1

28.01.2016

SINTEZA tabelară a propunerilor la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative

Denumirea legii, numărul şi conţinutul articolelor,

care se propun spre modificare sau completare

Propunerile de modificare şi completare Expunerea explicită a motivelor şi

argumentul propunerilor de modificare şi completare

Data intrării în

vigoare 1 2 3

Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 Articolul 91. Activităţi financiare ilegale (1) Se interzice desfăşurarea de activităţi, altele decât cele înregistrate şi autorizate în modul prevăzut de legislaţie, prin

care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori să colecteze mijloace financiare rambursabile, indiferent cum se realizează această colectare. (2) Se interzice desfăşurarea de activităţi, altele decât cele înregistrate şi autorizate în modul prevăzut de legislaţie, prin

care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori

să colecteze mijloace financiare sau să se înscrie pe liste cu

promisiunea câştigurilor financiare rezultate din creşterea

numărului de persoane recrutate sau înscrise, indiferent cum se

realizează această colectare sau înscriere pe liste.

Art.I. – La articolul 91 alineatele (1) şi (2) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1994, nr.2, art.33), cu modificările şi completările ulterioare, cuvîntul „activităţi” se înlocuieşte cu cuvintele „activităţi financiare”.

Modificarea poartă un caracter

redacţional şi are drept scop aducerea în concordanţă a prevederilor alin.(1) şi

alin.(2) cu denumirea art.91 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

01.04.2016

Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat Articolul 131. Auditul (2) Ministerul Finanţelor va înainta anual Guvernului spre

aprobare lista societăţilor de audit pentru auditarea situaţiilor

financiare ale întreprinderilor, selectate conform criteriilor stipulate la alin.(3). Modul de selectare a societăţilor de audit

şi termenii de referinţă se stabilesc de Guvern. (3) Societatea de audit trebuie să corespundă următoarelor

criterii: a) în anexa la licenţa pentru desfăşurarea activităţii de audit să

fie indicaţi cel puţin 2 auditori certificaţi, unul dintre care să

aibă experienţă în domeniu nu mai puţin de 5 ani; b) societatea de audit, precum şi auditorii din cadrul societăţii de audit să nu aibă sancţiuni aplicate pentru ultimii 2 ani, fapt

confirmat de către Consiliul de supraveghere a activităţii de

audit de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Art.II. – Articolul 131 din Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.2, art.9), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează

după cum urmează: alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins: „(2) Selectarea societăţilor de audit pentru auditarea situaţiilor financiare anuale se efectuează de către

întreprindere conform criteriilor stipulate la alin.(3). Modul de selectare a societăţilor de audit şi termenii de referinţă se

stabilesc de Guvern. (3) Societatea de audit trebuie să corespundă următoarelor

criterii: a) conform situaţiei la data de 31 decembrie a perioadei de gestiune precedente, în anexa la Licenţa pentru desfăşurarea activităţii de audit să fie indicaţi cel puţin 2 auditori certificaţi; b) societatea de audit, precum şi auditorii din cadrul societăţii de audit să nu aibă sancţiuni aplicate în urma controlului extern al calităţii lucrărilor de audit pentru

perioada de gestiune precedentă, fapt confirmat de către

Modificarea propusă va exclude

necesitatea stabilirii Listei societăţilor de audit de către Ministerul Finanţelor şi aprobarea ulterioară prin Hotărîre de

Guvern. Procedura actuală este

complexă şi necesită mult timp pentru

întocmirea listei şi respectarea regulilor corespunzătoare de elaborare şi aprobare. Totodată, Lista societăţilor de audit se aprobă anual de către Guvern cu

mare întîrziere (pentru anul 2014 a fost aprobată prin HG nr.817 din 07.10.2014,

iar pentru anul 2015 prin HG nr.799 din 29.10.2015), fapt ce duce la selectarea necorespunzătoare a societăţilor de audit, precum şi aprobarea acestora în majoritatea cazurilor de către Consiliile

de administraţie a întreprinderilor de stat în lipsa listei aprobate. Aprobarea cu întîrziere a societăţilor de audit influenţează şi asupra calităţii

01.04.2016

2

Consiliul de supraveghere a activităţii de audit; c) să aibă în derulare cel puţin 5 misiuni de audit ale situaţiilor financiare anuale în perioada de gestiune precedentă, conform listei stabilite şi publicate anual pe pagina web a Consiliului de supraveghere a activităţii de audit la situaţia din 31 decembrie.”.

lucrărilor de audit, deoarece nu rămîne

timp suficient pentru efectuarea calitativă a tuturor procedurilor de audit

necesare desfăşurării misiunii de audit. Astfel, procedura propusă de selectare a societăţilor de audit de către

întreprinderile de stat va fi mai uşor de urmat, mai simplă şi totodată, mai clară. De asemenea, menţionăm, că în urma

analizei efectuate, anual vor corespunde criteriilor de selectare în jur de 25 societăţi de audit. Modificarea vizează art.133 alin.(2) din legea cu privire la întreprinderea de stat și art.89 alin.(1) și alin.(11) din legea privind societățile pe acțiuni ale

proiectului de lege. Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 Articolul 22. Secretul bancar şi obligaţiile fiduciare (1) Secret bancar constituie orice informaţie referitoare la

persoana, la bunurile, la activitatea, la afacerea, la relaţiile

personale sau de afaceri ale clienţilor băncii, la conturile

clienţilor (solduri, rulaje, operaţiuni derulate), la tranzacţiile

încheiate de clienţi, precum şi altă informaţie despre clienţi,

care i-a devenit cunoscută băncii. (2) În înţelesul prezentului articol, client al băncii este considerată orice persoană care beneficiază sau a beneficiat

de serviciile unei bănci ori persoana cu care banca a negociat

o tranzacţie, chiar dacă tranzacţia respectivă nu s-a finalizat. (3) Administratorii şi funcţionarii băncii, persoanele care

acţionează în numele băncii şi alte persoane care, în virtutea

executării obligaţiilor de serviciu, au obţinut acces la

informaţia prevăzută la alin.(1) au obligaţia de a păstra

secretul bancar, de a nu folosi informaţia indicată în alte

scopuri decît cele de serviciu. Această obligaţie subzistă şi

după încetarea activităţii persoanelor menţionate mai sus sau

în perioada suspendării activităţii lor. (4) Furnizarea informaţiei ce constituie secret bancar, inclusiv către autorităţile publice abilitate prin legi speciale să solicite

informaţii de la persoanele fizice şi juridice, se efectuează în

strictă conformitate cu prezentul articol. (5) Informaţia ce constituie secret bancar urmează a fi

furnizată de bancă, în măsura în care furnizarea acestei

informaţii este justificată de scopul pentru care este solicitată,

Art.III. – La articolul 22 alineatul (7) litera c) din Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.78–81, art.199), cu modificările ulterioare, după

cuvîntul „bancare” se introduc cuvintele „şi a operaţiunilor

pe un cont bancar”.

Se propune acordarea dreptului organelor fiscale de a obţine de la instituţiile financiare informaţia privind operaţiunile

aferent unui cont bancar al contribuabilului în cazurile prevăzute de Codul fiscal. Concomitent, se propune stabilirea, în art.226 din Codul fiscal, a obligaţiei instituţiilor financiare de informare în aceeaşi zi, prin intermediul sistemului informaţional automatizat de creare şi

circulaţie a documentelor electronice

între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile

financiare, a organului fiscal despre operaţiunile între persoanele juridice şi/sau întreprinderile cu statut de persoană fizică privind: - activităţile sau tranzacţiile realizate

prin virament printr-o operaţiune cu o

valoare ce echivalează sau depăşeşte 500

mii lei; - extragerile de numerar printr-o operaţiune cu o valoare de cel puţin 100

mii lei. Propunerea înaintată va duce la

fortificarea capacităţilor şi instrumentelor

Serviciului Fiscal de Stat de

01.04.2016

3

în următoarele cazuri: a) la solicitarea clientului băncii sau a reprezentantului acestuia; b) în cazul decesului clientului băncii, la solicitarea

moştenitorului acestuia, cu anexarea certificatului de

moştenitor, precum şi la solicitarea notarului care a deschis

procedura succesorală, cu anexarea copiei certificatului de

deces al clientului băncii; c) la solicitarea organului de urmărire penală, cu autorizaţia

judecătorului de instrucţie, privind cauza penală concretă; d) la solicitarea instanţei de judecată, în scopul soluţionării

unei cauze aflate pe rol; e) la solicitarea organului fiscal, în scopul exercitării

atribuţiilor stabilite de legislaţia fiscală; f) la solicitarea organului vamal, în privinţa persoanei supuse

supravegherii vamale, în conformitate cu prevederile Codului vamal; g) la solicitarea Curţii de Conturi, în privinţa persoanei auditate, potrivit legii speciale ce reglementează activitatea

Curţii de Conturi; h) la solicitarea Serviciului de Informaţii şi Securitate, în

scopul exercitării atribuţiilor ce ţin de asigurarea securităţii

de stat; i) la solicitarea Centrului Naţional Anticorupţie, în privinţa

persoanei care cade sub incidenţa legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării

terorismului; j) la solicitarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în

scopul exercitării atribuţiilor ce ţin de domeniul pieţei

financiare nebancare; j1) la solicitarea Ministerului Finanţelor, în scopul exercitării

atribuţiilor pentru conturile deschise în bănci de către

instituţiile publice finanţate de la bugetul public naţional; k) la solicitarea organului de executare, în temeiul şi în

limitele prevăzute de documentul executoriu; l) cînd banca justifică un interes legitim. (6) Solicitarea de furnizare a informaţiei ce constituie secret bancar, înaintată de autorităţile menţionate la alin.(5), trebuie să conţină: temeiul legal al solicitării, datele de identitate ale

persoanei la care se referă informaţia confidenţială solicitată,

categoria informaţiei solicitate şi scopul pentru care se

solicită aceasta. Solicitarea înaintată trebuie să fie semnată de

persoana cu funcţie de răspundere împuternicită şi să aibă

aplicată ştampila autorităţii date.

identificare/investigare a fraudelor fiscale, fapt ce ar conduce la majorarea nivelului de depistare şi eliminare a

acestora, întreprinderea măsurilor

operative de control, precum şi o monitorizare mai riguroasă a

contribuabililor. În prezent, identificarea cazurilor de extragere a numerarului de pe conturile bancare şi/sau a tranzacţiilor prin

virament efectuate între contribuabili este posibilă doar în cadrul controalelor

fiscale, fapte constatate în majoritatea cazurilor mult prea tîrziu. Astfel, este de menţionat că, pentru perioada anului 2014, în rezultatul efectuării controalelor prin metode şi

surse indirecte (din motivul neprezentării

documentelor contabile pentru verificare (întreprinderi delincvente)), au fost identificaţi 9 agenţi economici, care nu

au fost înregistraţi în calitate de subiecţi

ai TVA (înregistrarea obligatorie fiind dacă într-o oricare perioadă de 12 luni

consecutive a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600 mii lei), dar care conform informaţiei privind

rulajele mijloacelor băneşti pe conturile

bancare depăşise cu mult plafonul

indicat, prejudiciul estimat adus Bugetului Public Naţional constituind circa 110 milioane lei. Modificarea vizează art.22 alin.(7) lit.c)

din Legea instituţiilor financiare şi art.226 alin.(51) din Codul fiscal ale proiectului de lege.

4

(7) Nu constituie încălcare a obligaţiei de păstrare a secretului

bancar: a) furnizarea către Banca Naţională a informaţiei necesare

exercitării atribuţiilor ei; b) furnizarea informaţiei şi a datelor întocmite astfel, încît

identitatea şi informaţiile privind activitatea fiecărui client al

băncii nu pot fi identificate; c) furnizarea obligatorie organelor fiscale a informaţiei privind

deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor bancare, în cazurile şi cu referinţă la categoriile de contribuabili prevăzute

de lege; d) furnizarea informaţiei organizaţiei de audit a băncii, în

limitele necesare exercitării de către aceasta a activităţii de

audit; e) furnizarea informaţiei Fondului de garantare a depozitelor în

sistemul bancar, în limitele necesare exercitării atribuţiilor

acestuia; f) furnizarea informaţiei birourilor istoriilor de credit

referitoare la creditele acordate, în conformitate cu legea; g) furnizarea informaţiei Centrului Naţional Anticorupţie

despre orice activitate sau tranzacţie suspectă, în conformitate

cu legislaţia cu privire la prevenirea şi combaterea spălării

banilor şi finanţării terorismului; h) furnizarea lunară către Ministerul Finanţelor a informaţiei

privind încasările, plăţile şi soldurile de mijloace băneşti în conturile deschise în bănci de către instituţiile publice finanţate

de la bugetul public naţional. (8) Persoanele şi organele abilitate să solicite şi să primească informaţiile ce constituie secret bancar sînt obligate să

păstreze confidenţialitatea acestora şi le pot utiliza numai în

scopul pentru care le-au solicitat sau le-au fost furnizate, potrivit legii, precum şi sînt obligate să nu o furnizeze sau să o

divulge persoanelor terţe, cu excepţia cazurilor de executare a

obligaţiilor prevăzute de lege. Legea fondului rutier nr.720-XII din 2 februarie 1996 Art.IV. - Articolul 1 din Legea fondului rutier nr.720-XII

din 2 februarie 1996 (republicată în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2010, nr.247-251, art.753), cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

Articolul 1. Destinaţia şi distribuirea fondului (1) Fondul are o destinaţie speciala, fiind utilizat pentru

finanţarea: a) întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor publice

naţionale, locale, comunale şi a străzilor;

la alineatul (1) litera a), textul „ , comunale şi a străzilor” se

exclude; Modificarea dată este propusă pentru a atinge obiectivul specific din Strategia națională de descentralizare privind

perfecționarea actualului sistem de

finanțe publice locale, astfel încît să se

01.01.2017

5

b) proiectării de drumuri; c) dezvoltării bazei de producţie a unităţilor care efectuează lucrări de întreţinere a drumurilor, procurării tehnicii şi

utilajului pentru acestea; d) producerii de materiale de construcţie rutieră; f) lucrărilor de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi construcţie

în domeniu; g) administrării gospodăriei drumurilor; h) cheltuielilor de deservire şi rambursare a împrumuturilor cu

destinaţie specială aprobate prin lege, conform art.2 alin.(2)

din prezenta lege.

asigure autonomia financiară a APL.

Aceasta prevede consolidarea bazei de venituri proprii ale APL și a autonomiei

de decizie asupra lor. În acest context, este propusă

modificarea la Codul fiscal care prevede excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele

înmatriculate în Republica Moldova din sistemul impozitelor și taxelor de stat și

trecerea acesteia la categoria taxelor locale (a se vedea art.5 pct.45) şi pct.46),

art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10), titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2 şi anexa nr.1

din Codul fiscal al proiectului de lege.). În cazul dat, taxa vizată va deveni sursă

de venit ale autorităților publice locale de

nivelul întîi din contul cărora vor fi

finanțate lucrările de întreținere a

drumurilor comunale și a străzilor

(reparația și reconstrucția). Conform estimărilor (în condițiile

mărimii existente a taxei), sumele taxei

rutiere redirecționate pentru autoritățile publice locale de nivelul întîi pentru anul 2017 vor constitui – 346,1,0 mil.lei și,

respectiv, 2018 – 366,2 mil.lei. (2) Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru drumurile publice naţionale, locale, comunale şi pentru străzi

se aprobă anual de Guvern, ţinîndu-se cont de faptul că cel

puţin 50 la sută din ele se vor utiliza pentru finanţarea

drumurilor naţionale.

alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru

drumurile publice naţionale și locale se aprobă anual de

Guvern.”.

A se vedea argumentele expuse mai sus. 01.01.2017

Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837-XIII din 17 mai 1996 Articolul 32. Documentele necesare pentru solicitarea statutului de utilitate publică Asociaţia obştească care solicită statutul de utilitate publică

prezintă Comisiei de certificare următoarele documente: a) cererea; b) copiile de pe statut şi de pe certificatul de înregistrare; c) raportul de activitate pe anul precedent (în cazul solicitării

statutului de utilitate publică pentru prima dată) sau pentru

ultimii trei ani (în cazul asociaţiilor care au deţinut statutul de

Art.V. – Articolul 32 din Legea cu privire la asociaţiile

obşteşti nr.837-XIII din 17 mai 1996 (republicată în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.153–156 BIS), cu modificările ulterioare, se modifică şi se

completează după cum urmează: alineatul unic devine alineatul (1); la alineatul (1), litera f) se completează în final cu fraza „Asociaţia obştească este în drept să prezinte certificatul

privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public

Se propune excluderea sarcinii de prezentare de către asociaţiile obşteşti a certificatului privind lipsa sau existenţa restanţelor la bugetul public naţional

necesar pentru obţinerea statutului de utilitate publică, cu acordarea accesului Ministerul Justiţiei la sistemul

informaţional automatizat al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ,,Contul curent al contribuabilului”, în cadrul căruia acest certificat poate fi

01.04.2016

6

utilitate publică), care va conţine informaţii referitoare la

proiectele realizate şi activităţile desfăşurate, la valoarea mijloacelor financiare şi/sau a celor materiale obţinute şi

folosite pe parcursul perioadei raportate, la categoriile de beneficiari, la mijloacele utilizate pentru acoperirea cheltuielilor administrative; d) declaraţia financiară, care va include: – raportul financiar pentru anul precedent de activitate, întocmit conform standardelor contabile; – informaţia despre sursele de finanţare a asociaţiei, inclusiv

granturile primite pentru perioada anterioară depunerii cererii,

dar nu mai mare de 3 ani; – datele despre folosirea mijloacelor financiare şi/sau materiale

primite, inclusiv despre cheltuielile generale şi cheltuielile administrative; e) dovada privind publicarea în mijloacele de informare în masă (inclusiv pe pagina web a asociaţiei) a rapoartelor sale

anuale privind activitatea statutară; f) certificatul de la Serviciul Fiscal de Stat privind lipsa datoriilor la bugetul public naţional.

naţional. Ministerul Justiţiei va obţine de la organul fiscal

certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional ale asociaţiilor obşteşti respective.”; se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins: ,,(2) Pentru obţinerea certificatului privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional ale asociaţiilor obşteşti, Ministerul Justiţiei urmează să se

conecteze la sistemul informaţional automatizat al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ,,Contul curent al contribuabilului”.”.

generat automat de către autorităţi sau de

persoanele interesate. Modificările au drept scop micşorarea

poverii administrative pentru contribuabili şi optimizarea activităţii curente a organelor fiscale. Aceste modificări nu implică suportarea

cheltuielilor de către contribuabili sau de

către autorităţile publice.

Legea nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni Articolul 89. Auditul (1) Auditul obligatoriu al rapoartelor financiare anuale se efectuează la societatea entitate de interes public şi la

societatea în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social. Ministerul Finanţelor va înainta anual Guvernului spre

aprobare lista societăţilor de audit pentru auditarea situaţiilor

financiare ale societăţilor în care cota statului depăşeşte 50%

din capitalul social, selectate conform criteriilor stipulate la alin.(11). Modul de selectare a societăţilor de audit şi termenii

de referinţă se stabilesc de Guvern. (11) Societatea de audit trebuie să corespundă următoarelor

criterii: a) în anexa la licenţa pentru desfăşurarea activităţii de audit să fie indicaţi cel puţin 2 auditori certificaţi, unul dintre care să

aibă experienţă în domeniu nu mai puţin de 5 ani; b) societatea de audit, precum şi auditorii din cadrul societăţii de audit să nu aibă sancţiuni aplicate pentru ultimii 2 ani, fapt

confirmat de către Consiliul de supraveghere a activităţii de

audit de pe lîngă Ministerul Finanţelor. (2) Auditul solicitat al rapoartelor financiare anuale se efectuează: a) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 10% din acţiunile

Art.VI. – Articolul 89 din Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.1-4 art.1), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se

completează după cum urmează: alineatele (1) şi (11) vor avea următorul cuprins: „(1) Auditul obligatoriu al situaţiilor financiare anuale se efectuează la societatea în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social. Selectarea societăţilor de audit pentru auditarea situaţiilor financiare anuale se efectuează de către

societate conform criteriilor stipulate la alin.(11). Modul de selectare a societăţilor de audit şi termenii de referinţă se

stabilesc de Guvern. (11) Societatea de audit trebuie să corespundă următoarelor

criterii: a) conform situaţiei la data de 31 decembrie a perioadei de gestiune precedente, în anexa la Licenţa pentru desfăşurarea activităţii de audit să fie indicaţi cel puţin 2 auditori certificaţi; b) societatea de audit, precum şi auditorii din cadrul societăţii de audit să nu aibă sancţiuni aplicate în urma controlului extern al calităţii lucrărilor de audit pentru perioada de gestiune precedentă, fapt confirmat de către

Consiliul de supraveghere a activităţii de audit;

A se vedea argumentele expuse la art.131 alin.(2) și alin.(3) din legea cu privire la

întreprinderea de stat. Modificarea vizează art.133 alin.(2) din legea cu privire la întreprinderea de stat și art.89 alin.(1) și alin.(11) din legea privind societățile pe acțiuni ale

proiectului de lege.

