Sisteme electronice de transfer interbancar.docx
-
Upload
carmencita-andreea -
Category
Documents
-
view
71 -
download
0
description
Transcript of Sisteme electronice de transfer interbancar.docx
1
2013
Academia de Studii EconomiceFacultatea de Relații Economice Internaționale
Managementul Afacerilor Internaționale
TEHNICA PLĂŢILOR
Sisteme electronice de transfer interbancar
Mirzoc Carmen Andreea
Sisteme electronice de transfer interbancar
Sistemele interne de transfer electronic de fonduri s-au dezvoltat din ce în ce mai mult în
ultima perioadă. Acestea, cunoscute și sub denumirea de EFT (Electronic Funds Transfer) devin
din ce în ce mai necesare în zilele noastre, pentru a reduce cât mai mult durata transferului de
fonduri dintre bănci. Dacă în urmă cu ceva timp timpul destinat transferului era destul de mare,
acesta s-a îmbunătățit considerabil, ajungând să dureze și doar câteva minute. Automatizarea
acestor operații reprezintă elementul cheie pentru eficientizare.
Transferul electronic interbancar este cel mai cunoscut tip de transfer electronic de
fonduri, iar printre caracteristicile sale cele mai importante se regăsește faptul că volumul
precum și valoarea plăților înregistrate sunt considerabile. Pentru a explica în mare conceptul
transferului electronic de fonduri interbancar, este necesară prezența unei bănci centrale. De
regulă, executarea unor ordine de transfer adresate unei bănci se face către aceasta, ce deține
conturile celor două bănci între care se face transferul și de asemenea, fondurile transferate sunt
bani emiși tot de banca centrală.Încercând o clasificare succintă a transferului electronic, acesta
se poate împărți în transfer național – când ordinele de transfer sunt adresate băncii centrale și
transfer transnațional, când ordinele de transfer sunt adresate unei bănci agreate de participanţii
la sistem, şi pot implica conversia de monedă.În cele ce urmează voi trasa în mare caracteristicile
principale ale unor diferite forme de transfer electronic interbancar:
1. Transfond
2. ACH & Fedwire
3. Swift
4. Target
5. EBA (EURO1, STEP1, STEP2)
1. Transfond – transfer naţional în România
Banca Națională a României a înființat în anul 2000 Transfond S.A (Societatea de
Transfer de Fonduri și Decontări), o societate cu capital privat, ai cărei acționari sunt băncile
românești. Printre participanții acestui sistem se regăsesc Trezoreria, BNR, băncile comerciale,
casele de compensare precum și alți titulari ai fondului de decontare. Atunci când și-a început
2
activitatea, Transfond avea în componența sa BNR și alte 28 de bănci comerciale. Prin acest
sistem se tranzacționează de regulă transferuri de mare valoare care se fac în aceeași zi bancară.
BNR este cea care încasează comisioanele pentru aceste transferuri electronice, iar acestea sunt
de regulă în jurul sumelor de 15 -30 RON / tranzacție. În medie, numărul de transferuri
electronice pe zi prin acest sistem este de 75 000. Pe parcursul anilor, s-au adus multe
îmbunătățiri acestui sistem, ca de exemplu: Implementarea sistemului electronic de plăți între
2003-2005; funcționarea unui nou sistem numit ReGIS - Real-Time Gross Settlement System
ceea ce însemna procesarea în timp real a plăților de valoare foarte mare; lansarea SaFIR -
asigură depozitarea şi decontarea operaţiunilor cu titluri de stat. În ultima perioadă Transfond s-a
perfecționat și a lansat și linia de urgență pentru carduri precum și serviciul de facturare
electronică - e-Factur@ prin care, conform siteului oficial, “utilizatorii autorizaţi au posibilitatea
de a emite, transmite, recepţiona, arhiva facturi în format electronic, asigurându-se premisele
economiilor de costuri din punct de vedere al companiilor emitente de facturi.”
(1. http://www.transfond.ro/ro/istoric.html, accesat la 15.1.2013)
Începand din 2009, TransFonD este furnizor autorizat de servicii de arhivare electronica (e-
Arhiv@).
