proprietatile sunt intrinseci datelor si

sunt derivate chiar din datele insasi. Ambele sunt stocate in fisiere asociate sau in geodatabase. Dupa

ce metadatele sunt create pentru o sursa de date, ele sunt automat copiate, mutate sau sterse impreuna

cu datele.

Procesul de actualizare a metadatelor cu proprietatile curente ale surselor de date poarta numele de

sincronizare. Puteti alege cu ce editor sa creati documentatia si cand urmeaza ca proprietatile sa fie

sincronizate. Puteti, de asemenea, sa alegeti sa nu sincronizati proprietatile pentru anumite surse de

date.

1.6.1 Ce sunt metadate

Metadatele documenteaza, in mod esential, un produs al datelor geografice prin identificarea

subiectului datelor, de unde au venit ele initial, si cum, cand, si de catre cine au fost prelucrate

datele. Acest tip de documentare poate ajuta organizatiile sa mentina un inventar precis al

proprietatii datelor si protejeaza investitiile companiei in acele date. Poate ajuta persoanele din

organizatie sa utilizeze datele corespunzator si eficient.

1.6.2 Standarde metadate

In forma cea mai simpla, metadatele pot reprezenta cateva linii intr-un fisier text. Deoarece erorile

de omisiune pot fi costisitoare, au fost efectuate eforturi pentru a crea standarde pentru

documentarea datelor spatiale. Standardele variaza de la modelul simplu Dublin Core pana la

Content Standard for Digital Geospatial Metadata al Federal Geographic Data Committee. Acest

FGDC defineste elementele optionale si obligatorii pentru diferite tipuri de date, de la imagini

satelitare pana la atlase.

Page 37: Sisteme Informatice Geografice

1.6.3 Metadatele in ArcInfo

In ArcInfo, nu este necesar ca metadatele sa indeplineasaca un anumit standard. Doua editoare sunt

furnizate in mod implicit cu Arc Catalog. Unul ne lasa sa atasam fisiere care cuprind orice continut.

Celalalt ne lasa sa construim metadate compatibile FGDC.

Programatorii pot crea editoare adaptate si le pot adauga la Catalog. Ei pot genera metadate in

acord cu diferitele standarde sau pot defini un continut specific pentru o organizatie.

Standardul FGDC contine mai multe elemente care sunt de fapt proprietati ale surselor de date.

Unde este posibil, valorile lor vor fi sincronizate automat. Daca am importat metadate existente si nu

dorim sa suprascriem valorile pe care le-am definit deja, putem alege sa nu sincronizam metadatele

pentru acea sursa de date.

1.6.4 Vizualizarea metadatelor

Continutul metadatelor este stocat ca date XML, unde etichete identifica ce reprezinta fiecare parte

de informatie. Informatia de prezentare este stocata intr-un fisier separat, un XSL stylesheet. Un

stylesheet selecteaza elementele XML si apoi defineste modul in care ele ar trebui sa fie prezentate.

Eticheta metadata contine un control browser al Internet Explorer in interior. Pentru a afisa

continutul XML in eticheta, stylesheet are nevoie sa creeze o pagina HTML. Fie ca articolul selectat

din Catalog este o sursa de date geografice cu metadate sau fie ca este un fisier XML, putem explora

informatia prin interactionarea cu pagina HTML exact cum am face cu orice pagina dintr-un

browser.

1.6.5 Alegerea unui stylesheet implicit

1. Alegeti meniul ToolsOptions.

2. Selectati eticheta Metadata.

3. Alegeti un stylesheet din lista Stylesheetes.

4. Selectati OK.

1.6.6 Alegerea unui editor de metadate

1. Alegeti meniul ToolsOptions.

2. Selectati eticheta Metadata.

3. Alegeti e un editor din lista Editors.

4. Selectati OK.

1.6.7 Atasarea unor fisiere documentatie

1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si

activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata.

2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier.

3. Alegeti eticheta Metadata.

4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata.

5. Alegeti eticheta Enclosures.

6. Executati click pe butonul Add File.

7. Alegeti butonul Browse.

Page 38: Sisteme Informatice Geografice

8. Navigati pana la fisierul pe care vreti sa-l atasati sursei de date si apoi alegeti OK.

9. Alegeti OK in caseta de dialog Add New Enclosure.

10. Selectati OK in caseta de dialog Metadata Properties.

1.6.8 Stabilirea valorilor implicite pentru sincronizare

1. Alegeti meniul ToolsOptions.

2. Selectati eticheta Metadata.

3. Alegeti una din optiunile din cadrul intitulat “Synchronize metadat when”

4. Daca alegeti o optiune care presupune sincronizarea automata a datelor, scrieti si un timp in

caseta de text Update Properties.

5. Selectati OK.

1.6.9 Stabilirea sincronizarii pentru o anumita sursa de date

1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si

activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata.

2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier.

3. Alegeti eticheta Metadata.

4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata.

5. Alegeti eticheta Options.

6. Activati Do not synchronize.

7. Alegeti OK in caseta de dialog Metadata Properties.

Page 39: Sisteme Informatice Geografice

Capitolul 2. ArcMap

Componenta fundamentala cu care se lucreaza in ArcMap este harta (map). Hartile sunt

documente stocate pe disc, si anume sunt fisiere cu extensia mxd. Putem administra hartile cu ajutorul

lui ArcCatalog.

Pe o harta afisam informatia geografica ca straturi (layers), unde fiecare strat reprezinta un tip

particular de element. Un strat nu stocheaza datele geografice existente, ci el face referire la datele

continute in coverages, shapefiles, geodatabases, imagini, griduri etc. In acest fel, straturile unei harti

vor reflecta informatia la zi din baza de date.

Cuprinsul (table of contents) listeaza toate straturile hartii si arata ce reprezinta elementele

fiecarui strat. Ordinea straturilor este importanta deoarece straturile aflate in partea superioara a

cuprinsului sunt desenate peste cele care se gasesc mai jos.

Straturile din tabla de materii pot fi organizate in cadre pentru date (data frames). Straturile pe

care dorim sa le afisam impreuna pot fi grupate intr-un cadru pentru date. Cand o harta are mai multe

cadre pentru date unul dintre ele este cadrul activ. Cadrul activ este acela in care se lucreaza in mod

curent. El poate fi deosebit de celelate cadre prin faptul ca in tabla de materii este evidentiat, iar

numele sau este afisat cu litere bold in cuprins.

2.1 Elemente de baza

2.1.1 Cum se lanseaza Arc Map.

1. Executati clic pe butonul Start din bara de programe a sistemului Windows.

2. Alegeti Programs.

3. Alegeti ArcInfo.

4. Alegeti Arc Map.

2.1.2 Fereastra Arc Map.

2.1.3 Deschiderea unei harti

Comenzile utilizate frecvent se gasesc pe bara

cu intrumente Standard.

Exploram o harta utilizand bara cu instrumente Tools.

Utilizam aceste butoane pentru a schimba rapid

intre modul date si modul layout.

Adaugam elemente grafice pe

harta folosind bara cu

instrumente Draw.

Tabla de materii listeaza

straturile unei harti.

Page 40: Sisteme Informatice Geografice

1. Executati clic pe butonul Open din bara cu instrumente Standard.

2. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati catre directorul care contine harta.

3. Alegeti harta pe care doriti sa o deschideti.

4. Alegeti Open.

2.1.4 Modul date si modul layout de afisare a datelor Arc Map furnizeaza doua moduri diferite de vizualizare a unei harti: vizualizarea datelor (data view) si vizualizarea layout

(layout view). Vizualizarea datelor este un mod de vizualizare utilizat pentru a explora, afisa sau

interogara date. In acest mod de a privi sunt ascunse toate elementele hartii din layout – cum ar fi titluri,

sageti nord, scari -. Vizualizarea layout este destinata amplasarii hartii. In vizualizarea layout utilizatorul

vede o pagina virtuala in care isi poate plasa si aranja elementele hartii.

a) Schimbarea pe modul de vizualizare date

1. Alegeti meniul View din bara cu instrumente Standard.

2. Alegeti Data View. Fereastra ArcMap afiseaza cadrul activ pentru date.

b) Schimbarea pe modul de vizualizare layout

1. Alegeti meniul View din bara cu instrumente Standard.

2. Alegeti Layout view. Fereastra Arc Map afiseaza intreaga harta.

2.1.5 Mutarea pe alte zone ale hartii Pentru a vizualiza diverse zone ale hartii se utilizeaza butoanele Zoom In, Zoom Out, Pan sau Full Extent de pe bara de

instrumente Tools. De asemenea se pot utiliza butoanele Back Extent sau Forward Extent de pe aceeasi

bara pentru a reveni la o zona care a fost deja afisata.

2.1.6 Stabilirea de referinte spatiale

O referinta spatiala (spatial bookmark) identifica o anumita amplasare a unei zone geografice pe

care vrem sa o salvam si apoi sa o referim mai tarziu. De exemplu, ar putea fi util sa cream o referinta

spatiala pentru o zona de studiu. In acest fel, in timp ce exploram diverse zone ale hartii, putem usor sa

ne intoarcem la zona de studiu prin accesarea referintei spatiale.

a) Crearea unei referinte spatiale

1. Stabiliti acea zona din harta pentru care doriti sa creati referinta spatiala.

2. Alegeti View Bookmarks Create.

3. Scrieti un nume pentru referinta spatiala.

4. Alegeti OK.

b) Utilizarea unei referinte spatiale. 1. Alegeti View si apoi selectati numele referintei spatiale pe care doriti sa o utilizati. Va fi afisata zona care a fost

salvata sub numele ales.

c) Indepartarea unei referinte spatiale.

1. Alegeti View Bookmarks Manage.

2. Alegeti o referinta spatiala.

3. Alegeti Remove.

2.1.7 Deschiderea ferestrelor Privire generala si a celei care mareste. Fereastra care exagereaza lucreaza ca o lupa: pe masura ce trecem fereastra de-a lungul datelor, ea afiseaza o vedere

marita a zonei care se afla sub fereastra.

Fereastra Privire Generala arata o intindere completa a datelor. Un dreptunghi mic in fereastra Privire Generala reprezinta

zona selectata in mod curent pe harta.

a) Deschiderea ferestrei care exagereaza

1. Alegeti WindowMagnifier. Harta trebuie sa fie in modul date de vizualizare pentru a se

afisa fereastra care exagereaza.

2. Cand fereastra care exagereaza apare, trageti-o peste date pentru a vedea o zona marita.

3. Executati click-dreapta pe bara de titlu si apoi alegeti Snapshot pentru a bloca vederea.

Page 41: Sisteme Informatice Geografice

b) Deschiderea unei ferestre Privire Generala

1. Alegeti Window Overview. Harta trebuie sa fie in modul date de vizualizare pentru a afisa fereastra Privire

Generala.

2. Trageti de dreptunghi, mariti-l sau micsorati-l in fereastra Privire Generala pentru a schimba

afisarea hartii in cadrul activ pentru date.

2.1.8 Explorarea datelor de pe o harta a) Identificarea elementelor

1. Alegeti butonul Identify din bara cu instrumente Tools.

2. Apasati indicatorul mouseului peste elementul din harta pe care doriti sa-l identificati.

Elementele din toate straturile vizibile de sub indicator vor fi identificate.

b) Afisarea de informatii secrete ale hartii 1. In tabla de materii, executati click-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatiile secrete si alegeti

Properties.

2. Alegeti eticheta Display si activati Show Map Tips.

3. Selectati eticheta Fields.

4. Executati clic pe sageata derulanta Primary display field si selectati campul atribut pe care

vreti sa-l afisati ca informatie secreta.

5. Alegeti OK.

6. Mutati indicatorul mouseului de-a lungul unui element pentru a vedea informatiile secrete.

2.2 Crearea hartilor

2.2.1 Adaugarea unor straturi, coverage sau shapefiles. 1. Alegeti butonul Add data din bara cu instrumente Standard.

2. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati spre directorul care contine stratul dorit.

3. Selectati stratul, shapefile, clasa de elemente a unui coverage.

4. Alegeti Add. Noul strat va apare pe harta.

2.2.2 Specificarea unui sistem de coordonate

a) Afisarea datelor folosind un sistem predefinit de coordonate

1. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de

coordonate si apoi alegeti Properties.

2. Selectati eticheta Coordinate System.

3. Executati dublu-clic pe Predefined.

4. Navigati de-a lungul directoarelor pana gasiti sistemul de coordonate pe care il doriti si apoi

selectati-l.

5. Alegeti OK. Toate straturile din cadrul pentru date vor fi acum afisate in acest sistem de

coordonate.

b) Modificare parametrilor sistemului de coordonate. 1. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de coordonate si apoi alegeti

Properties.

2. Selectati eticheta Coordinate System.

3. Alegeti Modify.

4. Ajustati proprietatile sistemului de coordonate dupa cum este cazul.

5. Alegeti OK.

6. Selectati OK in caseta de dialog Properties a cadrului pentru date.

2.3 Administrara straturilor

Page 42: Sisteme Informatice Geografice

2.3.1 Schimbarea descrierii text pentru un strat a) Schimbarea numelui unui strat.

1. In tabla de materii, executati clic pe un strat pentru a-l selecta.

2. Apasati din nou pe nume. In acest fel numele sau va fi evidentiat si il puteti modifica.

3. Scrieti noul nume.

b) Schimbarea descrierilor pentru elementele unei harti

1. In tabla de materii, executati clic pe numele pe care doriti sa-l modificati.

2. Apasati din nou pe sirul text. Textul va fi evidentiat si il puteti schimba.

3. Scrieti noua descriere.

2.3.2 Indepartarea straturilor de pe o harta 1. In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul pe care vreti sa-l stergeti din harta.

2. Alegeti Remove.

2.3.3 Accesarea proprietatilor unui strat 1. In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul dorit si apoi alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta care contine proprietatile pe care doriti sa le ajustati.

3. Cand ati terminat alegeti OK.

2.3.4 Utilizarea cadrelor pentru date pentru a organiza straturi

a) Adaugarea unui cadru pentru date

1. Schimbati pe modul Layout de vizualizare a datelor.

2. Alegeti meniul Insert.

3. Selectati Data Frame. Noul cadru pentru date va apare in centrul layout-ului.

b) Activarea unui cadru pentru date

1. Executati clic-drepta pe cadrul pentru date in tabla de materii.

2. Alegeti Activate. Cadrul pentru date poate fi selectat si din modul Layout de vizualizare executand clic pe el.

c) Indepartarea unui cadru pentru date

1. Executati clic-drepta pe cadrul pentru date in tabla de materii.

2. Alegeti Remove. In modul Layout de vizualizare putem selecta cadrul pentru date si apoi apasati cheia DELETE

de pe tastatura.

2.3.5 Repararea legaturilor stricate ale datelor 1. In tabla de materii, localizati stratul care are o legatura stricata. Acesta va avea un semn rosu de exclamare in

dreptul lui.