01.04.2016

7

cu drept de vot ale societăţii. În acest caz, serviciile de audit

sînt plătite de aceşti acţionari, dacă hotărîrea adunării generale a acţionarilor nu prevede altfel;

c) să aibă în derulare cel puţin 5 misiuni de audit ale situaţiilor financiare anuale, în perioada de gestiune precedentă, conform listei stabilite şi publicate anual pe pagina web a Consiliului de supraveghere a activităţii de audit la situaţia din 31 decembrie.”.

Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 Art.VII. – Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după

cum urmează:

Articolul 5. Noţiuni generale Următoarele noţiuni se aplică în scopul impozitării, fără

modificarea statutului juridic al persoanelor juridice şi fizice

prevăzut de legislaţia în vigoare: 12) Persoană interdependentă – membru al familiei contribuabilului sau persoana care controlează contribuabilul, este controlat de contribuabil sau se află împreună cu acesta

sub controlul unui terţ. În sensul prezentului punct: a) familia contribuabilului include: soţia (soţul)

contribuabilului; părinţii contribuabilului; copiii

contribuabilului şi soţii (soţiile) lor; bunicii contribuabilului; nepoţii (nepoatele) contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; fraţii şi

surorile contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; străbunicii

contribuabilului; strănepoţii contribuabilului şi soţii (soţiile)

lor; fraţii şi surorile părinţilor contribuabilului şi soţiile (soţii)

lor; nepoţii (nepoatele) contribuabilului de pe frate (soră) şi soţiile (soţii) lor; fraţii şi surorile bunicilor contribuabilului şi

soţiile (soţii) lor; copiii fraţilor şi surorilor părinţilor

contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; copiii nepoţilor

(nepoatelor) contribuabilului de pe frate (soră) şi soţii (soţiile)

lor; precum şi persoanele enumerate din partea soţiei (soţului)

contribuabilului; b) prin control se înţelege posesia (directă sau prin una ori mai multe persoane interdependente) a cel puţin 50% din capitalul

sau din drepturile de vot ale unei persoane. În acest caz, persoana fizică este considerată posesor al tuturor cotelor de

participaţie în capital, cote ce aparţin, în mod direct sau

indirect, membrilor familiei sale.

1. Articolul 5: punctul 12) va avea următorul cuprins: „12) Parte interdependentă [controlată]: a) două părţi (persoană fizică sau juridică) sunt considerate a fi părţi interdependente [controlate] în cazul în care: i) o parte participă, direct sau indirect, la conducerea,

controlul sau la capitalul celeilalte părţi; sau ii) aceeaşi parte (persoană fizică sau juridică) sau parte/părţi

participă direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la

capitalul ambelor părţi. În sensul literei a) o parte participă, direct sau indirect, la

conducerea, controlul sau la capitalul unei alte părţi în cazul

în care: - acea parte (persoană juridică sau persoană fizică) deţine,

direct sau indirect, 25% sau mai mult din capitalul social şi/sau drepturilor de vot ale celeilalte părţi (persoană

juridică); - acea parte controlează efectiv deciziile de afaceri ale

oricărei alte părţi; sau - acea parte este o rudă sau afini de pînă la gradul III

inclusiv, sau o parte interdependentă [controlată] cu privire la aceasta. Capitalul social şi/sau drepturile de vot deţinute de părţile

interdependente [controlate] a unei părţi din alte entităţi

juridice trebuie luate în considerare la determinarea dreptului indirect de proprietate a acelei părţi. b) o reprezentanţă permanentă a unei persoane juridice nerezidente în Republica Moldova este considerată

interdependentă cu o altă persoană juridică nerezidentă; c) o persoană juridică rezidentă este considerată

interdependentă cu o reprezentanţă permanentă a persoanei juridice nerezidente în afara Republicii Moldova.”;

Se propune introducerea normelor cu privire la preţul de transfer în scopul

reglementării impozitului pe venit, ceea

ce va permite alocarea corectă a

veniturilor în fiecare stat, crearea unor condiţii egale de impunere pentru agenţii

economici naţionali şi companiile

transnaţionale, contracararea evaziunii fiscale, ajustarea politicii fiscale şi de

administrare fiscală naţională la normele

şi standardele europene, şi anume la

Codul de conduită al Uniunii Europene

privind documentaţia preţurilor de

transfer (2006), Ghidul OCDE al Preţurilor de Transfer pentru întreprinderile multinaţionale şi administraţiile fiscale (2010), Modelului

OCDE al Convenţiei pentru evitarea

dublei impuneri (2014), Convenţiilor

pentru evitarea dublei impuneri semnate de către Republica Moldova cu alte State

(47), etc. Scopul adoptării cadrului legislativ

privind reglementarea preţurilor de

transfer ţine de obligarea contribuabililor

să aplice principiul deplinei concurenţe

(aşa numitul Arm`s Length Principle) la

calcularea venitului impozabil, precum şi permiterea organelor fiscale să

recalculeze (ajusteze) venitul impozabil în cazul în care contribuabilul nu respectă principiul deplinei concurenţe. Codul fiscal conţine deja anumite norme

01.04.2016

8

se completează cu punctul 121) cu următorul cuprins: „121) Parte independentă [necontrolată] – părţi care nu

sunt părţi interdependente [controlate];”;

privind conceptul deplinei concurenţe,

precum şi unele limitări aferente tranzacţiilor între persoane interdependente. Concomitent, normele privind necesitatea respectării valorii de piaţă se

regăsesc în Convenţiile pentru evitarea

dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu Statele partenere. Totuşi, aceste prevederi din Codul fiscal şi din Convenţiile pentru evitarea dublei

impuneri încheiate de Republica Moldova cu Statele partenere nu pot fi aplicate în practică, deoarece în prezent lipsesc mecanisme concrete de verificare de către autorităţile fiscale a respectării

principiului deplinei concurenţe. În contextul dat, conceptul preţului de

transfer ce urmează a fi introdus în

Republica Moldova prevede următoarele

aspecte: I. Părţi interdependente Baza pentru recunoaşterea părţilor

interdependente în scopuri fiscale constituie participarea acestora în conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi. Definirea părţilor interdependente este

vastă şi se bazează pe următoarele

criterii: controlul formal prin intermediul numărului titlurilor de participare sau al

drepturilor de vot (abordarea “de jure”); participarea nemijlocită la

controlul unei altei întreprinderi prin luarea deciziilor de afacere privind desfăşurarea activităţii acesteia (abordarea “de facto”); relaţiile personale (familia), şi reprezentanţele permanente (RP)/

alte relaţii intra-grup a unei persoane juridice nerezidente în Republica Moldova.

9

Articolul 9 din Modelul Convenţiei

Fiscale al OCDE şi Ghidul OCDE pentru Preţurile de Transfer nu prevăd o cotă

minimă de participare sau de deţinere a

capitalului pentru ca criteriul ,,control”

din legislaţia preţurilor de transfer să fie

respectată. Astfel, fiecare ţară are o

abordare diferită. Propunem să fie stabilit criteriul de

interdependenţă al participării directe sau

indirecte la controlul între persoanele fizice şi persoanele juridice sau între persoanele juridice – minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, şi criteriul de

interdependenţă între persoanele fizice - dacă acestea sunt rude sau afini de pînă

la gradul III. Stabilirea criteriului de interdependenţă

a pragului minim de deţinere - 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare

sau al drepturilor de vot se consideră

oportun în cazul Republicii Moldova, reieşind din capacităţile de administrare

fiscală a organelor fiscale, precum şi din faptul că anume începînd cu această

pondere o persoană poate influenţa direct

sau indirect deciziile persoanei dependente. Concomitent, acest criteriu corespunde practicii internaţionale la

etapa de implementare a conceptului dat. Stabilirea gradului III de rudenie sau afinitate drept criteriu de interdependenţă

între persoanele fizice derivă atît din

practica internaţională cît şi cea

naţională, inclusiv în cazul aplicării

metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice. Stabilirea criteriului de interdependenţă

pentru controlul efectiv al celeilalte persoane juridice este motivată de

necesitatea excluderii cazurilor de abuz ale celorlalte două criterii menţionate

mai sus – controlul formal prin numărul

10

titlurilor de participare sau al drepturilor de vot. În cazul RP, acest criteriu a fost selectat pentru a include tranzacţiile între toate

formele de activitate ale părţilor

interdependente. Cu toate acestea, compania-mamă a RP deţine nivelul cel

mai mare de control şi luarea tuturor

deciziilor asupra activităţii RP. S-a decis a nu include în definiţia

părţilor interdependente a tranzacţiilor

financiare şi comerciale cu părţile

localizate în jurisdicţiile/ţările off-shore sau paradisurile fiscale fiind luate în calcul dificultăţile practice cu care se pot

confrunta autorităţile fiscale în

constatarea şi identificarea relaţiilor între

contribuabilul rezident şi părţile străine

rezidenţi ale acestor jurisdicţii şi riscul

sporit perceput de evaluarea incorectă a

preţurilor de transfer asociată cu

tranzacţiile cu aceste jurisdicţii. Totodată, în conformitate cu Codul

fiscal al Republicii Moldova se impozitează venitul din orice surse aflate în afară Republicii Moldova, astfel

implicit şi venitul obţinut din aceste

jurisdicţii/ţări off-shore sau paradisuri fiscale. II. Tranzacţii controlate în Preţurile

de Transfer S-a decis aplicarea prevederilor Preţurilor de Transfer asupra tranzacţiilor

transfrontaliere şi cele naţionale între

părţile asociate, de exemplu toate tipurile

de tranzacţii financiare şi comerciale. Nu

există un plafon pentru astfel de tranzacţii şi nu există cazuri speciale

pentru tranzacţiile naţionale. Extinderea tranzacţiilor controlate

asupra tranzacţiilor naţionale este

justificată de existenţa facilităţilor fiscale a impozitului pe venitul persoanelor juridice pentru rezidenţii ZEL care

11

permit contribuabililor să reducă profitul

impozabil. Includerea acestei prevederi va permite identificarea tranzacţiilor

între rezidenţi şi nerezidenţi, valoarea

cărora nu corespunde cu preţul

principiului deplinei concurenţe. III. Principiul deplinei concurenţe

al Preţurilor de Transfer Principiul deplinei concurenţe este

analogic “principiului deplinei

concurenţe” prevăzut în Articolul 9 din Modelul Convenţiei Fiscale al OCDE şi

în articole similare din Convenţiile

fiscale ale Republicii Moldova. Definirea principiului deplinei concurenţe are la bază compararea

condiţiilor tranzacţiilor controlate cu

condiţiile tranzacţiilor necontrolate.

Conform definiţiei principiului deplinei concurenţe, condiţiile tranzacţiilor

controlate între părţile interdependente

nu diferă de condiţiile care s-ar fi aplicat între părţile independente în tranzacţiile

necontrolate comparabile în cadrul circumstanţelor comparabile. De asemenea, conceptul propus impune contribuabilii să calculeze venitul

impozabil în concordanţă cu principiul deplinei concurenţe. Aceasta înseamnă

că autoritatea fiscală poate efectua

ajustări primare a venitului impozabil al

contribuabilului în cazul în care condiţiile tranzacţiilor controlate nu sunt

constante cu principiul deplinei concurenţe. Ajustările primare vor fi

limitate la cele care vor majora venitul impozabil. Principalele argumente pentru includerea principiului deplinei concurenţe în

conceptul Preţurilor de Transfer în Republica Moldova sunt: Prevede o bază clară pentru

determinarea venitului impozabil

12

referitor la tranzacţiile controlate, astfel

reducînd incertitudinea pentru contribuabili; Este un principiu preluat internaţional

pentru preţurile de transfer, astfel includerea acestuia va reduce posibilitatea de a dubla impozitarea economică şi de a asigura contribuabilul

cu o bază stabilită de practici

internaţionale; Corespunde cu obligaţiile Republicii

Moldova reieşind din reţeaua sa de

Convenţii fiscale; Asigură Codul fiscal al Republicii Moldova cu un instrument suficient pentru a proteja baza impozabilă

moldovenească de comutarea

profiturilor; Oferă o bază pentru desfăşurarea

activităţii a CMN-urilor şi a

întreprinderilor independente care activează în Republica Moldova. IV. Comparabilitatea în Preţurile

de Transfer Comparabilitatea constituie un element principal în aplicarea principiului deplinei concurenţe. Cu privire la comparabilitate, Conceptul Preţurilor de Transfer în Republica

Moldova respectă principiile stabilite în Ghidul Preţurilor de Transfer OCDE. Aspectele care caracterizează

comparabilitatea constituie: Standardele de comparabilitate; Factorii de comparabilitate; Sursele de informaţii comparabile; Ajustările de comparabilitate; Utilizarea unei baze de date pentru mai mulţi ani. Aplicarea principiului deplinei concurenţe conform legii Preţurilor de

Transfer în Republica Moldova se bazează pe conceptul comparabilităţii.

13

Standardele comparabilităţii sunt definite

în Ghidul Preţurilor de Transfer OCDE, cu luarea în calcul a celor 5 factori de comparabilitate: (1) caracteristicile mărfurilor sau serviciilor; (2) analiza

funcţională; (3) clauzele contractuale; (4)

circumstanţele economice; (5) strategiile

de afaceri. Sursele de informaţii

comparabile cuprind tranzacţiile

necontrolate comparabile interne sau externe, şi autorităţilor fiscale li se

interzice să utilizeze comparabile

confidenţiale (ex. informaţii care sunt

disponibile doar autorităţilor fiscale referitor la alţi contribuabili). Conformarea tranzacţiilor controlate cu

principiul deplinei concurenţe se

realizează la nivel tranzacţional, şi

anume la nivel de informaţii pe mai mulţi

ani, informaţii cu privire la an(i)

financiar(i) în care au avut loc tranzacţiile controlate, sau date din anul

anterior în care informaţiile cu privire la

anul financiar în legătură cu tranzacţia

controlată nu sunt disponibile. Utilizarea unei baze de date pe mai mulţi ani

permite evitarea rezultatelor denaturate ca urmare a unor factori anormali sau a diferenţelor între condiţiile economice

sau de piaţă cu privire la tranzacţiile

controlate şi/sau necontrolate. Procesul analizei comparabile este adaptată conform procesului celor 9

etape din Ghidul Preţurilor de Transfer

OCDE şi este reglementată în Hotărîrea

Guvernului. Prevederile suplimentare cu privire la ajutările de comparabilitate sunt incluse

pentru a oferi o claritate adiţională

acestui subiect, atunci cînd pot fi ajustate la un indicator financiar al unei tranzacţii

necontrolate întru eliminarea impactului diferenţelor în cadrul comparărilor.

Această îndrumare este conformă cu

14

Ghidul Preţurilor de Transfer OCDE. V. Metodele Preţurilor de Transfer Conceptul Preţurilor de Transfer

moldovenesc include şi defineşte cele 5

metode a preţurilor de transfer prevăzute

de Ghidul Preţurilor de Transfer OCDE. Aceste metode sunt: (1) Metoda preţului

necontrolat comparabil (CUP); (2) Metoda preţului de revînzare (RPM); (3)

Metoda cost plus (CPLM); (4) Metoda marjei tranzacţionale nete (TNMM); (5)

Metoda împărţirii profitului (PSM). Aceste metode sunt utilizate întru determinarea tranzacţiilor controlate în conformitate cu principiul deplinei concurenţe. Nu sunt indicate alte metode specifice pentru alte tipuri de tranzacţii. Nu sunt incluse prevederi pentru alte metode pentru cazurile în care una din cele 5 metode principale nu poate fi aplicată şi cealaltă metodă oricum oferă

un rezultat în conformitate cu principiul deplinei concurenţe. Selectarea metodei preţurilor de transfer Coerenţa într-o tranzacţie controlată a

condiţiilor cu principiul deplinei concurenţe e determinată de aplicare

celei mai potrivite metode a preţurilor de

transfer care este o metodă standard.

Întru determinarea coerenţei condiţiilor

într-o tranzacţie controlată nu necesită

aplicarea mai multor metode. În cazul în care contribuabil a aplicat una din metodele preţurilor de transfer,

autoritatea fiscală va examina dacă

condiţiile tranzacţiei controlate sunt în conformitate cu principiul deplinei concurenţe reieşind din metoda preţurilor

de transfer aplicată de către contribuabil. Selectarea Părţilor Testate Conceptul moldovenesc a Preţurilor de

Transfer prevede selectarea părţilor

testate în cazul aplicării metodei cost

15

plus, metodei preţului de revînzare sau

metodei marjei tranzacţionale nete. La selectarea părţilor testate urmează a fi

respectată coerenţa cu analiza

funcţională a tranzacţiei controlate. Drept

parte testată poate fi un contribuabil din

Republica Moldova sau din afară. Cumularea tranzacţiilor Conceptul moldovenesc a Preţurilor de

Transfer prevede evaluarea tranzacţiilor

controlate la nivel cumulativ, ex. prin combinarea a celor tranzacţii, în cazurile

în care tranzacţiile controlate sunt strîns

legate economic una de alta sau formează o continuare care nu pot fi

relevant analizate separat. Intervalul deplinei concurenţe Intervalul deplinei concurenţe este

definit ca intervalul întreg, în cazurile în care sunt identificate tranzacţii

necontrolate comparabile, şi drept

interval intercuartilic – un instrument de statistică utilizat întru creşterea fiabilităţii analizei, atunci cînd nu sunt

identificate tranzacţii necontrolate comparabile sau sunt mai puţin

relevante. Un astfel de instrument de statistică are sens în cazul în care

intervalul include un număr considerabil

de consideraţii. Selectarea punctului din interval Întru ajustarea indicatorului financiar al tranzacţiei controlate a contribuabilului

va fi utilizat punctul din tendinţa centrală

– mediana intervalului deplinei concurenţe, dar cu un punct diferit care

poate fi argumentat de către contribuabil sau de către autoritatea fiscală. Punctul

diferit al intervalului deplinei concurenţe

a fost propus pentru a fi oferit un echilibru între certitudine şi flexibilitatea

necesară. VI. Ajustarea corespunzătoare a

Preţurilor de Transfer

16

Conceptul ajustării corespunzătoare a

Preţurilor de Transfer în Republica Moldova cuprinde prevederile privind ajustările corespunzătoare pentru

tranzacţiile controlate naţionale şi

internaţionale. Scopul ajustării corespunzătoare în

ambele cazuri, este de a evita dubla impunere, şi adiţional, conform

Convenţiilor fiscale – de a evita dubla impunere fiscală. Hotărîrea de Guvern prevede proceduri

clare privind solicitarea unei ajustări

corespunzătoare pentru tranzacţiile controlate naţionale şi internaţionale, şi

procedura acordului amiabil. Impozitarea Preţurilor de Transfer Dat fiind faptul că, scopul implementării

preţurilor de transfer în Republica

Moldova este de a asigura că tranzacţiile

sunt efectuate la valoarea de piaţă,

considerăm că, suma profitului impozabil rezultat ca urmare a ajustărilor, în toate

cazurile, urmează a fi impozitat la cota

standard a impozitului pe venit a persoanelor juridice de 12%. Termenul de achitare a impozitului va fi aplicat conform normelor generale. Dosarul Preţurilor de Transfer Se propune stabilirea asupra tuturor contribuabililor care desfăşoară tranzacţii

cu persoane interdependente a obligaţiei

de întocmire şi de prezentare a dosarului

preţurilor de transfer organelor fiscale. Cerinţele de documentaţie a preţurilor de

transfer vor fi transpuse din Codul de conduită privind documentaţia preţurilor de transfer şi au drept scop de a

fundamenta şi justifica tranzacţiile cu

persoanele interdependente privind respectarea principiului deplinei concurenţe. În cazul în care agentul economic nu va prezenta dosarul preţurilor de transfer

17

sau îl va prezenta incomplet, organele fiscale vor efectua de sine stătător estimarea venitului impozabil. Dosarul preţurilor de transfer va fi

prezentat organelor fiscale concomitent cu depunerea declarației cu privire la impozitul pe venit. De asemenea, se propune ca obligaţia

contribuabilului de a întocmi şi prezenta

dosarul preţului de transfer organului

fiscal să fie aplicată: a) începînd cu 01 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care efectuează

tranzacţii cu părţi interdependente nerezidente ale Republicii Moldova; b) începînd cu 01 ianuarie 2018 – de către contribuabilii care efectuează

tranzacţii cu părţi interdependente

rezidente ale Republicii Moldova. Astfel, pe parcursul anului 2016 va fi creată infrastructura de date şi informaţii

necesară întocmirii dosarului preţului de

transfer şi verificării de către organelor

fiscale a acestuia (inclusiv conexiunea la baze de date independente), precum şi instruit personalul responsabil de administrarea preţurilor de transfer şi

agenţii economici care vor cădea sub

incidenţa normelor privind preţul de

transfer. Sancţiunile Preţurilor de Transfer S-a decis stabilirea sancţiunilor pentru: Neprezentarea dosarului Preţurilor

de Transfer şi informaţiile

suplimentare solicitate La moment se propune stabilirea unei sume fixe a amenzii de 50.000 MDL, care este egal cu 2.500 EUR. Această

amendă este propusă reieşind din

experienţa ţării vecine România.