2. ACH & Fedwire – transfer național în SUA
a) Automated Clearing House sau ACH din SUA este echivalentul Transfond România, fiind
așadar sistemul național de transfer electronic de fonduri dintre bănci.(2. Franklin J. Plewa,
Jr.,George T, Understanding Cash Flow, New York, pag 55.)
Casele automate de compensare, ACH, oferă acest serviciu de transfer conform
regulamentului asociaţiei NACHA, National ACH Association, şi aparţin fie Federal Reserve
Bank (banca centrală, cu filiale), fie sunt operatori ACH privaţi. NACHA are în prezent peste
12.000 de membri instituţii financiare şi oferă serviciile pentru peste 3,5 milioane de companii şi
pentru peste o sută de milioane de clienţi. De menționat faptul că acest serviciu de transfer un
este unul în timp real. Acesta cumulează într-o zi tranzacţiile de transfer de fonduri date de bănci,
le sortează după destinaţie, calculează poziţia financiară netă între fiecare două bănci, urmând a
transfera efectiv (prin banca centrală) printr-o singură operaţie numai rezultatul acestui calcul, în
ziua următoare. FedACH este software-ul Rezervei Federale care este folosit pentru a procesa
tranzacțiile ACH. Din punct de vedere al tranzacțiilor, se poate face următoarea clasificare:
3
-Tranzacții de debit – contul receptorului este debitat;
-Tranzacții de credit – contul receptorului este creditat;
b) Fedwire este de asemenea un sistem de transfer electronic de fonduri în timp real,
precum ACH. Plățile efectuate sunt pentru sume mari, de regulă depășesc valoarea de 50.000
USD/ tranzacție, iar cea care patronează acest sistem este Federal Reserve Bank din SUA.
Sistemul are o rețea proprie de telecomunicație care se numește FEDNET, iar transferul este
final şi irevocabil odată ce tranzacţia a fost procesată de una din cele 12 bănci regionale (Reserve
Banks) care constituie împreună banca centrală a SUA. Din sistem fac parte peste 9.500 de
instituţii financiare americane. Media zilnică a valorii transferurilor efectuate de către Serviciile
de Fonduri Fedwire a avut în anul 2007 o valoare de aproximativ 2,7 trilioane de dolari, iar
media zilnică de plăți efectuate a fost aproximativ de 550.000 Costul transferului plătit de
participanți depinde numai de numărul de tranzacții de transfer și un ține cont de valoarea
tranzacționată.Structura mesajelor care circulă prin sistem este reglementată în aşa fel încât este
compatibilă cu cea a sistemelor internaţionale de transfer de fonduri SWIFT.
3. Swift – transfer internațional
Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication sau pe scurt, SWIFT, este
o asociație ce conține mai bine de 7600 de bănci din toată lumea, care operează o reţea proprie
de telecomunicaţii globale prin care circulă mesaje de plată ce reprezintă, ordine ale
expeditorului către receptor pentru efectuarea unei plăţi. Toate mesajele trimise sunt codate, iar
acuratețea lor este verificată prin intermediul unui cod MAC. În momentul de față, conform
ultimelor cifre oferite pe siteul oficial SWIFT
(3. http://www.swift.com/about_swift/index.page, accesat la data 16.1.2013), mai
bine de 9000 de bănci din 209 de țări schimbă milioane de mesaje financiare.
Bazele acestei asociații au fost puse în centrul Bruxell-ului, în anul 1973, când 239 de
bănci din 15 țări au fondat aceasta organizație, cu misiunea de a crea o limbă comună pentru
tranzacțiile financiare internaționale. (4.Ephraim Clark (2002), International Finance, Ed.
Thomson, London, pag. 125.). După doar 12 luni de activitate, SWIFT atingea 10 milioane de
mesaje procesate, iar în anul 2004 acest număr de tranzacții a fost atins într-o singură zi.
