SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA IN SANATATEA PUBLICA

Ce este un sistem de supraveghere în accepţiunea epidemiologică?

Este un sistem de culegere activă şi sistematică, analiză şi interpretare a datelor

referitoare la sănătate şi care sunt importante pentru planificarea, aplicarea, evaluarea

măsurilor de intervenţie, legat şi de feed-back-ul datelor celor interesaţi.

Finalitatea supravegherii unei boli este aplicarea rezultatelor obţinute în prevenirea şi

controlul îmbolnăvirilor prin acea patologie.

Totodata supravegherea este definita prin activitati de culegere constanta a datelor

privind aparitia si raspandirea unei boli, de prelucrare statistica si matematica a acestora,

de analiza a lor si feed-back-ul catre furnizorii de date.Informatiile obtinute se aplica in

practica in scopul mentinerii sub control a bolii respective.

În epidemiologia bolilor transmisibile supravegherea este un gen de studiu

observaţional, este o acţiune dinamică, de actualitate, are scop definit, rezultate concrete,

însemnând de fapt intervenţia de sănătate publică cu eficienţă în boala supravegheată,

pentru care se asigură control şi prevenire.

Supravegherea poate fi atât o activitate de rutină cât şi o intervenţie de urgenţă în cazul

apariţiei unei noi probleme de sănătate publică.

Supravegherea epidemiologica este o metoda utilizata in numeroase domenii ale

medicinii

Etapele Supravegherii

- Culegerea, analiza, prelucrarea, interpretarea datelor si feed-back-ul

concluziilor;

- Utilizarea cu predominenta in epidemiologia bolilor transmisibile dar si in cele

netransmisibile a metodelor de lucru datele obtinute fiind in functie de unii parametri:

timp,loc si persoana.

- Cunoasterea si analiza unor probleme de sanatate realizate prin :

1. Evolutia bolii in timp de la aparitie si pana la momentul analizat,

2. Surprinderea modificarilor suferite de curbele multianuale de morbiditate,cu

distributie in functie de timp, loc si persoana,

3. Monitorizarea evolutiei procesului epidemiologic,

4. Caracteristicile modificarilor inregistrate in populatia receptiva si la nivelul

agentului etiologic,

5. Stabilirea relatiei de cauzalitate intre starea de sanatate a populatiei expuse si

presupusii factori de risc, asociat cu interventiile de sanatate publica ce se

impun,

6. Supravegherea globala a factorilor de risc.

Supravegherea epidemiologica are drept scop monitorizarea unor fenomene de

sanatate pentru a se stabili prioritatile in domeniu, pentru intocmirea programelor

de sanatate publica, planificarea si evaluarea acestora, stabilirea interventiilor de

sanatate publica, definitivarea circuitului informational in activitatea de obtinere a

datelor.

Caracteristicile sistemului de supraveghere

- Simplitatea – utilizarea de proceduri facile, nerestrictive, programe usor

adaptabile, mentinerea unui nivel constant minim necesar pentru baza de date

necesara.

- Sensibilitatea – arata masura in care sistemul poate identifica toate

evenimentele de sanatate supravegheate in populatia desemnata.

- Credibilitatea – pentru informatiile descriptive necesare( factori de risc, date

de demografie, etc.).

- Flexibilitatea – este proprietatea sistemului de putea fi modificat pe parcursul

derularii cand apar noi aspecte in evolutia fenomenului, existand posibilitatea

de a fi adaptabil standardelor impuse de actualitate.

- Acceptabilitatea – demonstreza modul si masura in care sistemul este adoptat

si acceptat de participantii la actiuni.

- Promptitudinea – are in vedere stabilirea cu exactitate a sistemului

informational de necesitate si a circuitului informational astfel incat toti actorii

sa fie cuprinsi conform ierarhizarii informatiilor si tipurile de interventii

necesare.

- Reprezentativitatea - demonstreaza daca fenomenele evidentiate prin

supraveghere au caracteristicile corespunzatoare impuse de sistem.