2. Executati clic-dreapta pe stratData Set Data Source.

3. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati pana la locul unde se gaseste sursa datelor.

4. Selectati sursa datelor.

5. Alegeti butonul Add. Legatura catre sursa de date este acum reactualizata.

2.4 Simbolizarea datelor

2.4.1 Desenarea unui strat utilizand un singur simbol 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand un singur simbol si alegeti

Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology.

3. Selectati Features. Deoarece Single symbol este singura optiune, Arc Map o selecteaza

automat.

4. Alegeti butonul Symbol pentru a schimba simbolul.

5. In caseta de dialog Symbol Selector, selectati un nou simbol sau schimbati anumite proprietati

ale simbolului.

Page 43: Sisteme Informatice Geografice

6. Alegeti OK in caseta de dialog Selector Symbol.

7. Scrieti o descriere pentru element. Descrierea va apare in dreptul simbolului in tabla de

materii.

8. Alegeti OK.

2.4.2 Desenarea unui strat folosind valori unice 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand valori

unice si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology.

3. Selectati Categories. Arc Map selecteaza in mod automat optiunea Unique values.

4. Executati clic pe sageata derulanta Value Field si apoi alegeti campul in functie de valorile

caruia se realizeaza colorarea.

5. Executati clic pe sageata derulanta Color Scheme si alegeti o schema de colorare.

6. Alegeti Add All Values. In acest fel se adauga toate valorile unice la lista. Alternativ,

executati clic pe butonul Add Values pentru a alege ce valori unice vor fi afisate.

7. Daca doriti sa aveti o descriere mai explicita pentru fiecare simbol, alegeti o eticheta in

coloana Label si scrieti textul care doriti sa fie afisat in dreptul acelui simbol.

8. Alegeti OK.

2.4.3 Combinarea a doua sau mai multor categorii intr-una singura.

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa combinati

diferite categorii si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta.

3. Selectati prima valoare pe care doriti sa o combinati. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati valorile

suplimentare pe care doriti sa le combinati.

4. Executati clic-drepta peste valori si alegeti Group Values. Valorile selectate vor fi acum combinate intr-o singura

categorie.

5. Alegeti OK.

2.4.4 Scindarea categoriilor combinate 1. In caseta de dialog Layer Properties, executati clic-drepta deasupra categoriilor combinate.

2. Alegeti Ungroup Values.

2.4.5 Organizarea categoriilor in grupuri 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa organizati

categoriile si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta.

3. Selectati prima valoare incepand de la care doriti sa realizati gruparea. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si

apasati valorile suplimentare pe care doriti sa le grupati.

4. Executati clic-dreapta pe o valoare selectataMove to HeadingNew Heading.

5. Scrieti un nume pentru noua grupa de categorii.

6. Alegeti OK.

7. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.6 Reprezentarea cantitatilor prin culori 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati aratand valori cantitative si alegeti

Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology.

3. Alegeti Quantities. ArcMap selecteaza automat Graduated colors.

4. Executati clic pe sageata derulanta Value si selectati campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie

afisata pe harta.

5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte

campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.

Page 44: Sisteme Informatice Geografice

6. Executati clic pe sageata derulanta Color ramp si selectati o rampa de culori pentru a afisa datele cu ea.

7. Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).

8. Alegeti Classify.

9. Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.

10. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.

11. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.7 Crearea propriei rampe de culori pentru un strat 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology.

3. Selectati Quantities.

4. Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de sus din lista si stabiliti culoarea de inceput pentru rampa de culori.

5. Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de jos din lista si stabiliti culoarea de sfarsit.

6. Optional, executati dublu-clic pe orice simbol din mijloc pentru a stabili culoarea sa. Aceasta va permite sa creati

o rampa multicolora.

7. Alegeti si alte simboluri din mijloc. Prin selectarea unuia sau mai multor simboluri din mijloc, culoarea acestor

noi simboluri este inclusa in noua rampa de culori. Altfel, ArcMap utilizeaza doar simbolurile cel mai de sus si

cel mai de jos din lista.

8. Executati clic-drepta pe un simbol si alegeti Ramp Colors.

9. Optional, executati clic-drepta pe sageata derulanta Color ramp si selectati Save pentru a salva noua rampa in

stilul implicit. Nu este necesar sa salvati decat acele rampe pe care doriti sa-le folositi ulterior in alt strat.

10. Alegeti OK.

2.4.8 Reprezentarea cantitatilor cu simboluri progresive 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology.

3. Selectati Quantities Graduated Symbols.

4. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie

afisata pe harta.

5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte

campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.

6. Scrieti dimensiunea minima si maxima a simbolurilor.

7. Executtai clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).

8. Alegeti Classify.

9. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.

10. Optional, selectati Exclusion pentru a indeparta valori nedorite din clasificare.

11. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.

12. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.9 Reprezentarea cantitatilor cu simboluri proportionale 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology.

3. Selectati Quantities Proportional symbols.

4. Excutati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie

afisata pe harta.

5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte

campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.

6. Daca Value reprezinta o masuratoare de pe harta – o arie sau o distanta – executati clic pe sageata derulanta Unit

si alegeti o unitate. Altfel, sariti la pasul 9.

7. Alegeti Square sau Circles ca simbol.

8. Selectati Radius sau Area. (de exemplu, alegeti Radius daca datele voastre reprezinta distanta unui cutremur fata

de epicentru. Selectati Area daca valoarea reprezinta aria).

9. Alegeti OK.

2.4.10 Stabilirea unei metode standard de clasificare 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative pentru care doriti sa schimbati

clasificarea si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology.

Page 45: Sisteme Informatice Geografice

3. Selectati Quantities. Ar trebui sa vedeti clasificarea curenta.

4. Alegeti Classify.

5. Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.

6. Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).

7. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.

8. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.11 Inserarea propriei clase de intrerupere si stabilirea unui domeniu 1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties.

2. Executati clic-drepta peste histograma si selectati Insert Break. Clasa de intrerupere va fi

inserata in dreptul pozitiei curente a mouse-ului.

3. Apasati si trageti de clasa de intrerupere sau scrieti o anumita valoare pentru intrerupere pentru

a stabili domeniul clasei.

2.4.12 Stergerea unei clase de intrerupere 1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties.

2. Selectati clasa de intrerupere pe care doriti sa o stergeti. Intreruperea selectata este evidentiata.

3. Executati clic-drepta peste histograma si alegeti Delete Break.

2.4.13 Excluderea elementelor dintr-o clasificare 1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties.

2. Selectati Exclusion.

3. Executati dublu-clic pe campul pe care il utilizati pentru a desena stratul.

4. Executati dublu-clic pe un operator.

5. Executati dublu-clic pe o valoare pe care doriti sa o excludeti. Daca nu vedeti valoarea in lista, apasati butonul

Complete List.

6. Alegeti OK pentru a executa expresia si a exclude valorile.

2.4.14 Desenarea unei harti pentru a arata atat categorii, cat si cantitati 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa aratati atribute multiple si alegeti

Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology.

3. Selectati Multiple Attributes. ArcMap selecteaza in mod automat optiunea Quantity by category.

4. Executati clic pe sageata derulanta Value Fields si alegeti campul care contine valorile pe care doriti sa le afiseze

harta.

5. Executati clic pe sageata derulanta Color Schema si selectati o schema de colorare.

6. Alegeti Add all values.

7. Selectati Symbol Size sau Color ramp in functie de modul in care doriti sa simbolizati valorile cantitative.

8. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti valoarea cantitativa pe care doriti sa o afisati pe harta. Stabiliti

alte proprietati, asa cum este descris mai sus la desenarea elementelor utilizand categorii.

9. Alegeti OK.

10. Selectati OK.

2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice

2.5.1 Desenarea punctelor, liniilor si cercurilor

a) Adaugarea unui element grafic

1. Din bara cu instrumente Draw alegeti tipul de element pe care doriti sa-l adaugati.

Circle

Curve

Ellipse

Freehand Line

Line

Point

Polygon

Rectangle

Page 46: Sisteme Informatice Geografice

2. Mutati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare si apasati pentru a adauga un element

grafic.

b) Stergerea unui element grafic

1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l

stergeti.

2. Apasati cheia Delete de pe tastatura.

c) Schimbarea culorii sau simbolului unui element grafic

1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul grafic

pentru a afisa proprietatile acestuia. Proprietatile difera in functie de elementul grafic selectat.

2. Pentru a schimba culoarea executati clic pe sageata derulanta Fill Color si alegeti o noua

culoare.

3. Alegeti OK.

d) Modificarea vertexurilor unui element grafic

1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic caruia doriti sa-I

modificati vertex-urile.

2. Selectati butonul Edit Vertices de pe bara cu instrumente Draw. Daca acest buton este estompat nu puteti sa

modificati vertex-urile elementului grafic selectat.

3. Executati clic-dreapta peste linie si alegeti Add Vertex pentru a adauga un vertex sau executati clic-drepta peste

un vertex si alegeti Delete Vertex pentru a-l sterge. Apasati si trageti de vertex pentru a-l muta.

2.5.2 Adaugarea unui text

a) Adaugarea unui text de-a lungul unei linii orizontale

1. Alegeti butonul Text din bara cu instrumente Draw.

2. Apasati indicatorul mouse-ului in fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text.

b) Adaugarea unui text de-a lungul unei linii curbe

1. Alegeti butonul Splined text din bara cu instrumente Draw.

2. Apasati indicatorul mouse-ului peste harta pentru a adauga vertexuri de-a lungul carora va fi

modelat textul.

3. Executati dublu-clic pentru a termina linia.

4. Scrieti sirul text.

c) Adaugarea unui text cu o mentiune

1. Alegeti butonul Callout text de pe bara cu instrumente Draw.

2. Apasati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text.

3. Alegeti Callout text din nou si trageti vertexul care defineste linia conducatoare a mentiunii.

d) Schimbarea fontului, culorii sau a dimensiunii unui text

1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementele text pe care doriti sa le

modificati.

2. Selectati butonul corespunzator din bara cu instrumente Draw pentru a modifica o anumita

caracteristica a textului.

e) Modificarea textului

1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul text pe

care doriti sa-l modificati.

Page 47: Sisteme Informatice Geografice

2. Scrieti un nou sir text.

3. Alegeti OK.

2.5.3 Mutarea, rotirea si ordonarea elementelor grafice

a) Mutarea unui element grafic

1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic

pe care doriti sa-l mutati.

2. Apasati si trageti elementul grafic selectat intr-o pozitie noua.

b) Amplasarea unui element grafic intr-o anumita pozitie

1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul grafic pe

care doriti sa-l pozitionati.

2. Selectati eticheta Size and Position.

3. Scrieti o pozitie x si y.

4. Alegeti OK.

c) Rotirea unui element grafic

1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l

rotiti.

2. Selectati butonul Rotate de pe bara cu instrumente Draw.

3. Pozitionati indicatorul mouse-ului peste “x”, care indica punctul de rotire si mutati-l dupa cum este necesar.

4. Apasati si trageti mouse-ul pentru a roti elementul grafic.

2.5.4 Afisarea etichetelor Etichetarea este procesul prin care se plaseaza un sir text descriptiv in dreptul uneia sau mai multor elemente ale hartii.

Daca doriti sa etichetati doar cateva elemente puteti, pur si simplu, sa scrieti o eticheta de tip text si sa o

plasati in dreptul elementului pe care il identifica. Daca nu cunoasteti exact ce reprezinta elementul pe

care doriti sa-l etichetati, puteti sa derivati eticheta unui element dintr-un atribut al sau.

Daca doriti sa etichetati toate elementele unui strat sau din mai multe straturi, nu veti dori sa plasati manual o eticheta

pentru fiecare element. In schimb, ArcMap genereaza dinamic si plaseza etichetele pentru dumneavoastra.

Pentru a afisa etichete pentru un strat specificati atributul elementelor, atribut care va apare pe harta, si apoi activati

etichetarea.

Atunci cand doriti un control mai precis asupra plasarii etichetelor puteti converti dinamic etichetele in adnotari.

Convertirea etichetelor in adnotari va permite controlul manual al etichetarii elementelor.

a) Etichetarea unui element prin selectarea lui

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels.

3. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si alegeti campul pe care doriti sa-l utilizati ca

eticheta.

4. Alegeti OK.

5. Din bara de unelte Draw selectati butonul Label. S-ar putea sa fie nevoie sa executati clic pe

sageata derulanta pentru a alege butonul Label.

6. Selectati Place label at position clicked. Daca alegeti Automatically find best placement,

ArcMap gaseste cea mai buna amplasare pentru eticheta.

7. Alegeti Choose a style.

b) Etichetarea dinamica a tuturor elementelor dintr-un strat

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties.

2. Selectati eticheta Labels.

3. Activati Label Features.

4. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si selectati campul pe care doriti sa-l utilizati ca eticheta.

5. Alegeti OK.

Page 48: Sisteme Informatice Geografice

c) Activarea sau dezactivarea etichetarii dinamice

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe strat si activati Label Features pentru ca etichetarea dinamica sa aiba

loc. Dezactivati Label Features pentru ca etichetarea sa nu aiba loc.

d) Etichetarea unei submultimi de elemente dintr-un strat

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels.

3. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti Label utilizand optiunile avansate.

4. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si selectati campul pe care doriti sa-l utilizati pentru etichetare.

5. Alegeti SQL Query.

6. Selectati diversi operatori pentru a construi o expresie care identifica multimea de elemente pe care doriti sa le

etichetati.

7. Alegeti OK.

8. Selectati Label Styles si alegeti un stil pentru etichete.

9. Daca doriti sa creati submultimi suplimentare ale elementelor alegeti Add si scrieti un nou nume de clasa.

10. Repetati pasii de la 5 pana la 8 pentru a identifica submultimea elementelor suplimentare pe care doriti sa le

etichetati.

11. Alegeti OK.

2.5.5 Specificarea textului pentru etichete

a) Stabilirea unui camp atribut pentru textul eticheta

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels.

3. Executati clic pe sageata derulanta Label field si alegeti campul pe care doriti sa-l utilizati ca

eticheta.

4. Alegeti OK.

b) Utilizarea mai multor campuri atribute pentru textul eticheta

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels.

3. Selectati Expression.

4. Executati dublu-clic pe acele Label Fields pe care doriti sa le utilizati ca text pentru eticheta. Puteti include alte

comenzi VBScript sau Java pentru a modifica sirul text.

5. Alegeti OK.

c) Generarea textului eticheta cu un script

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels.

3. Selectati Expression.

4. Activati Advanced.

5. Scrieti o expresie script VBScript sau Java.

6. Alegeti Verify pentru a fi siguri ca nu exista erori de sintaxa.

7. Selectati OK.

2.5.6 Pozitionarea si ordinea afisarii etichetelor

a) Stabilirea prioritatii de etichetare pentru un strat

1. Executati clic-dreapta pe acel cadru pentru date care contine straturile pe care le etichetati si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels.

