Universitatea “Ștefan Cel Mare” SuceavaFacultatea de Inginerie Alimentară

Program de studii: Controlul și Expertiza Produselor Alimentare

SISTEME DE ASIGURARE A CALITĂȚII

PRACTICI BUNE DE LUCRU

ÎNDRUMĂTOR: STUDENTĂ:

SUCEAVA2013

Practici bune de lucru

Practicile bune de lucru sunt măsuri preventive ce vizează condițiile de organizare internă și

externă în scopul reducerii probabilității de contaminare a produsului din surse interne sau

externe. Pentru producerea alimentelor sigure și apte pentru consumul uman este necesară

formularea unor cerințe cu privire la materiile prime, compoziție, procesare, distribuție și utilizare.

De asemenea foarte importantă este proiectarea, implementarea, monitorizarea și revizuirea unui

sistem de control efectiv, pentru a se evita producerea și comercializarea unor alimente nesigure

pentru consum.

Prin adoptarea unor măsuri preventive se asigură inocuitatea și acceptabilitatea alimentelor

prin ținerea sub control a pericolelor potențiale care pot apărea în timpul operațiilor.

Normele GMP (Good Manufacturing Practices) se referă la reglementările de bună practică

în producție promulgate de Administrația Americană a Produselor Alimentare și Medicamentelor

(US Food and Drug Administration) sub autoritatea decretului federal cu privire la produsele

alimentare, medicamente și produsele cosmetice (produse alimentare, medicamente și instrumente

medicale).

Reglementările sistemului GMP au fost elaborate în SUA de Food and Drug Administration

și introduse în practică în 1969.

Aceste regulamente sau reglementări GMP, care au statut de lege, impun ca fabricanții,

procesatorii și ambalatorii de medicamente, echipamente medicale, o serie de produse alimentare

și derivate pe baza de sânge, sa ia o serie de măsuri active pentru a asigura faptul că produsele

sunt sigure, eficiente și fără impurități.

Specialiștii au ajuns la concluzia că acest sistem este fără valoare pentru cel puțin trei

motive.

1. Pentru a se obține informații reale asupra lotului din care se recoltau probele, se impune

îndeplinirea a două condiții:

2

probele trebuie luate prin randomizare, ceea ce presupune un efort enorm;

numărul de probe fixat prin folosirea ecuațiilor derivate din distribuția Poisson, este

foarte mare, de regulă imposibil de lucrat într-un laborator cu încadrare și dotare obișnuite și care

din punct de vedere economic afectează foarte mult pe producători.

2. În cazul când un lot de produse este respins pe baza rezultatului controlului făcut apar

trei aspecte principale:

pierderi economice importante pentru producător și numai o simplă stimulare de a

lucra mai bine, care spusă la general nu este foarte eficientă;

pentru a se putea face producărorului recomandări raționale și eficiente trebuie să

se facă o inspecție a întregului proces de fabricație, analizate toate fazele și făcute

recomandările necesare specifice. Din această cauză acest sistem de control este

denumit ca sistem retrospectiv sau represiv.

3. Un asemenea sistem represiv dezvăluie caracterul său tardiv, cu efect ”post mortem”.

Din această cauză specialiștii s-au gândit că ar fi mult mai eficient să se evite fabricarea

loturilor de produse cu defecte și au făcut eforturi pentru a folosi un sistem preventiv de

control cum este sistemul GMP.

Nerespectarea conformității la cerințele GMP poate avea consecințe serioase, incluzând

retragerea produselor de pe piață, confiscarea mărfurilor comercializate, amenzi și chiar

închisoare. Majoritatea reglementărilor GMP sunt generaliste și deschise, permitând fiecărui

fabricant să decidă în mod individual cum să implementeze activitățile de control. Această

caracteristică oferă mai multă flexibilitate, necesitând ca fabricantul să interpreteze cerințele într-o

maniera adecvată cu specificul activității individuale.

Elementele practicilor bune de lucru sunt:

utilizarea materiilor prime de înaltă calitate, cu o încărcătură microbiană redusă;

selectarea unor echipamente ușor de igienizat și lipsite de contaminanți:

igienizarea regulată a echipamentelor pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor;

3

utilizarea tehnicilor microbiologice pentru a verifica eficiența procedurilor de

igienizare;

filtrarea aerului din spațiile de producție pentru reducerea numărului de

contaminanți;

instruirea personalului în practici bune de manipulare;

controlul operațiilor.

