Sisteme de Sanatate

1Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Sisteme de sanatate finantare, organizare

Curs studenti - Medicin general-anul V

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Sistemele de sanatate

Totalitatea organizatiilor, institutiilor si resurselor consacrate ameliorarii sanatatii- Raportul OMS 2000

Functiile sistemelor de sanatate:

Furnizarea serviciilor de sanatate

Finantarea serviciilor de sanatate

Colectarea fondurilor

Comasarea fondurilor colectate (fund pooling)

Utilizarea fondurilor: cumpararea de servicii

Adaptare dupa Murray si Frenk, 2002

Generarea de resurseStewarship/administrare eficace


Obiectivele unui sistem de sanatate Accesul universal a o gama cat mai larga de servicii Acoperire generala Imbunatatirea indicatorilor starii de sanatate Echitate Finantare adecvata si utilizarea eficienta a resurselor Satisfactia pacientilor Satisfactia personalului Furnizarea de servicii la standarde de calitate cat mai inalte Sistem informational bine dezvoltat Implicarea statului si a comunitatii in protectia santatii publice


Comentarii Nici un sistem de sanatate nu raspunde integral

acestor obiective

Nu exista un sistem de sanatate perfect

Toate sistemele de sanatate sunt supuse transformarilor de intensitate variabila (REFORME) datorita: nevoilor in schimbare ale societatii, evolutiei practicii medicale, resurselor limitate


Parghii de reglare intr-un sistem de sanatate

Reglementarea mecanismul prin care statul exista constrangeri asupra comportamentului organizatiilor din sanatate

Finantarea - mecanismul de procurare a resurselor

Plata modalitatea in care fondurile colectate prin finantare sunt transferate furnizorilor

Organizarea macro/microstructuraCatedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Finantarea: Colectarea fondurilor

Cine finanteaza serviciile de sanatate? Ce tip (modalitate) de finantare? Cine colecteaza fondurile?


Modalitati de finantare Finantarea de la bugetul de stat (taxe si impozite)

Finantarea prin asigurari sociale

Finantarea prin asigurari private/voluntare

Finantarea prin plati directe (in totalitate, co-plata)

Imprumuturi, donatii, granturi

Finantarea comunitara


Modele de sisteme de sanatate

Sistemul centralizat de stat (Semasko) Sistemul national de sanatate (Beveridge) SAS (Bismarck) Sistemul de piata libera


Cum poate fi decisa modalitatea de finantare a unui sistem de sanatate?

Criterii: capacitatea de a genera veniturile necesare echitatea comasarea riscurilor (risk pooling) eficienta calitatea serviciilor sustenabilitatea


Capacitatea de a genera venituri

Tarile sarace colectare slaba a fondurilor bugetare, economia subterana

Taxele speciale pentru sanatate mai usor de colectat

ASS limitata la persoanele angajate Asigurarea privata regresiva, modalitate

aditionala Platile directe probleme de echitate, sume

aditionale reduse Finantarea comunitara se adreseaza

comunitatilor reduse numeric


FINANTAREA PREDOMINANTA DE LA BUGETUL DE STAT ex. Sistemul centralizat de stat (Semasko)

Caracteristic tarilor EE SS finantat de la bugetul de stat Controlat de stat (planificare centralizata) Statul are monopolul serviciilor Personal salariat Nu exista sector privat


FINANTAREA PREDOMINANTA DE LA BUGETUL DE STAT ex. Sistemul National de Sanatate (Beveridge) Sursa de finantare: bugetul de stat (taxe generale,

taxe cu destinatie speciala pt sanatate, donatii) Exista si sector privat Acoperire generala a populatiei/ ponderea alocarii

financiare influentata de prioritati politice Co-plata, completata de asigurari private de

sanatate Caracteristic- liste de asteptare Exemple: Marea Britanie, Irlanda, Italia, Spania,

Portugalia


FINANTAREA PRIN ASIGURARI DE SANATATE ex. SAS (Bismarck) Contributie obligatorie a salariatilor si

angajatorilor cu % din venit/fond de salarii in functie de venit, nu in functie de risc