3. Selectati stratul pentru care doriti sa schimbati prioritatea de etichetare.

4. Apasati butoanele Arrows pentru a muta stratul mai sus pentru a-i acorda o prioritate mai

inalta sau in jos pentru o prioritate mai mica. Stratul aflat in partea cea mai de sus a listei va fi

etichetat primul, urmat de celalalt strat din lista, etc.

5. Alegeti OK.

b) Pozitionarea etichetelor

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe caare doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.

Page 49: Sisteme Informatice Geografice

2. Alegeti eticheta Labels.

3. Selectati optiunea Label Placement.

4. Alegeti optiunea de plasare pe care o doriti. Optiunile prezentate vor diferi in functie de tipul

de elemente pe care le etichetati.

5. Selectati OK.

c) Permiterea acoperirii etichetelor

1. Executati clic-dreapta pe acel cadru pentru date care contine straturile pe care le etichetati si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels.

3. Selectati Conflict Detection rules.

4. Stabiliti ponderea pentru etichete si pentru elemente. Un element sau o eticheta cu o pondere mai mica poate fi

acoperit de un element sau o eticheta cu pondere mai mare. Alegeti OK.

2.5.7 Adnotari legate de elemente O adnotare legata de un element descrie un tip special de etichete ce sunt legate direct de elementul pe care il adnoteaza. De

exemplu, daca elementul este mutat, adnotarea este si ea mutata; daac elementul este sters, adnotarea este

si ea stearsa; daca se actualizeaza atributul pe care se bazeaza eticheta, textul etichetei se schimba.

Adnotarea legata de element este stocata ca o clasa de elemente adnotare intr-o geodatabase,

impreuna cu datele geografice carora le sunt asociate. Se poate crea o clasa de elemente adnotare in

ArcCatalog si se poate stabili legatura cu o clasa de elemente din geodatabase. Pe masura ce se editeaza

elemente in geodatabase, cu Editor, ele se pot adnota in acelasi timp. Alternativ, se pot crea rapid

adnotari pentru toate elementele prin convertirea etichetelor dinamice in adnotari legate de elemente.

a) Adnotarea elementelor selectate 1. Selectati elementele din stratul pentru care doriti sa creati adnotari legate de elemente.

2. Executati clic-dreapta pe strat, alegeti SelectionAnnotate selected features. Trebuie sa aveti deja adnotari

legate de elemente pentru strat, altfel optiunea nu va fi disponibila.

3. Daca aveti mai mult de o clasa de elemente de adnotari afisate pentru strat, activati pe acelea carora doriti sa le

adaugati adnotarile.

4. Alegeti OK.

b) Adnotarea unui element individual 1. Adaugati la harta o clasa de elemente de adnotari care este legata de stratul pentru care doriti sa creati adnotari

legate de elemente.

2. Din bara cu instrumente Draw, alegeti DrawingActive Annotation Target si selectati

numele clasei de elemente de adnotari.

3. Alegeti butonul Label.

4. Indicati elementul pe care doriti sa-l adnotati.

2.5.8 Informatii secrete si hyperlinks

a) Afisarea de informatii secrete 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatii secrete si alegeti

Properties.

2. Alegeti eticheta Display.

3. Activati Show map tips.

4. Alegeti eticheta Fields.

5. Executati clic pe sageata derulanta Primary display field si selectati campul atribut pe care

doriti sa-l afisati ca informatie secreta.

6. Alegeti OK.

7. Mutati indicatorul mouseului peste un element al stratului si faceti o pauza pentru a vedea

informatia secreta.

b) Crearea unui hyperlink

Page 50: Sisteme Informatice Geografice

1. Dinn bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Identify si selectati un element.

2. In dialogul Identify results, executati clic-dreapta pe elementul pentru care doriti sa stabiliti

un hyperlink si alegeti Add Hyperlink.

3. Pentru a adauga un hyperlink la o pagina web, selectati Link to document si scrieti calea catre

documentul din sistem.

c) Utilizarea unui atribut ca hyperlink

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine un camp cu hyperlinks si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Display.

3. Activati Support hyperlinks using field. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti un

camp.

4. Selectati Document sau URL.

5. Alegeti OK.

6. Din bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Hyperlink.

7. Mutati indicatorul mouseului peste un element si selectati un element pentru a afisa hyperlink.

2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor

2.6.1 Setarea paginii in layout si a proprietatilor imprimantei 1. Executati clic-dreapta pe pagina virtuala si alegeti Page Setup. Puteti, de asemenea, sa deschideti caseta de dialog

Page Setup din meniul File sau din caseta de dialog Print.

2. Excutati clic pe sageata derulanta Name si selectati imprimanta pe care doriti sa o utilizati.

3. Executati clic pe sageata derulanta Printer Page Size si selectati dimensiunea paginii care se potriveste hartii

voastre.

4. Alegeti OK. Deoarece caseta de validare Same as printer este activata, casetele de text Width si Height ale

hartii sunt actualizate cu noua dimensiune a paginii, iar Page Orientation este stabilita corespunzator.

2.6.2 Adaptarea cadrelor pentru date

a) Redenumirea unui cadru pentru date 1. Selectati cadrul pentru date in tabla de materii.

2. Asteptati un moment si apoi executati clic din nou pe cadrul pentru date.

3. Scrieti un nume nou pentru acesta.

b) Adaugarea unei margini unui cadru pentru date

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe cadrul pentru date si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Frame.

3. Selectati un simbol pentru margine.

4. Optional, alegeti Style pentru a modifica simbolul marginii. Puteti alege unul din simbolurile pentru margini si

selectati OK sau puteti sa va concepeti propriul simbol de linie.

c) Adaugarea unui fundal

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe cadrul pentru date si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Frame.

3. Selectati un simbol pentru fundal.

4. Optional, alegeti Style pentru a modifica simbolul pentru fundal.

5. Optional, daca doriti sa va concepeti propriul fundal, selectati Properties.

6. Optional, alegeti o culoare de umplere.

7. Selectati OK.

2.6.3 Utilizarea riglei, a elementelor de ghidare si a gridurilor

a) Activarea sau dezactivarea riglei 1. Executati clic-dreapta pe pagina.

2. Alegeti RulersRulers. Rigla este in mod implicit activa.

Page 51: Sisteme Informatice Geografice

b) Stabilirea unitatilor si diviziunilor pentru rigla 1. Executati clic-dreapta pe rigla.

2. Alegeti Options.

3. Excutati clic pe sageata derulanta Units si alegeti o unitate de masura.

4. Executati clic pe sageata derulanta Smallest Division si alegeti dimensiunea celei mai mici diviziuni.

5. Selectati OK.

c) Activarea sau dezactivarea elementelor de ghidare 1. Executati clic-dreapta pe pagina.

2. Alegeti GuidesGuides.

d) Adaugarea unui element de ghidare 1. Excutati clic pe rigla in locul unde doriti sa fie un element de ghidare.

e) Mutarea unui element de ghidare

1. Selectati un element de ghidare aflat pe rigla.

2. Trageti de elementul de ghidare pana la o noua pozitie de pe rigla. Ghidul apare cu o linie punctata pana cand

eliberati butonul mouse-ului.

f) Activarea sau dezactivarea gridului 1. Executati clic-dreapta pe pagina.

2. Alegeti GridGrid.

g) Activarea saltului la retea 1. Executati clic-dreapta pe pagina.

2. Alegeti GridSnap to Grid.

h) Schimbarea dimensiunii gridului

1. Alegeti ToolsOptions.

2. Selectati eticheta Layout View din caseta de dialog Options. Caseta de dialog Options va apare.

3. Excuttai clic pe sageata derulanta Horizontal Spacing si selectati numarul de unitati pentru a specifica spatierea

orizontala a gridului.

4. Executati clic pe sageata derulanta Vertical Spacing si alegeti un numar de unitati pentru a specifica spatierea

verticala a gridului.

5. Alegeti OK.

2.6.4 Adaugarea cadrelor pentru date

a) Adaugarea unui nou cadru pentru date la o harta

1. Alegeti Insert Data Frame. Puteti adauga orice date la noul cadru pentru date.

b) Duplicarea unui cadru pentru date 1. Selectati cadrul pentru date.

2. Alegeti Edit Copy.

3. Selectati Edit Paste.

4. Executati clic pe copie, care se afla peste cadrul initial, si mutati-l intr-un alt loc pe pagina.

c) Utilizarea unui cadru pentru date pentru a arata amplasarea altuia 1. Executati clic pe cadrul Privire generala pentru a-l selecta.

2. Executati clic-dreapta pe cadrul Privire generala pentru date si alegeti Properties.

3. Alegeti eticheta Extent Rectangles.

4. In lista „Other data frames‟, selectati cadrul detaliu pentru date si alegeti butonul sageata Spre dreapta pentru a-l

trimite in dreptungiul „Show extent rectangle for these data frames.‟

5. Selectati Border pentru a alege o margine pentru dreptunghiul intindere.

6. Alegeti o margine.

7. Selectati OK in caseta de dialog Border Selector.

8. Alegeti OK in caseta de dialog Data Frame Properties.

2.6.5 Adaugarea elementelor unei harti

Page 52: Sisteme Informatice Geografice

a) Adaugarea unei sageti nord

1. Alegeti InsertNorth arrow.

2. Selectati o sageata nord.

3. Alegeti OK.

4. Apasati si mutati sageata nord in locul dorit pe harta.

5. Optional, redimensionati sageata nord apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie.

b) Adaugarea unei scari a hartii. 1. Alegeti InsertScale bar.

2. Selectati o scara grafica.

3. Optional, alegeti Properties pentru a modifica proprietatile scarii grafice.

4. Alegeti OK.

5. Apasati si trageti scara grafica in locul dorit pe harta.

6. Optional, redimensionati textul de pe scara grafica apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie. Scara grafica

va ramane cu aceeasi lungime.

c) Adaugarea unei scari de tip text. 1. Alegeti InsertScale text.

2. Selectati o mostra care reprezinta un stil de scara de tip text pentru a o adauga la harta.

3. Optional, alegeti Properties pentru a adapta scara de tip text.

4. Alegeti OK.

5. Apasati si trageti scara de tip text pentru a o pozitiona pe harta.

6. Optional, redimensionati scara de tip text apasand si tragand de un marcaj de selectie.

d) Adaugarea unei legende. 1. Alegeti Insert Legend.

2. Apasati si trageti legenda intr-un loc pe harta.

3. Optional, redimensionati legenda apasand si tragand de un marcaj de selectie.

e) Adaugarea unui titlu. 1. Alegeti InsertTitle.

2. Scrieti un titlu pentru harta.

3. Apasati si trageti titlul intr-un loc pe harta.

4. Optional, modificati modul in care se afiseaza titlul.

f) Adaugarea unui element grafic. 1. Executati clic pe sageata derulanta Graphics din bara cu instrumente Draw.

2. Alegeti butonul New rectangle.

3. Apasati pe harta si delimitati un dreptunghi unde doriti sa fie amplasat elementul grafic. Dreptunghiul va apare pe

harta.

g) Adaugarea unei imagini

1. Alegeti InsertPicture.

2. Navigati spre directorul care contine imaginea.

3. Optional, selectati tipul de imagine pe care doriti sa o adaugati.

4. Selectati imaginea pe care doriti sa o adaugati.

5. Alegeti Open.

6. Apasati si trageti imaginea in pozitia dorita pe harta.

7. Optional, redimensionati imaginea apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

h) Adaugarea unui raport

1. Creati un raport si vizualizati-l in Report Viewer.

2. Alegeti Add.

3. Selectati All pentru a adauga toate paginile la raport. Fiecare pagina a raportului va fi adaugata la harta ca un

element grafic separat.

4. Alegeti OK.

5. Apasati si trageti paginile raportului in pozitia dorita pe harta.

6. Optional, redimensionati paginile apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

Page 53: Sisteme Informatice Geografice

i) Adaugarea unui grafic

1. Creati un grafic si vizualizati-l in Graph Viewer.

2. Alegeti Close in caseta de dialog Graph Properties.

3. Executati clic-dreapta in Graph Viewer si alegeti Add to Map. Graficul este adaugat la harta ca un element

grafic.

4. Apasati si trageti graficul in pozitia dorita pe harta.

5. Optional, redimensionati graficul apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

2.6.6 Tiparirea unei harti 1. Alegeti FilePrint Preview.

2. Examinati harta in modul de previzualizare. Daca arata bine alegeti Print.

3. Verificati ca tipariti catre imprimanta corecta si cu motorul de tiparire corect.

4. Optional, selectati butonul Setup pentru a afisa caseta de dialog Page setup si alegeti alt motor

de tiparire. Alegeti OK.

5. Selectati OK.

Capitolul 3. Interogarea datelor

3.1 Lucrul cu tabele

3.1.1 Fereastra tabel

3.1.2 Deschiderea si inchiderea tabelelor 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati tabelul.

2. Alegeti Open attribute table. Se deschide tabela de atribute a stratului. Pentru a inchide

tabelul executati clic pe butonul Close (x) din coltul din dreapta sus al ferestrei tabelului.

3.1.3 Adaugarea unui tabel la o harta. 1. Alegeti eticheta Source din tabla de materii

2. Alegeti butonul Add data, navigati pana la tabelul pe care doriti sa-l adaugati si selectati-l.

3. Selectati Add.

4. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe tabel si alegeti Open pentru a-l afisa.

Randuri

sau

inregistrari

Muta pe prima

inregistrare

Inregistrarea anterioara

Inregistrarea curenta

Urmatoarea inregistrare

Muta pe ultima inregistrare

Nr de inregistrari * indica faptul ca numarul total

de inregistrari nu a fost determinat inca.

Coloane sau campuri

Apasati pentru a gasi si inlocui

inregistrari, selectati inregistrari dupa

valorile atributelor, schimbati culoarea

de selectie si deschideti tabele

relationate.

Page 54: Sisteme Informatice Geografice

3.1.4 Cautarea valorilor in tabel 1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul pe care doriti sa-l cautati.

2. Alegeti Options.

3. Selectati Find & Replace.

4. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find.

5. Executati clic pe sageata derulanta Text mach si selectati tipul de cautare pe care il doriti.

6. Alegeti Find next. Prima inregistrare gasita si care contine textul este selectata.

7. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text alegeti din nou Find next.

3.1.5 Selectarea inregistrarilor

a) Realizarea de selectii dupa atribute

1. Alegeti Options in tabelul pe care doriti sa-l interogati si selectati Select by attribute.

2. Executati dublu-clic pe campul din care doriti sa realizati selectia.

3. Executati clic pe operatorul logic pe care doriti sa-l utilizati.

4. Alegeti din lista de valori Unique values o valoare.

5. Selectati Verify pentru a verifica expresia.

6. Alegeti OK. Selectia va fi evidentiata in tabel.

b) Selectarea interactiva a inregistrarilor 1. Deschideti tabelul de atibute pentru un strat de pe harta.