Succesul implementării GMP depinde de suportul managerial, specializarea și motivarea

personalului și furnizarea de resurse. Producătorii care au implementat programele GMP au

obținut următoarele beneficii:

calitate superioară, produse sigure pentru consum, reducerea numărului de

reclamații;

mediu de lucru agreabil, curat și sigur;

o mai mare motivare, implicare și productivitate din partea personalului.

Deși programele GMP furnizează aspectele de bază pentru asigurarea inocuității

alimentelor, nu trebuie utilizate ca programe individuale și singulare deoarece nu stabilesc limite

de control și nici acțiuni corectiv în caz de neconformitate.

Important de menționat este faptul că programele GMP trebuie adaptate situațiilor concrete

din practică și o atenție specială trebuie acordată sanitizării și calității apei utilizate. Una dintre

cele mai mari probleme în implementarea acestor programe în industria alimentară este lipsa

personalului specializat.

1. Cerințe ale aplicării sistemului GMP pe circuitul alimentelor

4

1.1. Cerințe pentru localuri și facilități

Fabricile de produse alimentare trebuie să fie amplasate pe terenuri salubre corespunzătoare

care să nu faciliteze contaminarea produselor, împrejmuite cu grad continuu pentru evitarea

intrării necontrolate în incintă a oamenilor, animalelor, cu stratul de apă freatică la adâncime

corespunzătoare și situate la distanță de sursele de poluare prin praf, miros, agenți biologici, fizici

sau chimici.

Localurile și facilitățile trebuie să fie situate, proiectate, construite, adaptate și menținute

astfel încât să corespundă scopurilor pentru care sunt făcute.

Localurile și structurile fabricii vor avea mărimea corelate cu volumul producției, modul de

construcție și forma lor trebuie să ușureze întreținerea și aplicarea operațiunior de igienizare

necesare scopului de fabricare a produselor alimentare.

Fabrica și facilitățile:

a. vor avea spațiu suficient pentru amplasarea echipamentului și stocarea materialelor, ca și

pentru aplicarea operațiunilor de igienizare;

b. vor permite luarea precauțiunilor corespunzătoare pentru reducerea potențialului de

contaminare a alimentelor, a suprafețelor care vin în contact cu alimentul sau a

materialelor de ambalare a alimentelor, cu microorganisme, substanțe chimice;

c. vor permite luarea de precauțiuni corespunzătoare pentru protejarea alimenteor în vase

mari de fermentare prin unele mijloace eficiente ca:

folosirea capacelor protectoare;

controlul zonelor de deasupra și din jurul vaselor pentru a elimina pe cele care

conțin contaminanți.

5

1.2. Cerințe specifice pentru încăperile de prelucrare și de depozitare a

alimentelor

Suprafața pardoselii trebuie întreținută în condiții igienice și să fie ușor de curățat și de

dezinfectat.

Suprafața pereților trebuie întreținută în condiții igienice, să fie ușor de curățat și de

dezinfectat, ceea ce presupune folosirea materialelor impermeabile, neabsorbante, netoxice și

lavabile.

În spațiile de prelucrare și depozitare nu se admite acumularea deșeurilor alimentare sau a

altor resturi și materiale. Acestea trebuie depozitate în containere închise ermetic și întreținute

igienic.

La nivelul fabricii se vor stabili măsurile necesare pentru evacuare și depozitarea deșeurilor

alimentare

6

2. Materii prime și auxiliare

Materiile prime și ingredientele trebuie sa fie corespunzătoare din punct de vedere calitativ,

să fie inspectate și controlate înainte de utilizare. Sistemul de control prevede:

evaluarea periodică (specificații scrise, care pot include și încadrarea în cerințele

impuse de reglamentările în vigoare, menținerea unei arhive cu modul de respectare de către

fiecare furnizor a cerințelor, certificate de analiză pentru fiecare lot, analiza unei probe

reprezentative din punct de vedere statistic pentru verificarea acurateții certificatului);

inspectarea tuturor loturilor (specificații scrise, certificate de analiză pentru fiecare

lot, eșantioane conform unui plan de eșantionare, analize pentru verificarea conformității cu

specificațiile);

existența unui certificat din partea furnizorului (specificații scrise, existența unei

documentații care să demonstreze că este bine cunoscut procesul de producție al furnizorului –

schema tehnologică, limitele de control, programele de monitorizare și frecvența lor, acțiunile

corective și procedurile de verificare, date care să demonstreze capacitatea furnizorului de a

produce și furniza produse conform specificațiilor, bază de date care să confirme respectarea

specificațiilor, realizarea unui audit la furnizor pentru validarea programului de certificare).

specificații pentru ingrediente.