Valoarea amenzii nu este una foarte mare, dar e costisitoare pentru majoritatea contribuabililor din Republica Moldova, astfel avînd ca scop

18

evitarea eschivării de la obligaţia de a

prezenta dosarul Preţurilor de Transfer sau nerespectarea termenului de prezentare a dosarului Preţurilor de

Transfer. Valoarea amenzii reprezintă ½

din costul mediu pentru completarea dosarului Preţurilor de Transfer (costul

mediu constituie 5.000 EUR). Prezentarea informaţiilor

nerelevante sau a dosarului incomplet a Preţurilor de Transfer Pentru a combate tentaţia unor

contribuabili din Republica Moldova de a prezenta informaţii nerelevante sau a dosarului incomplet a Preţurilor de

Transfer se propune stabilirea unei sume fixe a amenzii în valoare de 20.000 MDL. Realizăm că această prevedere va crea

discuţii în rîndul contribuabililor. Pentru a calma spiritele în rîndul contribuabililor, se propune introducerea unei perioade de graţiere de doi ani

fiscali pentru această sancţiune. Astfel s-a procedat şi în cazul introducerii Standardelor Internaţionale pentru

Reglementare Financiară. Perioada de graţie de 2 ani fiscali pentru

această sancţiune va fi permite

contribuabililor să înveţe completarea

corectă a dosarului Preţurilor de Transfer

şi informaţia necesară de a fi inclusă în

dosar. Totodată, în cazul în care autoritatea

fiscală va recalcula suma profitului impozabil, pentru întîrzieri (penalităţi) se

vor aplica prevederile art.228 al Codului fiscal din Republica Moldova. De asemenea, sancţiunile Preţurilor de

Transfer menţionate anterior nu vor fi

permise spre deducere în conformitate cu art.30 din Codul fiscal. Această

prevedere se aplică tuturor sancţiunilor şi

penalităţilor.

19

Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – 30, art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8).

se completează cu punctele 45) şi 46) cu următorul cuprins: ,,45) Autovehicul – sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepţia celui care circulă pe şine, care serveşte în mod

normal la transportul de pasageri, bagaje, mărfuri pe

drumuri sau care execută orice alte lucrări şi servicii

aferente transporturilor. 46) Autovehicul înmatriculat în Republica Moldova – autovehicul care este supus în Republica Moldova înmatriculării de stat, pe baza şi din momentul căreia autorităţile abilitate ale Republicii Moldova autorizează participarea autovehiculului în traficul rutier sau în procesul tehnologic.”.

Reieşind din Obiectivele politicii fiscale

şi vamale pe termenul mediu 2016 – 2018, se prevede introducerea impozitului pe autovehicule în sistemul taxelor locale, cu excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către

autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova din sistemul taxelor rutiere, scopul acestei măsuri fiind

asigurarea autonomiei financiare şi bugetare a autorităţilor publice locale,

maximizării eficienţei şi asigurării

echităţii în alocarea resurselor, cu

menţinerea disciplinei financiare. În acest sens, în Codul fiscal se introduce un titlu nou, Titlul VI1 „Impozitul pe

autovehicule”, cu acelaşi statut ca impozitul pe bunurile imobiliare. Astfel, se propune ca impozitul pe autovehicule să fie aplicat analogic

impozitului pe bunurile imobiliare. Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova; b) locatarii autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova – în cazul contractului de leasing financiar. Obiect al impunerii vor constitui toate autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova, cu excepția autovehiculelor pentru transportul în comun pe fir electric; autovehiculelor din dotarea forţei

militare străine, în conformitate cu

tratatele internaţionale la care Republica

Moldova este parte; autovehiculelor neexploatate provizoriu, scoase din

01.01.2017

20

circulaţie cu condiția excluderii din

evidența Registrului de stat al transporturilor; autovehiculelor reutilate în sistem cu dirijare manuală, fapt confirmat în Registrul de stat al transporturilor; autovehiculelor luate la evidenţă odată cu înmatricularea primară

de stat transmise în folosință invalizilor. Baza impozabilă a impozitului pe autovehicule va rămîne aceeaşi, şi anume

caracteristicile tehnice ale autovehiculului specificate în certificatul de înmatriculare al acestuia (tipul autovehiculului, capacitatea motorului, numărul de locuri, etc.). Cotele impozitului pe autovehicule vor fi percepute la nivelul cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către

autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova pentru anul 2015. Totodată, se propune menţinerea facilităţilor fiscale pentru invalizii posesori de autovehicule cu acţionare

manuală, prin acordarea scutirilor la

impozitul pe autovehicule. De asemenea, se propune extinderea facilităților fiscale respective aferent organelor de protecţie socială a

populaţiei - pentru autovehiculele luate la evidenţă odată cu înmatricularea primară

de stat transmise în folosinţă invalizilor. Facilitatea fiscală prevăzută la impozitul

pe bunurile imobiliare, ce ţine de beneficierea unei reduceri cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat

în cazul achitării de către contribuabili a

sumei integrale a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a anului

respectiv, urmează a fi extinsă şi pentru

contribuabilii plătitori ai impozitului pe

autovehicule. Termenele limită de achitare a

impozitului vor constitui 15 august şi 15

octombrie a anului în curs.

21

În cazul dobîndirii autovehiculului după

30 iunie a perioadei fiscale respective, termenul limită de achitare a impozitului va constitui 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune. Impozitul urmează a fi achitat la contul

trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul I corespunzător locului de

reşedinţă sau de înregistrare. În partea ce ţine de furnizarea informaţiei, comunicăm că, Ministerul

Tehnologiei Informaţiei şi

Comunicaţiilor va asigura accesul Serviciului Fiscal de Stat la datele Registrului de stat al transporturilor în modul stabilit de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Mecanismul de calcul al impozitului pe autovehicule va fi acelaşi ca şi la

impozitul pe bunurile imobiliare al persoanelor fizice. Plata impozitului pe autovehicule va fi efectuată prin intermediul avizului de

plată expediat de către Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale

al primăriei pentru persoanele juridice şi

fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova. Avizul de plată al

impozitului pe autovehicule va avea o formă analogică cu avizul de plată al

impozitului pe bunurile imobiliare pentru persoanele fizice. Astfel, Serviciul de colectare al impozitelor şi taxelor locale al primăriei

va expedia fiecărui subiect al impunerii

aceeaşi formă standard a avizului de plată a impozitului calculat pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, cel tîrziu cu 60 de zile pînă la expirarea primului termen de

plată a impozitului stabilit. Iar în cazul

autovehiculelor dobîndite după 30 iunie a

anului fiscal în curs – cel tîrziu pînă la 1

22

februarie a anului următor anului fiscal

de gestiune. Serviciul Fiscal de Stat, în baza datelor furnizate de MTIC din Registrul de stat al transportatorului, va organiza ţinerea sistemului informațional privind fiecare

obiect și subiect al impunerii

„Autovehiculul fiscal”. Forma şi

metodele de ţinere a „Autovehiculului

fiscal”, de eliberare a informaţiei pe care o conţine se stabilesc de către

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Inspectoratele fiscale de stat teritoriale vor exercita controlul asupra modului în care autorităţile administraţiei publice locale vor executa implementarea impozitului pe autovehicule. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi

pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),

titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2 şi anexa nr.1 din Codul fiscal al

proiectului de lege. Articolul 6. Impozite şi taxe şi tipurile lor (6) Sistemul impozitelor şi taxelor locale include: a) impozitul pe bunurile imobiliare; a1) impozitul privat; b) taxele pentru resursele naturale; c) taxa pentru amenajarea teritoriului; d) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul

unităţii administrativ-teritoriale; e) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei); f) taxa de aplicare a simbolicii locale; g) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii; h) taxa de piaţă; i) taxa pentru cazare; j) taxa balneară; k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale); l) taxa pentru parcare; m) taxa de la posesorii de cîini; p) taxa pentru parcaj; r) taxa pentru salubrizare; s) taxa pentru dispozitivele publicitare.

2. Articolul 6: alineatul (6) se completează cu litera a2) cu următorul

cuprins: ,,a2) impozitul pe autovehicule.”;

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al

proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi

pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),

titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2

şi anexa nr.1 din Codul fiscal al

proiectului de lege.

01.01.2017

23

(10) Impozitele şi taxele percepute în conformitate cu

prezentul cod şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Impozitul privat se virează la bugetul de stat sau la

bugetul unităţii administrativ-teritoriale, în funcţie de

apartenenţa bunului. Impozitul pe venitul persoanelor fizice şi

taxele rutiere (în partea ce ţine de taxa pentru folosirea

drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica

Moldova) reprezintă surse de reglementare a veniturilor

sistemului bugetar. Pentru unitatea teritorială autonomă cu

statut juridic special, surse de reglementare a veniturilor sistemului bugetar sînt de asemenea impozitul pe venitul persoanelor juridice (colectat pe teritoriul unităţii teritoriale autonome), taxa pe valoarea adăugată (în partea ce ţine de taxa

pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi serviciile prestate

de agenţii economici din unitatea autonomă) şi accizele la

mărfurile (producţia) supuse accizelor, fabricate pe teritoriul

unităţii date.

la alineatul (10), propoziţia „Impozitul pe venitul persoanelor fizice şi taxele rutiere (în partea ce ţine de taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele

înmatriculate în Republica Moldova) reprezintă surse de

reglementare a veniturilor sistemului bugetar.” se

înlocuieşte cu propoziţia „Impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă sursă de reglementare a veniturilor

sistemului bugetar.”.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi

pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),

titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2

şi anexa nr.1 din Codul fiscal al

proiectului de lege.

01.01.2017

Articolul 7. Stabilirea, modificarea şi anularea impozitelor şi

taxelor de stat şi locale (5) Contribuabilii care au subdiviziuni în afara unităţii

administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa

juridică) prezintă pentru acestea din urmă dări de seamă fiscale

şi plătesc impozite şi taxe (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier şi a impozitului pe venit din activitatea operaţională) la

bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor.

3. La articolul 7, alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile situate în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică), calculează şi prezintă pentru acestea din urmă dări de seamă fiscale la

impozite şi taxe (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a

accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier şi a impozitului pe venit din activitatea operaţională) aferent sediului amplasării acestora (subdiviziunilor şi/sau obiectelor impozabile). Achitarea impozitelor şi taxelor aferente sumelor calculate se efectuează în modul stabilit de

Ministerul Finanţelor.”.

Modificarea are drept scop revederea modului de calculare și achitare a impozitelor şi taxelor de către

contribuabilii care au subdiviziuni şi /

sau obiecte impozabile situate în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică), precum şi a modului de prezentare a

dărilor de seamă fiscale aferent

impozitelor şi taxelor calculate. Modificarea este generată de modul

diferit de înscriere a plăţilor la bugetele

de diferite nivele (buget de stat, buget local) cu efectuarea defalcărilor

ulterioare. Contribuabilii care au subdiviziuni şi /

sau obiecte impozabile în afara localităţii

în care se află sediul central vor prezenta pentru acestea din urmă dări de seamă şi plătesc impozite şi taxe (cu excepţia

unora) la sediul subdiviziunilor, iar în dependenţă de apartenenţa bugetară

determinată şi aprobată de către

Ministerul Finanţelor, impozitul se va

achita respectiv: la bugetul de stat sau la

01.04.2016

24

bugetele locale. Modificarea vizează art.7 alin.(5) şi art.84 alin.(3) ale Codului fiscal din proiectul de lege.

Articolul 8. Drepturile şi obligaţiile contribuabilului (2) Contribuabilul este obligat: a) să respecte modul stabilit de înregistrare (reînregistrare) de

stat şi de desfăşurare a activităţii de întreprinzător; b) să se pună la evidenţă la organul fiscal în a cărui rază îşi are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) şi să

primească certificatul de atribuire a codului fiscal. Aceste

prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de

identificare de stat reprezintă codul fiscal; c) să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului

stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale

dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure

integritatea documentelor de evidenţă contabilă în

conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările

băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor

pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectînd

reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de

activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de

control; d) să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum şi despre alte obiecte

ale impunerii; e) să achite la buget, la timp şi integral, ţinînd cont de

prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi

taxelor, asigurînd exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă

fiscale prezentate; f) în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să prezinte,

la prima cerere, persoanelor cu funcţii de răspundere ale

organelor cu atribuţii de administrare fiscală documentele de

evidenţă, dările de seamă fiscale şi alte documente şi

informaţii privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător,

calcularea şi achitarea la buget a impozitelor şi taxelor şi acordarea facilităţilor, să permită accesul, în cazul ţinerii

evidenţei computerizate, la sistemul electronic de evidenţă

contabilă; g) în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să asigure

persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii

de administrare fiscală accesul liber în spaţiile de producţie, în

4. Articolul 8: alineatul (2) se completează cu literele c3), d1) şi d2) cu următorul cuprins: „c3) să prezinte informaţii privind rulajele mijloacelor

băneşti din rapoartele de închidere zilnică, emise de maşinile de casă şi de control, în modul stabilit de

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;

Se propune stabilirea obligaţiei contribuabilului de prezentare a informaţiei privind rulajele mijloacelor

băneşti din rapoartele de închidere

zilnică, emise de maşinile de casă şi de

control. Modul de prezentare a informaţiei se va stabili de către

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Măsura are ca scop monitorizarea de

către organele fiscale a tranzacţiilor

efectuate în numerar pentru stabilirea riscurilor de neconformare fiscală în

modul stabilit de către Inspectoratul

Fiscal Principal de Stat.

01.04.2016

25

depozite, în localurile de comerţ, în alte încăperi şi locuri (cu

excepţia încăperilor utilizate exclusiv ca spaţiu locativ) pentru inspectarea lor în scopul verificării autenticităţii datelor din

documentele contabile, din dările de seamă, din declaraţiile

fiscale, din calcule, precum şi a verificării îndeplinirii

obligaţiilor faţă de buget; h) să asiste la efectuarea controlului privind respectarea

legislaţiei fiscale, să semneze actele privind rezultatul

controlului, să dea explicaţii în scris sau oral; i) în caz de calculare greşită şi determinare incorectă de către

organele fiscale a sumei impozitului, penalităţii, dobînzii sau

amenzii, să dovedească acest lucru prin documente

justificative; j) să îndeplinească deciziile adoptate de organele cu atribuţii de administrare fiscală şi alte organe învestite cu funcţii de

control pe marginea rezultatelor controalelor efectuate, respectînd cerinţele legislaţiei fiscale; k) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală. (3) În caz de absenţă a conducătorului întreprinderii, obligaţiile

prevăzute la alin.(2) lit.f) şi g) sînt îndeplinite de alte persoane

cu funcţii de răspundere, gestionare ale subiectului impunerii, în limitele competenţei lor. d1) să efectueze conform legii evaluarea şi reevaluarea

bunurilor imobiliare în scopul aplicării impozitului pe

bunurile imobiliare;

Modificările date reies din Obiectivele

politicii fiscale şi vamale pe termenul

mediu 2016 - 2018 şi prevăd modificarea

sistemului de evaluare şi reevaluare a bunurilor imobiliare ce aparţin

persoanelor fizice care desfăşoară

activitate de întreprinzător şi persoanelor

juridice (cu excepția persoanelor juridice

– deținători ai drepturilor patrimoniale

asupra bunurilor imobiliare), în scopul aplicării impozitului pe bunurile

imobiliare. Astfel, evaluarea şi reevaluarea bunurilor

imobiliare ce aparţin persoanelor fizice care desfăşoară activitate de

întreprinzător şi persoanelor juridice (cu excepția persoanelor juridice – deținători

ai drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare),” în scopul aplicării

impozitului pe bunurile imobiliare, se va efectua de sine stătător din contul

acestora prin intermediul evaluatorilor

01.04.2016

26

autorizaţi (evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare sau organelor cadastrale teritoriale). Astfel, baza impozabilă a bunurilor

imobiliare în scopul aplicării impozitului

pe bunurile imobiliare va constitui valoarea estimată în raportul de evaluare. Cheltuielile aferente evaluării sau

reevaluării bunurilor imobiliare în scopul

aplicării impozitului pe bunurile

imobiliare vor fi deductibile în scopul aplicării impozitului pe venit. Contribuabililor li se va acorda o perioadă de tranziţie (începînd cu perioada fiscală a anului 2016) pe parcursul căreia urmează să efectueze

evaluarea tuturor bunurilor imobiliare deţinute. Informaţia privind bunurile

imobiliare şi valoarea acestora urmează a

fi transmisă de către subiecții impunerii

organelor cadastrale anul, pînă la data de

25 ianuarie a perioadei fiscale următoare

celei de gestiune. Forma şi modul de prezentare a

informaţiilor respective se va stabili de către organele cadastrale. O dată la 3 ani contribuabilii vor avea

obligaţia privind reevaluarea bunurilor

imobiliare. În cazul în care contribuabilii nu vor efectua evaluarea bunurilor imobiliare care aparțin acestora cu drept de

proprietate şi nu vor prezenta informaţia

aferentă organelor cadastrale, aceştia vor

fi sancţionaţi cu o amendă în mărime de

100 mii lei. În cazul în care contribuabilii nu vor efectua o dată în 3 ani reevaluarea bunurilor imobiliare, cota concretă a

impozitului pentru bunurilor imobiliare respective va fi majorată de 3 ori. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31)

27

şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea

pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

d2) să declare şi să justifice, în modul şi forma stabilită de

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cu respectarea prevederilor prezentului cod, provenienţa mijloacelor

financiare în cazul achiziţionării bunurilor imobiliare şi/sau

mijloacelor de transport a căror valoare depăşeşte suma de

30 mii euro per unitate. Înregistrarea de stat şi/sau înmatricularea bunurilor imobiliare şi/sau mijloacelor de transport a căror valoare

depăşeşte suma de 30 mii euro per unitate, fără prezentarea documentului ce confirmă declararea acestora la organele fiscale, nu se efectuează;”.

Se propune stabilirea obligaţiei

persoanelor fizice - cetăţeni ai Republicii

Moldova de declarare şi justificare a

provenienţei mijloacelor financiare în

cazul achiziţionării bunurilor imobiliare

şi/sau mijloacelor de transport a căror

valoare depăşeşte suma de 30 mii euro

per unitate. Modul şi forma de declarare şi justificare

a provenienţei mijloacelor financiare se va stabili de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Controlul fiscal al informaţiilor

prezentate de către contribuabilii

respectivi se va efectua conform prevederilor generale ale Codului fiscal. Concomitent, se propune stabilirea interdicţiei înregistrării de stat şi/sau

înmatriculării bunurilor imobiliare şi/sau

mijloacelor de transport a căror valoare

depăşeşte suma de 30 mii euro per unitate, fără prezentarea documentului ce confirmă declararea acestora la organele fiscale. Măsura are drept scop diminuarea

evaziunii fiscale ale persoanelor fizice -cetăţeni ai Republicii Moldova.