Facilităţile infrastructurii internaţionale de mesaje a SWIFT sunt oferite şi altor mari sisteme de
4
transfer de fonduri, cum ar fi EURO1, STEP1 şi STEP2 ale EBA (Euro Banking Association),
precum şi altor peste 40 de sisteme de decontare electronică (clearing and settlement).
SWIFT oferă o gamă largă de servicii pentru 3 mari sectoare importante:
- O instituție financiară și membrii ei (o rețea de bănci interne);
- Sectorul interbancar;
- Sectorul bancă – companie client;
Swift de asemenea furnizează software și servicii către instituțiile financiare, iar codurile ISO
9362, coduri BIC mai sunt numite și coduri SWIFT.
4. TARGET
Banca Centrală Europeană (ECB, European Central Bank) a pus bazele în anul 1999
sistemului TARGET, iar Euro Banking Association a pus bazele sistemelor EURO1, STEP1 şi
STEP2, având ca scop conturarea unui proiect important ce poartă numele de SEPA (Single
European Payment Area). Trans-European Automated Real-Time Gross settlement Expres
Transfer sau pe scurt, TARGET, este așa cum îi zice și numele, un sistem de decontare
individuală (gross), tranzacţie cu tranzacţie, în timp real (tip RTGS, Real Time Gross
Settlement), şi în euro. (5. Paul J. J. Welfens,Holger C.(1999), Banking, International
Capital Flows and Growth in Europe, Ed. Springer, New York, pag. 125.) Sistemul a permis
accesul la mai bine de 1000 de participanți și la mai bine de 48 000 de instituții de credit. Anul
2007, a adus cu el schimbarea TARGET 1 cu TARGET 2.
TARGET este cel mai important sistem de plăţi şi decontări electronice din zona euro.
Sistemul e folosit de peste 3.400 de bănci, are acces la alte peste 48.000 de bănci din toată lumea,
şi procesează în medie pe zi peste 261.000 de tranzacţii de plată, cu o valoare totală cumulată de
1,65 trilioane de euro, ceea ce reprezintă, în domeniul plăţilor de mare valoare în euro, circa 87%
din domeniu, ca valoare, şi circa 57% din domeniu, ca volum de tranzacţii. De menționat este
faptul că și sistemul Transfond a fost de asemenea conectat la TARGET. Tranzacțiile în cadrul
acestui sistem sunt de scurtă durată, cel mai adesea sunt de ordinul secundelor; iar plățile
efectuate sunt de mare valoare. Participanții la transferul electronic sunt foarte ușor identificați.
Lor li se atribuie de regulă un cod BIC (Bank Identifier Code), iar pentru efectuarea unor plăți
transfrontaliere, membrii trimit un mesaj cu ordin de plată în euro către sistemul lor național de
tip RTGS, care e cuplat la TARGET, iar acesta va efectua tranzacția necesară.
5
TARGET este un sistem ce a luat ființă pe 19 noiembrie 2007. Suedia și Marea Britanie
au decis să nu se alăture acestui sistem, urmând ca plățile transfrontaliere de mare valoare în euro
să fie făcute prin căi alternative.
5. EBA – Euro Banking Association (EURO1, STEP1, STEP2)
Conform prezentării existente pe siteul oficial
(6.https://www.abe-eba.eu/About-EBA-N=EBAAssociation-L=EN.aspx accesat la
15.1.2013) , Euro Banking Association (EBA) este descrisă ca fiind o entitate ce joacă un rol
extrem de important în industria financiară. EBA este o asociaţie neutră din punct de vedere
bancar, în consecinţă ea reprezintă un punct cheie în susţinerea băncilor care au ca scop migrarea
spre Single Euro Payments Area (SEPA - Zona unică de plăţi euro).
În prezent, din acest forum european fac parte mai mult de 200 bănci şi organizaţii din
Uniunea Europeană, dar nu numai. Participanţii pot fi aşadar băncile comerciale din Uniunea
Europeană, precum şi filialele băncilor necomunitare din cadrul aceleiași zone.