2. Excutati clic pe prima inregistrare pe care doriti sa o selectati.

3. Tineti apasat pe cheia CTRL in timp ce executati clic si pe alte inregistrari.

3.1.6 Unirea datelor pe baza pozitiei

a) Unirea datelor din multimit diferite de date

1. Executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l uniti si alegeti Join.

2. Alegeti Location.

3. Executati clic pe sageata derulanta si selectati multimea de date cu care doriti sa uniti datele selectate.

4. Alegeti optiunea Join data only from nearest point only.

5. Scrieti sau navigati catre numele multimii de date care se creeaza ca rezultat al unirii.

6. Selectati OK.

b) Unirea unor date tabelare agregate la alta multime de date

1. Executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join.

2. Selectati stratul ale carui valori doriti sa le agregati si sa le uniti la multimea de date sursa.

3. Alegeti Aggregate data from closest points.

4. Activati Sums.

5. Scrieti un nume pentru multimea de iesire.

6. Alegeti OK.

3.1.7 Unirea datelor pe baza unui atribut sau nume 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join.

2. Excutati clic pe sageata derulanta si selectati stratul pe care doriti sa-l uniti cu multimea sursa

de date.

3. Alegeti Name or attribute.

4. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti numele campurilor comune ambelor surse si

multimii tinta de date.

5. Scrieti numele multimii de date pe care o veti crea ca rezultat al acestei uniri.

6. Alegeti OK.

3.1.8 Editarea tabelelor

a) Adaugarea inregistrarilor

1. Alegeti meniul EditorStart Editing.

Page 55: Sisteme Informatice Geografice

2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati.

3. Alegeti butonul Move to the end al tabelului.

b) Stergerea inregistrarilor

1. Se deschide tabelul pe care doriti sa-l editati.

2. Executati clic-dreapta peste inregistrarea pe care doriti sa o stergeti.

3. Executati clic pe cheia Delete.

c) Adaugarea de valori

1. Alegeti EditorStart Editing.

2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati.

3. Executati pe celula in care doriti sa adaugati o valoare.

4. Scrieti nou valoare si apasati Enter. Tabelul este actualizat.

d) Copierea inregistrarilor 1. Executati clic pe celula care contine valoarea pe care doriti sa o copiati.

2. Executati clic-dreapta pe celula si selectati Copy.

3. Executati clic pe celula in care doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea va fi introdusa in celula

respectiva.

e) Realizarea de calcule simple 1. Navigati catre inregistrarea pe care doriti sa o actualizati.

2. Executati clic pe capul campului pentru care doriti sa realizati calculul.

3. Executati clic pe bara de selectie din dreptul inregistrarii in care doriti sa realizati calculul.

4. Executati clic-dreapta pe numele campului si alegeti Calculate Values.

5. Alegeti un alt camp din tabel daca vreti sa calculati inregistrarea ca fiind egala cu valoarea dintr-un alt camp.

6. Selectati tipul de calcul pe care doriti sa-l realizati.

7. Alegeti o functie predefinita.

8. Scrieti o valoare pentru a completa expresia.

9. Alegeti OK.

3.2 Rapoarte si grafice

3.2.1 Crearea unui grafic 1. Alegeti meniul ToolsMake Graph.

2. Executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul pentru care doriti

sa realizati un grafic.

3. Activati Use Selected Set daca doriti graficul doar pentru elementele selectate ale stratului.

4. Alegeti Change Type.

5. Selectati un tip de grafic.

6. Alegeti OK.

7. Activati campurile atribute care doriti sa apara in grafic de-a lungul axelor x, y sau z.

8. Activati Label x axis with. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti valoarea campului pe

care o utilizati pentru etichetare.

9. Selectati Create.

10. Executati clic-dreapta peste fereastra Graph Viewer si alegeti Add to Map.

3.2.2 Crearea unui raport 1. Alegeti ToolsMake Report.

2. In eticheta Fields, executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul

care doriti sa reprezinte baza raportului.

3. In lista Available Fields executati dublu-clic pe campurile care doriti sa fie incluse in raport.

4. Activati Use selectde set daca doriti sa creati raportul doar pe baza elementelor selectate.

Page 56: Sisteme Informatice Geografice

5. Executati clic pe butoanele sageata pentru a ordona campurile raportului.

6. Alegeti eticheta Sorting.

7. Selectatati un camp pentru a sorta dupa acea coloana.

8. Alegeti eticheta Display.

9. Sub Settings, selectati Elements.

10. Activati Title pentru a adauga un titlu la raport.

11. Localizati proprietatea Text si scrieti un titlu pentru raport.

12. Alegti proprietatea Font si stabiliti fontul si dimensiunea titlului.

13. Selectati Show settings pentru a previzualiza raportul.

14. Alegeti Generate Report.

15. In partea superioara a Report viewer selectati Add pentru a adauga raportul la layout-ul hartii.

16. Alegeti OK. Raportul este adaugat la layout ca un element grafic. Fiecare pagina a raportului

este adaugata ca un element grafic separat in layout.

3.3 Interogarea hartilor

3.3.1 Selectarea elementelor

a) Selectarea individuala a elementelor

1. In meniul Selection, alegeti Set selectable layers si apoi indicati acele straturi din care doriti sa selectati

elemente.

2. Alegeti SelectionInteractive selection methodCreate new selection.

3. Selectati instrumentul Select features.

4. Excutati clic pe elementul pe care doriti sa-l selectati.

5. Pentru a selecta si alte elemente, tineti apasata cheia Shift in timp ce excutati clic pe alte elemente. Pentru a

indeparta un element din selectie, alegeti meniul SelectionInteractive selection methodRemove from

current selection. Executati clic pe un element selectat si el va fi deselectat.

b) Selectarea elementelor cuprinse intr-un dreptunghi

1. In meniul SelectionSet selectable layers si apoi indicati acele straturi din care doriti sa selectati elemente.

2. Alegeti SelectionInteractive selection methodCreate new selection.

3. Selectati SelectionOptions.

4. Specificati modul in care doriti sa fie selectate elementele in raport cu dreptunghiul pe care il desenati.

5. Alegeti butonul Select features.

6. Apasati si desenati un dreptunghi in jurul elementelor dorite.

7. Pentru a selecta elemente suplimentare, tineti apasata cheia SHIFT in timp ce desenati un alt dreptunghi. Pentru a

indeparta un element din selectie, alegeti meniul SelectionInteractive selection methodRemove from

current selection. Desenati un dreptunghi in jurul elementelor pe care dorit sa le deselectati.

c) Selectarea individuala a unui element in tabel

1. Executati clic-dreapta pe un strat din tabla de materii si apoi alegeti Open attribute table.

2. Selectati un element din tabel apasand in stanga inregistrarii.

3. Pentru a selecta elemente suplimentare, tineti apasata cheia CTRL si executati clic pe elementele respective.

Pentru a deselecta un element, tineti apasata cheia CTRL si executati clic pe acel element.

d) Afisarea inregistrarilor atribute 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine elementele selectate.

2. Alegeti SelectionOpen table for selected features. Inregistrarile elementelor selectate vor fi afisate.

3.3.2 Gasirea unui element prin cautarea unui atribut 1. Alegeti instrumentul Find.

2. Scrieti un atribut sau o parte a sa in raport cu care doriti sa realizati cautarea. Nu il scrieti intre apostrof si nu

includeti caractere de inlocuire.

3. Specificati straturile in ale caror tabele doriti sa cautati.

4. Activati caseta de text pentru a gasi elemente care contin sirul pe care il cautati sau pentru a realiza o cautare

indiferent daca textul este scris cu majuscule sau nu. Lasati dezactivata pentru a gasi acele elemente care au exact

sirul cautat.

Page 57: Sisteme Informatice Geografice

5. Specificati campurile in care doriti sa realizati cautarea.

6. Alegeti Find.

7. Daca ArcMap gaseste unul sau mai multe elemente, selectati unul din lista. Executati clic-dreapta pentru a pune in

evidenta elementul, zoom, stabili o referinta spatiala sau pentru a selecta sau deselecta elementul. Puteti selecta

mai mult de un element din lista, zoom sau sa afisati atributele lor.

3.3.3 Gasirea elementelor prin cautarea unei expresii SQL 1. Alegeti SelectionSelect by attribute.

2. Executati clic pe sageata derulanta Layer si alegeti stratul care contine elementele pe care

doriti sa le selectati.

3. Executati dublu-clic pe un camp pentru a adauga numele sau in caseta de text a expresiei.

4. Executati clic pe un operator pentru a-l adauga in caseta de text a expresiei.

5. Daca aveti un numar mare de valori, alegeti butonul Complete list pentru a obtine o lista cu

toate valorile campului respectiv.

6. Pentru a vedea daca sintaxa este corecta sau daca criteriul pe care l-ati introdus va selecta

vreun element, selectati butonul Verify.

7. Executati clic pe sageata derulanta Select procedure si alegeti o precedura de selectie.

8. Alegeti OK. Bara de stare din partea de jos a ferestrei lui ArcMap arata cate elemente sunt

selectate.

Capitolul 4. Editarea datelor

4.1 Elemente de baza

4.1.1 Prezentare generala a procesului de editare 1. Se lanseaza ArcMap.

2. Se creeaza o harta noua sau se deschide una existenta.

3. Se adauga datele pe care doriti sa le editati la harta.

4. Se adauga bara cu instrumente Editor la ArcMap.

5. Se alege Start Editing din meniul Editor.

6. Se creeaza sau se modifica elemente si/sau atribute.

7. Se alege Stop Editing din meniul Editor si alegeti Yes atunci cand sunteti intrebati daca doriti sa salvati

modificarile.

4.1.2 Bara de unelte Editor

Comenzile

sesiunii de

editare

Instrumentul Edit: permite

utilizatorului sa selecteze

elemente si sa le modifice

Paleta cu instrumente: utilizati aceste

instrumente pentru a crea o schita

Lista derulanta Current Task:

Sarcinile din aceasta lista lucreaza

cu o schita

Lista derulanta Target Layer:

stabileste stratul caruia ii apartin

noile elemente

Butonul Attributes: deschide caseta

de dialog pentru atribute. Sunt

afisate atributele elementelor

selectate

Page 58: Sisteme Informatice Geografice

4.1.3 Ce este o schita O schita (sketch) este un shape pe care il desenati si care realizeaza diverse sarcini in Editor, cum ar fi adaugarea de noi

elemente, modificarea elementelor si refacerea formei elementului.

Sarcinile sunt listate in lista derulanta Current task. Trebuie creata o schita pentru a indeplini o

sarcina.

4.1.4 Cum se creeaza noi elemente

Se pot crea trei tipuri principale de elemente cu bara de instrumente Editor: puncte, linii si

poligoane. Pentru a crea o linie sau un poligon se creeaza intai o schita. Forma unei schite este

compusa din toate vertex-urile si segmentele elementului. Vertex-urile sunt punctele in care schita isi

schimba directia, cum ar fi colturi, iar segmentele sunt liniile care unesc vertex-urile.

Stratul tinta determina carui strat ii va apartine noul element care se creeaza. Lista derulanta

Target Layer contine numele tuturor straturilor din multimea de date cu care lucrati. De asemenea,

daca un strat are subtipuri acestea apar si ele in aceasta lista. Intotdeaunaa cand creati un element nou

trebuie stabilit stratul tinta.

4.1.5 Modificarea unui element Pentru fiecare element de pe harta exista o forma alternativa, o schita. In acelasi fel in care trebuie sa creati o schita pentru a

crea un element, pentru a modifica un element trebuie modificata schita sa.

Pentru un element de tip linie sau poligon putem adauga noi vertexuri, putem sterge sau muta unul

sau mai multe vertexuri.

4.1.6 Editarea atributelor Atributele pot fi create sau modificate in caseta de dialog Attributes. Dupa ce ati selectat elementele ale caror atribute

doriti sa le editati, alegeti butonul Attributes pentru a vedea aceasta caseta de dialog.

4.1.7 Adaugarea barei cu instrumente Editor 1. Lansati ArcMap.

2. Alegeti butonul Editor Toolbar de pe bara cu instrumente Standard a lui ArcMap.

3. Executati clic pe bara titlu a barei cu instrumente si trageti-o in partea superioara a ferestrei

aplicatiei ArcMap.

4.1.8 Lansarea si oprirea sesiunii de editare 1. Lansati ArcMap si apoi adaugati bara cu instrumente Editor.

2. Alegeti EditorStart Editing. Bara cu instrumente Editor va fi acum activa.

3. Pentru a incheia o sesiune de editare, alegeti EditorStop editing.

4.1.9 Selectarea elementelor a) Selectarea unui element utilizand instrumentul Edit

1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Mutati indicatorul peste un element si executati clic pe el. Elementul selectat va fi evidentiat.

b) Selectarea elementelor utilizand o linie

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using a line.

2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si selectati instrumentul Sketch sau oricare din celelalte unelte de

constructie din paleta cu instrumente.

3. Construiti o linie care sa intersecteze elementele pe care doriti sa le selectati. Elementele pe care linia le

intersecteaza sunt acum selectate.

c) Selectarea elementelor utilizand un poligon

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using an area.

2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch sau pe oricare din celelalte unelte

de constructie din paleta cu instrumente.

Page 59: Sisteme Informatice Geografice

3. Construiti un poligon care sa intersecteze elementele pe care dorit sa le selectati. Elementele care se intersecteaza

cu poligonul vor fi acum selectate.

4.1.10 Mutarea elementelor

a) Mutarea unui element

1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le mutati.

3. Apasati si trageti elementul sau elementele in pozitia dorita.

b) Mutarea unui element relativ la amplasarea sa curenta. 1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le mutati.

3. Alegeti EditorMove.

4. Scrieti coordonatele dorite si apasati ENTER. Elementul este mutat corespunzator coordonatelor specificate.

c) Rotirea unui element

1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le rotiti.

3. Alegeti instrumentul Rotate.

4. Apasati oriunde pe harta si trageti indicatorul pentru a roti elementul in pozitia dorita.

4.1.11 Stergerea elementelor 1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le stergeti.

3. Alegeti butonul Delete care se afla pe bara Standard a lui ArcMap. Elementele selectate vor fi sterse.

4.1.12 Copierea elementelor 1. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa realizati copierea.

2. Alegeti instrumentul Edit.

3. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le copiati.

4. Alegeti butonul Copy care se afla pe bara Standard a lui ArcMap.

5. Selectati butonul Paste de pe bara Standard a lui ArcMap. Elementul este copiat deasupra

elementului initial.

4.2 Crearea de noi elemente

4.2.1 Crearea unui punct sau vertex prin digitizare 1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskCreate new feature.

2. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si alegeti un strat de puncte.

3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch.

4. Apasati pe harta pentru a crea un punct. Punctul sau vertexul este creat pe harta si evidentiat ca fiind selectat.

4.2.2 Crearea unui punct sau vertex utilizand sistemul de coordonate al hartii (Absolute X, Y)

1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.