01.06.2016

5. Articolul 12 se completează cu punctele 16) - 31) cu următorul cuprins: „16) Tranzacţie controlată: a) orice tranzacţie între părţile interdependente

[controlate] în cazul în care: i) o parte la tranzacţie este un rezident şi cealaltă parte

este un nerezident; ii) o parte la tranzacţie este o persoană juridică

nerezidentă care are o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova la care tranzacţia este atribuită, iar

cealaltă parte este o altă persoană juridică nerezidentă; iii) o parte la tranzacţie este o persoană juridică rezidentă

şi cealaltă parte este o persoană juridică rezidentă care are

o reprezentanţă permanentă în afara Republicii Moldova, la

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

28

care tranzacţia este atribuită; b) orice relaţie între o persoană juridică nerezidentă şi o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova a acestei

persoane juridice nerezidente; c) orice relaţie între o persoană juridică rezidentă şi

reprezentanţa sa permanentă în afara Republicii Moldova. 17) Tranzacţia - include toate tipurile de operaţiuni financiare şi comerciale, inclusiv de vânzări, achiziţii şi

furnizarea de bunuri şi servicii, tranzacţii financiare şi

tranzacţiile care implică bunuri incorporabile, şi include un

aranjament direct sau indirect, de înţelegere, sau acord reciproc indiferent de faptul dacă are o forţă juridică sau

intenţionează să aibă o forţă juridică şi include orice relaţie între părţile interdependente [controlate]. 18) Tranzacţie necontrolată - tranzacţie care nu este

tranzacţie controlată. 19) Tranzacţie comparabilă - o tranzacţie care nu este o

tranzacţie controlată şi care este comparabilă cu tranzacţia

controlată în curs de examinare. 20) Ajustare de comparabilitate - o ajustare făcută pentru

indicatorul financiar respectiv, pentru a îmbunătăţi comparabilitatea. 21) Indicatorul financiar – indicatorul examinat la aplicare metodei preţului preţului de transfer aprobată. 22) Parte testată – parte a tranzacţiei controlate pentru care

indicatorul financiar este testat. 23) Parte testată străină - o parte testată care nu este o

persoană juridică rezidentă. 24) Intervalul deplinei concurenţe - un interval de indicatori financiari relevanţi rezultaţi/obţinuţi din aplicarea

celei mai potrivite metode de stabilire a preţurilor de

transfer la un număr de tranzacţii necontrolate, fiecare din

care sunt fiabile şi relativ egal comparabile cu tranzacţia

controlată pe baza unei analize de comparabilitate. 25) Interval intercuartilic (IQR) – un interval cuprins între

29

percentila 25 şi percentila 75 (inclusiv valorile acestor percentile) a rezultatelor obţinute din tranzacţiile necontrolate comparabile. 26) Percentila 25 - rezultatul obţinut dintr-o tranzacţie

necontrolată comparabilă care reprezintă ¼ x (număr de

rezultate + 1)-lea rezultat, unde rezultatele obţinute din

tranzacţii necontrolate comparabile sunt aranjate în ordine

crescătoare. Cu toate acestea, în cazul în care percentila 25

obţinută prin formulă nu coincide cu un rezultat real,

percentila 25 va fi rezultatul obţinut din tranzacţie necontrolată comparabilă care este cel mai apropiat de

percentila 25 obţinută prin formulă, şi în cazul în care

percentila 25 obţinută prin formulă este în mijlocul a două rezultate, percentila 25 va fi rezultatul situat imediat anterior percentilei 25 obţinută prin formulă. 27) Percentila 75 - rezultatul obţinut dintr-o tranzacţie

necontrolată comparabilă care reprezintă ¾ x (număr de

rezultate + 1)-lea rezultat, unde rezultatele obţinute din

tranzacţii necontrolate comparabile sunt aranjate în ordine

crescătoare. Cu toate acestea, în cazul în care percentila 75

obţinută prin formulă nu coincide cu un rezultat real,

percentila 75 va fi rezultatul obţinut dintr-o tranzacţie

necontrolată comparabilă care este cel mai apropiat de percentila 75 obţinută prin formulă şi în cazul în care

percentila 75 obţinută prin formulă este în mijlocul a două

rezultate, percentila 75 va fi rezultatul situat imediat după

percentila 75 obţinută prin formulă. 28) Mediană intervalului deplinei concurenţei - percentila a 50 - ea cifrelor indicatorilor financiari obţinuţi din

tranzacţiile necontrolate comparabile care fac intervalul

deplinei concurenţei. În acest scop, a 50-ea percentilă este

cea mai mică cifră a indicatorului financiar, astfel încât cel

puţin 50 la sută din cifrele indicatorilor financiari sunt la sau sub valoarea acestei cifre. Cu toate acestea, în cazul în care exact 50 la sută din rezultatele sunt la sau sub o

anumită cifră a indicatorului financiar, percentila 50 este

egală cu media aritmetică (medie) a acestei cifre şi

următoarea cea mai mare cifră. 29) Ajustarea corespunzătoare internă - o ajustare a sumei venitului impozabil al unui contribuabil efectuată de

30

organul fiscal datorită unei ajustări primare efectuată de

către organul fiscal la suma venitului impozabil al celeilalte părţi interdependente într-o tranzacţie controlată. 30) Ajustarea corespunzătoare internaţională – ajustare efectuată de către organul fiscal al Republicii Moldova asupra impozitului perceput de la contribuabil în Republica Moldova pentru a elimina dubla impunere fiscală care

survine ca urmare a ajustării condiţiilor unei tranzacţii

controlate între contribuabil din Republica Moldova şi o

parte interdependentă rezidentă în scopuri fiscale a unui

Stat Contractant cu care Republica Moldova are încheiate Convenţii fiscale şi care include norma de eliminare a

dublei impuneri economice. 31) Dosarul preţurilor de transfer - documentaţia pregătită

ce urmează a fi depusă concomitent cu declaraţia cu privire la impozitul pe venit a contribuabilului.”.

Articolul 15. Cotele de impozit Suma totală a impozitului pe venit se determină:

6. Articolul 15 se completează cu litera e), cu următorul

cuprins: ,,e) pentru persoanele juridice al căror venit a fost calculat în conformitate cu Capitolul 21 - în mărime de 12% din rezultatul de ajustare a sumei venitului impozabil.”.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 17. Impozitarea venitului proprietarului decedat (1) Venitul proprietarului decedat se consideră venit al persoanei fizice şi se impozitează ca atare, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2) lit.b). (2) În cazul decesului unei persoane, rezidente la momentul decesului: a) venitul proprietarului (inclusiv venitul din averea rămasă

după decesul acestuia) se consideră venit al unei singure

persoane fizice, aplicîndu-se art.15 lit.a) pentru anul fiscal în care a avut loc decesul; b) suma totală a impozitului pe venit pentru anii fiscali

ulteriori se determină conform cotei de 18% din venitul impozabil, scutirile nefiind permise. Articolul 39. Restricţiile privind deducerea pierderilor de

capital

7. Articolul 17 va avea următorul cuprins: Articolul 17. Impozitarea venitului proprietarului decedat „Veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se

consideră venituri ale succesorului după acceptarea

succesiunii.”.

Modificarea vizează excluderea necesității determinării obligației fiscale

a persoanei decedate, în momentul în care aceasta încă nu a fost formată la

momentul decesului. De asemenea, prin modificarea dată se propune de a stabili

cert cine devine subiectul impozitării

venitului generat de proprietatea persoanei decedate și cînd survine termenul de stabilire a acestor venituri. Aceasta ne va permite de a exclude cazurile de stabilire a obligației fiscale și, respectiv, de declarare a veniturilor pentru persoanele decedate. Mai mult ca atît, în conformitate cu prevederile art.168 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, codul fiscal al persoanei se anulează

01.04.2016

31

(1) Contribuabilului (persoană fizică sau juridică), deducerea

pierderilor de capital i se permite numai în limitele creşterii de capital. (2) Pierderile de capital a căror deducere nu este permisă,

conform alin.(1), în anul fiscal respectiv sînt considerate ca pierderi de capital suportate în anul următor. (3) Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital

prevăzute la alin.(1) nu se aplică persoanei fizice pentru anul

fiscal în care a decedat.

odată cu decesul acesteia, ceea ce face

imposibilă prezentarea ulterioară a declarației pe venit aferentă persoanei

decedate, deoarece numărul de

înregistrare a acesteia este anulat.

Articolul 18. Sursele de venit impozabile În venitul brut se includ: o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate.

8. La articolul 18, litera o) se completează în final cu textul

„şi care nu sunt neimpozabile conform legislaţiei fiscale”.

„

Se propune concretizarea surselor de venit impozabile nespecificate în Codul fiscal. Dat fiind faptul că, atît art.20 din Codul

fiscal cît şi Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul

fiscal, specifică sursele de venit

neimpozabile, nu este necesară

enumerarea tuturor veniturilor ce vor fi impozabile, mai ales pornind de la sensul art.18 lit.o) al Codului fiscal care oricum le înglobează pe toate. În practica fiscală internaţională, fie se

specifică veniturile impozabile, restul

prezentîndu-se drept neimpozabile, fie invers. Prezenţa ambelor enumerări provoacă

interpretare ambiguă a prevederilor legii

şi generează tratări neunivoce a acesteia

şi, respectiv, o arie de trafic de influenţă

sau abuz de putere din partea organelor de control cu scăderea gradului de conformare benevolă a contribuabililor a

prevederilor legale.

01.04.2016

Articolul 19. Facilităţile impozabile acordate de patron includ: d) suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg)

stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a

anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani;

rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata

dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către

9. La articolul 19 litera d), cuvintele „ca rezultat al

diferenţei pozitive” se înlocuiesc cu cuvintele „reieşind din

diferenţa pozitivă”.

Modificarea vizează racordarea enunțului

cu subiectul la care acesta se referă, în

partea ce ține de modul de determinare a ratei dobînzii care se va aplica pentru calcularea dobînzii la împrumuturile acordate.

01.04.2016

32

angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare; Articolul 21. Reguli speciale referitoare la venit (3) În cazul efectuării operaţiunilor în valută străină: 1) La calcularea venitului impozabil, venitul brut şi alte

încasări, precum şi cheltuielile suportate în valută străină se

recalculează în monedă naţională la cursul oficial al leului

moldovenesc valabil la data tranzacţiei. Pentru unele grupuri de operaţiuni, Ministerul Finanţelor poate stabili un curs de schimb mediu. 2) Orice datorie atît a contribuabilului, cît şi faţă de

contribuabil, a cărei sumă este exprimată în valută străină, se

recalculează la cursul oficial al leului moldovenesc valabil

pentru ultima zi a anului fiscal. 3) Orice venit sau pierdere de pe urma recalculării datoriei conform pct.2) se consideră venit obţinut sau pierdere

suportată în ultima zi a anului fiscal. 4) Operaţiunile în care intervin obligaţii de plată în valută

străină se referă la: a) cheltuielile care urmează să fie efectuate sau venitul care

urmează să fie obţinut în urma calculelor; b) contractele futures, opţioanele şi alte operaţiuni financiare

similare. 5) Modul de calculare a obligaţiilor fiscale se stabileşte de

către Guvern.

10. Articolul 21 alineatul (3): la punctul 1), ultima propoziţie se exclude; se completează cu punctele 21), 31), 32) şi 33) cu următorul

cuprins: „21) Dacă operaţiunea se efectuează în valuta străină faţă de

care Banca Naţională a Moldovei nu cotează leul

moldovenesc, atunci conversiunea are loc în două etape.

Iniţial, valuta străină este recalculată în altă valută străină

faţă de care Banca Naţională a Moldovei cotează leul

moldovenesc. Pentru aceasta se foloseşte metoda directă de

corelaţie între cursurile acestor valute străine. Suma obţinută astfel în altă valută străină este recalculată în

moneda naţională la cursul oficial al leului moldovenesc. 31) Data tranzacţiei este considerată data reflectată în

extrasul de cont al băncii, iar în alte cazuri data menţionată

în documentele primare. În momentul expedierii mărfurilor

data tranzacţiei este considerată data menţionată în

documentele de însoţire ale furnizorului, care trebuie să

coincidă cu data transmiterii către agentul economic

transportator, sau primirii de către reprezentantul cumpărătorului, indiferent de perioada în care a fost reflectată în contabilitate a părţilor contractante. Momentul

transmiterii către agentul economic transportator a

mărfurilor se consideră trecerea în posesia cumpărătorului

şi reprezintă data efectuării tranzacţiei. 32) Dacă în perioada ce s-a scurs la data efectuării

tranzacţiei şi data achitării pentru datoria creată cursul

oficial al leului moldovenesc s-a modificat, atunci apare diferenţa de curs valutar. Dacă achitarea sumei are loc în

aceeaşi perioadă a anului fiscal în care a avut loc tranzacţia,

atunci diferenţa de curs valutar dintre suma reflectată iniţial

în contabilitate şi suma achitată efectiv reprezintă venitul sau pierderea anului fiscal curent. 33) În cazul în care achitarea pentru datoria creată nu are loc

în aceeaşi perioadă a anului fiscal în care a avut loc

tranzacţia, aceasta este reevaluată de către contribuabil la

cursul oficial al leului moldovenesc în ultima zi a anului

Se propune reglementarea în Codul fiscal a tuturor normelor ce ţin de calcularea obligaţiilor fiscale, în cazul efectuării

operaţiunilor în valută străină. Astfel, se propune transferarea prevederilor Regulamentului privind modul de calculare a obligaţiilor fiscale

în cazul efectuării operaţiunilor în valută

străină, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.488 din 04.05.1998, la art.21 alin.(3) al Codului fiscal, cu abrogarea regulamentului respectiv. Modificarea vizează art.21 alin.(3) şi

art.97 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

33

fiscal pentru care se prezintă declaraţia fiscală, iar diferenţa

de curs valutar apărută este considerată drept venit sau pierderi ale aceluiaşi an fiscal. Indiferent de eventualele

fluctuaţii ale cursului oficial al leului moldovenesc pe

viitor, pentru reflectarea situaţiei financiare a

contribuabilului la data întocmirii bilanţului, conturile în

valută străină se reflectă în sume echivalente în monedă

naţională la cursul oficial al leului moldovenesc faţă de

valuta străină, valabil în ziua respectivă. Diferenţa dintre

suma indicată în contabilitate şi suma în care a fost reflectată în contabilitate tranzacţia pe parcursul perioadei

sau în anul precedent este considerată drept venit sau

pierderi.”; punctul 5) se abrogă.

11. Capitolul 2 este urmat de un nou capitol 21 cu următorul conţinut: „Capitolul 21. Reguli speciale referitoare la preţuri de

transfer Articolul 221. Tranzacţii controlate Tranzacţiile controlate între părţi interdependente

[controlate] trebuie să fie efectuate în conformitate cu

principiul deplinei concurenţe, prevăzute la art.222.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 222. Principiul deplinei concurenţe (1) Principiul deplinei concurenţe solicită ca condiţiile

tranzacţiei controlate să nu difere de condiţiile care ar fi aplicate între părţile independente în tranzacţiile

necontrolate comparabile efectuate sub circumstanţe

comparabile. (2) Contribuabilul care se angajează într-o tranzacţie

controlată va stabili dacă valoarea venitului impozabil este în concordanţă cu principiul deplinei concurenţe. (3) Suma venitului impozabil prevăzut la alin.(2) din prezentul articol va fi în concordanţă cu principiul deplinei

concurenţe, dacă şi condiţiile din această tranzacţie sunt în

concordanţă cu principiul deplinei concurenţe. (4) În cazul în care condiţiile acestei tranzacţii nu sunt în

concordanţă cu principiul deplinei concurenţe, valoarea venitului impozabil al contribuabilului poate fi ajustată

primar prin majorarea acestuia pentru a fi în concordanţă cu

principiul deplinei concurenţe. (5) Stabilirea faptului dacă condiţiile acestei tranzacţii sunt

în concordanţă cu principiul deplinei concurenţe şi valorii

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

34

oricărei ajustări primare se va efectua în conformitate cu

prezentul articol. Articolul 223. Comparabilitatea preţurilor de transfer

(1) O tranzacţie necontrolată este compatibilă cu o

tranzacţie controlată, dacă: a) nu există diferenţe semnificative între tranzacţia

controlată şi tranzacţia comparabilă care ar putea avea un

impact semnificativ asupra indicatorului financiar care este testat în conformitate cu cea mai potrivită metodă a

preţurilor de transfer; b) diferenţa menţionată la litera a) există, atunci cînd

ajustarea comparabilă a unui indicator financiar al unei

tranzacţii necontrolate, este efectuată rezonabil de exact în

scopul de a elimina impactul diferenţei atunci cînd se

compară. (2) Pentru a determina dacă două sau mai multe tranzacţii

sunt comparabile, următorii cinci factori vor fi luaţi în

considerare în măsura în care faptele şi circumstanţele

tranzacţiilor sunt relevante din punct de vedere economic: a) caracteristicile bunurilor sau serviciilor; b) funcţiile asumate de fiecare parte în ceea ce priveşte

tranzacţiile, luând în considerare activele utilizate şi riscul

asumat şi/sau transmis; c) termenii şi condiţiile tranzacţiilor contractuale; d) circumstanţele economice şi de piaţă în cazul în care

tranzacţiile au loc; şi e) strategiile de afaceri urmărite de părţile la tranzacţii. (3) Sursele de informaţii comparabile includ tranzacţiile

necontrolate comparabile interne şi externe, care sunt

următoarele: a) tranzacţii necontrolate comparabile interne sunt

tranzacţiile necontrolate comparabile în cazul în care una dintre părţile la tranzacţiile controlate este, de asemenea,

parte la tranzacţiile necontrolate comparabile; b) tranzacţii necontrolate comparabile externe sunt

tranzacţiile necontrolate comparabile în cazul în care nici una dintre părţile la tranzacţiile controlate este parte a

tranzacţiilor necontrolate comparabile. (4) O tranzacţie necontrolată nu poate fi invocată de către

organul fiscal în scopul de a face o ajustare primară în

conformitate cu art.222 alin.(4), în cazul în care informaţiile

referitoare la tranzacţie nu sunt puse la dispoziţia

contribuabilului. (5) O tranzacţie necontrolată internă poate fi invocată

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

35

numai de către contribuabil în scopul de a demonstra

coerenţa la o tranzacţie cu principiul deplinei concurenţei, în cazul în care informaţiile privind tranzacţia sunt puse la dispoziţia organului fiscal. (6) În lipsa unor informaţii privind tranzacţiile necontrolate

comparabile externe, din acelaşi an fiscal cu tranzacţiile

controlate, contribuabilul se poate baza pe informaţiile

privind tranzacţiile necontrolate comparabile externe din

perioada cea mai recentă pentru care astfel de informaţii

sunt puse la dispoziţie, cu condiţia că orice schimbare de pe

piaţa de-a lungul timpului acordîndu-se atenţia necesară

pentru impactul potenţial al acestora asupra

comparabilităţii. (7) Informaţiile privind tranzacţiile necontrolate comparabile interne şi externe pentru a fi utilizate atunci

când se evaluează comparabilitatea unei tranzacţii

necontrolate comparabile cu o tranzacţie controlată sunt

datele referitoare la perioada fiscală în cazul în care a avut

loc tranzacţia controlată, cu excepţia: a) dacă informaţiile privind perioada fiscală în care a avut

loc operaţiunea controlată nu este disponibil la momentul evaluării comparabilităţii o tranzacţie necontrolată

comparabilă cu o tranzacţie controlată, atunci informaţiile

din anii precedenţi vor fi utilizaţi, cu condiţia că standardul

de comparabilitate este satisfăcut; b) în cazul în care informaţiile referitoare la o perioadă, nu

sunt mai mult de 6 ani anterior anului financiar în care a avut loc tranzacţia controlată, dezvăluie fapte care trebuie

să aibă un impact semnificativ asupra indicatorului

financiar care este testat în cadrul celei mai potrivite metode de preţuri de transfer.