Managementul furnizorilor

Elemetele specifice ale managementului furnizorilor sunt:

selectarea furnizorilor;

evaluarea riscurilor cu privire la materia primă/auxiliară, luând în calcul și utilizarea

la consumatorul final;

auditul la furnizorii sau contractorii în funcție de riscul evaluant;

evaluarea capabilității și încrederii furnizorilor de a întruni cerințele specificațiilor.

7

Transportul materiilor prime și a produselor finite

Trebuie să se realizeze numai cu mijloace de transport autorizate în acest sens. Transportul

materiilor prime trebuie astfel organizat încât să se împiedice contaminarea cu microorganisme,

iar produsele să fie protejate împotriva deteriorării și degradării.

Recipientele folosite pentru transportul alimentelor trebuie proiectate și construite din

materiale rezistente, să aiba suprafețe netede, ușor de curățat, să nu permită scurgerea lichidelor.

Vor permite luarea de precauțiuni corespunzătoare pentru protejarea alimentelor în vase

mari de fermentare prin unele mijloace eficiente ca:

folosirea capacelor pretectoare;

controlul zonelor de deasupra și din jurul vaselor pentru a elimina pe cele care conțin

contaminanți;

verificarea în baza unei reglementări a contaminanților.

Personalul care asigură transportul trebuie să aibă echipamentul de protecţie complet, curat

şi igienic, să facă dovada stării de sănătate. Mijloacele de transport pentru alimente nu se folosesc

pentru transportul altor mărfuri.

Specificațiile materiilor prime și auxiliare și aprobarea acestora

Materiile prime și auxiliare trebuie să corespundă specificațiilor. Aceste specificații trebuie:

să fie agreate de furnizor și beneficiar;

să aibă specificate condițiile de depozitare (unde este relevant);

să specifice metode de analiză unde e relevant;

limitele să se încadreze între valorile specificate în reglementările în vigoare

Furnizorii trebuie să îsi asume responsabilitatea pentru verificările de rutină în ceea ce

privește siguranța și calitatea produselor e care le comercializează/furnizează.

8

În ceea ce privește recepția, verificarea și depozitarea materiilor prime trebuie respectate

următoarele reguli:

la recepția calitativă a materiilor prime trebuie să se țină seama de pericolele asociate

materiilor prime și de încrederea pe care o are beneficiarul în furnizor;

mașinile și containerele cu materii prime la recepție trebuie verificate din punct de

vedere al curățeniei și al posibilităților de contaminare;

materiie prime recepționate trebuie înregistrate într-un document unde se va

menționa identitatea și integritatea bazată pe analiza pericolelor asociate acelor

produse. Aceste evaluări trebuie făcute pe lot.

toate loturile trebuie corect și lizibil etichetate, indicând lotul și data expirării, pentru

a fi usor de identificat, inspectat sau respins prin separări fizice față de materiile

admise;

toate matriile prime vor fi depozitate în condițiile menționate în specificație;

date privind calitatea produselor vor fi înregistrate pentru evaluarea trendului

performanței clientului;

se va aplica pentru materiile prime regula rotației stocurilor (primul intrat-primul

ieșit-FIFO sau primul expirat-primul ieșit-FEFO, după caz);

recipientele și materiile prime nu se folosesc în alte scopuri;

recipientele și materiile prime vor fi inspectate înainte de utilizare pentru a se asigura

de integritatea și starea igienică a acestora și dacă se impune se curăță și se

dezinfectează.

Apa tehnologică

Apa folosită ca ingredient, ce intră în contact direct cu produsul sau cu un intermediar,

utilizată pentru spălare și dezinfectare se numeste apa tehnologică. Apa utilizată trebuie să

îndeplinească reglementările prevăzute în Legea 458/8 iulie 2002.

9

Condițiile bacteriologice prevăd ca apa potabilă să fie lipsită de germeni patogeni, să

conțină maxim 3 bacterii coliforme, să fie lipsită de drojdii, mucegaiuri, bacterii sporulate sau

bacterii fluorescente, iar numărul total de germeni să fie maximum 100/L.