Sistemul de plăți multilateral de mare valoare pentru transferurile de credite în euro este
alcătuit așsadar din 3 componente principale:
- Euro Banking Association
- Euro Banking Association Clearing Company
- Euro Banking Association Administration Company
a) Euro Banking Association
În ceea ce priveşte istoria acestei asociaţii, anul 1985 este unul remarcabil, când 18 bănci
comerciale împreună cu Banca Europeană de Investiţii, sprijinite puternic de către Banca de
Reglementări Internaţionale şi de către Comisa Eurpeană au format EBA. Ca principală atribuţie
a acestei entităţi se regăsea promovarea ECU (Uniunii Monedei Europene), încercând creşterea
notorietăţii acestui sistem. De menţionat este faptul că EBA a dezvoltat un nou sistem
internaţional de plată EURO1. La sfârşitul anului 1998, EBA a predat EURO1 către EBA
CLEARING.
Pentru a completa sistemul EURO1, EBA a dezvoltat o soluţie pentru gestionarea plăţilor
6
de mică valoare numit STEP1, ca parte a S.T.E.P.S (Straight Through Euro Payment System),
program conceput pentru a oferi o gamă completă de plăţi în euro într-un mediu pan-european.
La sfârşitul anului 2000, EBA a predat la STEP1 către EBA CLEARING. Programul S.T.E.P.S.
s-a dezvoltat pe parcurs, mergând mai departe spre etapa STEP2. La începutul anului 2003, EBA
a predat la STEP2 către EBA CLEARING.
O dată pe an, băncile membre și organizațiile se reunesc la o conferință ce se intitulează
EBAday. EBA își mai aduce de altfel contribuția prin updatarea unui portal care furnizează știri
și informații despre subiectele cotidiene existente la un moment dat pe piață. Sediul central al
Euro Banking Association se găsește în Paris.
b) Euro Banking Association Clearing a fost înfiinţată în iunie 1998 de către 52 bănci
europene cu misiunea de a deține și opera marele system internațional de plăți EURO1. Astăzi,
EBA Clearing numără mai bine de 67 acționari bănci și prin intermediul sistemelor EURO1,
STEP1 și STEP2, oferă servicii importante de decontare și compensare de mare valoare precum
și de valoare scăzută, unui număr mare de bănci din Uniunea Europeană.(7. Masashi Nakajima
(2010),Payment System Technologies and Functions: Innovations and Developments,
Ed.Business Science Reference, New York, pag. 70)
EBA Clearing are de asemenea sediul central în Paris, însă are și birouri importante prin
Bruxelles, Frankfurt și Milano.
c) Euro Banking Association Administration Company – ramura EBA ce se ocupă în
speță de serviciile administrative.
EURO 1
Acesta este un sistem important de decontare pentru plăți financiare și comerciale
individuale și este deținut de către EBA Clearing. Participanții sunt în principal bănci care au o
sucursală în Uniunea Europeană și care îndeplinesc un număr anume de cerințe suplimentare.
Este important de menționat faptul că EURO1 procesează peste 230.000 plăți pe zi, cu o valoare
totală de peste 245 miliarde de Euro. EURO 1 este supus dreptului german şi se bazează pe o
infrastructură IT şi de mesagerie oferite de SWIFT.
Lansat în anul 1998, sistemul EURO 1 a fost dezvoltat în principal pentru a furniza o
infrastructură de decontare, sigură şi eficientă din punct de vedere a costurilor, dar cu finalitate
imediată pentru toate plăţile procesate, pentru plăţile de mare valoare în moneda unică. (8. Beate
7
Reszat(2005), European Financial Systems in the Global Economy, Ed. John Wiley & Sons,
London, pag 79.) Sistemul număra 66 banci participante, însă numărul lor a crescut, ajungând
până la 73 de bănci în decembrie 2001. Printre regulile de bază de accedere la acest sistem se
numărau fondurile proprii care trebuiau sa fie consistente (aproximativ 1,25 miliarde de euro per
participant), un raiting primit de la o agentie de raiting importantă, care să fie destul de ridicat, și
să fie o bancă cu o jurisdicție calificată.