Articolul 224. Metodele preţurilor de transfer (1) Metodele de stabilire a preţurilor de transfer sunt

următoarele: a) Metoda preţului necontrolat comparabil (CUP); b) Metoda preţului de revînzare (RPM); c) Metoda cost plus (CPLM); d) Metoda marjei tranzacţionale nete (TNMM); e) Metoda împărţirii profitului (PSM). (2) Metoda preţului necontrolat comparabil compară preţul

perceput pentru mărfurile şi serviciile transferate într-o tranzacţie controlată la preţul perceput pentru mărfurile şi

serviciile transferate într-o tranzacţie necontrolată

comparabilă.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

36

(3) Metoda preţului de revînzare compară marja obţinută

prin revînzarea unui produs, achiziţionat într-o tranzacţie controlată, într-o tranzacţie independentă la o marjă obţinută prin revînzarea unui produs, achiziţionat într-o tranzacţie necontrolată comparabilă. (4) Metoda cost plus compară valoarea aplicată costurilor

directe şi indirecte suportate în aprovizionarea de mărfuri sau servicii într-o tranzacţie controlată cu valoarea aplicată

costurilor directe şi indirecte suportate în aprovizionarea de mărfuri sau servicii într-o tranzacţie comparabilă

necontrolată. (5) Metoda marjei tranzacţionale nete compară marja de

profit net în raport cu o bază corespunzătoare obţinută de

către o persoană juridică într-o tranzacţie controlată cu marja de profit net în raport cu aceeaşi bază obţinută într-o tranzacţie necontrolată comparabilă. (6) În conformitate cu metoda împărţirii profitului fiecare

parte interdependentă care participă într-o tranzacţie

controlată îi este alocat astfel cota de profit/pierdere în

această tranzacţie, în care o entitate juridică independentă ar

aştepta să câştige într-o tranzacţie comparabilă

independentă. Articolul 225. Selectarea şi aplicarea metodelor preţurilor

de transfer (1) Consecvenţa condiţiilor din o tranzacţie controlată cu

principiul deplinei concurenţe este determinată de aplicarea celei mai adecvate metode a preţurilor de transfer. (2) Pentru a determina consecvenţa condiţiilor într-o tranzacţie controlată cu principiul deplinei concurențe poate fi aplicată una sau mai multe metode a preţurilor de

transfer. (3) În cazul în care un contribuabil a aplicat una dintre metodele de stabilire a preţurilor de transfer, organul fiscal examinează dacă condiţiile tranzacţiei controlate sunt în

concordanţă cu principiul deplinei concurenţe şi se bazează

pe metoda preţurilor de transfer aplicată de către

contribuabil.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12 pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 226. Selectarea părţii testate (1) În cazul aplicării metodei cost plus, metodei preţului de revânzare sau metodei marjei tranzacţionale nete, este necesar de a selecta o parte testată. (2) Selectarea părţii testate trebuie să fie în concordanţă cu

analiza funcţională a tranzacţiilor controlate. (3) Utilizarea unei părţi testate străine va fi acceptată de

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

01.04.2016

37

către organul fiscal în cazul în care sunt îndeplinite trei condiţii: a) metoda preţurilor de transfer aplicată este o metodă

aprobată de preţuri de transfer, care este cea mai potrivită

metodă de preţuri de transfer; b) partea testată a fost selectată în conformitate cu prezentul

articol; şi c) persoana juridică rezidentă asigură organul fiscal cu informaţii suficiente cu privire la partea testată astfel încît

să permită o evaluare cu privire la conformitatea condiţiilor tranzacţiei controlate cu principiul deplinei concurenţe.

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

Articolul 227. Evaluarea tranzacţiei combinate controlate În cazul în care o persoană juridică rezidentă desfăşoară

activitatea în aceleaşi sau circumstanţe similare, două sau

mai multe tranzacţii care sunt din punct de vedere economic strâns legate una de alta sau care formează o continuitate, astfel încât acestea nu pot fi analizate separat în mod fiabil, aceste tranzacţii pot fi combinate pentru a efectua analiza

de comparabilitate şi a aplica metodele de stabilire a preţurilor de transfer aprobate.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12 pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 228. Intervalul deplinei concurenţei (1) Intervalul deplinei concurenţe este definit fie ca întregul

interval, fie ca intervalul intercuartilic. a) În cazul în care informaţiile privind tranzacţia controlată

şi tranzacţia comparabilă necontrolată sunt suficient de complete, este posibil că au fost identificate toate

diferenţele materiale şi, după caz, s-au făcut ajustări de comparabilitate, de deplină concurenţă care va include

rezultatele de la toate tranzacţiile comparabile necontrolate,

adică intervalul valorii de piaţă va fi un interval complet; b) În cazul în care informaţiile privind tranzacţia controlată

şi tranzacţia comparabilă necontrolată nu sunt suficient de

complete este probabil ca toate diferenţele semnificative nu

au fost identificate şi/sau cuantificate în deplină concurenţă

astfel va fi un interval intercuartilic. (2) În cazul în care indicatorul financiar relevant derivat din tranzacţia controlată sau dintr-un set de tranzacţii care sunt

combinate în conformitate cu art.227 se află în intervalul deplinei concurenţe, tranzacţia controlată nu va fi supusă la o ajustare primară în conformitate cu art.228 alin.(4). (3) În cazul în care indicatorul financiar relevant derivat din tranzacţia controlată sau dintr-un set de tranzacţii care sunt

combinate în conformitate cu art.227, nu se încadrează în

intervalul deplinei concurenţe, tranzacţia controlată va fi

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12 pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

38

supusă unei ajustări primare în conformitate cu art.228, alin.(4). Baza pentru o astfel de ajustare primară va fi mediana intervalului deplinei concurenţe, cu excepţia

cazului în care contribuabilul sau organul fiscal demonstrează că ajustarea la un alt punct din interval este

mai adecvat. Articolul 229. Ajustarea corespunzătoare

(1) În cazul în care o ajustare primară se face de către

organul fiscal în conformitate cu art.222 alin.(4), la valoarea venitului impozabil al unui contribuabil în raport cu tranzacţia controlată internă, organul fiscal va face o ajustare corespunzătoare, potrivit sumei din venitul

impozabil al celeilalte părţi interdependente la tranzacţia controlată. (2) În cazul în care: a) o ajustare corespunzătoare a condiţiilor unei tranzacţii

controlate se face de către un organ fiscal al unui alt Stat contractant; şi b) aceste rezultate de ajustare în impozitarea în celălalt Stat contractant a unei sume de venit la care partea la tranzacţie

controlată este un contribuabil în Republica Moldova şi a

fost deja supusă impozitării în Republica Moldova; şi c) Statul contractant care a făcut ajustarea corespunzătoare

are un/o Acord/Convenție aplicabil(ă) cu Republica

Moldova care reflectă intenţia de evita dubla impunere

fiscală, organul fiscal al Republicii Moldova, în urma unei solicitări făcute de către contribuabil în Republica Moldova

va examina coerenţa ca ajustare cu principiul deplinei

concurenţe, în conformitate cu art.222 alin.(3). În cazul în care autoritatea fiscală a Republicii Moldova

concluzionează că ajustarea corespunzătoare este în

concordanţă cu principiul deplinei concurenţe, se va face o

ajustare corespunzătoare potrivit sumei impozitului pe venit

a contribuabilului în Republica Moldova cu privire la suma acestor venituri. (3) Procedura pentru cererea de ajustare corespunzătoare

este reglementată de Guvern.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 2210. Dosarul preţurilor de transfer (1) Contribuabilul care se angajează într-o tranzacţie controlată cu o parte interdependentă este obligat să

pregătească şi să prezinte dosarul preţurilor de transfer.

Dosarul preturilor de transfer este pregătit de către

contribuabil pentru fiecare perioadă fiscală. (2) Dosarul preţurilor de transfer se depune concomitent cu

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

01.04.2016

39

declaraţia cu privire la impozitul pe venit în termenii stabiliţi pentru prezentarea acesteia. (3) În cazul în care contribuabilul nu depune dosarul preţurilor de transfer, organul fiscal va stabili dacă valoarea

venitului impozabil este în concordanţă cu principiul

deplinei concurenţe. (4) Conţinutul dosarului preţurilor de transfer, procedura de prezentare a acesteia de către contribuabil sunt reglementate

de către Guvern.

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

Articolul 2211. Implementarea (1) Obligaţia de întocmire şi prezentare a dosarului preţului

de transfer, conform prevederilor art.2210 se introduce după

cum urmează: a) începînd cu 01 ianuarie 2017 – de către contribuabilii

care efectuează tranzacţii cu părţi interdependente nerezidente ale Republicii Moldova; b) începînd cu 01 ianuarie 2018 – de către contribuabilii care efectuează tranzacţii cu părţi interdependente rezidente

ale Republicii Moldova. (2) Modul de aplicare a Capitolului 21 va fi reglementat de Guvern. (3) În aplicarea prevederilor capitolului 21, vor fi luate în considerare Recomandările preţurilor de transfer pentru

întreprinderile multinaţionale şi administraţiile fiscale ale

Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

(OCDE).”.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător (8) Nu se permite deducerea pierderilor în urma vînzării sau

schimbului proprietăţii, îndeplinirii lucrărilor şi prestării

serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente.

12. La articolul 24, alineatul (8) se completează în final cu fraza ,,Prevederile prezentului alineat nu se aplică

persoanelor care aplică preţurile de transfer conform capitolului 21 al prezentului titlu.”.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 31. Limitarea altor deduceri (2) Nu se permite deducerea defalcărilor în fondurile de

rezervă, cu excepţia reducerilor pentru pierderi la active şi la

angajamente condiţionale, pentru instituţiile financiare,

efectuate conform alin.(3), şi pentru pierderi la împrumuturi şi dobînzile aferente (provizioane), pentru organizaţiile de

microfinanţare, efectuate conform alin.(4).

13. La articolul 31 alineatul (2), cuvintele „defalcărilor în

fondurile de rezervă” se înlocuiesc cu cuvîntul

„provizioanelor”.

Modificarea poartă un caracter de

ajustare a noţiunilor utilizate în Codul

fiscal. Menţionăm că, noţiunea ,,defalcări în

fondurile de rezervă” a fost substituită în SNC şi este prezentă în IFRS în calitate

de ,,provizioane”.

01.04.2016

Articolul 32. Reportarea pierderilor în viitor (1) Dacă, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente

14. Articolul 32:

Modificările date reies din Obiectivele

politicii fiscale şi vamale pe termenul

01.04.2016

40

activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al

contribuabilului în anul curent, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat, în părţi egale, pe următorii trei ani. (2) Suma reportată pe unul din anii fiscali următori celui în

care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a

pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în

fiecare din următorii doi ani.

la alineatul (1), textul ,,în părţi egale,” se exclude, iar cuvîntul ,,trei” se înlocuieşte cu cuvîntul ,,şapte”; la alineatul (2), cuvîntul ,,doi” se înlocuieşte cu cuvîntul

,,şase”.

mediu 2016 - 2018 şi prevăd majorarea termenului de reportare a pierderilor rezultate din această activitate, de la 3

ani la 7 ani, cu excluderea eşalonării

acestora în părţi egale. Modificările au drept scop susţinerea agenţilor economici

în partea ce ţine de perioada de

recuperare a investiţiilor şi pierderilor

suportate în cadrul desfăşurării activităţii

de întreprinzător. Această măsură va avea un impact pozitiv asupra rezultatelor activităţii

financiar-economice a tuturor agenţilor

economici inclusiv și a producătorilor agricoli.

Articolul 37. Recunoaşterea şi determinarea creşterii şi

pierderilor de capital (5) Mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb

sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor

de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu

baza valorică a acestor active. (6) Mărimea pierderilor de capital suportate în urma vînzării,

schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a

activelor de capital este egală cu excedentul bazei valorice a

acestor active în raport cu venitul obţinut. (7) Suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste

nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul

anului fiscal. Articolul 18. Sursele de venit impozabile În venitul brut se includ: e) creşterea de capital definită la art.37 alin.(7);

15. La articolul 37 alineatul (7), cuvintele „Suma creşterii”

se înlocuiesc cu cuvîntul „Creşterea”. Modificarea propusă are ca scop

aducerea în concordanţă a noţiunilor

utilizate în prevederile ce se referă la

acelaşi subiect. Astfel, potrivit art.18 lit.e) din Codul fiscal, drept sursă de venit impozabil este

nominalizată creşterea de capital definită

la art.37 alin.(7) din Codul fiscal.

01.04.2016

Articolul 45. Metoda procentajului îndeplinit (1) Evidenţa venitului, deducerilor, trecerilor în cont şi a altor

operaţiuni care ţin de contracte (acorduri) pe termen lung se

face după metoda procentajului îndeplinit.

16. La articolul 45, alineatul (1) va avea următorul

cuprins: ,,(1) În cazul contractelor (acordurilor) pe termen lung, persoanele care ţin contabilitatea de angajamente duc evidenţa venitului, deducerilor, trecerilor în cont şi a altor

operaţiuni aferent acestor contracte după metoda procentajului îndeplinit.”.

Modificarea dată are drept scop

concretizarea faptului că, în cazul contractelor (acordurilor) pe termen lung, persoanele care ţin contabilitatea de

angajamente duc evidenţa venitului,

deducerilor, trecerilor în cont şi a altor operaţiuni aferent acestor contracte după metoda procentajului îndeplinit, eliminînd astfel percepţia că, această metodă reprezintă o a treia metodă

complementară metodei de casă şi

01.04.2016

41

metodei contabilităţii de angajamente. Articolul 71. Venitul nerezidenţilor obţinut în Republica

Moldova (1) Venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova

se consideră: ………. m) veniturile din transportul internaţional maritim, aerian,

feroviar sau rutier, cu excepţia cazurilor în care transportul se

efectuează numai între punctele de destinaţie situate în afara Republicii Moldova;

17. La articolul 71 alineatul (1) litera m), textul „de destinaţie” se exclude.

Modificarea dată are drept scop tratarea

univocă a venitului nerezidentului obţinut în Republica Moldova în sensul

aplicării corecte a prevederilor art.71

lit.m) din Codul fiscal, deoarece cuvintele „de destinaţie” sunt

determinate de faptul că o rută

internaţională are un singur punct de

destinaţie.

01.04.2016

Articolul 82. Trecerea în cont a impozitului achitat în străinătate (1) Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit, achitat în orice stat străin, dacă acest venit urmează a fi

supus impozitării şi în Republica Moldova. Trecerea în cont a impozitului pe venit poate fi efectuată cu condiţia prezentării de către contribuabil a documentului, care confirmă achitarea

(reţinerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii

Moldova, certificat de organul competent al statului străin

respectiv, cu traducere în limba de stat.

18. La articolul 82 alineatul (1), ultima frază se

completează în final cu textul „ , cu excepţia celui emis în

limba engleză sau în limba rusă”.

Modificarea are drept scop racordarea prevederilor art.82 alin.(1) la principiile generale reglementate de art.793 din Codul fiscal. Astfel, documentele care confirmă

achitarea (reţinerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova, emise în limba engleză sau în limba rusă, nu urmează a fi traduse în limba de stat.

01.04.2016

Articolul 83. Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe

venit şi a documentului cu privire la venitul societăţii (2) Sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul

pe venit: a) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova,

cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi

acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind

achitarea impozitului; b) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova,

cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi

acţionarii fondurilor de investiţii) care nu au obligaţii privind

achitarea impozitului, dar: - obţin venit impozabil din surse altele decît salariul, cu

excepţia cazurilor în care obţin venituri impozabile doar din

plăţile primite conform art.90, care depăşeşte suma scutirii

personale de 10128 lei pe an, acordate conform art.33 alin.(1); - obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte

suma de 29640 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care

obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă; - obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 29640 lei pe an; - obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 29640 lei pe an

doar din plăţile primite conform art.90; - direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit

19. Articolul 83:

A se vedea argumentele expuse la art.17 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.17 şi art.83 alin.(2) lit.d) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

42

calculat anual la buget; c) persoanele juridice rezidente, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei

privind achitarea impozitului; d) formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică,

potrivit legislaţiei, precum şi persoanele care administrează

succesiunea conform art.17, indiferent de prezenţa obligaţiei

privind achitarea impozitului; e) reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica

Moldova, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea

impozitului.

la alineatul (2) litera d), textul „precum şi persoanele care

administrează succesiunea conform art.17,” se exclude;

(4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit sau documentul

cu privire la venitul societăţii se completează în conformitate

cu procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de acesta, şi se prezintă organului fiscal nu mai tîrziu de 25 martie

a anului următor anului fiscal de gestiune, cu excepţia

cazurilor prevăzute la alin.(5)-(10). În cazul depistării de către

contribuabil, după 25 martie, în declaraţia prezentată organului

fiscal sau în documentul cu privire la venitul societăţii, a

greşelilor care au drept consecinţă necesitatea introducerii

corectărilor în declaraţia fiscală sau în documentul cu privire la

venitul societăţii, contribuabilul are dreptul să prezinte, în

condiţiile prezentului cod, o dare de seamă corectată. (10) Reprezentanţa care obţine statut de reprezentanţă

permanentă, conform art.5 pct.15), în termen de 30 de zile din

ziua obţinerii acestui statut, este obligată să prezinte organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat declaraţia cu privire la

impozitul pe venit pentru perioada fiscală a anului precedent

pe parcursul căruia a fost desfăşurată activitatea de

întreprinzător.

la alineatul (4) prima frază, textul ,,alin.(5)-(10)” se

înlocuieşte cu textul ,,alin.(5)-(9)”; alineatul (10) va avea următorul cuprins: „(10) Reprezentanţa care obţine statut de reprezentanţă

permanentă, conform art.5 pct.15), este obligată să prezinte

în prima declaraţie cu privire la impozitul pe venit

prezentată organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat

inclusiv şi informaţia aferentă perioadei fiscale pe parcursul

căreia a fost desfăşurată activitatea de întreprinzător,

începînd cu prima zi în care a lansat activitatea de întreprinzător şi pînă la momentul înregistrării în calitate de

reprezentanţă permanentă în anul fiscal de raportare.”.

Se propune excluderea obligaţiei reprezentanţei - care obţine statut de

reprezentanţă permanentă, de prezentare

în termen de 30 de zile a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală a anului precedent pe

parcursul căruia a fost desfăşurată

activitatea de întreprinzător. Concomitent, se propune stabilirea obligaţiei de includere şi prezentare a

informaţiei respective în prima declaraţie cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12) prezentată de reprezentanţă

permanentă din momentul obţinerii

acestui statut. Prin operarea modificărilor în cauză va fi

exclusă incertitudinea ce apare la administrarea articolului respectiv. Astfel, în redacţia existentă la moment,

nu este clar ce dare de seamă urmează să

prezinte reprezentanţa ce a obținut statut de reprezentanţă permanentă: pe de o

parte, aceasta urmează să prezinte Forma NERAP (darea de seamă prin care îşi

raportează veniturile reprezentanţele) sau Forma VEN12 (darea de seamă prin care

îşi raportează veniturile reprezentanţele permanente). În primul caz, acest fapt este imposibil, deoarece prin însăşi

esenţa sa, forma nu prevede posibilitatea reflectării veniturilor din activitatea de

întreprinzător. Pe de altă parte,

necesitatea prezentării a două forme

01.04.2016

43

VEN12 (în cazul în care schimbarea statutului din reprezentanţă în reprezentanţă permanentă a avut loc pe

parcursul anului), ceea ce îngreunează

considerabil capacitatea de conformare a contribuabililor. Astfel, prin operarea modificărilor date,

reprezentanţa permanentă va prezenta

informaţia privind veniturile din

activitatea de întreprinzător obţinute pînă

la înregistrarea în calitate de reprezentanţă permanentă în prima dare

de seamă prezentată, astfel asigurîndu-se, pe de o parte, veridicitatea informaţiei prezentate, iar, pe de altă parte,

simplitatea procesului de declarare. Menţionăm că, termenul limită de

prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Articolul 84. Achitarea impozitului în rate (3) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au

subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică) transferă la bugetele

unităţilor administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii pentru anul

precedent ori partea impozitului pe venit calculată proporţional

venitului obţinut de subdiviziune conform datelor din evidenţa

financiară a acesteia pe anul precedent. (4) Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor

economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la

cap.71.