Sumele colectate sunt dirijate spre organisme specifice, independente:

Fonduri unice de ASS Croatia, Romania, Ungaria

Mai multe fonduri independente Franta Mai multe fonduri definite pe criterii ocupationale/

geografice Austria, Germania, Cehia. Acoperire larga


Sistemul ingrijirilor de sanatate in Romania

CONSUMATOR (pacientul)

FURNIZOR (asistenta primara, ambulatorie de specialitate, spitaliceasca)

TERTUL PLATITOR (casa de asigurari de sanatate)

GUVERN Ministerul Sanatatii

Plati directe/coplata

Servicii de sanatate

Acoperire cu servicii Contributie

obligatorie din venitul brut (6,5%)/fondul de salarii (7%)

Sistem de plata

responsabilitate

reglementare

reglementare


15

Deosebiri SAS-SNS Asigurarea nu este un drept al tuturor cetatenilor ci doar a celor care

contribuie sau a categoriilor speciale-acoperire Nu generala

Asiguratii sunt constienti de costul sanatatii -Calitatea serviciilor oferite este mai buna: se definesc pachete de servicii si standarde de calitate; competitia dintre fonduri este in avantajul pacientilor (clienti)

Fondurile destinate sanatatii sunt separate

Valorea contributiilor - stabilite prin legislatie

Sistemul trebuie sa isi mentina singur solvabilitatea, stimulandu-se eficienta si responsabilitatea manageriala a gestionarii fondurilor

Exista o transparenta crescuta la nivelul fluxurilor financiare cresterea increderii populatiei

Statul contribuie si el la finantarea programelor de sanatate de interes national si pentru grupurile defavorizate

Finantarea prin asigurari private de sanatate Asigurarea voluntara de sanatate operatiunea

prin care un asigurator: constituie pe principiul mutualitatii un fond de

asigurare prin contributia unui numar de asigurati expusi la producerea riscului de imbolnavire

Ii indemnizeaza conform clauzelor din contractul de asigurare, pe cei care sufera un prejudiciu, din fond si din veniturile rezultate ca urmare a activitatii asiguratorului.


Asigurarile private/ voluntare Complementare acopera serviciile excluse Suplimentare imbunatatirea accesului Substitutie inlocuirea asigurarii sociale

Risc asigurat: evenimentul nedorit mpotriva cruia te asiguri (incendiu, accident etc.)

Sum asigurat: suma reprezentnd despgubirea n cazul producerii riscului asigurat

Prim de asigurare: suma de bani pltita asiguratorului


Consecintele schemei de asigurareA. Selecia riscurilor bune (cream-skimming) strategia asigurtorilor de a-i atrage n schema de

asigurare pe cei care au riscuri mici de boal (deci care consum mai puin dect pltesc)

tendina asigurtorului de a nu-i asigura pe cei despre care se tie c au riscuri mari de boal (inclusiv pe ceicare sunt deja bolnavi ex. cronicii)

B. Hazardul moral reprezint supraconsumul de serviciide sntate datorit lipsei plii directe n momentulconsumului de servicii.


4Consecinele asigurrilor voluntare(private):

Nu pot reprezenta, la modul singular, o soluie de finanare a sistemului de sntate, deoarece:

Exclud pe cei care au nevoi mari de servicii de sntate (cei cu riscuri mari de boal, cronicii etc.);

Primele de asigurare sunt cu att mai mari cu ct riscul de boal e mai mare (cei tineri i sntoi pltesc puin, cei vrstnici i bolnavi pltesc mult).