Apa potabilă trebuie să fie transparentă, incoloră, să nu depună sediment, să nu aibă miros,

gustul să fie plăcut. Gustul străin poate fi dat de materiile organice (gust fad), de sărurile de

aluminiu, de sărurile de magneziu.

Caracteristicile fizico-chimice ale apei sunt prezentate in tabelul 1.

Tabel 1. Caracteristicile fizico-chimice ale apei

Caracteristică Valoare

pH 6,5-9,5

Conductivitate, μS/cm la 20 ºC 2500

Cloruri, mg/l maxim 250

Amoniu, mg/l 0,5

Mn, μg/l 50

Duritate totală, grade germane 5-20

Nitriți, mg/l 0,50

Nitrați, mg/l 50

Sulfuri și H2S, μg/l 100

Fe, μg/l 200

Oxidabilitate, mgO2/l 5

Gheața se obține din apă potabilă și trebuie astfel produsă și depozitată încât să nu se

producă contaminarea alimentelor.

10

Ambalaje

Toate ambalajele vor fi depozitate la un nivel de igienă astfel încât să nu afecteze cerințele

produsului. Condițiile de depozitare vor asigura și aspecte ca rezistența ambalajului și

posibilitatea e utilizare la mașina de mabalat pentru care a fost destinat și de asemenea trebuie

luată în calcul și posibilitatea de transfer a contaminanților proveniți de la materialul de ambalat la

produs.

Materialele trebuie să asigure o protecție adecvată față de contaminanți. În aria de producție,

vor fi depozitate numai acele ambalaje care sunt utilizate imediat în procese. Ambalarea și

materialele de ambalare trebuie să asigure protecția corespunzătoare pentru a minimaliza

contaminarea, pentru a preveni deteriorarea și pentru realizarea unei etichetări adecvate.

Materialele de ambalare utilizate trebuie să fie netoxice și să nu afecteze în nici un fel siguranța și

acceptabilitatea produselor în condiții normale de depozitare și folosire. Acolo unde este necesar,

materialul de ambalare trebuie să fie apt pentru refolosire, durabil, ușor de curățat și dezinfectat.

Controlul operațiilor

Controlul operațiilor poate fi simplu incluzând operații precum: calibrarea echipamenului,

verificarea congelării, verificarea rotației specifice. Uneori poate fi necesară consultarea unor

experți, sistem care necesită și o documentație adecvată.

Exemple de proceduri generale de control:

formula generală scrisă a produsului (cerințele utriționale, aditivi folosiți,

alergenii alimentari, schema procesului tehnologic);

controlul aditivilor alimentari (care pot determina pericole chimice și biologice):

aditivii alimentari trebuie să corespundă reglementărilor, să existe specificații pentru toți aditivii

folosiți, să se asigure că au un înalt grad de calitate, să se solicite certificare/verificare de la

furnizor care să ateste că fiecare lot îndeplinește condițiile de calitate, să se verifice și să se

11

demonstreze că aditivii alimentari sunt utilizați într-o cantitate care este în acord cu cerințele

reglementărilor în vigoare.

cerințele nutriționale- controlul este necesar pentru a preveni pericolele care pot

rezulta din folosirea în exces, folosirea inadecvată sau omiterea nutrienților. Producătorul trebuie

să se asigure ca nutrienții folosiți sunt conform cerințelor regelmentărilor în vigoare; conținutul

nutrițional trebuie specificat pe etichetă. Producătorilor trebuie să primească de la furnizor un

certificat de analiză care să însoțească fiecare lot, să verifice și să demonstreze prin calcul că

nutrienții sunt utilizați în limitele specificate de reglementările în vigore

etichetarea- trebuie să existe proceduri care să asigure că informațiile prezente pe

etichetă reprezintă compoziția produsului. Controlul este necesar pentru a preveni prezența unor

ingrediente nedeclarate sau omiterea unor informații privind compoziția produsului. Controlul

trebuie să includă modul de revizuire al etichetării.

alergenii- trebuie să se prevină prezența în produs a unor alergeni nedeclarați.

Alergenii sunt acei compuși care pot determina un răspuns alergic din partea anumitor persoane.