20. La articolul 84 alineatul (3), textul „transferă la

bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor” se înlocuieşte cu textul ,,transferă la buget suma obligaţiei aferentă sediului amplasării

subdiviziunilor”.

A se vedea argumentele expuse la art.7 alin.(5) al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificarea vizează art.7 alin.(5) şi

art.84 alin.(3) ale Codului fiscal din proiectul de lege.

01.04.2016

Articolul 88. Reţinerea impozitului din salariu (1) Fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv

primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd

cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină

din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului

stabilit de Guvern. (11) Fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv

primele şi facilităţile acordate), la solicitarea lucrătorului, este

obligat să reţină din suma impozitului calculat conform alin.(1) cuantumul procentual desemnat conform cererii scrise.

21. Articolul 88: la alineatele (1) şi (11), cuvîntul „patron” se înlocuiește cu cuvîntul „angajator”;

Modificarea în cauză se propune în

vederea aducerii în concordanţă a prevederilor art.88 din Codul fiscal cu noţiunile utilizate de Codul muncii.

01.04.2016

44

(5) Dacă o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul

conform cotelor prevăzute la art.15 lit. a).

alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Veniturile achitate persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pentru prestarea serviciilor şi/sau

lucrărilor, precum şi membrilor consiliului societăţii şi ai

comisiei de cenzori sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a).”.

Se propune specificarea expres în Codul fiscal a faptulului că, veniturile obţinute ca recompense, remuneraţii şi

îndemnizaţii de către membrii consiliului

societăţii şi ai comisiei de cenzori în

scopuri fiscale sunt considerate de patron drept salariu din care se reţine impozitul

pe venit conform normelor general stabilite.

Articolul 90. Reţinerile din alte plăţi efectuate în folosul

rezidentului Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu

excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice

reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă,

instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o

sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul

persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de

întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor

ţărăneşti (de fermier), a cabinetului avocatului, a notarului

public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile obţinute de către aceasta conform

art.18. Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din

plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile

obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89, 901 şi 91,

precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai

Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a

activelor de capital.

22. La articolul 90: după cuvintele „plăţile efectuate în folosul persoanei fizice”

se introduc cuvintele „în calitate de contraprestaţie pentru

bunurile livrate”; după cuvintele „a executorului judecătoresc,” se introduc

cuvintele „administratorii insolvabilităţii autorizaţi,”.

Modificarea în cauză se propune în

scopul clarificării aspectelor ce ţin de necesitatea reţinerii la sursa de plată în

prealabil a impozitului pe venit. Astfel, din serviciile prestate de către

persoanele fizice în favoarea persoanelor specificate la art.90 din Codul fiscal, urmează a se reţine impozit pe venit la

sursa de plată în baza art.88 alin.(5) din

Codul fiscal. Respectiv, pentru a exclude o interpretare duală a prevederilor art.90

din Codul fiscal, redacţia acestuia

urmează să conţină, în mod expres,

plăţile pentru bunurile livrate. La fel, are loc racordarea prevederilor art.90 la prevederile Legii nr.161 din 18.07.2014 cu privire la administratorii autorizaţi.

01.04.2016

Articolul 901. Reţinerea finală a impozitului din unele tipuri

de venit (34) Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară

activitate de întreprinzător şi transmit altor persoane decît cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune,

arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în

mărime de 5% din valoarea contractului. Persoanele

menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la organul fiscal în raza căruia sînt deservite. Acest impozit se

achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans.

Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau

în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2,

termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul

23. Articolul 901: la alineatul (34) prima frază, după cuvintele „şi transmit” se

introduce textul „ , persoanelor specificate la art.54, precum şi”;

Propunerea are ca scop concretizarea mecanismului de impozitare de la darea în locaţiune a bunurilor imobiliare misiunilor diplomatice, organizaţiilor

internaţionale acreditate în Republica

Moldova şi altor subiecţi specificaţi la

art.54 din Codul fiscal. La moment, procesul de percepere a impozitului pe venit de la darea în locaţiune a bunurilor imobile este unul anevoios, dat fiind faptul că, permite posibilitatea de interpretare a noţiunilor

utilizate şi de asimilare a subiecţilor

specificaţi la art.54 în categoria celor

01.04.2016

45

încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.

specificaţi la art.90. Acest fapt, pe de o

parte, duce la neîncasarea impozitului pe venit corespunzător la buget, iar pe de

altă parte, creează o situaţie de

incertitudine legislativă, ce nu poate fi

admisă, în special, în relaţiile cu misiunile diplomatice şi alte entităţi

asimilate acestora. (4) Reţinerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scuteşte beneficiarul cîştigurilor şi veniturilor specificate la

alin.(1), (3), (31), (33), (34) şi (35) de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.

la alineatul (4), textul „(1),” se exclude. Modificarea poartă caracter redacţional,

dat fiind faptul că, alineatul (1) al articolului 901 din Codul fiscal a fost abrogat prin Legea nr.166 din 11.10.2013 pentru modificarea şi

completarea unor acte legislative.

01.04.2016

Articolul 92. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi

prezentarea către organele fiscale şi contribuabili a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute (3) Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în

conformitate cu art.88-90, art.901 – în partea în care valoarea venitului achitat depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33

alin.(1), şi art.91 vor prezenta organului fiscal teritorial, pînă la

data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de

seamă, în care vor indica numele şi prenumele (denumirea),

adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul

căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi

a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de

impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele

veniturilor achitate în folosul lor.

24. La articolul 92 alineatul (3): cuvintele „în partea în care” se înlocuiesc cu cuvîntul

„dacă”; se completează în final cu fraza: „În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale persoanele menţionate care sunt

obligate să reţină la sursă impozitul pe venit se lichidează

sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să

prezinte în termen de o lună de la luarea deciziei de încetare a activităţii sau de iniţiere a procesului de reorganizare,

darea de seamă menţionată.”.

Modificarea poartă un caracter

redacţional şi are drept scop excluderea cazurilor de interpretare duală asupra

valorii venitului ce urmează a fi

declarată. Se propune stabilirea obligaţiei şi

termenului de prezentare a informaţiilor

privind sumele venitului achitat persoanelor fizice - cetăţeni şi

impozitului aferent reţinut la sursa de

plată în cazul reorganizării întreprinderii

sau lichidării acesteia.

01.04.2016

Articolul 96. Cotele T.V.A. Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a

mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe

teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de: - 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000,

190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi

produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610200), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2); - 8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi

25. Articolul 96 litera b):

01.04.2016

46

autorizate de Ministerul Sănătăţii, la alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita

volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi

medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor

magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe

medicamentoase) autorizate; - 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul

Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000; - 8% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia

tarifară 2711, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe

teritoriul Republicii Moldova; - 8% – la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie,

fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată

şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile

tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105 – pui vii de reproducţie,

060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960100, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex.121291 – sfeclă de zahăr proaspătă sau

refrigerată, 121300000, 1214; - 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau

livrat pe teritoriul Republicii Moldova; c) cota zero – la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104. Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor

0709 60 Ardei din genul Capsicum sau din genul Pimenta

070999900 Altele 170112 Zahăr din sfeclă

la liniuţa 5, poziția tarifară „070960100” se înlocuieşte cu

textul „070960, ex. 070999900 – mărar şi pătrunjel,”; la liniuţa 6, după cuvintele „zahărul din sfeclă de zahăr” se

introduce textul „de la poziţia tarifară 170112,”.

Modificarea prevede concretizarea cotei reduse a TVA în mărime de 8% pentru

ardeiul iute şi ardeiul dulce, precum şi

pentru mărar şi pătrunjel. Amendamentul are drept scop eliminarea tratamentului inegal privind TVA pentru ardeiul iute şi cel dulce,

precum şi pentru mărar şi pătrunjel Modificarea prevede enumerarea propriu - zisă a poziţiilor tarifare pentru

mărfurile cărora se aplică T.V.A., accize,

taxa vamală sau taxa pentru efectuarea

procedurilor vamale şi are drept scop

asigurarea aplicării conforme a prevederilor acestor norme potrivit poziţiilor tarifare stabilite în Legea

nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa

6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,

47

art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din

Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4 alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege.

Articolul 97. Valoarea impozabilă a livrării impozabile (1) Valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă

valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără

T.V.A.). (2) Dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parţial,

achitată în expresie naturală, valoarea impozabilă a livrării

impozabile constituie valoarea ei de piaţă, care se determină în conformitate cu art.5 pct.26) şi art.99. (3) Valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma

totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi

achitate, cu excepţia T.V.A. (31) În cazul aplicării metodelor şi surselor indirecte de

estimare a sumei obligaţiei fiscale, valoarea impozabilă a

livrării impozabile se consideră valoarea estimată în

conformitate cu art.225. (5) Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor

supuse uzurii reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor

contabilă şi valoarea de piaţă.

26. Articolul 97 se completează cu alineatul (6) cu

următorul cuprins: „(6) În cazul efectuării livrărilor impozabile contractate în

valută străină: 1) La stabilirea valorii impozabile a livrărilor impozabile

contractate în valută străină, cursul de schimb valutar care

se aplică este cursul Băncii Naţionale a Moldovei, sau cursul de schimb valutar utilizat de banca comercială prin

care se efectuează decontările, valabil la data la care apare

T.V.A. calculat, sau cursul de schimb valutar stabilit de părţile contractante; 2) Dacă operaţiunea se efectuează în valuta străină faţă de

care Banca Naţională a Moldovei nu cotează leul

moldovenesc, atunci conversiunea are loc în două etape.

Iniţial, valuta străină este recalculată în altă valută străină

faţă de care Banca Naţională a Moldovei cotează leul

moldovenesc. Pentru aceasta se foloseşte metoda directă de

corelaţie între cursurile acestor valute străine. Suma obţinută astfel în altă valută străină este recalculată în

moneda naţională la cursul Băncii Naţionale a Moldovei,

sau cursul de schimb valutar utilizat de banca comercială

prin care se efectuează decontările, valabil la data la care

apare T.V.A. calculat sau cursul de schimb valutar stabilit de părţile contractante.”.

A se vedea argumentele expuse la art.21 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea dată are drept

scop reflectarea în Codul fiscal a modalităţii de determinare a valorii

impozabile cu T.V.A. a livrărilor impozabile contractate în valută străină,

cu efectuarea decontărilor în monedă

naţională. Modificarea vizează art.21 alin.(3) şi

art.97 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 101.Modul de calculare şi achitare a T.V.A. (8) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici

(sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în

caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic.

27. La articolul 101, alineatul (8) va avea următorul

cuprins: „(8) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se

efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul

public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii

ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul

bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie

Modificarea dată prevede restituirea

T.V.A., taxei vamale şi accizelor în

contul stingerii datoriilor numai ai subiectului impunerii/plătitorului vamal,

care dispune de decizie de restituire a T.V.A., accize sau a drepturilor de import, sau a viitoarelor obligaţii faţă de bugetul public naţional a acestuia. De asemenea, se propune interzicerea restituirii T.V.A., taxei vamale şi

accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor, inclusiv persoanele juridice

01.04.2016

48

de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice

cesionari.”. şi fizice cesionari, ai subiectului

impunerii/plătitorului vamal, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., accize sau a drepturilor de import. Scopul măsurilor propuse constă în

asigurarea bugetului public naţional cu

lichidităţi curente (imediate), excluderea

oricăror mecanisme abuzive din partea

contribuabililor prin cesiunea creanţelor

sale faţă de bugetul public naţional către

creditorii săi, precum şi îmbunătăţirea

gestionării Managementului Finanţelor

Publice. În prezent, creditorii subiectului impunerii/plătitorului vamal, care

dispune de decizie de restituire, inclusiv persoanele juridice şi fizice cesionari ai acestuia, pot beneficia de suma T.V.A., taxei vamale şi accizelor acceptate spre

restituire în contul stingerii datoriilor sale faţă de bugetul public naţional sau a

viitoarelor obligaţii faţă de bugetul

public naţional, inclusiv în contul stingerii obligaţiilor vamale administrate

de organul vamal. Acest mecanism preferenţial de restituire

a T.V.A., taxei vamale şi accizelor

pentru creditorii subiectului impunerii/plătitorului vamal cu aplicarea

modului de stingere a obligaţiei fiscale

prin compensare exclude transferarea propriu-zisă a mijloacelor băneşti în

bugetul public naţional şi, respectiv,

imposibilitatea restituirii T.V.A., taxei vamale şi accizelor în contul bancar al

agentului economic în termenii stabiliţi

(45 de zile), din motivul lipsei unui flux constant de lichidităţi curente (imediate)

în bugetul public naţional. În acest sens, conform art.176 alin.(3) din Codul fiscal, dacă suma plătită în

plus şi suma care, conform legislaţiei

fiscale, urmează a fi restituită nu au fost restituite în termen de 45 de zile de la

49

data primirii cererii de către organul

fiscal sau în alt termen prevăzut de legislaţia fiscală, contribuabilului i se

plăteşte o dobîndă, calculată în funcţie de

rata de bază (rotunjită pînă la următorul

procent întreg), stabilită de Banca

Naţională a Moldovei în luna noiembrie

a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de

politică monetară pe termen scurt, pentru

perioada cuprinsă între data primirii

cererii şi data compensării de către

Trezoreria de Stat. De asemenea, cesionarea creanţelor subiecţilor impunerii/plătitorilor vamali

faţă de bugetul public naţional către

creditorii săi a devenit un element

constant şi excesiv, care implică

încheierea unor contracte fictive dintre agentul economic şi creditorii, cesionarii

săi pentru a beneficia de mecanismul de

stingere a obligaţiilor. Modificarea vizează art.101 alin.(8),

art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2) din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.

Articolul 1011. Restituirea T.V.A. la investiţii (cheltuieli)

capitale (4) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor), iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de

bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului

economic.

28. La articolul 1011, alineatul (4) va avea următorul

cuprins: „(4) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se

efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul

public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune

de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii

ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul

bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice

cesionari.”.

A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.101 alin.(8),

art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2) din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din

Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 1013. Restituirea T.V.A. la investiţii (cheltuieli)

capitale în autovehicule pentru transportul a minimum 22 de 29. Articolul 1013: la alineatul (1), după cuvintele „în autovehicule” se

A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal.

01.04.2016

50

persoane, cu excepţia şoferului (1) Agenţii economici care nu sînt înregistraţi în calitate de contribuabili de T.V.A. şi care, începînd cu 1 ianuarie 2013,

efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în autovehicule pentru transportul a minimum 22 de persoane, cu excepţia şoferului,

au dreptul la restituirea sumei T.V.A. aferente acestor investiţii, achitată la buget. Restituirea T.V.A. se efectuează în

modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depăşeşte 45 de

zile din data depunerii cererii. (2) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor), iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de

bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului

economic.

introduce textul „de la poziţia tarifară ex.8702”;

alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul

public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune

de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii

ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice

cesionari.”.

Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa

6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,

art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din

Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4

alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege. A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.101 alin.(8),

art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2) din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din

Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.

Articolul 102. Trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (3) Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe

valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA se

trece în cont dacă se referă la livrările impozabile. Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin

aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează

a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt

utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi

scutite de TVA. Prorata se determină prin aplicarea

următorului raport: a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără

TVA), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză; b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile

(fără TVA) şi a livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor

primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile

materiale, serviciile în cauză. Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la

30. Articolul 102: se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins: „(31) Trecerea în cont a sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile

procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu

constituie obiecte impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art.95 alin.(2), se efectuează similar livrărilor impozabile.”;

Modificarea respectivă prevede

acordarea dreptului la trecerea în cont a sumei T.V.A. aferente procurărilor de

mărfuri, serviciile care nu constituie

obiecte impozabile cu TVA, conform art.95 alin.(2) din Codul fiscal. Amendamentul dat este condiţionat de

lipsa prevederilor în Codul fiscal care specifică modul de reflectare a sumelor

T.V.A. aferente procurărilor folosite

pentru efectuarea livrărilor obiectelor

neimpozabile cu TVA. Scopul modificării propuse constă în reglementarea dreptului de trecere în cont a sumei TVA aferent procurărilor de

mărfuri, servicii folosite pentru

efectuarea livrărilor ce nu constituie

obiecte impozabile cu TVA.

01.04.2016

51

completarea declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă

fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont în perioadele fiscale

precedente şi suma TVA determinată drept urmare a aplicării

proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima

perioadă fiscală a anului. Articolul 95. Obiectele impozabile (2) Nu constituie obiecte impozabile: c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în

scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obţinut pe

parcursul anului precedent anului în care se efectuează

această livrare. (4) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe valorile

materiale procurate care în procesul activităţii de întreprinzător

au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ conform legislaţiei, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă uzurii a mijloacelor fixe casate, nu se trece în cont şi se raportează la cheltuielile perioadei.

la alineatul (4), după cuvintele „şi se raportează la cheltuielile perioadei” se introduc cuvintele „sau

consumuri”;

Completarea respectivă specifică modalitatea de atribuire la cheltuieli sau la consumuri a sumei T.V.A. care nu este trecută în cont. Astfel, luînd în considerare acţiunea

prevederilor Standardelor Naţionale de

Contabilitate, amendamentul în cauză

vine să ajusteze prevederile legislaţiei

fiscale la normele existente de evidenţă

contabilă. Modificarea vizează art.102 alin.(4) şi

art.125 alin.(2) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

(7) Livrarea, în privinţa căreia se permite trecerea în cont a

T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile

materiale, serviciile procurate, trebuie să fie efectuată

subiectului impozabil de către furnizorul care a eliberat factura

fiscală (eliberată de organul autorizat, în modul stabilit) sau să

fie importată de către subiectul impozabil.

la alineatul (7), textul „(eliberată de organul autorizat în modul stabilit)” se înlocuieşte cu textul „(eliberată în modul

stabilit)”;

Modificarea prevede excluderea obligativităţii utilizării de către

contribuabili a facturilor fiscale tipărite

centralizat de organul fiscal şi are drept

scop acordarea posibilităţii tipăririi de

sine stătător a formularelor tipizate de

documente primare cu regim special de către contribuabili cu utilizarea seriei şi

diapazonului de numere pentru imprimare atribuite de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Totodată, amendamentul propus va contribui la micşorarea cheltuielilor ce

ţin de documentarea activităţii

economice a agentului economic, precum şi va eficientiza circuitul documentelor

de strictă evidenţă în activitatea

01.04.2016

52

operaţională a contribuabilului. Modificarea vizează art.102 alin.(7) art.1182 şi art.133 alin.(1) lit.d1) şi

alin.(2) lit.g) din Codul fiscal al proiectului de lege.