Sunt utile ca soluie complementar/suplimentar de finanare, voluntar (opional), a unui sistem de sntate bazat pe o asigurare obligatorie de

Sntate.Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Finantarea prin plati directe Sunt plati efectuate direct intre consumator si furnizorul de

servicii de sanatate, fara interventia unui intermediar financiar

Tipuri: plata integrala a serviciului/ coplata / co-asigurarea plata unui procent din costul serviciului

Avantaje: Reducerea consumurilor responsabilizare Furnizeaza venituri suplimentare Descurajeaza supra-consumul de servicii medicale (hazardul

moral) Creste calitatea serviciilor

Dezavantaje: reducerea consumurilor populatiei vulnerabile



Caracteristici esentialetip SS Tari Sursa de

finantareTip furnizori

Beveridge UK, Irlanda, Suedia, Norvegia

TaxareAcop univNelegat de venitt

Publici

Bismarck Germania, Olanda, Belgia, Austria,

Contrib oblig% din venit

Mixt Acop 60-80% prin pachetul de baza

Asigurari private

USA Medicare, Medicaid

Predomina furnizori privati

Modalitati de plataMEDICI Per capita Per serviciu Prin salariu

SPITALE Bugetul global (alocat

istoric sau prospectiv) Plata pe zi de spitalizare Plata pe caz rezolvat

(DRG)

Catedra de Sanatate Publica si Management -UMF "Carol Davila" Bucuresti

22


Modalitati plata a medicilor

Plata per capita (in asistenta primara) Plata per serviciu (in ambulatorul de

specialitate) Salariul (in unitatile sanitare cu paturi)


Plata per capita

Modalitate de plata catre o organizatie a unei sume fixe, pentru un interval de timp,pentru fiecare pacient inscris pe lista unui medic

suma nu variaza cu nr. de servicii furnizate suma poate varia in functie de anumite

caracteristici (varsta, sex) utilizare: medici de familie


Plata per capita - avantaje

Se poate utiliza cand se doreste acoperirea cu servicii a populatiei

Creste competitia intre medici pentru atragerea de pacienti


Plata per capita - dezavantaje

Furnizorul (medicul) suporta riscurile financiare

tendinta de a le minimiza (medicii inscriu preferential persoane sanatoase - cream skimming si scade accesibilitatea celor bolnavi)

tendinta de a furniza un nr. redus de servicii


Plata per serviciu

Furnizorul primeste o plata /tarif de fiecare data cand ofera un serviciu rambursabil

poate fi utilizata pt a plati organizatii sau pt a remunera personalul

se face dupa efectuarea serviciului depinde direct de numarul de servicii furnizate utilizare: asistenta de specialitate in ambulator,

pentru anumite servicii la nivelul medicinii primare.


Plata per serviciu - avantaje

furnizorul este platit proportional cu serviciile prestate

ofera stimulente economice pentru a efectua cat mai multe servicii (medic/pacient)

e singura forma de plata in care furnizorii nu au nici un motiv sa selecteze pacientii sanatosi, ci chiar dimpotriva

incurajeaza eficienta tehnica (minimizarea costurilor resurselor utilizate)

riscul financiar apartine in intregime platitorului(pacientului/casei de asigurari)


Plata per serviciu - dezavantaje

Exista tendinta de a efectua cat mai multe servicii (medic/pacient)

Poate apare hazardul moral (pacientul abuzeaza de sistem)

pierde teren in toate sistemele de ingrijiri sistemul de puncte per serviciu - comisii de

experti - putin obiectiv


Salariul

Acordarea unei sume fixe indiferent de activitatea prestata, nu se coreleaza cu calitatea si cantitatea serviciilor furnizate.


Salariul avantaje +dezavantaje

Nu ofera stimulente pt a creste activitatea sau calitatea

nu incurajeaza eficienta tehnica medicul poate fi constrans sa trateze un nr.

mare de pacienti

Salariul - avantaje Medicul pltit prin salariu suport un risc financiar

foarte redus, certitudine, predictibilitate

Salariul - dezavantaje


Plata sector spitalicesc

Bugetul global (alocat istoric sau prospectiv) Plata pe zi de spitalizare Plata pe caz rezolvat (DRG)


Bugetul global

Organizatia primeste un buget stabilit in avans, pentru o perioada definita de timp

criterii potentiale: istorice, nr servicii furnizate, nr si tip de episoade de ingrijiri, prospective nr. populatie deservita, patologia generala,etc.

utilizare: in sectorul spitalicesc, unele segmente spitalicesti (UPU, cercetare, rezidenti)