- Valoare predictiva pozitiva – arata masura in care sistemul de supraveghere

a permis depistarea individului care are starea de sanatate supusa

supravegherii si care sa prezinte acea stare de sanatate in mod constant pe

perioada supravegherii; adica arata masura in care cazurile de boala depistate

si raportate sunt reale, iar datele obtinute prin supraveghere reflecta realitatea

de timp, loc si persoana.

Sistemul de supraveghere şi control în bolile transmisibile ia în considerare o serie de

elemente importante ce fac parte din structura sistemului astfel:

1. Depistarea cazurilor, realizată numai prin definiţii de caz bazate pe criterii

clinice, de laborator şi epidemiologice, pentru a se asigura calitatea datelor

obtinute din raportare;

2. Definitia de caz trebuie sa fie clara, completa, exacta, coerenta, facuta

cunoscuta furnizorilor de informatii, simpla, cu costuri scazute,

acceptabilitate;

3. Definirea populaţiei ţintă supusă supravegherii;se adreseaza bolilor cu

declarare obligatorie si sistemelor bazate pe indicatori statistici;

4. Sursele de date necesare supravegherii sunt reprezentate de :

- Furnizorii de servicii medicale prin organismele centrale şi locale ( judeţene)

implicate in derularea supravegherii,

- Stabilirea de atribuţii şi sarcini specifice pentru furnizorii de servicii medicale

- Nominalizarea şi a altor instituţii şi organisme implicate;

- Institutii de statistica sanitara si demografica;

5. Definirea scopului şi obiectivelor supravegherii ;

6. Concretizarea perioadei de derulare a acţiunilor de supraveghere;

7. Stabilirea sistemului informaţional;

8. Identificarea tehnicilor de laborator standardizate pentru confirmarea

diagnosticului şi ierarhizarea laboratoarelor acreditate de referinţă pentru

diagnostic

9. Feed-backul informaţional ;

10. Stabilirea de măsuri de prevenire şi combatere pentru boala supravegheată ca

urmare a rezultatelor obţinute în urma supravegherii;

11. Alte raportari :

- Raportarea epidemiilor

- Raportarea unor date de laborator

- Anchete epidemiologice individuale si in focar

12. Culegerea si raportarea datelor necesare supravegherii se realizeaza fie in

sistem activ de obtinere a datelor prin relatie directa cu sursa de date, fie prin

sistem pasiv asociat cu date realizate prin studii santinela. Este foarte

importanta calitatea datelor obtinute, realizarea unei administrari

corespunzatoare a datelor, inregistrarea lor corecta, prezentare finala,

arhivare.Analiza datelor e in general descriptiva si directa, realizata in functie

de factorii: timp, (tendinte de referinta, de evolutie ascendenta, descendenta,

periodicitatea, reflectata in variatia multianuala si sezoniera), loc, persoana.

Raportarea datelor se face in functie de sistemul informational stabilit de la

nivele inferioare pana la M.S.si OMS si legislatia privind bolile transmisibile.

Evaluarea programului de supraveghere

Are la baza caracteristicile sistemului de supraveghere.

Fundamenteaza programele de sanatate publica

Evalueaza programele de control

Alte utilizari

Supravegherea epidemiologica in cercetarea stiintifica

Seroepidemiologia – are la baza obtinerea de esantioane de seruri din diverse surse

accesibile dintr-o populatie tinta si este folosita in studiul prevalentei bolilor infectioase si

studiului incidentei unei boli transmisibile in populatie, pentru evaluarea programelor de

imunizare in populatie, pentru depistarea unui nou agent etiologic intr-o populatie

definita, pentru definirea gradului de imunitate a unui grup populational.

Cartografierea asociata cu supravegherea epidemiologica – necesitatea utilizarii

hartilor pentru consolidarea analizei datelor de supraveghere.

Prognoza in epidemiologia bolilor transmisibile are la baza cunoasterea datelor istorice

privind manifestarile in populatie a bolilor respective, a cauzelor schimbarilor in sistem, a

factorilor ce modifica tabloul unora din bolile transmisibile.