(8) În scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe valorile materiale şi serviciile procurate, subiectul impozabil,

în afară de declaraţiile privind T.V.A. şi registrele de evidenţă

a livrărilor şi procurărilor în care sînt înregistrate operaţiunile

de livrare sau procurare, trebuie să dispună de: 1) pentru livrări de mărfuri: a) contractul în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri; b) factura comercială (invoice); b1) declaraţia vamală de export sau extrasul din declaraţia vamală de export în format electronic, pe care a fost aplicată

semnătura electronică emisă în conformitate cu legislaţia în

vigoare a subiectului impozabil; 7) pentru energia electrică, energia termică şi gaze la export: a) confirmarea destinatarului străin privind recepţionarea

livrărilor; b) declaraţiile vamale sau extrasele din declaraţiile vamale în format electronic, pe care a fost aplicată semnătura electronică

a subiectului impozabil, eliberată de Centrul de certificare a

cheilor publice al autorităţilor administraţiei publice,

documentele ce atestă transportarea energiei electrice, termice

şi a gazelor în adresa importatorului; c) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea

alineatul (8): la punctul 1) litera b1) se abrogă; la punctul 7) litera b) şi litera c), după cuvintele

„subiectului impozabil”, în ambele cazuri la forma

gramaticală respectivă, se introduc cuvintele „sau a

brokerului vamal ce a depus declaraţia vamală în format electronic la organul vamal în numele subiectului impozabil;”;

Modificarea prevede excluderea obligativității prezentării de către agenții

economici a declaraţiei vamale de export

sau extrasul din declaraţia vamală de

export în format electronic, pe care a fost aplicată semnătura electronică emisă în

conformitate cu legislaţia în vigoare a subiectului impozabil, în contextul beneficierii de restituire a sumei TVA și

accizelor aferente livrării de mărfuri. Excluderea respectivă este motivată prin

faptul că Serviciul Fiscal de Stat în

colaborare cu Serviciul Vamal a asigurat acces la sistemul informațional al

Serviciului Vamal Asycuda World pentru toate organele fiscale teritoriale. În acest sens, inspectorii fiscali pot examina dosarele pentru restituirea TVA pe valorile materiale şi serviciile

exportate inclusiv prin accesarea și

verificarea declaraţiei vamale de export prin intermediul sistemului informațional

Asycuda. Modificarea vizează art.102 alin.(8)

pct.1) lit.b1), art.125 alin.(4) lit.c) şi

alin.(41) lit.d) din Codul fiscal al proiectului de lege. Se propune atribuirea la documentele confirmative a declarației vamale de

export în format electronic cu aplicarea semnăturii electronice de către brokerul

vamal pentru restituirea sumei TVA aferentă energiei electrice, energiei

termice și gaze la export. Actualmente, pentru a beneficia de restituirea sumei TVA aferentă energiei

electrice, energiei termice și gaze la

export se prezintă declaraţia vamală de

01.04.2016

53

operaţiunilor de export efectuate de subiectul impozabil; 15) pentru efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale: a) la procurarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor materiale, serviciilor, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – facturile fiscale şi documentele de plată ce confirmă achitarea

valorii procurărilor în cauză, inclusiv T.V.A.; b) la procurarea valorilor materiale de la nerezidenţi sau de la

persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul

Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul

ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele de plată ce confirmă achitarea T.V.A. la Serviciul

Vamal; c) la beneficierea de servicii de la nerezidenţi sau de la

persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele ce atestă achitarea la organul fiscal a T.V.A.

aferentă procurării lor, precum şi documentele de plată ce

atestă beneficierea de aceste servicii; 16) la prestarea pe teritoriul ţării a serviciilor de prelucrare

solicitantului plasării mărfurilor sub regim vamal de

punctul 15): după cuvintele „pentru efectuarea investiţiilor (cheltuielilor)

capitale” se introduce textul „şi investiţiilor (cheltuielilor)

capitale în clădiri de producţie (destinate producerii

mărfurilor sau serviciilor) care sînt date în exploatare şi

utilizate conform destinaţiei lor finale:”; se completează cu litera d) cu următorul cuprins: „d) pentru investiţiile (cheltuielile) capitale în clădiri de

producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor),

suplimentar se prezintă procesul-verbal de recepţie finală,

extrasul documentului cadastral ce atestă înscrierea acestora în registrul bunurilor imobiliare;”; după punctul 16) se introduce punctul 17), punctul 18) şi

punctul 19) cu următorul cuprins: „17) pentru livrarea produselor din biomasă lemnoasă,

erbacee şi din fructe destinată producerii energiei termice şi

apei calde:

export sau extrasul din declaraţia vamală

de export în format electronic, pe care a fost aplicată semnătura electronică emisă

în conformitate cu legislaţia în vigoare a

subiectului impozabil. Însă, în cazul exportului de energie

electrică, energie termică şi gaze,

subiectul impozabil poate fi reprezentat de broker vamal, care depune la Serviciul Vamal declaraţia vamală în format

electronic cu aplicarea semnăturii

electronice a acestuia. Astfel, modificarea are drept scop extinderea documentelor confirmative pentru restituirea sumei TVA în cazul în care brokerul vamal depune declaraţia

vamală în format electronic cu aplicarea

de către acesta a semnăturii electronice. Modificările respective vin să

completeze lista documentelor confirmative pentru beneficierea de dreptul de restituire a sumei T.V.A. pentru investiţiile (cheltuielile) capitale

în clădiri de producţie, precum şi pentru

livrarea biomasei lemnoase, erbacee şi

din fructe. Completările respective sunt condiţionate

de modificările efectuate la art.1011 alin.(11) şi la art.104 lit.b1) din Codul fiscal prin Legea nr.71 din 12.04.2015 pentru modificarea şi completarea unor

acte legislative, în vigoare din data de 01.05.2015.

54

perfecţionare activă de către agenţii economici din industria

uşoară: a) contractele de prestare a serviciilor, încheiate cu solicitantul plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă; b) factura fiscală pentru serviciile prestate; c) facturile care confirmă primirea materiei prime şi returnarea

produselor prelucrate; d) actul de executare a lucrărilor, cu indicarea menţiunilor

contractului în baza căruia acestea au fost executate; e) documentele agenţilor economici ce confirmă achitarea

serviciilor prestate.

a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota

zero a T.V.A.; b) scrisoarea beneficiarului pe blanchetă oficială cu antet

privind confirmarea faptului utilizării volumului (cantităţii)

procurate conform destinaţiei; c) facturile fiscale pentru livrările impozitate la cota zero a

T.V.A..; 18) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate

proiectului “Reabilitarea străzilor centrale şi modernizarea

iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”: a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota

zero a TVA; b) în cazul prestării serviciilor şi lucrărilor, procesul-verbal de executare a lucrărilor (actul de executare a lucrărilor); c) factura fiscală, contrasemnată de către un reprezentant

autorizat al Primăriei municipiului Chişinău sau al

beneficiarului; d) copia scrisorii emise de Primăria municipiului Chişinău

pe blanchetă oficială cu antet, cu indicarea denumirii beneficiarului şi a proiectului şi cu confirmarea că acesta

beneficiază de aplicarea cotei “zero” a TVA la serviciile,

mărfurile şi lucrările procurate în Moldova destinate

realizării proiectului “Reabilitarea străzilor centrale şi

modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”; 19) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate

Programului de Investiţii Prioritare prevăzut de Studiul de

Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a

apelor uzate în municipiul Chişinău: a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota

zero a TVA; b) în cazul prestării serviciilor şi lucrărilor, procesul-verbal de executare a lucrărilor (actul de executare a lucrărilor); c) factura fiscală, contrasemnată de către un reprezentant

autorizat al S.A. “Apă-Canal Chişinău” sau al

beneficiarului; d) copia scrisorii emise de S.A. “Apă-Canal Chişinău” pe blanchetă oficială cu antet, cu indicarea denumirii beneficiarului şi a proiectului şi cu confirmarea că acesta

beneficiază de aplicarea cotei “zero” a TVA la serviciile, mărfurile şi lucrările procurate în Moldova destinate

realizării Programului de Investiţii Prioritare prevăzut de

Studiul de Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi

tratare a apelor uzate în municipiul Chişinău.”;

Totodată, se propune completarea art.102

alin.(8) din Codul fiscal cu lista documentelor confirmative pentru beneficierea de dreptul la restituirea sumei TVA aferentă livrărilor de mărfuri

şi servicii în cadrul proiectului „Reabilitarea străzilor centrale şi

modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”,

implementat de Primăria Municipiului

Chişinău şi a Programului de Investiţii

Prioritare prevăzut de Studiul de Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în

municipiul Chişinău, implementat de

către S.A. „Apă-Canal Chişinău”. Amendamentul respectiv este condiţionat

de prevederile art.101 alin.(5) din Codul fiscal, conform căruia subiectul

impozabil care efectuează livrări de

mărfuri, servicii la cota zero a TVA, are

dreptul la restituirea sumei cu care a fost depăşită TVA pentru mărfurile şi serviciile respective, precum şi de

prevederile art.4 alin.(136) şi alin.(137) din Legea nr.1417-XIII din 17.12.1992 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal, potrivit cărora cota zero a

TVA se aplică la importul şi/sau livrarea

pe teritoriul ţării a mărfurilor şi a

serviciilor destinate proiectelor menţionate supra. Este de menționat că, Hotărîrea Guvernului nr.782 din 25.09.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a cotei “zero” a TVA şi a scutirii de taxa vamală

şi taxa pentru proceduri vamale, aplicate

mărfurilor (serviciilor) importate şi/sau

livrate pe teritoriul ţării, destinate

proiectului “Reabilitarea străzilor

centrale şi modernizarea iluminatului

55

public al centrului municipiului Chişinău” şi Programului de Investiţii Prioritare prevăzut de Studiul de

Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în municipiul Chişinău, prevede lista

documentelor necesare de a fi deținute

pentru aplicarea cotei zero nu și pentru

confirmarea dreptului la restituirea TVA. În acest sens, în corespundere cu prevederile art.11 alin.(1) al Legii nr.317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale

administraţiei publice centrale şi locale, hotărîrile Guvernului sunt emise pentru

organizarea executării legilor, iar art.102

alin.(8) din Codul fiscal nu prevede expres documentele confirmative necesare a fi prezentate organelor fiscale întru obţinerea dreptului la restituirea

sumei TVA aferentă livrărilor de mărfuri

şi servicii destinate realizării proiectelor

menţionate supra. se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins:

„(12) Nu se permite trecerea în cont a T.V.A. pentru

mărfurile, serviciile, procurarea cărora nu a avut loc de facto, iar scopul documentării acesteia a fost diminuarea

obligaţiei fiscale a T.V.A. şi/sau beneficierea de restituire a

T.V.A.”.

Se propune anularea dreptului de trecere în cont a sumei TVA pentru mărfurile,

serviciile, procurarea cărora nu a avut loc de facto. Actualmente, nu există restricţii în partea

ce ține de trecerea în cont a sumei TVA

aferentă procurăriilor de mărfuri, servicii, care propriu-zis nu a avut loc, dar a fost reflectată documentar. În conformitate cu practica ţărilor

membre ale Uniunii Europene menţionăm că, în scopul intensificării

luptei împotriva abuzului de trecere în cont a sumei T.V.A., autorităţile fiscale au impus anumite restricţii la acordarea dreptului de trecere în cont a sumei T.V.A. în cazul în care contribuabilul nu a dat dovadă de pudenţă în selectarea

furnizorilor săi. Astfel, contribuabilul - cumpărător

poartă răspunderea pentru achitarea

01.04.2016

56

sumei T.V.A. aferentă livrărilor realizate

de furnizorii săi, în cazul în care persoana care a prezentat factura fiscală

se eschiva intenţionat de la plata sumei

T.V.A. sau a format deliberat situaţia de

insolvabilitate. De asemenea, contribuabilul – cumpărător cu diligenţa

caracteristică unui comerciant de bună de

credinţă la efectuarea tranzacţiei ştia sau

trebuia să ştie despre intenţiile de

eschivare ale furnizorilor săi privind

plata sumei TVA la buget. În contextul excluderii fenomenului trecerii în cont a sumei T.V.A. aferente procurărilor fictive în ţările membre ale

Uniunii Europene se impune crearea condiţiilor în partea ce ţine de acceptarea

trecerii în cont doar a sumei T.V.A. care este achitată sau garantată că va fi

achitată la buget de către furnizori. Această practică întîlnită în legislaţia

fiscală internaţională reprezintă un

mecanism eficient orientat spre combaterea fenomenului de evaziune fiscală. Scopul modificărilor propuse constă în

preîntîmpinarea fraudelor ce ţin de

beneficierea nejustificată a dreptului de

trecere în cont a sumei TVA aferentă

unor tranzacţii fictive în baza cărora se

intenţionează diminuarea obligaţiei

fiscale la bugetul public naţional. Articolul 103. Scutirea de T.V.A. (1) T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi

pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii

impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de

întreprinzător în Republica Moldova: 12) serviciile financiare: c) importul de bancnote şi monede metalice (inclusiv de bancnote şi monede jubiliare şi comemorative) în monedă

naţională, de bancnote şi monede metalice în valută străină

(inclusiv în scopuri numismatice) şi alte operaţiuni legate de

31. Articolul 103 alineatul (1): la punctul 12) litera c), după cuvîntul „bancnote” în ambele

cazuri se introduce textul „de la poziţia tarifară

490700300”, iar după cuvintele „monede metalice” în ambele cazuri se introduce textul „de la poziţia tarifară

7118”;

A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa

6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,

art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4

alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din

01.04.2016

57

circulaţia monedei naţionale şi valutei străine (inclusiv operaţiunile legate de folosirea acestora în scopuri numismatice), precum şi importul de mărfuri de la poziţia

tarifară 7108 de către Banca Naţională a Moldovei şi alte

livrări către/de către Banca Naţională a Moldovei cu aceste

mărfuri;

Codul fiscal ale proiectului de lege.

16) cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei: închirierea spaţiului locativ, deservirea tehnică a blocurilor de

locuinţe, alimentarea cu apă, canalizarea, salubrizarea,

folosirea ascensoarelor;

la punctul 16), cuvintele „acordate populaţiei” se înlocuiesc

cu textul “pentru consumatorii persoane fizice – cetăţeni

din locuinţe, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se

află aceste locuinţe”;

Amendamentul propus specifică expres

categoria de consumatori pentru care prestarea serviciilor comunale sunt scutite de T.V.A., şi anume consumatorii

persoane fizice - cetăţeni din locuinţe,

indiferent de subiectul în a cărui gestiune

se află aceste locuinţe. Prin urmare, persoanele fizice – cetăţeni

care deţin (pot deţine) în proprietate bunuri imobile cu altă destinaţie decît

cea de locuinţă, serviciile comunale

pentru întreţinerea acestora urmează a fi

impozitate cu T.V.A. pe principii generale. Este de menţionat faptul că, modificarea

dată este în concordanţă cu noţiunile

prevăzute în Legea nr.75 din 30.04.2015

cu privire la locuinţe. Astfel, potrivit art.4 din Legea nr.75 din 30.04.2015, locuinţă reprezintă construcţie sau încăpere izolată alcătuită

din una sau din mai multe camere de locuit, precum şi din alte încăperi

auxiliare (bucătărie, bloc sanitar etc.),

care satisface cerinţele de trai ale unei

persoane sau ale mai multor persoane (familii) şi corespunde exigenţelor

minime pentru locuinţe, stabilite în actele

normative; în calitate de locuinţă sînt

recunoscute casele de locuit individuale, apartamentele, încăperile locuibile din

cămine. Modificarea are drept scop elucidarea problemei în partea ce ţine de tratarea

neunivocă şi expunerea distinctă a

obiectelor pentru care se aplică această

scutirea de T.V.A. a serviciilor comunale acordate populaţiei.

01.04.2016

58

Modificarea vizează art.103 alin.(1)

pct.16) şi art.104 lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege.

21) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor

supuse accizelor;

la punctul 21), după cuvintele „timbrele de acciz” se

introduce textul „de la poziţia tarifară ex.490700100”;

A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa

6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,

art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din

Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4

alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege

01.04.2016

271) tractoarele agricole de la poziţia tarifară 870190 şi tehnica

agricolă de la poziţiile tarifare 842481100, 842481910, 8432,

843320, 843330000, 843340000, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437 şi părţi ale acesteia de la poziţiile

tarifare 8432, 8433 şi 8437;

la punctul 271), textul „ şi părţi ale acesteia de la poziţiile

tarifare 8432, 8433 şi 8437” se înlocuiește cu textul „ , cu

excepția părților acestora”;

Modificarea prevede acordarea scutirii de TVA aferent livrării și/sau importului

tractoarelor agricole de la poziţia tarifară

870190 şi a tehnicii agricole de la

poziţiile tarifare 842481100, 842481910,

8432, 843320, 843330000, 843340000, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437, cu excepția părților

acestora. Propunerea de restrîngere a scutirii de T.V.A. aferent livrării şi/sau importului părţilor tehnicii agricole este înaintată în

contextul Obiectivelor politicii fiscale pe termen mediu, care sunt orientate spre diminuarea numărului de facilităţi fiscale

acordate şi spre trecerea treptată la

subvenţionarea directă din partea

statului. Amendamentul dat are drept scop acordarea dreptului agentului economic de a livra și/sau importa tehnică agricolă

și nu părțile acesteia, fapt ce va contribui

la dezvoltarea sectorului agricol în contextul modernizării şi retehnologizării

tehnicii agricole, precum şi discurajarea

utilizării tehnicii agricole uzate.

01.04.2016

29) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea

la punctul 29): după alineatul unu se introduce fraza:

Modificarea poartă un caracter 01.04.2016

59

lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în

modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare a facilităţilor fiscale respective se stabileşte de

Guvern. Activele materiale pe termen lung, care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă, nu pot fi comercializate,

transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional

sau financiar pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei

vamale respective sau eliberării facturii, cu excepţia cazului în

care aceste active materiale pe termen lung sînt exportate, dacă

anterior au fost importate şi nu au suferit modificări în afara

uzurii normale. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în arendă,

locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se calculează şi se achită de către

beneficiar (cumpărător) pornind de la valoarea indicată în

factura eliberată în momentul beneficierii de facilitatea fiscală

respectivă – în cazul livrării de active materiale pe termen lung

sau de la valoarea în vamă – în cazul importului acestora la momentul depunerii declaraţiei vamale. Pentru a beneficia de facilitatea fiscală dată, aceste active

materiale pe termen lung nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe

parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale

respective sau eliberării facturii. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în

arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar

pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se va calcula şi achita de la

valoarea de intrare a acestora;

„La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la

fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se

raportează la costul produselor fabricate, serviciilor prestate

şi/sau lucrărilor executate.”; alineatul trei se exclude.

redacţional şi are drept scop racordarea

prevederilor art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal la prevederile art.28 lit.q2) din Legea cu privire la tariful vamal.

Articolul 104. Livrările impozitate la cota zero La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări: b) energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;

32. La articolul 104 litera b), cuvintele „bunurile

imobiliare cu destinaţie locativă” se înlocuiesc cu textul

„consumatorii persoane fizice – cetăţeni din locuinţe”.

A se vedea argumentele expuse la art.103 alin.(1) pct.16) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.103 alin.(1)

pct.16) şi art.104 lit.b) din Codul fiscal al

proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 109. Termenele obligaţiei fiscale în cazul

importurilor (1) Pentru mărfurile importate utilizate pentru desfăşurarea

activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se

consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de

frontieră, iar data achitării - data depunerii de către importator

(declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria

33. La articolul 109 alineatul (1), cuvintele „utilizate

pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător” se exclud,

iar cuvintele „serviciul de import” se înlocuiesc cu

cuvintele „importul de servicii”.

Modificarea dată prevede apariţia

obligaţiei fiscale privind T.V.A. în cazul

importului de servicii indiferent de cine beneficiază de acestea: agenţii economici

care desfăşoară activitate de

întreprinzător sau instituţiile publice care

nu desfăşoară activitate de întreprinzător. În acest context, este de remarcat faptul

01.04.2016

60

organului vamal sau la Contul Unic Trezorerial, confirmată

printr-un extras din contul bancar. La serviciile importate, utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se consideră

data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru

serviciul de import.

că, de servicii importate beneficiază atît

agenţii economici ce desfăşoară activitate de întreprinzător cît şi

instituţiile publice care nu sînt subiecţi ai

activităţii de întreprinzător. Scopul modificării propuse este excluderea situaţiilor de interpretare

duală prin aplicarea T.V.A. la importul

serviciilor. Totodată, amendamentul propus vine

întru corectarea erorii care a fost parţial

exclusă la art.112 alin.(4) şi art.115

alin.(2) din Codul fiscal prin Legea nr.71 din 12.04.2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Articolul 112. Înregistrarea subiectului impozabil (1) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu

excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate

la art.51, instituţiilor medico-sanitare publice şi private,

specificate la art.511, şi deţinătorilor patentei de întreprinzător,

este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el,

într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări

de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. Subiectul este obligat să

înştiinţeze oficial organul fiscal, completînd formularul

respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat

din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc

depăşirea. (4) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care

beneficiază de servicii de import a căror valoare, fiind

adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri, servicii, efectuate pe parcursul oricăror 12 luni consecutive, depăşeşte 600000 de lei

este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. în

modul stabilit la alin.(1).