Bugetul global - avantaje Eficient in limitarea costurilor (cand este stabilit in

avans) ofera organizatiei libertate considerabila in utilizarea

fondurilor - limitata cand bugetul este constituit din linii de cheltuieli


Bugetul global - dezavantaje orice unitati folosite pt a justifica bugetul dimensiunile ce nu justifica bugetul sunt mascate asigura controlul costurilor, dar nu stab. o legatura directa intre

volumul de activitate si plata furnizorului furnizorul preia riscurile privind nr de internari, de servicii, costul

fiecarui serviciu, durata de spitalizare - este stimulat sa le reduca, in detrimentul calitatii

bugetul pe linii de cheltuieli restrictioneaza capacitatea organizatiei de a aloca fonduri intre diferite resurse - scade eficienta si performanta manageriala


Plata pe zi de spitalizare

Furnizorul primeste o suma fixa pt fiecare zi de spitalizare, care acopera toate serviciile

utilizare: in unitatile cu paturi adesea combinata cu plati adiacente: plati

suplimentare pt ingrijiri scumpe, onorarii pt medici, medicamente


Plata pe zi de spitalizare -avantaje

Simpla induce tendinta de scadere a nr. de servicii

pe caz


Plata pe zi de spitalizare -dezavantaje

Nu stimuleaza reducerea duratei de spitalizare

rata de utilizare a paturilor -supradimensionarea spitalelor

nu stimuleaza analiza costurilor si o buna contabilitate

nu face distinctie intre grade de severitate riscul financiar - preluat de furnizor


Plata pe caz rezolvat (DRG)

Furnizorul primeste o plata fixa, stabilita in prealabil, de fiecare data cand trateaza un pacient dintr-un anumir grup de diagnostic

utilizata pt alocarea de fonduri catre organizatii (spitale)

plata pt fiecare categorie de dg e prestabilita si nu variaza cu serviciile furnizate individului


Premisele finantarii prin DRG

Clasificarea tuturor pacientilor externati in grupe DRG.

Stabilirea de tarife pentru fiecare grup DRG -se pot calcula local sau se importa si se ajusteaza local.

Bugetul asistentei spitalicesti.


Plata pe caz rezolvat (DRG)- av

Incurajeaza eficienta tehnica (furnizorul retine diferenta dintre costul real al tratamentului si plata per caz)

tinde sa minimizeze costurile totale/dg permite intelegerea si controlul costurilor

spitalicesti reflecta mai bine modul in care sunt cheltuiti

banii (banii urmeaza pacientul)


Plata pe caz rezolvat- dezav

Costul DRG - mediu Pt fiecare caz furnizorul suporta riscuri asociate

cu costurile tratamentului luarea caimacului - ofera stimulente pentru a trata doar

anumiti pacienti/cazuri putin severe - incurajeaza trimiterea cazurilor grave spre alti furnizori

induce tendinta de a creste nr. de pacienti tratati(reinternarea; internarea cazurilor cu gravitate redusa)

manipularea dg (clasificare pt a maximiza rambursarea) transferul costurilor (prea putine sv furnizate/trat insuficient)


Platile informale ? Plati catre furnizori individuali sau institutii, in natura sau in bani, care se situeaza in

afara cailor oficiale de plata, sau care sunt destinate cumpararii unor servicii care in mod normal sunt oferite gratuit de catre sistemul de sanatate

(Maureen Lewis, 2002) Cuprind: platile in plic, contributiile catre spitale, dar si contravaloarea unor

medicamente si materiale sanitare procurate de pacienti.

Context: scaderea cheltuielilor pentru sanatate in tarile in tranzitie, pe fondul mentinerii unei supraoferte in sectorul sanitar, avand ca rezultat stabilirea unor niveluri salariale foarte scazute

Se creeaza o piata informala pentru servicii de sanatate in interiorul sistemului public

Fondurile merg catre indivizi si nu catre sistem, fiind ilegale si in afara controlului financiar

Platile informale restrictioneaza accesul celor cu venituri reduse

Poate fi considerat un cadou primit dupa oferirea de ingrijiri plata informala?

Sisteme de Sanatate

Documents

Transcript of Sisteme de Sanatate