Controlul include: prevenirea contaminării cu ingrediente nedeclarate, ingrediente purtătoare,

ingrediente de substituție, modul de reprocesare în cazul contaminării. Dacă produsul conține

urme de alergeni, consumatorul trebuie informat prin intermediul etichetei.

procesarea/prepararea produselor- factorii critici specificați în formula generală

pot fi controlați în timpul procesării astfel încât să fie prevenită apariția pericolelor biologice,

nutriționale, chimice și fizice. Controlul neadecvat al factorilor critici asociați cu procesul de

producție poate duce la formarea de toxine, prezența unor alergeni nedeclarați, niveluri ridicate de

aditivi sau pericole nutriționale. Pentru controlul microbiologic, producătorul trebuie să controleze

timpul și temperatura tratamentului termic.

12

Zone cu risc ridicat și zone cu risc scăzut

În zonele de producție cu risc ridicat, identificate și evaluate pe baza analizei pericolelor,

rebuie să se facă o segregare fizică și să se implementeze un standard igienic specific zonei.

Se pot lua următoarele măsuri:

echipamentul de protecție sanitară specific, incluzând aici și pantofii, se vor

schimba atunci cand se traversează zona cu risc ridicat sau zona va fi prevăzută cu tăvițe cu

dezinfectant;

utilizarea unui cod al culorilor pentru a identifica hainele și echipamentul dedicat

zonei cu risc ridicat (de exemplu, alb pentru zone cu risc ridicat și albastru pentru zone cu risc mai

scăzut);

obligativitatea spălării pe mâini și dezinfectării acestora la intrarea în zona cu risc

ridicat;

limitarea utilizării paleților de lemn în această zonă și schimbarea aestora cu plastic

sau aluminiu;

controlul condițiilor de microclimat în zonelecu risc ridicat ( temperatur, umiditate,

presiune, filtre de aer);

prevenirea circulației prin această zonă;

păstrarea permanentă a ușilor închise.

13

3. Controlul procesului, înregistrarea parametrilor și calibrarea

Controlul necorespunzător al temperaturii de procesare este unul din cele mai frecvente

puncte critice. Controlul în acest caz include timpul și temperatura de răcire/refrigerare/congelare,

procesare și stocare. Sunt păstrate și trebuie revizuite periodic înregistrări privind procesul de

producție. Înregistrările trebuie păstrate cel puțin pe durata valabilității produsului.

Un sistem de control al procesului trebuie să includă:

instrucțiuni de lucru pentru proces și pentru utilaje în etapă, incluzând spălările și

instrucțiuni de întreținere;

modalitatea în care parametrii sunt măsurați, înregistrați și monitorizați;

frecvența cerută pentru aceste măsurători;

acțiuni corective și proceduri corespunzătoare petru a menține procesul între

limitele critice;

analiza datelor înregistrate;

un tabel cu responsabilitățile persoanelor.

Sistemul de control trebuie să asigure că temperatura este controlată efectiv acolo unde este

foarte important pentru siguranța și acceptabilitatea alimentelor. În cazul temperaturii, sistemul

trebuie să ia în considerare:

natura alimentului;

durata de valabilitate a produsului;

metoda de ambalare și de procesare;

modul de utilizare.

Un astfel de sistem trebuie să precizeze limitele de toleranță și variațiile de temperatură.

Temperatura trebuie verificată la intervale regulate și testată pentru acuratețe. Cerințele speciale

privind înregistrările se referă la:

specificarea oricărui eveniment, condiție sau activitate;

identificarea cât mai clară a erorilor;

14

fiecare înregistrare trebuie făcută de o peroană responsabilă, la timpul desfăsurării

evenimentului;

trebuie păstrate înregistrări privind punctele critice;

înregistrările pot fi îndepărtate la un an după expirarea datei de pe etichetă sau dacă

nu expiră într-un an, la doi ani de la data vânzării.

Aceste îregistrări trebuie să fie lizibile, datate, semnate, înregistrate și usor accesibile pentru

eventualele controale, audiuri. Perioada păstrării în arhivă trebuie specificată. Este obligatoriu să

fie păstrate cel puțin pe perioada termenului de valabilitate a produsului și conform

reglementărilor în vigoare.

3.1. Substanțele folosite pentru spălare și dezinfecție și stocarea substanțelor

toxice

Compușii de spălare și agenții de dezinfecție folosiți în procedeele de spălare și dezinfecție

trebuie să fie liberi de microorganisme indezirabile, inofensive și adecvte scopului pentru care

sunt folosite.