2. Executtai clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Absolute X,Y.

3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex sau un punct este creat la coordonatele specificate.

4.2.3 Crearea unui vertex relativ la ultima amplasare a unui vertex (Delta X, Y) 1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si alegeti Sketch dupa ce ati creat cel putin un vertex.

2. Executati clic-dreapta in afara vertexului sau schitei si alegeti Delta X, Y.

3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex este creat la coordonaatele specificate.

4.2.4 Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Distance-Distance

1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Distance-Distance.

2. Apasati prima data pentru a stabili centrul primului cerc si apasati litera D de pe tastatura.

Page 60: Sisteme Informatice Geografice

3. Scrieti lungimea razei primului cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are raza

specificata.

4. Apasati prima data pentru a stabili centrul celui de al doilea cerc si apasati litera D de pe

tastatura.

5. Scrieti lungimea razei celui de al doilea cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are

raza specificata. Cele doua pozitii unde se intersecteaza cele doua cercuri sunt evidentiate

atunci cand mutati cursorul peste ele.

6. Pozitionati indicatorul peste una din pozitii si apasati. Un vertex sau un punct este adaugat la

harta.

4.2.5 Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Intersection

1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Intersection. Indicatorul

isi va modifica forma.

2. Pozitionati indicatorul peste primul segment si executati clic.

3. Pozitionati indicatorul peste al doilea segment si executati clic. Un vertex sau punct este

adaugat la intersectia celor doua segmente.

4.2.6 Crearea unui element multipunct

1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.

2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat multipunct.

3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.

4. Apasati pe harta pentru a crea parti ale elementului multipunct.

5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului multipunct, executati clic-dreapta

oriunde pe harta si aelegeti Finish Sketch. Daca veti apasa pe o parte a elementului multipunct

pentru a-l selecta, toate punctele vor fi selectate pentru ca ele apartin aceluiasi element

multipunct.

4.2.7 Crearea unei linii sau poligon prin digitizare

1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.

2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip linie sau poligon.

3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.

4. Executati clic pe harta pentru a digitiza vertexurile elementului.

5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului, executati clic-dreapta oriunde pe harta

si alegeti Finish Sketch. Linia sau poligonul va fi creat pe harta.

4.2.8 Crearea unei linii sau poligon format din mai multe parti

1. Creati un element linie sau poligon.

2. Atunci cand ati terminat de creat prima parte a elementului, executati clic-dreapta oriunde pe

harta si alegeti Finish Part.

3. Cand ati terminat ultima parte a elementului, executati clic-drepta oriunde pe harta si alegeti

Finish Sketch. Daca veti selecta o parte a elementului, toate partile sunt selectate automat

pentru ca ele toate apartin aceluiasi element cu mai multe parti.

4.2.9 Crearea unui segment utilizand un unghi si o lungime 1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch dupa ce ati creat cel

putin un vertex.

2. Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Angle.

3. Scrieti unghiul si apasati ENTER. Segmentul va fi constrans la unghiul specificat.

4. Executati clic oriunde pe harta si alegeti Length.

5. Scrieti lungimea si apasati ENTER. Se creeaza un vertex astfel incat segmentul sa aiba un unghi si o lungime

dorita.

Page 61: Sisteme Informatice Geografice

4.2.10 Construirea unui poligon cu unghiuri drepte 1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.

2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip poligon.

3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.

4. Digitizati cel putin doua segmente.

5. Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Square and Finish. Unghiurile de la primul vertex si de la

ultimul vertex sunt de 90o. Un nou vertex este adaugat si poligonul este terminat acolo unde segmentele rezultante

se intersecteaza.

4.3 Utilizarea mediului de snapping

4.3.1 Stabilirea tolerantei de captare 1. Alegeti Editor Options.

2. Alegeti eticheta General.

3. Executati clic pe sageata derulanta Snapping tolerance si selectatai tipul unitatii de masurare pe care doriti sa-l

alegeti pentru toleranta de captare – pixeli sau unitatile hartii.

4. Scrieti numarul dorit de unitati de masurare in caseta de text Snapping tolerance.

5. Alegeti OK.

4.3.2 Stabilirea proprietatilor de captare

1. Alegeti Editor Snapping. Va apare fereastra Snapping Environment.

2. Activati acele proprietati de captare pe care le doriti. Proprietatile de captare devin efective de indata ce ele sunt

activate sau nu.

4.3.3 Stabilirea prioritatii de scaptare

1. Alegeti Editor Snapping. Va apare fereastra Snapping Environment.

2. Apasati si trageti de numele straturilor pentru a le aranja in ordinea in care doriti sa aiba loc captarea (Captarea va

avea loc in primul strat din lista si apoi in fiecare strat consecutiv din josul listei). Prioritatile de captare pe care le

stabiliti vor deveni efective imediat.

4.4 Crearea de elemente din alte elemente

4.4.1 Copierea unei linii la un anumit interval 1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati linia pe care doriti sa o copiati.

3. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti ca linia sa se gaseasca.

4. Alegeti EditorCopy Parallel.

5. Scrieti distanta (in unitatile hartii) fata de elementul original unde doriti sa copiati linia si apasati ENTER. O

copie paralela a liniei este creata la distanta specificata.

4.4.2 Crearea unui buffer in jurul unui element

1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati elementul sau elementele in jurul carora doriti sa creati buffer-ul.

3. Executtai clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul cu acel tip de elemente pe care doriti sa le aiba

bufferul.

4. Alegeti EditorBuffer.

5. Scrieti distanta (in unitatile hartii) de la element in jurul caruia doriti sa creati bufferul si apasati ENTER. Va fi

creat un buffer la distanta specificata.

4.4.3 Unirea mai multor elemente din acelasi strat intr-un singur element

1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati elementele pe care doriti sa le uniti. (Elementele trebuie sa fie din acelasi strat, fie strat de tip linie, fie de

tip poligon.)

3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element.

4. Alegeti EditorMerge. Elementele selectate sunt unite intr-unul singur.

Page 62: Sisteme Informatice Geografice

4.4.4 Combinarea elementelor din straturi diferite intr-un singur element

1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati elementele pe care doriti sa le combinati intr-unul singur. (Elementele pot fi din straturi diferite, desi ele

trebuie sa fie din straturi de acelasi tip – linie sau poligon).

3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element.

4. Alegeti EditorUnion. Elementele selectate sunt combinate intr-unul singur.

4.4.5 Crearea unui element din elemente care au zone comune

1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati elementele din a caror intersectie doriti sa creati noul element. (Elementele pot fi din straturi diferite,

desi straturile trebuie sa fie de acelasi tip – linie sau poligon).

3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element. (Stratul

trebuie sa fie de acelasi tip ca si elementele selectate – linie sau poligon).

4. Alegeti EditorIntersect. Este creat un nou element care rezulta din zona comuna tuturor elementelor selectate.

4.5 Modificarea elementelor existente

4.5.1 Scindarea unei linii in doua parti la o distanta data sau pe baza unui procent 1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati linia pe care doriti sa o scindati.

3. Alegeti EditorSplit.

4. Selectati prima optiune Split pentru a imparti elementul la o anumita distanta. Selectati a doua optiune pentru a

imparti elementul la un anumit procent din intreg.

5. Scrieti o distanta sau un procent, dupa cum doriti.

6. Selectati Forward daca doriti ca impartirea elementului sa inceapa de la primul vertex. Selectati Reverse daca

doriti sa impartitit elementul incepand de la ultimul vertex..

7. Alegeti OK. Linia este impartita in doua elemente in functie de parametrii pe care i-ati specificat.

4.5.2 Scindarea in doua a unui poligon

1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati poligonul pe care doriti sa il impartiti in doua.

3. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskCut Polygon Features.

4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch.

5. Construiti o schita de tip linie sau poligon care taie poligonul initial.

6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Poligonul este impartit in doua elemente.

4.5.3 Extinderea unei linii

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskExtend/Trim Features.

2. Alegeti instrumentul Edit.

3. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le extindeti.

4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch.

5. Construiti o linie pana la care sa extindeti linia sau liniile selectate.

6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch.

4.5.4 Refacerea unei linii sau a unui poligon

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskReshape Feature.

2. Alegeti instrumentul Edit.

3. Selectati elementul pe care doriti sa-l modificati.

4. Executtai clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch.

5. Creati o linie care sa corespunda cu modul in care doriti sa arate elementul dupa modificare.

6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Forma elementului va fi modificata.

4.5.5 Adaugarea unui vertex la o schita

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.

2. Alegeti instrumentul Edit si selectati linia sau poligonul caruia doriti sa-i adaugati un vertex.

3. Mutati indicatorul in locul in care doriti sa adaugati vertexul si executati clic-dreapta.

4. Alegeti Insert Vertex. Un vertex este adaugat schitei.

5. Cand ati terminat de modificat linia, executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch.

Page 63: Sisteme Informatice Geografice

4.5.6 Stergerea unui vertex al unei schite

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.

2. Alegeti instrumentul Edit.

Selectati linia sau poligonul din care doriti sa stergeti un vertex.

Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l stergeti pana cand indicatorul se schimba.

Executati clic-dreapta si alegeti Delete Vertex. Vertexul este sters din schita.

Cand ati terminat de modificat linia, executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este

modificat.

4.5.7 Mutarea unui vertex al unei schite

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.

2. Alegeti instrumentul Edit si selectati linia sau poligonul caruia doriti sa-i mutati un vertex.

3. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l mutati pana cand indicatorul se schimba.

4. Apasati si trageti de vertex in noua pozitie.

5. Executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este modificat

4.5.8 Deformarea proportionala a geometriei unui element

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.

2. Alegeti instrumentul Edit si selectati elementul pe care dorit sa-l deformati.

3. Selectati EditorOptions.

4. Alegeti eticheta General.

5. Activati caseta de validare pentru a deforma elementul proprtional. Dezactivati caseta de validare daca doriti sa

modificati elementul fara a mentine o geometrie proportionala.

6. Alegeti OK.

7. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l mutati pana cand indicatorul se schimba.

8. Trageti de vertex in noua pozitie dorita.

9. Executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este deformat proportional.

4.6 Modificarea elementelor topologice Inainte de a edita date care au asocieri topologice, acestea trebuie sa fie integrate topologic astfel incat toate elementele care

au parti care ar trebui sa fie comune sa fie intr-adevar comune.

Cand incepeti sa editati datele topologice cu instrumentele topologice din Editor, Editorul integreaza automat datele,

daca ele nu sunt deja integrate. Aceasta presupune verificarea tuturor claselor de elemente din multimea de date si el face ca

orice frontiere si vertexuri care se afla la o distanta mai mica decat un domeniu al distantei sa coincida. Acest domeniu al

distantei se numeste toleranta cluster. Toleranta cluster determina domeniul in cadrul caruia elementele devin identice.

Cand editati date cu instrumentele topologice ale Editor, acesta intotdeauna integreaza datele folosind cea mai mica valoare

posibila pentru toleranta cluster.

Puteti, de asemenea, sa integrati manual shapefiles si multimile de elemente ale unei geodatabase utilizand comanda

Integrate. Puteti sa integrati datele in acest fel daca doriti sa specificati o toleranta cluster care este diferita de cea pe care

Editorul o utilizeaza atunci cand integreaza automat datele.

4.6.1 Integrarea datelor 1. Adaugati acel shapefile sau acea multime de date pe care doriti sa o integrati in harta.

2. Alegeti meniul EditorStart Editing.

3. Selectati EditorOptions.

4. Alegeti eticheta Topology.

5. Dezactivati caseta de validare doar daca doriti sa integrati intreaga multime de date. Lasati-o activata daca doriti

sa integrati elementele din intinderea curenta a hartii.

6. Scrieti domeniul distantei (in unitati ale hartii) in cadrul cruia doriti ca elementele sa coincida.

7. Alegeti OK.

8. Selectati EditorIntegrate. Datele sunt integrate.

4.6.2 Mutarea unui vertex comun

1. Alegeti instrumentul Shared Edit.

2. Selectati vertexul comun pe care doriti sa-l mutati. Vertexul selectat este evidentiat.

3. Trageti de vertex in noua pozitie dorita. Amplasarea vertexului este actualizata impreuna cu toate vertexurile care

coincid cu el sau cu toate frontierele din multimea de date ca si toate vertexurile sau frontierele conectate.

Page 64: Sisteme Informatice Geografice

4.6.3 Mutarea unei frontiere comune

1. Alegeti instrumentul Shared Edit.

2. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o mutati. Frontiera selectata este evidentiata.

3. Trageti de frontiera pe o noua pozitie. Amplasarea frontierei este actualizata impreuna cu toate vertexurile

identice sau frontierele din multimea de date ca si impreuna cu orice vertexuri sau frontiere conectate.

4.6.4 Refacerea unei frontiere comune

1. Excutati clic pe sageata derulanta Current TaskReshape Feature.

2. Alegeti instrumentul Shared Edit.

3. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o refaceti.

4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si selectati Sketch.

5. Creati o linie corespunzator modului in care doriti sa fie elementul refacut.

6. Executati dublu-clic pe ultimul vertex pentru a termina schita. Frontiera si toate vertexurile identice ca si

vertexurile sau frontierele care se conecteaza sunt refacute.

4.6.5 Modificarea unei frontiere comune

1. Excutati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.

2. Alegeti instrumentul Shared Edit.

3. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o modificati. Schita frontierei va apare.

4. Modificati schita dupa cum doriti.

5. Executati clic-dreapta oriunde pe frontiera si alegeti Finish Sketch.

4.6.6 Crearea unui poligon nou care are parti comune cu alte poligoane

1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Auto Complete Polygon.

2. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati un strat de tip poligon.

3. Alegeti instrumentul Sketch.

4. Creati o schita care incepe si se opreste pe oricare din frontierele unui poligon existent pentru a inchide noul

poligon pe care il creati. Puteti sa treceti peste frontierele existente atunci cand creati linia; capetele vor fi taiate

automat.

5. Executati dublu-clic pentru a termina schita.

4.7 Modificarea atributelor

4.7.1 Vizualizarea atributelor 1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Selectati elementele ale caror atribute doriti sale vedeti.

3. Alegeti butonul Attributes.

4. Selectati numele stratului care contine elementele ale caror atribute doriti sa le vedeti. Proprietatile atribute ale

stratului apar in partea dreapta a casetei de dialog.

5. Executati dublu-clic pe numele unui strat pentru a vedea campurile principale de afisare, care reprezinta

elementele selectate din strat. Executati din nou dublu-clic pentru a ascunde campurile principale de afisare.

6. Selectati un camp principal de afisare pentru a vedea valorile atribute corespunzatoare ale elementului. Elementul

corespunzator va straluci pe harta.

7. Alegeti butonul Close pentru a inchide caseta de dialog.

4.7.2 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru un singur element

1. Selectati campul principal de afisare al elementului caruia doriti sa-i adaugati o valoare atribut.

2. Executati clic pe coloana Value unde doriti sa adaugati valoarea atribut.

3. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata acelui element.