Abordarea EBA la plăţile transfrontaliere cu amănuntul
Euro Banking Association a recunoscut pe deplin că a crea o zonă a monedei unice şi a
finaliza piața unică poate impune asupra băncilor din Europa necesitatea de a oferi cliențiilor lor
corporate și de retail servicii transfrontaliere de plată în euro, la costuri și la niveluri comparabile
cu serviciile interne de plată. Ținând cont de toate acestea și mai ales, după ce a avut loc
demararea cu succes a proiectului EURO 1, EBA a luat importanta decizie ca în aprilie 1999 să
inițieze dezvoltarea unui sistem transfrontalier de plată pentru plăți de mică valoare (Low value
payments - LVPs)
Obiectivele acestei iniţiative au fost următoarele:
1. Permiterea scurtării timpului de execuție a unei plăți de retail transfrontaliere beneficiarului.
2. Încurajarea utilizării standardelor industriale pentru mesaje ale băncilor
3. Dezvoltarea şi încurajarea adoptării practicilor europene în executarea plăţilor transfrontaliere
cu amănuntul între banca clientului care comandă și banca.
Din punct de vedere practic, atingerea acestor obiective conduce la reduceri de costuri care, la
rândul său, vor permite băncilor să reducă în continuare preţurile serviciilor de plată
transfrontaliere.
Funcționarea STEP 1
STEP 1 și-a început în mod direct activitatea pe 20 noiembrie 2000 cu 93 de bănci
membre, extinderea acestui sistem având loc la fiecare 3 luni. Acesta fost în mod special
conceput pentru a evita crearea riscului sistemic, astfel încât cel mai mare număr de instituții
8
financiare stabilite în cadrul Uniunii Europene să poată să își trimită în mod direct una către
cealaltă plățile lor pentru vânzarea cu amănuntul. În prezent, conform siteului oficial al EBA
Clearing, numărul existent de participanți la acest sistem este de 99. Zi de zi, STEP1 procesează
în medie 25.000 tranzacții reprezentând o valoare totală de peste un miliarde de euro.
Acest STEP1 practic a fost inițiat pentru a sprijini băncile în momentul în care legislația
Uniunii Europene privind timpul de execuție și prețul pentru plățile transfrontaliere în euro a
intrat în funcțiune. Acesta a furnizat o soluție rapidă și disponibilă pentru procesarea plăților
comerciale transfrontaliere în euro, la un cost bun. (9. Cem Dener,Joanna Watkins (2011),
Financial Management Information Systems: 25 Years of World Bank Experience on What
Works and What Doesn't, World Bank Publications, Washington, pag 28.) STEP1 a fost
menit să ajute băncile să își îndeplinească cerințele legale. Prin crearea STEP1, EBA Clearing a
deschis accesul către platforma de prelucrare a EURO1, a băncilor care nu au respectat criteriile
stricte de admitere spre EURO1.
Admiterea la STEP 1 este deschisă pentru toate băncile care operează în Uniunea
Europeană şi nu implică un rating minim sau un nivel minim de fonduri. Participanţii la sistemul
STEP1 pot folosi din plin de platforma EURO1 şi sunt puși în contact direct cu toți participanții
STEP1 și EURO1. Fiecare participant al STEP 1 interacționează cu o bancă EURO1 la alegerea
sa. Această bancă, în calitate de bancă de decontare, furnizează participantului STEP1
lichiditatea necesară de care are nevoie. STEP 1 beneficiază de infrastructura tehnică şi juridică a
EURO1 şi este în conformitate cu cele mai noi standarde şi practici de afaceri. În plus,
participarea la acest sistem este un mod simplu şi eficient pentru a avea acces la STEP2 pan-
european.