În fabricile în care se prelucrează și se expun alimentele pot fi folosite și stocate numai

următoarele categorii de materiale toxice:

cele necesare spălării și dezinfecției;

cele necesare procedeelor de lucru în laboratorl fabricii;

cele necesare funcționării fabricii.

3.2. Controlul substanțelor pesticide

În fabricile de produse alimentare nu este permisă nici o substanță pesticidă. Trebuie luate

măsuri eficiente pentru a se exclude substanțele pesticide din zonele de prelucrare și a se proteja

alimentele din incinta fabricii cu asemenea substanțe dăunătoare.

Folosirea insecticidelor este permisă numai cu luarea precauțiunilor și restricțiilor

corespunzătoare pentru a evita contaminarea alimentelor, suprafețelor care vin în contact cu

alimentele și materialele de ambalaj.

15

3.3. Controlul corpurilor străine

Pentru controlul corpurilor străine trebuie luate următoarele măsuri:

asigurarea unui control corespunzător al furnizorilor;

recepții calitative regulate pentru materiile prime și auxiliare;

verificarea și întreținerea regulată a liniei, echipamentelor, utilajelor, pentru

limitarea defectării echipamentelor care ar conduce la contaminări;

prevenirea contaminării cu sticlă provenită de la spargerea becurilor, ferestrelor,

recipienților, prin limitarea utilizării sticlei în zona de producție;

întocmirea și evidența strictă a listei cu șaibe, piulițe, pentru utilajele de ambalare

sau alte utilaje și echipamente care ar putea pierde astfel de părți metalice;

detectoare de metale, magneți.

16

4. Produsul finit

Specificațiile

Pentru toate produsele finite de definesc specificațiile și se înregistrează. Specificațiile

conțin toate informațiile necesare, cum ar fi :

materii prime și auxiliare;

compoziție, utilizare, etichetare, termen de valabilitate;

mod de distribuție;

codul produsului;

informații nutriționale și informații cu privire la sănătate;

condițiile de admisibilitate ale materiilor prime și ale produelor finite.

Specificațiile microbiologice sunt deosebit de importante, deoarece există riscul de

contaminare microbiologică. Agenții patogeni pot fi transferați dintr-un aliment în altul fie contact

direct sau manipulare a alimentelor, fie prin suprafețe de contact sau prin aer. Din acest motiv sunt

necesare următoarele precauții:

alimentele neprocesate trebuie separate de cele procesate;

accesul în aria de procesare trebuie să fie restrictiv și controlat (atunci când

pericolul de contaminare este foarte mare, accesul trebuie făcut numai printr-o zonă tampon);

personalul trebuie să poarte haine protectoare, curate, inclusiv apărători pentru

încălțăminte și să-și spele și dezinfecteze mâinile înainte de a intra în zona de procesare;

suprafețele, ustensilele, echipamentele trebuie bine curățate și acolo unde este

necesar, dezinfectate după procesarea materiei prime.

Specificațiile fizico-chimice sunt importante deoarece există și posibilitatea pericolului de

contaminarea fizico-chimică atât a produselor finite cât și a materiilor prime. Sistemul de control

trebuie să prevină contaminarea alimentelor cu corpuri străine ca bucăți de sticlă, de metal,

17

pământ. Potențialul abuz pe între lantul de distribuție sau abuzul consumatorului trebuie luat în

considerare aunci când se întocmesc specificațiile produsului finit.

Termenul de valabilitate

Data durabilității minimale declarată și inscripționată pe produs nu trebuie să depăsească

durabilitatea și consumabilitatea produsului.

Verificarea conformității cu specificația

În timpul procesului tehnologic trebuie să se efectueze un control regulat pentru a se verifica

conformitatea cu specificațiile. Acest control se va efectua cu ocazia auditurilor interne. Se vor

preleva regulat probe pentru referințe, clar marcate și depozitate în condițiile speifice și vor fi

evaluate pentru a verifica conformitatea cu specificația în timp.

Contraprobe

În laborator se vor păstra în condițiile specificate în standarde, contraprobe din fiecare

produs. Contraprobele se pot păstra pe toată durata de valabilitate a produsului după care se vor

distruge.

18

BIBLIOGRAFIE

1. Apostu S., Managementul calității alimentelor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004;

2. Nicoleta Stanciu, Gabriela Rotaru, Managementul siguranței alimentelor, Editura

Academica, Galați, 2008;

3. http://www.consultanta-certificare.ro/articole/regulamentele-gmp-reglementari-buna-

practica-productie.html.

19