4.7.3 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru toate elementele selectate

1. Selectati stratul in care doriti sa adaugati o valoare atribut.

2. Executati clic in coloana Value acolo unde doriti sa adaugati o valoare atribut.

3. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata tuturor elementelor selectate din acel

strat.

4.7.4 Modificarea valorii unui atribut pentru un element

1. Selectati campul principal de afisare al elementului pentru care doriti sa modificati o valoare atribut.

2. Excutati clic pe valoarea pe care doriti sa o modificati.

3. Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru acel element.

Page 65: Sisteme Informatice Geografice

4.7.5 Modificarea valorii unui atribut pentru toate elementele selectate

1. Selectati stratul in care doriti sa modificati o valoare atribut.

2. Executati clic in coloana Value in dreptul proprietatii atribut pe care doriti sa o modificati.

3. Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru toate elementele selectate din

strat.

4.7.6 Copierea valorilor individuale ale unor atribute de la un element la altul

1. Selectati valoarea atribut pe care doriti sa o copiati.

2. Executati clic-dreapta pe valoarea pe care doriti sa o copiati si alegeti Copy.

3. Executati clic pe campul principal de afisare al elementului in care doriti sa introduceti valoarea.

4. Executati clic in dreptul campului in care doriti sa introduceti valoarea.

5. Executati clic-dreapta unde doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea atribut este copiata pentru

element.

4.7.7 Copierea tuturor valorilor atributelor de la un element la altul

1. Executati clic-dreapta pe campul principal de afisare al elementului ale carui valori atribut doriti sa le copiati si

alegeti Copy.

2. Executati clic-dreapta pe campul principal de afisare al elementului in care doriti sa introduceti valorile atribut si

alegeti Paste. Valorile atribut sunt copiate pentru acel element.

8.6 Transformarea unei hărţi din format analog în format digital cu ArcGIS 9.3

8.6.1 Scanare trapez.

Fiecare student isi scaneaza trapezul pe care va lucre pentru realizarea proiectului.

Scanarea se face la o rezolutie de 300 dpi, folosind scanerul CANON Colortrac SmartLF Cx 40 m.

Caracteristici tehnice CANON Colortrac SmartLF Cx 40 m.

Tip senzor: CIS

Viteza scanare (s/pagina): Inchi/secunda: 10.10 (8-bit greyscale, monochrom 200dpi

/400dpi Turbo)

Rezolutie digitala de scanare (dpi): 3600

Interfata PC: USB

Adancime culoare (biti): 16 greyscale

Rezolutia optica de scanare (dpi): 600

Latime mediu de scanare (mm): Max. 1016

Dimensiuni (W x D x H mm): 1400 x 170 x 330

Greutate (Kg): 26.5

Altele: LCD panel (status scanner , mode, setari), stop, forward,

rewind, scan, copy

5 x Contact Image Sensors (CIS)

Lungimea scanata nu este limitata de scaner

Acuratete scanare: +/-0.1% +/-1 pixel

Active Paper Transport (APT)

Moduri scanare: 256 level greyscale (8-bit); Black & White

(1-bit)

Page 66: Sisteme Informatice Geografice

Se lanseaza aplicatia SCAN WORKS, se seteaza rezolutia de scanare si directorul de lucru. Apoi se

apasa pe butonu SCAN. Exista posibilitatea sa vizualizam ceeace scanam

Imagine de ansamblu SCANER + PLOTER CANON (LAB GIS II – CI-3)

Page 67: Sisteme Informatice Geografice

Folosind reteaua interna a laboratoarelor GIS I si GIS II, fiecare student isi copieaza trapezul scanat in

directorul de pe calculator, respectiv Data D:\STUDENT\CAD\9201\Popescu Ion

Laboratorul de SISTEME INFORMATIONALE GEOGRAFICE LAB GIS I – CI-1

Page 68: Sisteme Informatice Geografice

A. Colturi de trapez in STEREO „70

Trapez L-35-136-B-c Sc. 1:25.000

Y X

1. 305823,19 559900,99

2. 305923,53 569884,31

3. 296664,01 569984,50

4. 296563,60 559986,87

B. Trapezul se aduce in ArcMap cu butonul Add Data din bara de meniu, din directorul in care

avem trapezele pe care dorim sa le georeferentiem, facem click pe trapezul care vrem sa-l aducem

si apoi Add.

Page 69: Sisteme Informatice Geografice
Page 70: Sisteme Informatice Geografice

C. Verificam daca ne apare in bara de meniu Georeferencing, daca nu ne apare mergem in

Tools/Customize/Toolbars si bifam casuta cu Georeferencing, apoi tragem bara de

Georeferencing in bara

de meniu.

D. Acum mergem in View din bara de meniu, pe Data Frame Properties/General la Units la Map si

punem din lista derulanta Meters si mergem si la Display si punem din lista derulanta tot Meters,

facem click cu mousul pe Apply si OK . Pentru control vizualizam coltul din dreapta jos al

ferestrei ArcMap de pe display unde trebuie sa apara langa coordonatele X si Y scris Meters in loc

de Unknown.

E. Acum mergem in bara de Georeferencing si cu butonul Add Control Points mergem pe punctul 1

al coltului trapezului de georeferentiat, dup ace in prealabil am facut cu butonul + din bara de

meniu un zoom convenabil

Page 71: Sisteme Informatice Geografice

F. Acum introducem pe rand coordonatele X si Y ale colturilor trapezului, incepand din coltul de sus

stanga si continuind in ordinea acelor ceasornicului 1, 2, 3, 4. La introducerea coordonatelor X si

Y tinnem cont ca ele din softul de transformare sunt INVERS, adica prima coloana este Y si a

doua coloana este X (vezi pct.1). Facem zoom cu butonul + din bara de meniu pe coltul nr.1 al

trepezului iar apoi facem click cu butonul dreapta al mousului cand suntem pozitionati la

intersectia coltului trapezului si imediat fara sa miscam mousul facem click cu butonul stanga si

click cu butonul dreapta pe Input X, Y, trecand la introducerea coordonatelor respective (a nu se

uita ca sunt invers).

Page 72: Sisteme Informatice Geografice

G. Dupa introducerea coordonatelor fiecarui colt de trapez apasam butonul Full extend din bara de

meniu ca sa vedem in totalitate trapezul. Se repeta operatiunile de mai sus pana la introducerea

celor 4 colturi de trapeze.

Page 73: Sisteme Informatice Geografice

H. Punctul nr.1 are deja coordonatele X si Y introduse si apare colorat in rosu.

Page 74: Sisteme Informatice Geografice

I. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.2

Page 75: Sisteme Informatice Geografice

J. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.3

Page 76: Sisteme Informatice Geografice

K. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.4

Page 77: Sisteme Informatice Geografice

L. Vizualizam acum intreg trapezul cu coordonatele introduse pentru cele 4 colturi ale

trapezului

Page 78: Sisteme Informatice Geografice

M. Mergem in bara de Georeferencing, facem click cu mousul pe Rectify

Page 79: Sisteme Informatice Geografice

N. Alegem la Name numele trapezului georeferentiat – ca sigestie stergem cifra 2 care apare

implicit dupa numele trapezului si ii punem _ST, iar la Output Location : alegem calea unde

vrem sa salvam trapezul georeferentiat, facem apoi click pe Save.

Page 80: Sisteme Informatice Geografice

O. Apare aceasta fereastra si in functie de caracteristicile PC-ului asteptam cateva secunde sau

minute.

Page 81: Sisteme Informatice Geografice

P. Acum mergem in directorul in care am salvat trapezul georeferentiat si aducem cu butonul

Add

Data trapezul cu terminatia numelui L-35-136-B-c_ST in cazul nostru.

Page 82: Sisteme Informatice Geografice

R. Trapezul georeferentiat este un pic rotit si este un fisier cu extensi .img, mai se poate

recunoaste

ca este georeferentiat correct citind fiecare col de trapez si confruntand coordonatele initial

introduce X si Y.

Page 83: Sisteme Informatice Geografice

S. Ca sa scapam de marginile negre ale trapezului georeferentiat afisat pe display, mergem

pe denumirea trapezului georeferentiat din si facem click cu butonul dreapta al mousului, se

deschide Layer Properties si apasam apoi pe butonul Symbology.

Page 84: Sisteme Informatice Geografice
Page 85: Sisteme Informatice Geografice
Page 86: Sisteme Informatice Geografice

Apoi OK si Apply.

Page 87: Sisteme Informatice Geografice

Ca sa eliminam o tema din coloana Layers, facem click cu butonul dreapta de la mouse si din lista

alegem Remove si facem click cu butonul stanga de la mouse

Page 88: Sisteme Informatice Geografice

GATA AM TERMINAT CU SUCCES GEOREFERENŢIEREA

8.6.2 CREAREA DE TEME PUNCT, LINIE şi POLIGON

Din ArcMap apasam butonul si lansam ArcCatalog

Page 89: Sisteme Informatice Geografice

Lansam ArcCatalog si ne pozitionam in directorul in care dorim sa lucram, respectiv a

numelui nostru ,,Popescu Ion” si facem click cu butonul drept al mousului, apon click cu botonul

stanga al mousului pe New si clic pe Shapfile

La Name trecem numele temei pe care vrem sa o creem, alegem DRUMURI, iar la Feature Type din

lista derulanta alegem Polyline

Page 90: Sisteme Informatice Geografice

Facem click cu butonul stang al mousului pe Edit, apoi pe Select/Projected Coordinate

Systems/National Grid/Stereo 1970 si apoi click pe Add.

Page 91: Sisteme Informatice Geografice

Facem click cu mousul pe Apply si apoi pe OK

Se deschide aceasta ferereastra si facem click pe OK.

Page 92: Sisteme Informatice Geografice

Ne apare in directorul cu numele nostru, respectiv Popescu Ion, shapfile cu numele DRUMURI

si extensia .shp. Acum inchidem ArcCatalog si mergem in ArcMap, unde cu butonul Add Data aducem

acest shapfile (bineinteles din directorul cu numele nostru ,,Popescu Ion”.

Page 93: Sisteme Informatice Geografice

Facem click cu mousul si ne apare tema DRUMURI in ArcMap in coloana cu Layers.

La fel se repeta cu grija toate operatiunile pentru creerea celorlalte teme care pof fi: localitatile,

livezile, viile si padurile le facem cu o tema de tipul poligon, apele, caile ferate, LEA le facem cu o

tema de tipul polilinie, forajele, fantinile punctele geodezice sau de nivelment le vom face cu o tema

punct.

Mergem mai departe si incepem lucrul cu tabelele.

CREAREA UNEI TEME IN ArcGIS (POLIGON), folosind ArcCatalog

Lansam ArcCatalog, facand click cu butonul stanga de la mouse pe butonul ArcCatalog

din bara de meniu

Page 94: Sisteme Informatice Geografice

Mergem in directorul nostru de lucru, respectiv D:/STUDENT/2008-2009/CADASTRU/POPESCU

ION 9205 si facem click dreapta pe directorul cu numele nostru, alegem din lista New, apoi alegem

din lista Shapfile si facem click de asta data cu butonul stanga al mousului, se deschide aceasta

fereastra:

Acum, la Name trecem denumirea temei pe care dorim sa o cream, spre exemplu Localitati, iar la

Feature Type trecem tipul de unui concept sau entitate (ne reamintim ca avem, puncte, linii si

poligoane) de tipul linie care este echivalent in lista noastra derulanta de la Feature Type de Polygon

Mergem mai departe si pentru a declara tipul de referinta spatiala procedam in felul urmator:

1. Facem click cu butonul stanga de la mouse pe Edit;

2. Apoi click pe Select;

3. Din lista de coordonate (Coordinate Systems) alegem Projected Coordinate Systems si facem

click pe aceasta denumire;

4. Se deschide fereastra cu denumirea Browse for Coordinate Systems, de aici selectam

National Grids facem click cu butonul stang de la mouse si apoi click pe Add;

5. In noua lista de Browse for Coordinate Systems, cautam Stereo1970.prj, facem click pe

aceasta denumire si apoi ii dam Add;

6. e deschide o noua fereastra cu denumirea Spatial Reference Properties in care verificam sa fie

la Name: Stereo 1970 si apoi Apply si OK

Page 95: Sisteme Informatice Geografice

Abia acum am terminat toti pasii pentru crearea unei teme noi Localitati.shp.

Pentru verificare mergem in directorul in care am dorit crearea acestei teme, respective:

D:/STUDENT/2008-2009/CADASTRU/POPESCU ION 9205 si trebuie sa ne apara Localitati.shp.

Afisarea stratului Localitati.shp in ArcGis

Page 96: Sisteme Informatice Geografice

Dupa deschiderea stratului de poligoane vom crea in tabela de atribute campuri speciale pe care le vom

denumi “ Tip “ (pentru specificarea felului de localitate: comuna, sat, oras) si “Denumire” (pentru

numele localitatii.)

Vom efectua urmatoarele operatii:

Selectam stratul Localitati.shs, dreapta mouse si deschidem tabela de atribute

Apelam butonul Option (dreapat jos) si selectam Add Field si se deschide un alt submeniu.

Completam in continuare informatiile dupa cum se vede in figura, Name: Tip si la Type: alegem

obtiunea text.

La fel vom proceda si cand vom crea campul cu denumirea Denumire

In tabela de atribute va aparea cele doua campuri noi formate.

Page 97: Sisteme Informatice Geografice

8.6.3 EDITAREA UTILIZAND ArcGis 9.3

Deschiderea sesiunii de editare din butonul “EDITOR” si selectam “Start Editing”

Aceasta operatie, ne permite din acest moment sa editam elementele grafice, care in cazul nostru sunt

linii.

Digitizarea liniilor

Liniile, poliliniile, conturul poligoanelor se digitizeaza respectand aceleasi reguli. Limta unui

poligon este de fapt o polilinie. In continuare vom folosi termenul de “linie” pentru toate acestea.

Digitizarea “on screen” (pe ecran)consta in trasarea de linii vectoriale peste cele din imaginea

de fundal (in cazul liniilor si poligoanelor) si de punerea unor puncte (in cazul informatiei punctuale).

In cazul digitizarii liniilor se incepe digitizrea prin activarea functiei Editor prin selectarea

optiunii Start Editing.

Aceasta functie deschide pentru editare toate fisierele

de tip .shp aflate in acelasi folder. Dacă în cadrul

proiectului sunt aduse fisiere .shp din mai multe locatii

(foldere) atunci vom fi solicitaţi sa alegem care folder

va fi dechis pentru editare.

În cazul în care din folderul deschis la editare sunt mai

multe fişiere aduse în proiect, atunci va trebui avut grija

ca la opţiunea Target să fie selectat fişierul dorit.

Page 98: Sisteme Informatice Geografice

Digitizarea liniilor se va face la o scara suficient de mare incat sa poata fi apreciata mediana acesteia.