Funcționarea STEP 2
STEP2 și-a început activitatea în anul 2003, aprilie, înainte de intrarea în vigoare a
Regulamentului CE 2560/2001 privind plăţile transfrontaliere în euro. STEP2 a fost de o
importanţă vitală pentru industria bancară europeană în domeniul trecerii progresive spre
spaţiului unic de plăţi în euro (SEPA). (10. Idem 9) Între 25 septembrie şi 6 octombrie 2006,
comunitatea bancară din Luxemburg a migrat trafic său intern spre platforma STEP2. În
noiembrie 2006, un alt serviciu a fost lansat pe platforma STEP2. STEP2 Domestic Credit
Transfer Service (serviciul de transfer de credite intern STEP2) a fost definit de către EBA
9
CLEARING, împreună cu opt mari bănci italiene pentru prelucrarea traficului intern italian. Noi
servicii SEPA pe platforma STEP2 au fost puse în aplicare în cursul anului 2007. Serviciul oferă
în prezent conectivitate la mai mult de 4400 de participanţi direcţi şi indirecţi. Aceasta
corespunde la o acoperire de peste 98 la sută.
Step 2 este un sistem bine automatizat, simplu de utilizat. Sistemul primește și trimite
loturi mari de plăți ce contribuie la facerea lui eficient. Luând în considerare nevoile diferite ale
băncilor în ceea ce priveşte plăţile, STEP2 permite atât participarea directă cât şi indirectă.
Participanţii indirecţi sunt conectați la sistem prin intermediul unui participant direct cu care au
ajuns la un acord bilateral. ET2.
EBA a creat așadar compania EBA Clearing pentru a opera cele trei sisteme. EURO1 şi
STEP1 folosesc infrastructura de mesaje şi capacitatea de procesare a SWIFT, şi efectuează
decontarea prin TARGET, iar STEP2 foloseşte infrastructura de mesaje a SWIFT şi capacitatea
de procesare a procesorului SIA S.p.A, Italia. Cele două sisteme EURO1 şi STEP1 efectuează
plăţi în aceeași zi (same day payment), în care se calculează continuu (tranzacţie cu tranzacţie)
poziţia netă şi se face decontarea netă la sfârşitul zilei pentru toţi participanţii.
STEP2 este destinat plăţilor de masă, de valoare mică şi care nu sunt urgente (de regulă
plăţi comerciale în sectorul cu amănuntul), iar tranzacţiile de plată sunt grupate în fişiere.
Sistemul asigură o prelucrare practic complet automată, fără intervenţie manuală. Așadar,
tranziția de la sistemul interbancar de plăți bazat pe schimbul și circulația fizică a documentelor
de plată pe suport hârtie la unul electronic generează un număr incontestabil de avantaje pentru
toate părțile implicate. O caracateristică importantă este determinată de faptul că viteza acestor
plăți interbancare va crește exponențial. De altfel, notabil este și faptul că aceste transferuri
electronice vor reduce din ce în ce mai mult birocrația și chiar mai mult, vor veni în interesul
participanților deoarece comisioanele percepute de către bănci vor scădea.
10
BIBLIOGRAFIE
1. Beate Reszat(2005), European Financial Systems in the Global Economy, Ed. John Wiley
& Sons, London
2. Cem Dener,Joanna Watkins (2011), Financial Management Information Systems: 25
Years of World Bank Experience on What Works and What Doesn't, World Bank
Publications, Washington
3. Ephraim Clark (2002), International Finance, Ed. Thomson, London
4. Franklin J. Plewa, Jr.,George T (2000), Understanding Cash Flow, New York
5. Masashi Nakajima (2010),Payment System Technologies and Functions: Innovations and
Developments, Ed.Business Science Reference, New York
6. Paul J. J. Welfens,Holger C.(1999), Banking, International Capital Flows and Growth in
Europe, Ed. Springer, New York
7. Site – ul oficial TRANSFOND: http://www.transfond.ro/ro/despre_noi.html
8. Site –ul oficial Euro Banking Association : https://www.abe-eba.eu/Historical-
background-N=EA_Historicalbackground-L=EN.aspx
9. Site –ul oficial Eba Clearing: https://www.ebaclearing.eu/STEP1-N=STEP1-L=EN.aspx
10. Site-ul oficial ACH http://www.ach-payments.com/
11. Site-ul oficial
SWIFT:http://www.swift.com/about_swift/company_information/index.page
12. http://en.wikipedia.org/wiki/Target_Corporation
13. http://en.wikipedia.org/wiki/Fedwire
11