De exemplu liniile simple care pe harta sunt trasate cu grosimi de 0,2-0,3 mm se vor digitiza la o scara

de 1:1000 – 1:1500. Liniile trasate cu simboluri mai groase se pot digitiza si la o scara mai mica

1:3000-1:5000.

Gresit

Page 99: Sisteme Informatice Geografice

Corect

Dacă din diverse motive trebuie să întrerupem digitizarea, inchidem figura cu dublul clic pe

butonul stânga al mouse-ului, salvăm din menuiul Editor cu comanda Save Edits sau Stop Editing si

apoi YES la Intrebarea daca dorim să salvăm si putem relua digitizarea în cadrul aceleiaşi sesiuni de

editare (dacă nu am inchis-o) sau într-o sesiune nouă. Reluarea digitizării din punctul unde am rămas

se face prin selectarea liniei/poligonului cu butonul săgeata din meniul Editor , iar apoi se dă

dublu clic pe linie aceasta transformându-se în verde şi se afiseaza punctele de inflexiune (vertex-si) tot

in culoarea verde, precum si nodul de sfărşit al liniei in culoare roşie. În momentul în care vom selecta

butonul cu creionaş pentru digitizare , automat cursorul va fi legat de ultimul nod introdus.

Daca în timpul digitizării am punctat cu mouse-ul gresit, putem corecta prin

suprapunerea cursorului deasupra vertexului respectiv si cu clic dreapta selectăm

Delete Vertex.

Page 100: Sisteme Informatice Geografice

ATENTIE!

Intotdeauna urmarim calea pe care ne aflam in timpul editarii!

Target: Localitati

Daca stratul pe care vom digitiza nu este corect selectat elementele grafice (liniile) pe care le vom

digitiza se vor salva in alt strat sau se vor pierde.

Pornirea digitizarii prin activarea butonului :

Page 101: Sisteme Informatice Geografice

Facem pe ecran un Zoom mai mare pentru a vedea harta mai bine si trecem la digitizare.

Digitizarea se face prin clicarea mouse-ului stanga unmarind marginea localitatilor din imaginea

noastre iar poligonul se inchide prin dublu clic.

La terminarea unui poligon complet, deschidem Tabela de atribute astfel: selectam stratul

Localitati.shs, dreapta mouse, deschidem Open Attribute Tables si completam campurile ( dupa

caz) TIP si Demunire

Folosirea Functiei “UNION”

Cand digitizarea unui poligon necesita o suprafata de contur prea mare, poligonul se paote realiza din

mai multe bucati astfel:

1. Se digitizeaza o parte din poligon , se inchide prin dublu clic, apoi se selecteaza

TASK : Auto-Complete polygon si se diditizeaza in continuare poligonul.

2. Se selecteaza ambele poligoane cu tasta SHIFT +

Page 102: Sisteme Informatice Geografice

3. Deschidem modulul de editare EDITOR si selectam functia “Merge”, care are rolul de a unii cele

doua poligoane.

In final vom obtine un singur poligon care va primi acelasi atribut.

Dupa ce am terminat de digitizat inchidem sesiune de editare: Stop Editing si Save in calea

directorului nostru si nu in alt director!

SPLITAREA UNEI LINII

Page 103: Sisteme Informatice Geografice

CAZUL I

Cand avem un singur segmente de dreapta si vrem sa-l scurtam sau sa-l taiem pe jumatate se

procedeaza in felul urmator :

1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja.

2. Se selecteaza linia ce se doreste a fi splitata si se selecteaza.

3. Se activeaza iconita Split Tool si se pliteaza linia cu stanga mouse clic pe linie, apoi

se selecteza un segment al ei si se sterge sau se uneste cu alt segment.

CAZUL II

Cand suntem in situatia intersectarii a doua lini cu atribute diferite (spaghete) si vrem sa le unim

prin splitare, (operatie care este necesara pentru realizarea topologie) se va esfectua urmatorea

procedura :

1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja.

2. Se selecteza cele 2 lini care se intersecteaza, se poate obseva ca au atribute diferite

3. Apoi cu iconita Line intersection se va face clic mouse stanga in intersectia liniilor, din

aproape in aproape, pana cand se divid 4 segmente diferite de arce.

Page 104: Sisteme Informatice Geografice

In Tablea de atribute cele doua campuri anterioare vor fi impartite fiecare in alte doua campuri care vor

isi vor pastra atriubutele.

In final am obtinut din doua linii suprapuse patru segmente de drepte prinse

intr-un punct cu atribute individuale.

CAZUL III

In situatie in care avem un element grafic (linie) unit in preabalabil cu functia “Merge”, si am constatat

ca segmentul ar trebui impartit in doua sau mai multe segmente pentru ca au atribute diferite se va

proceda astfel:

1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja.

2. Se selecteaza linia ce se doreste a fi splitata si se va observa atributul acesteia.

Page 105: Sisteme Informatice Geografice

3. Se selecteza din meniul de Editare iconita Explode Multi-part Feature si se

spliteaza intersectia liniei cu stanga mouse dupa cum se vede in imaginea urmatoare.

4. Se poate observa in tabela de atribute ca linia initiala a fost impartita in 3 segmente distincte, dar

care au pastrat acelasi atribut. Vom selecta in continuare fiecare segment in parte si vom modifica

atributul din tabela de atribute.

Lucrul cu poligoane.

Se selectează poligonul.

Din meniul Task se selectează Cut Polygon Features din capitolul Modify Tasks

Page 106: Sisteme Informatice Geografice

Având selectate căsuţele aferente temei poligon de editat din meniul Snapping..., se selecteaza

creionaşul şi se trage linia sau polilinia care va tăia poligonul, plecând de pe una din laturi (sau din

afara acesteia) şi încheind pe latura opusă sau alaturată (sau în afara acesteia) astfel încât sa rezulte

două sau mai multe poligoane (funcţie de situaţie şi necesităţi).

Page 107: Sisteme Informatice Geografice
Page 108: Sisteme Informatice Geografice

Pentru lipirea unui poligon.

Se selectează din meniul Task comanda Auto-Complete Polygon din capitolul Topology

Tasks

Se selectează creionaşul şi se trasează limita exetriora a poligonului vecin, plecând din

interiorul poligonului la care trebuie lipit noul poligon şi încheind tot în interiorul acestuia.

Page 109: Sisteme Informatice Geografice

Pentru a înscrie un poligon mic într-unul mare

Se digitizează poligonul mare, apoi cel mic din interiorul celui mare. Avand poligonul mic

selectat, din meniul Editor se alege comanda Clip…

Se va deschide o nou fereastă pentru comanda Clip.

Page 110: Sisteme Informatice Geografice

La opţiunea Buffer Distance selectaţi valoarea 0.000. La opţiunea When clipping features

selectaţi comanda a doua Discard the area that intersects. Apoi apăsaţi butonul OK.

Dacă poligonul mic nu prezintă interes acesta poate fi şters şi astfel poligonul mare va rămâne

cu gaură.

9. Extensii ArcGIS 9.3

Extensiile sunt de doua feluri:

9.1 Extensii de ANALIZA

9.2 Extensii pentru PRODUCTIVITATE

9.1.1 ArcGIS 3D Analyst – Vizualizare si analiza tridimensionala

Page 111: Sisteme Informatice Geografice

ArcGIS 3D Analyst permite vizualizarea si analiza suprafetelor 3D. Utilizand extensia 3D Analyst puteti:

vizualiza o suprafata din mai multe puncte de observatie; interoga o suprafata 3D; determina informatia vizibila

dintr-o anumita locatie; crea o imagine reala prin suprapunerea datelor raster si vector pe o suprafata 3D si

puteti inregistra sau realiza un zbor 3D.

Aplicatia ArcGlobe din 3D Analyst va permite administrarea si vizualizarea, din punct de vedere local sau

global, a seturilor de date geografice tridimensionale extrem de mari. ArcGlobe va ofera posibilitatea de a

interactiona cu informatiile geografice de pe globul terestru.

ArcGIS 3D Analyst va permite:

Crearea directa de harti de tip glob tridimensionale folosind datele GIS.

Analiza datelor tridimensionle folosind functiile cut/fill, LOC (line-of-sight) si de modelare a terenului.

Vizualizarea datelor din persectiva globala sau locala

Navigarea prin datele de teren continue multirezolutie (cu rezolutii multiple).

Analiza spatiala bi- sau tridimensionala

Vizualizarea tridimensionala a rezultatelor modelarilor sau analizelor.

Utilizarea modelelor si a simbolurilor 3D pentru realizarea imaginilor apropiate de realitate

Exportul vizualizarilor in format video.

9.1.2 ArcGIS Geostatistical Analyst – Instrumente si modele Statistice pentru explorarea,

Modelarea si Cartografierea Probabilistica a Datelor GIS

ArcGIS Geostatistical Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop (ArcInfo, ArcEditor si

ArcView) care ofera o gama larga de instrumente destinate explorarii datelor spatiale, identificarii abaterilor,

predictiei, evaluarii incertitudinii predictiilor si crearii suprafetelor.

ArcGIS Geostatistical Analyst va permite:

o Sa analizati domeniile de variatie ale datelor, sa identificati exceptiile, sa examinati tendintele de

ansamblu, sa determinati autocorelatia spatiala si corelatia dintre diferite seturi de date.

o Sa realizati predictii, determinarea erorilor standard ale predictiei, analize ale limitelor de prag si ofera

o varietate de modele si instrumente pentru crearea hartilor de localizare cantitative.

Page 112: Sisteme Informatice Geografice

ArcGIS Geostatistical Analyst este un pachet complet destinat prelucrarii datelor spatiale, analizelor

geostatistice si postprelucrarii datelor. De asemenea, aceasta extensie inglobeaza instrumente grafice interactive

cu parametrii definiti implicit, care pot asista utilizatorii incepatori la realizarea analizei datelor.

Geostatistical Analyst este o unealta de gestionare a a datelor in ArcGIS care ofera utilizatorilor de ArcGIS

instrumente puternice destinate analizelor geostatistice.

9.1.3 ArcGIS Network Analyst

ArcGIS Network Analyst va permite crearea si administrarea seturilor de retele complexe si generarea de

solutii privind alegera rutelor.

ArcGIS Network Analyst este o extensie puternica destinata alegerii rutelor si care ofera un spatiu de lucru

complet nou pentru analiza spatiala bazata pe retea (analize privind locatiile, analize privind timpul de parcurs

si modelarea interactiunii spatiale). Aceasta extensie permite utilizatorilor ArcGIS Desktop sa modeleze

scenariile si conditiile reale specifice unei retele.

ArcGIS Network Analyst va permite:

o Analiza timpului de parcurs

o Determinarea traseelor intre puncte

o Directii de deplasare

o Definirea zonei de deservire

o Ruta optima

o Facilitati apropiate

o Origine ? Destinatie

ArcGIS Network Analyst permite utilizatorilor ArcGIS sa rezolve o varietate de probleme utilizand retelele

geografice. Cautarea celor mai eficiente trasee pentru o calatorie, generarea directiilor de deplasare, gasirea

punctelor de interes si definirea zonelor de deservire pe baza timpului de calatorie, pot deveni mult mai simple

utilizand extensia ArcGIS Network Analyst.

9.1.4 ArcGIS Schematics – Generarea Schematica , Automata pentru ArcGIS

ArcGIS Schematics este o solutie inovatoare destinata automatizarii reprezentarilor schematice a bazelor de

date geospatiale ArcGIS. ArcGIS Schematics va permite o administrare si vizualizare mai buna a oricarui tip

retea liniara, cum ar fi: electricitate, gaze, apa/canal sau telecomunicatii.

Page 113: Sisteme Informatice Geografice

ArcGIS Schematics va permite:

o Eliminarea diferentelor de abordare dintre scheme si bazele de date geospatiale.

o Actualizarea rapida a diagramelor.

o Administrarea elementelor retelei utilizand o solutie integrata.

o Administrarea atat a informatiilor de detaliu, cat si a celor de ansamblu.

o Administrarea reprezentarilor fizice si logice ale retelei.

o Generarea unei diversitati de reprezentari one-line si in ArcGIS.

ArcGIS Schematics este compatibil cu standardele organizatiei dumneavoastra si va ofera posibilitatea de a

genera diagrame (generare automata vs. CAD) sugestive. ArcGIS Schematics va permite administrarea rapida a

legaturilor din retea, intelegerea arhitecturii retelei si reducerea ciclului necesar deciziilor prin utilizarea

reprezentarilor sintetice si de detaliu pe retea.

9.1.5 ArcGIS Spatial Analyst – Analiza Spatiala GIS Avansata a Rasterelor

ArcGIS Spatial Analyst ofera un set de instrumente destinate modelarii spatiale si analizei avansate. Utilizand

extensia ArcGIS Spatial Analyst, puteti obtine informatii noi privind datele dumneavoastra existente, puteti

analiza relatiile spatiale si puteti dezvolta modele spatiale ce integreaza functionalitatile ArcGIS Desktop si

ArcGIS Spatial Analyst.

ArcGIS Spatial Analyst va permite:

o Determinarea unei locatii potrivite.

o Gasirea unui traseu (a unei rute) intre doua locatii precizate.

o Realizarea de analize raster/vector integrate.

o Realizarea de analize statistice pe baza unei regiuni, vecinatati mici sau zone predeterminate.

o Generarea de date noi utilizand instrumente simple de prelucrare a imaginilor.

o Interpolarea, bazata pe exemple, a valorilor pentru o zona de studiu.

o Pregatirea datelor pentru vizualizare sau analiza.

Crearea modelelor destinate analizei este simpla, iar aceste modele dispun de propriile documentatii - astfel

incat oricine poate sa inteleaga prelucrarile dumneavoastra privind analiza spatiala.

9.1.6 ArcGIS Survey Analyst – Management Integrat a Masuratorilor Topografice in ArcGIS

Page 114: Sisteme Informatice Geografice

ArcGIS Survey Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop ce va permite administrarea

datelor topografice intr-un geodatabase si vizulizarea acestora in harta.

Datorita faptului ca masuratorile sunt stocate intr-o baza de date GIS, prelucrarile si compensarile topografice,

in scopul determinarii coordonatelor GIS (ale punctelor topografice), pot fi efectuate direct pe aceste

masuratori, iar obiectele spatiale GIS pot fi legate la punctele topografice. In plus, noile obiecte spatiale GIS

pot fi adaugate la straturile existente utilizand punctele topografice calculate.

9.1.7. ArcGIS Tracking Analyst – Vizualizare si Analiza a Datelor Temporale

ArcGIS Tracking Analyst ofera instrumente pentru redarea si analiza seriilor de timp. Extensia Tracking

Analyst va permite vizualizarea seriilor de timp si a structurilor spatiale si interactionarea cu alte tipuri de date

GIS disponibile pentru ArcGIS.

ArcGIS Tracking Analyst va permite :

o Redarea seturile de date diacronice.

o Trasare bazata pe reguli.

o Determinarea tiparelor in date.

o Integrarea date temporale in sistemul dumneavoastra GIS.

o Vizualizarea seriilor de timp pentru datele GIS existente.

o Construirea de grafice cu scopul analizei datelor diacronice sau cele in timp real.

ArcGIS Tracking Analyst extinde familia de produse ArcGIS Desktop cu posibilitatea vizualizarii modificarilor

cu serii de timp si a celor in timp real.

9.2 EXTENSII DE PRODUCTIVITATE

9.2.1. ArcGIS Data Interoperability – citire directa, Interpretarea Semantica si Transformarea Datelor

Page 115: Sisteme Informatice Geografice

ArcGIS Data Interoperability elimina barierele privind utilizarea in comun a datelor, oferind accesul

direct si facilitati de transformare si export a datelor. Aceasta extensie ofera utilzatorilor familiei ArcGIS

Desktop posibilitatea de a utiliza si distribui usor datele in diverse formate.

ArcGIS Data Interoperability va permite:

o Citirea directa a peste 70 de formate de date, dintre care aminitim GML, XML, Autodesk DWG/DXF,

MicroStation, MapInfo MID/MIF si TAB, Oracle si Oracle Spatial si Intergraph GeoMedia Warehouse.

o Exportul in peste 50 de formate de date spatiale.

o Utilizarea unui motor de interpretare semantica a formatelor de date spatiale cu 150 de transformatori

specializati.

o Integrarea cu cadrul de lucru a proceselor de geoprocesare, inclusiv ModelBuilder, cu scopul de a

adauga ?manipulatori? de formate de date in cadrul proceselor GIS.

9.2.2 ArcGIS Publisher – Publicare date si harti cu ArcGIS

ArcGIS Publisher va ofera functionalitatile necesare utilizarii in comun/distribuiri usoara a hartilor si datelor

GIS.

ArcGIS Publisher asigura pe langa costuri reduse, functionalitati simple destinate publicarii hartilor.

Puteti utiliza ArcGIS Publisher pentru a crea fisiere de harti publicate (.pmf) pe baza documentelor de

harta ArcMap (.mxd). Hartile publicate pot fi vizualizate utilizand orice produs din familia ArcGIS

Desktop, inclusiv aplicatia ArcReader care este distribuita in mod gratuit. Hartile publicate pot fi

utilizate in comun de un domeniu larg de utilizatori.

Utilizarea extensiei ArcGIS Publisher impreuna cu ArcView, ArcEditor si ArcInfo ofera profesionisitilor GIS

posibilitatea de a-si imparti operatiile specifice GIS. Aceasta extensie permite profesionistilor GIS sa publice

sau sa utilizeze in comun datele si hartile, fie local, fie in retea, fie prin Internet, permitand astfel realizarea de

vizualizari si interactiuni simultane. Fisierele de harti publicate ofera un mediu desavarsit pentru utilizarea in

comun a hartilor interactive si asigura functionalitati complexe privind cartografierea (disponibile si in

aplicatiile ArcGIS Desktop).

Folosind ArcGIS Publisher puteti:

o Ofera, intr-un mod simplu, harti interactive utilizatorilor dumneavoastra.

o Proteja hartile dumneavoastra la utilizarea neautorizata.

o Crea harti interactive complexe pentru a veni in intampinarea nevoilor utilizatorilor dumneavoastra.

Page 116: Sisteme Informatice Geografice

o Oferi acces eficient si controlat la datele dumneavoastra GIS.

o Incapsularea usoara a datelor si hartilor necesare in scopul distribuirii acestora.

o Dezvoltarea unor versiuni particularizate de ArcReader destinate vizualizarii.

9.2.3 ArcPress for ArcGIS – Tiparire Performanta-Ridicata a Hartilor

ArcPress for ArcGIS este un produs destinat rasterizarii hartilor, cu scopul de a obtine o calitate ridicata la

tiparire sau pentru exportul hartilor. ArcPress pentru ArcGIS transforma hartile intr-un limbaj nativ, specific

imprimantei dumneavoastra.

Deoarece nu veti avea nevoie de imprimante cu memorii extinse, hard disk-uri sau procesor PostScript,

ArcPresss pentru ArcGIS va permite economisirea banilor destinati echipamentelor hardware. De asemenea,

aceasta extensie permite obtinerea unor rezultate de inalta calitate pentru hartile tiparite, indiferent de

imprimanta utilizata.

De retinut: Incepand cu versiunea ArcGIS 9.1, functionalitatea extensiei ArcPress este inglobata in produsele

din familia ArcGIS Desktop: ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Nu mai aveti nevoie de achizitionarea separata a

licentei.

9.2.4 ArcSCAN for ArcGIS – Conversie Raster-Vector

ArcScan for ArcGIS, pentru ArcGIS este o extensie dezvoltata pentru produsele ArcInfo, ArcEdit si

ArcView si ofera un set cuprinzator, eficient si usor de utilizat de instrumente destinate conversiei de la

raster la vector.

Prin utilizarea functionalitatilor privind vectorizarea automata ale ArcScan-ului, utilizatorii pot

minimiza in mod simtitor munca de post-prelucrare. Functionalitatile de vectorizare automata constau

in crearea obiectelor spatiale vector pentru o anumita zona selectata interactiv sau pentru o imagine

intreaga.

ArcScan pentru ArcGIS va permite:

o Sa efectuati conversii de date de inalta calitate, automate si interactive, de la formatul raster le

cel vector.

o Sa creati obiecte spatiale, linii sau poligoane, in format shapefile sau geodatabase direct din

imaginile raster.

Page 117: Sisteme Informatice Geografice

o Sa utilizati facilitati de snapping pentru a face ca vectorizarea interactiva sa fie mult mai precisa

si eficienta.

o Sa pregatiti imaginile pentru vectorizarea prin editari raster simple.

Retineti: Incepand cu versiunea 9.1 a produsului ArcGIS, functionalitatea ArcScan este inclusa in

ArcEditor si ArcInfo.

9.2.5. Maplex for ArcGIS – Etichetare si Amplasare Automata a Textelor Cartografice

Maplex for ArcGIS este o extensie a familiei ArcGIS Desktop destinata amplasarii textului cartografic si

etichetarii de inalta calitate. Maplex pentru ArcGIS utilizeaza motorul consacrat Maplex destinat amplasarii

textului in harta, in scopul etichetarii automate de calitate profesionala a hartilor realizate cu ArcGIS. Maplex

pentru ArcGIS asigura reducerea timpul necesar producerii hartilor si sporeste calitatea acestora.

Maplex pentru ArcGIS va permite:

o Pozitionarea profesionala a etichetelor in harta.

o Reducerea timpului necesar editarii manuale, utilizand o localizare inteligenta a adnotarilor.

o Producerea hartilor intuitive

Interfata grafica intuitiva si regulile de baza ale motorului Maplex pentru ArcGIS, va ofera un mijloc rapid de

creare a etichetelor si simbolurilor obiectelor spatiale ale hartii dumneavoastra.

De retinut: Incepand cu versiunea 9.1. a produsului ArcGIS, functonalitatea extensiei Maplex a fost inclusa in

ArcInfo Desktop.

10. Noua arhitectura GIS a ESRI

ArcSDE este o aplicatia software dedicata serverelor pentru a accesa unu numar foarte mare de baze de

date geografice multiutilizator ce sunt stocate in diferite sisteme de gestionare a bazelor de date

relationale (RDBMS). Reprezinta parte integranta a arhitecturii ArcGIS si un element de baza in

implementarea oricarei solutii GIS enterprise. Rolul sau principal este de a actiona ca un gateway GIS

catre datele spatiale stocate intr-un RDBMS.

Page 118: Sisteme Informatice Geografice

ArcSDE ofera o suita de servicii ce imbunatatesc performanta gestionarii datelor, ofera posibilitatea

portabilitatii schemelor intre diferite RDBMS-uri, si nu in ultimul rand asigura flexibilitate

configuratiei dumneavoastra.

Utilizand ArcSDE puteti

o Oferi date spatiale utilizatorilor de aplicatii ArcGIS Desktop (ArcReader, ArcView, ArcEditor

si ArcInfo), clientilor Internet prin intermediul ArcIMS, si tuturor aplicatiilor dezvoltate cu

ArcGIS Engine si ArcGIS Server.

o Oferi date-tip fisier folosind ArcSDE pentru Coverages.

o Gestiona informatia geografica stocate intr-unul dintre cele patru sisteme comerciale de baze de

date IBM's DB2 Universal Database si Informix Dynamic Server, Oracle, si Microsoft SQL

Server.

ArcIMS este solutia pentru servirea hartilor dinamice, a datelor GIS si de servicii pentru reteaua

Internet. Aceasta aplicatie ofera un cadru scalabil publicarii functionalitatilor GIS pe Web ce raspunde

cerintelor oricarei organizatii, atat pentru retelele Intranet cat si cererilor adresate de pe reteaua

Internet. Sreviciile ArcIMS pot fi folosite de o gama variata de clienti incluzand aplicatii Web proprii,

aplicatii ArcGIS Desktop, si echipamente mobile si wireless. Utilizand ArcIMS, toate organizatiile

indiferent de domeniul de activitate isi pot publica, descoperi si distribui informatia geospatiala si

celorlalti utilizatori.

Folosind ArcIMS puteti:

o Distribui harti dinamice si date pe Web.

o Crea foarte usor aplicatii specifice anumitor procese de lucru ce folosesc informatia cu continut

geografic.

o Dezvolta aplicatii particularizate utilizand mediile standard de dezvoltare pe Web.

o Disemina date si cu alti utilizatori ce indeplinesc aceleasi operatii.

o Implementa portale GIS.

Page 119: Sisteme Informatice Geografice

ESRI Image Server schimba modalitatea de gestionare, prelucrare si distribuire a imaginilor satelitare.

Image Server va permite

o Accesul rapid si vizualizarea unei cantitati foarte mari de imagini sateliare, prelucrate �on-the-

fly� si la cerere

o Afisarea aproape instantanee a rezultatelor unui numar de utilizatori ce lucreaza simultan, fara a

fi nevoie de preprelucrarea datelor si incarcarea acestora intr-un DBMS

Acest produs nou este suportat de diferiti clienti GIS, incluzand

o ArcGIS

o ERDAS Imagine

o Intergraph GeoMedia

o MapInfo Pro

o Clienti CAD cum ar fi AutoCAD si Microstation

o Standardele deschise cum ar fi viewer-e WMS si HTML

Image Server permite de asemenea si prelucrarea �on-the-fly� avansata a imaginilor, cum ar fi

ortorectificare, imbunatatiri ale imaginilor, mozaicarea complexa a imaginilor, etc. Imaginile generate

de catre server pot fi utilizate in pagini Web sau aplicatii client cum ar fi ArcGIS, alte produse

comerciale de cartografiere si CAD.

10. PREZENTARI IN POWER POINT

Bibliografie:

1) ESRI Romania (2007) – Curs ArcGIS 9.x 2) CRUTA (2003) – Curs ArcView 3.x – Proiect FAO – LCCS Romania 3) CRUTA – Cercetari si proiecte realizate in perioada 1992-2008 4) Chris, Smith, Nancy, Payden, Pam, Cole (1995), Erdas Field Guide: Third edition, ERDAS Inc., Atalanta. 5) Badea Alexandru – Analiza efectelor amenajarilor funciare din Baraganul de Sud prin mijloace de Teledetectie_SIG – Editura Universitaria 2006 (Tipografia Universitatii din Craiova). 6) Benea Ionel (1998) – Analiza spatiala SIG si organizarea spatiului geografic – Universitatea Spiru Haret 7) Donisă, V. (1992), Aplicaţii ale informaticii în geografie, Terra Nr. 1-2, pag. 50-55. 8) Eastman, J., Idrisi, R. (1995), User′s Guide, Clark University, Worchester, Massachusetts. 9) (1999), ArcView GIS 3.2. Using ArcView GIS, Environmental System Research Institute, Inc.

S.U.A. 10) (1999), ArcView GIS 3.2. Using Avenue, Environmental System Research Institute, Inc.

S.U.A. 11) Consortiul Open GIS , Inc. – 2004; 12) Revista internationala de GEOMATICA – Jurnal European de SIG si Analiza Spatiala –

Editura Lavoiser 2006

13) Badut Mircea – SISTEME GEO-INFORMATICE pentru Administratie si Interne – GIS –

Editura CONPHYS 2006.

Page 120: Sisteme Informatice Geografice

14) GIS si modelare hidraulica pentru retele de alimentare cu apa si canalizare – Iulius Eduard

KELLER, editura Casa cartii de stiiinta 2008;

15)Sisteme GEO-informatice pentru administratie si interne, Mircea BADUT, editura Conphys

2006;

16)Sisteme Geoinformationale , principii generale si aplicatii, Nicolae POPOVICI, Gabriela BIALI,

editura Gheorghe Asachi –Iasi 2000;

17)Information geographique et gestion des risques, Revue International de Geomatique, European

Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;

18)Representation spatiales et participation Revue International de Geomatique, European Journal of

GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;

19)Information geographique tridimensionnelle, Revue International de Geomatique, European

Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;

20)Les SIG sur le web, Revue International de Geomatique, European Journal of GIS and Spatial

Analysis, Lavoisir 2003;

21)Modeles en analyse spatiale, Information Geographique et Amenagement du territoire Lavoisir

2001;

22)SIG et analyse multicritere, Amor Laaribi, Hermes Science Europe 2000;

23)A to Z GIS – An illustrated dictionary of geographic information systems edited by Tasha Wade

and Shelly Sommer, ESRI Press, Redlands, California;

24)GIS and Land Records – The ArcGIS Parcel Data Model Nancy von Meyer, ESRI Press,

Redlands, California;

25)Geographical Information System, principles and aplications, Vol I, II, David J. Maguire, Michael

F. Goodchild, David W. Rhind –Langman Scientific Technical, 1990;

26)The Business Benefits of GIS, David Maguire, Victoria Kouyoumjian, Ross Smith, ESRI Press,

Redlands, California;

27)Spatial Portals, Gateways to Geographic Information, Winnie Tang & Jan Selwood;

28)Connecting People While Preserving the Planet, Jean Poulit, ESRI Press, Redlands, California;

29)Designed Maps A Sourcebook for GIS Users, Cyntia A. Brewer, ESRI Press, Redlands,

California;

30)Conservation Geography Case Studies in GIS, Computer Mapping, and Activism, Charls L.

Convins, Jr, ESRI Press, Redlands, California;

31)Climat change Special Edition 2008, THE EARTH OBSERVATION HANDBOOK, edited by

CEOS and ESA;

32)Les SIG a la carte, ESRI France 2006

33)Geoprocessing in ArcGis, ESRI;

34)Geocoding in ArcGis, ESRI;

35)Geodatabase Woorkbook, ESRI.

36)ESRI Map Book, volume nr. 19, 20, 23, 24