34. Articolul 112: la alineatul (1), după cuvintele „cu excepţia livrărilor scutite

de T.V.A” se introduc cuvintele „şi a celor care nu

constituie obiecte impozabile în conformitate cu art.95 alin.(2).”; la alineatul (4), cuvintele „servicii de import” se înlocuiesc

cu textul „importul serviciilor, cu excepţia celor scutite”, iar

după textul „livrărilor de mărfuri, servicii” se introduce textul „ , cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. şi a celor

care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu

Modificarea prevede determinarea plafonului pentru înregistrarea obligatorie ca contribuabil al T.V.A. fără

a include livrările de mărfuri, servicii

care nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A. La moment, în valoarea plafonului de înregistrare în calitate de contribuabil al T.V.A. se include atît valoarea livrărilor

impozabile cu T.V.A. cît şi valoarea

livrărilor care nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A., conform prevederilor art.95 alin.(2) din Codul fiscal. Scopul modificării propuse constă în excluderea obligaţiei de înregistrare ca

plătitor de TVA în cazul efectuării

livrărilor de mărfuri, servicii care nu

constituie obiecte impozabile cu TVA, dat fiind faptul că, pentru aceste livrări

de mărfuri, servicii nu apare obligaţia

fiscală privind T.V.A. Modificarea prevede excluderea obligaţiei de înregistrare ca plătitor al

T.V.A. în cazul efectuării importului de

servicii scutite de T.V.A. şi a celor care

nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A., în contextul corelării cu

01.04.2016

61

Articolul 95. Obiectele impozabile (2) Nu constituie obiecte impozabile: a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei

economice libere sau în cadrul regimului de antrepozit vamal; b) venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în

baza unui contract de leasing; c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în

scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în

mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obţinut pe

parcursul anului precedent anului în care se efectuează

această livrare; d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic.

art.95 alin.(2).”.

amendamentele propuse la art.112 alin.(1) din Codul fiscal. Redacţia actuală a art.112 alin.(4) din

Codul fiscal acordă posibilitatea

contribuabililor de a se înregistra în calitate de plătitor al T.V.A în baza

importului de servicii impozabile cu T.V.A., cît şi cele care sînt scutite de

T.V.A. în conformitate cu art.103 din Codul fiscal sau cele care nu constituie obiect al impunerii cu T.V.A. conform art.95 alin.(2) din Codul fiscal. Modificarea are drept scop excluderea discrepanţelor existente între prevederile art.93 pct.9) şi art.112 alin.(4) din Codul

fiscal şi respectiv evitarea apariţiei

situaţiilor de depunere a cererii de

înregistrare ca contribuabil al T.V.A pentru importul de servicii care sunt scutite de T.V.A. şi/sau a celor care nu

constituie obiecte impozabile cu T.V.A. Articolul 116. Trecerea în cont a T.V.A. în cazul datoriilor compromise (1) Dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei

T.V.A. achitate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a

ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală privind T.V.A.

Suma T.V.A. care urmează a fi trecută în cont este egală cu

suma T.V.A. achitată pe livrarea care corespunde sumei

datoriei compromise nerambursate. (2) Dacă suma datoriei compromise se restituie subiectului

impozabil după primirea dreptului de a o trece în cont conform prevederilor alin.(1), această sumă se consideră ca plată pentru următoarea livrare impozabilă efectuată la momentul primirii

sumei datoriei compromise. (3) Dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei

T.V.A. în baza facturii fiscale primite, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă,

subiectul impozabil va exclude din trecerea în cont suma T.V.A. care corespunde sumei datoriei compromise neachitate.

35. La articolul 116: în denumirea articolului, cuvintele „Trecerea în cont a” se

înlocuiesc cu cuvintele „Ajustarea sumei”; alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a

sumei T.V.A. calculate pe livrarea efectuată, toată suma sau

o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie

compromisă, subiectul impozabil are dreptul la ajustarea sumei T.V.A. calculată începînd cu perioada fiscală cînd s-a constatat datoria compromisă. Suma T.V.A. care urmează a

fi ajustată este egală cu suma T.V.A. calculată pe livrarea

care corespunde sumei datoriei compromise nerambursate.”; la alineatul (2), cuvintele „primirea dreptului de a o trece în cont” se înlocuiesc cu cuvintele „ajustarea sumei T.V.A. calculate”.

Modificarea data prevede stabilirea modalităţii de ajustare a sumei T.V.A.

calculate din valoarea livrării de mărfuri,

servicii considerată drept datorie

compromisă, precum şi concretizarea perioadei în care urmează a fi efectuată

ajustarea sumei T.V.A. aferentă datoriei

compromise. Actualmente, prevederile art.116 alin.(1) din Codul fiscal pot fi înţelese eronat în sensul beneficierii de dreptul de trecere în cont a sumei T.V.A. pe livrarea care corespunde sumei datoriei compromise doar în urma achitării sumei T.V.A. pe

livrarea respectivă, fapt ce contravine

principiilor generale de calculare şi

trecere în cont a sumei T.V.A. Astfel, scopul modificării propuse constă

în eliminarea interpretărilor duale a

prevederilor art.116 din Codul fiscal.

01.04.2016

Articolul 117. Factura fiscală (3) Pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate, cu plata în numerar şi/sau cu card

36. La articolul 117 alineatul (3): după cuvintele „în locurile special amenajate” se introduce textul „şi în cadrul comerţului electronic,”;

Modificarea dată prevede excluderea

obligativităţii eliberării facturii fiscale şi

aplicarea mecanismelor de plată pentru

01.04.2016

62

de plată, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător), dacă sînt respectate următoarele condiţii: a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate

în numerar şi/sau cu card de plată la fiecare punct comercial şi

de prestări servicii cu utilizarea maşinilor de casă şi de control.

Înregistrarea prin maşina de casă şi de control se efectuează în

momentul primirii sumei în numerar şi/sau achitării sumei cu

alt instrument de plată. La sfîrşitul fiecărei zile de lucru în

registrul maşinii de casă şi control se înscriu datele raportului

de închidere zilnică a maşinii de casă şi control; b) la sfîrşitul fiecărei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă

este înscrisă suma totală a T.V.A. pe livrările efectuate, iar în

documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate se introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar şi/sau cu card de plată.

cuvintele „cu card de plată” se înlocuiesc în ambele cazuri cu cuvintele „prin intermediul instrumentelor de plată fără

numerar”; după cuvintele „instrument de plată” se introduc cuvintele “fără numerar”;

agenţii economici care activează în

cadrul comerţului electronic similare celor care practică activitate de comerţ

cu amănuntul în locuri special amenajate. Specificul livrării mărfurilor în cadrul

comerţului electronic constă în metode

de livrare: prin curier sau poştă, achitarea

fiind efectuată fie prin intermediul

procedurilor electronice, cu aplicarea dispozitivelor personalizate, fie prin poştă sau în numerar. Reieşind din particularităţile comerţului

electronic, la efectuarea livrărilor

persoanelor fizice - cetăţeni, nu este posibilă indicarea în factura fiscală a

datelor personale (denumirea, codul fiscal (IDNP), adresa) ale cumpărătorului

fără consimţămîntul acestuia, întrucît acestea reprezintă date cu caracter

personal interzise utilizării conform

Legii privind protecţia datelor cu caracter

personal nr.133 din 08.07.2011. Totodată, în cadrul comerţului electronic

nu este posibilă asigurarea aplicării

semnăturii beneficiarului şi returnarea facturii fiscale cu semnătura acestuia

către vînzător, în special în cazurile în care mărfurile sunt livrate beneficiarilor

prin intermediul poştei. Concomitent, înregistrarea facturilor fiscale în Registrul General Electronic a Facturilor Fiscale (în continuare - RGEFF) presupune completarea tuturor cîmpurilor obligatorii, inclusiv adresa, denumirea şi codul fiscal al

cumpărătorului (beneficiarului). În cazul

în care cîmpurile care necesită completarea obligatorie a datelor în factura fiscală rămîn necompletate,

sistemul RGEFF, nu va permite salvarea acestor facturi fiscale, respectiv înregistrarea facturilor fiscale în RGEFF pentru care sunt prevăzute în Codul

fiscal sancţiuni fiscale (art.260 alin.(41)).

63

(31) În cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau

cu alt instrument de plată, eliberarea facturii fiscale este

obligatorie.

alineatul (31) se abrogă.

Astfel, modificarea dată are drept scop

reducerea încălcărilor fiscale din cadrul comerţului electronic, precum şi

asigurarea echităţii fiscale, susţinerea şi

încurajarea dezvoltării agenţilor

economici care activează în cadrul

comerţului electronic. Totodată, se propune racordarea prevederilor legislaţiei fiscale la

prevederile legislaţiei financiare în partea

ce ţine de utilizarea instrumentelor de

plată fără numerar. În acest sens, conform prevederilor art.3 din Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda

electronică, instrument de plată reprezintă dispozitiv (dispozitive)

personalizat(e) (cardul de plată, telefon

mobil etc.) şi/sau orice serie de proceduri

(tehnice – coduri PIN, TAN, alte tipuri de coduri, login/parolă etc. sau

funcţionale – transferul de credit, debitarea directă) convenite între

utilizatorul serviciilor de plată şi prestatorul de servicii de plată şi folosite de utilizatorul serviciilor de plată pentru

a iniţia un ordin de plată. La aceasta, instrumentele de plată fără

numerar utilizate pe teritoriul Republicii Moldova sunt: cardurile de plată,

transferul de credit, debitarea directă şi

sistemele de deservire bancare la distanţă. Modificarea vizează art.117 alin.(3) şi

alin.(31) din Codul fiscal al proiectului de lege. A se vedea argumentele expuse la art.117 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.117 alin.(3) şi

alin.(31) din Codul fiscal al proiectului de lege.

64

Articolul 1171. Cazuri speciale de eliberare a facturilor fiscale

37. Articolul 1171 se completează cu alineatul (12) cu

următorul cuprins: „(12) La ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile

de mărfuri, servicii, după livrarea sau achitarea lor,

furnizorul eliberează factura fiscală cu reflectarea în ea a

denumirii mărfurilor, serviciilor la care a fost modificată

valoarea impozabilă, obligaţia fiscală privind T.V.A. şi

mărimea ajustării valorii impozabile a mărfurilor,

serviciilor care se indică cu semnul „minus” la micşorare şi

cu semnul „plus” la majorare.”.

Modificarea prevede specificarea modului de documentare a ajustării valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. La moment, modalitatea de perfectare a documentelor la ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile cu

T.V.A. de mărfuri, servicii se efectuează

în conformitate cu actele normative interne emise de Serviciul Fiscal de Stat. Totodată, ajustarea valorii impozabile a

livrării impozabile condiţionează

modificarea obligaţiilor fiscale privind

T.V.A. faţă de buget, atît la nivelul vînzătorului cît şi la nivelul

cumpărătorului. Amendamentul respectiv are drept scop excluderea interpretării duale de către

contribuabili a modului de documentare a ajustării valorii impozabile cu T.V.A.

01.04.2016

Articolul 1181. Registrul general electronic al facturilor fiscale (1) Factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii

de către furnizor în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100000 lei.

38. La articolul 1181 alineatul (1), după cuvintele

„impozabile a livrării impozabile cu T.V.A.” se introduce

textul „ , inclusiv a valorii impozabile ajustate în condiţiile

art.98”.

Se propune înregistrarea în Registru General Electronic al Facturilor Fiscale (în continuare – RGEFF) și a facturilor

fiscale în care sunt indicate valorile impozabile cu semnul minus, rezultate din ajustarea valorii impozabile a livrării de mărfuri, servicii în urma modificării

prețurilor sau returnării mărfurilor, cu

totalul valorii impozabile ce depășește

suma de 100000 lei. Actualmente înregistrarea facturilor fiscale în RGEFF este obligatorie în cazul în care totalul valorii mpozabile a livrării impozabile cu TVA depăşeşte

suma de 100000 lei. Amendamentul respetiv are drept scop vizualizarea integrală a livrărilor

impozabile efectuate în baza facturilor fiscale care sunt pasibile înregistrării în

RGEFF, stabilirea obligației fiscale

privind TVA înregistrării în RGEFF.

01.04.2016

Articolul 1182. Modul şi termenele de eliberare a formularelor de facturi fiscale (1) Formularele de facturi fiscale se eliberează contra plată, în

39. Articolul 1182 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(7) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

65

baza unei cereri scrise, în care se indică numărul de formulare

solicitat, depusă de către plătitorul de TVA la organul fiscal în a cărui rază de deservire acesta este înregistrat, iar în cazul marilor contribuabili plătitori de TVA – la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (2) În termen de 5 zile lucrătoare, organul fiscal examinează

cererea depusă şi asigură eliberarea numărului solicitat al

formularelor de facturi fiscale sau informează contribuabilul

despre respingerea cererii dacă, în cadrul termenului stabilit în

prezentul alineat, a fost iniţiată procedura de anulare a

înregistrării contribuabilului în calitate de plătitor de TVA. (3) Prima zi a termenului stabilit la alin.(2) se consideră

următoarea zi lucrătoare ce urmează după ziua în care a fost

depusă cererea de eliberare a formularelor de facturi fiscale.

Modificarea vizează art.102 alin.(7)

art.1182 şi art.133 alin.(1) lit.d1) şi alin.(2) lit.g) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 124. Înlesniri la plata accizelor

40. Articolul 124 se completează cu alineatele (15), (16) şi (17) cu următorul cuprins: „(15) Se scuteşte de acciz alcoolul etilic nedenaturat de la

poziţiile tarifare 220710000 şi 220890, destinat producerii

farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului

contingentului anual stabilit de Guvern. (16) Alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară

220710000 destinat utilizării în industria de parfumerie şi

cosmetică, este scutit de plata accizelor în limita volumului

stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Inspectoratul

Fiscal Principal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea

realizării programului de activitate al industriei de parfumerie şi cosmetică pe anul respectiv. (17) Mărfurile de la poziţiile tarifare 280430000 şi

280440000 produse pe teritoriul ţării sînt scutite de plata

accizului.”.

Modificarea vizează transferarea normelor din Nota la Anexa nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, cu transpunerea întocmai a acestora în normele care reglementează propriu-zis scutirea de plata accizului. Modificarea vizează art.124 alin.(15),

alin.(16) şi alin.(17), art.125 alin.(7) şi

Nota la Anexa nr.1 la Titlul IV din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 125. Trecerea la cont şi restituirea accizelor achitate (2) Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru

obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma

accizului calculată la mărfurile supuse accizelor expediate din

încăperea de acciz, diferenţa se reportează la cheltuieli în perioada fiscală în care a avut loc expedierea mărfurilor supuse

accizelor din încăperea de acciz.

41. Articolul 125: la alineatul (2), după cuvîntul „cheltuieli” se introduc

cuvintele „sau consumuri”;

Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate

şi prevede atribuirea la cheltuieli sau la

consumuri a diferenţei sumei accizului

achitat la mărfurile supuse accizelor,

utilizate în procesul de prelucrare şi/sau

de fabricare pentru obţinerea altor

mărfuri supuse accizelor, în cazul în care aceasta depăşeşte suma accizului

calculată la mărfurile supuse accizelor

expediate din încăperea de acciz. Modificarea vizează art.102 alin.(4) şi

art.125 alin.(2) din Codul fiscal ale

01.04.2016

66

proiectului de lege. (4) Pentru a obţine restituirea accizului achitat la mărfurile

supuse accizelor, prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, utilizate pentru prelucrarea şi/sau

fabricarea altor mărfuri supuse accizelor destinate exportului,

subiectul impunerii prezintă organelor Serviciului Fiscal de

Stat următoarele documente justificative: a) contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin

privind livrarea mărfurilor supuse accizelor. În cazul în care

livrarea pentru export a mărfurilor supuse accizelor se efectuează, conform contractului de comision, de către

comisionar, subiectul impunerii (comitentul) prezintă

organului Serviciului Fiscal de Stat contractul de comision şi

contractul (copia contractului) încheiat de comisionar cu partenerul străin; b) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă

din condiţiile contractului), care confirmă încasarea de facto pe

contul subiectului impunerii a sumei rezultate din vînzarea mărfurilor supuse accizelor partenerului străin; c) declaraţia vamală de export sau copia acesteia, certificată de

conducătorul şi de contabilul-şef ai subiectului impunerii, cu

menţiunile organului vamal al Republicii Moldova care a

eliberat marfa pentru export, sau extrasul din declaraţia vamală

de export în format electronic, pe care a fost aplicată

semnătura electronică a subiectului impozabil, eliberată de

Centrul de certificare a cheilor publice al autorităţilor administraţiei publice.

la alineatul (4) litera c) se abrogă;

A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(8) pct.1) lit.b1) din Codul fiscal al proiectului de lege . Modificarea vizează art.102 alin.(8) pct.1) lit.b1), art.125 alin.(4) lit.c) şi

alin.(41) lit.d) din Codul fiscal al proiectului de lege.

(41) Pentru a obţine restituirea accizului achitat pentru

mărfurile supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe

teritoriul Republicii Moldova, utilizate ulterior pentru prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor

destinate exportului, subiectul care desfăşoară activitate de

întreprinzător şi care nu este înregistrat în calitate de subiect al

impunerii cu accize prezintă organelor Serviciului Fiscal de

Stat următoarele documente justificative: d) declaraţia vamală de export sau copia acesteia, certificată de conducătorul şi de contabilul-şef ai subiectului impunerii, cu

menţiunile organului vamal al Republicii Moldova care a

eliberat marfa pentru export, sau extrasul din declaraţia vamală

de export în format electronic, pe care a fost aplicată

semnătura electronică a subiectului impozabil, eliberată de

la alineatul (41) litera d) se abrogă;

A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(8) pct.1) lit.b1) din Codul fiscal al proiectului de lege . Modificarea vizează art.102 alin.(8) pct.1) lit.b1), art.125 alin.(4) lit.c) şi

alin.(41) lit.d) din Codul fiscal al

67

Centrul de certificare a cheilor publice al autorităţilor

administraţiei publice. proiectului de lege.

(5) Restituirea accizelor conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici

(sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în

lipsa datoriilor, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional

sau la contul bancar al agentului economic.

alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Restituirea accizelor conform prezentului articol se

efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul

public naţional numai a subiectului impunerii, care dispune de decizie de restituire a accizelor, iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impunerii, în contul viitoarelor obligaţii

ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul

bancar al subiectului impunerii respectiv. Se interzice restituirea accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impunerii, care dispune de decizie de restituire a accizelor, inclusiv persoanelor juridice şi

fizice cesionari.”;

A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.101 alin.(8),

art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2) din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din

Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.

01.04.2016

se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins: „(7) Sumele accizelor achitate de agenţii economici la

procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 270710100,

270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271012110–

271019290, 290110000, 290124000, 290129000, 290211000, 290219000, 290220000, 290230000, 290244000, 290290000, 290511000–290513000, 290514, 290516, 290519000, 2909, 381400900, 381700800 se trec în cont dacă mărfurile în cauză sînt utilizate în procesul de

producţie în altă calitate decît cea de carburanţi şi

combustibili.”.

Modificarea vizează transferarea normelor din Nota la Anexa nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, cu transpunerea întocmai a acestora în normele care reglementează propriu-zis trecerea în cont a accizului. Modificarea vizează art.124 alin.(15), alin.(16) şi alin.(17), art.125 alin.(7) şi

Nota la Anexa nr.1 la Titlul IV din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 127. Evidenţa mărfurilor supuse accizelor ce se expediază (se transportă). Declararea achitării accizelor (31) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi

care nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize, dar care solicită restituirea accizelor în conformitate cu

art.125 alin.(31), este obligat să prezinte declaraţia privind achitarea accizelor pînă la data de 25 a lunii care succede luna

în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor

supuse accizelor.

42. Articolul 127 la alineatul (31), textul „alin.(31)” se înlocuieşte cu textul „alin.(32)”.

Modificarea prevede racordarea prevederilor art.127 alin.(31) din Codul fiscal la prevederile art.125 alin.(32) din acelaşi Cod.

01.04.2016

Anexa nr.1

Mărfurile supuse accizelor Poziţia

tarifară Denumirea mărfii Unitatea

de măsură

Cota accizului

1 2 3 4

43. Anexa nr.1 la titlul IV va avea următorul cuprins:

Mărfurile supuse accizelor Poziţia tarifară

Denumirea mărfii Unitatea de

măsură

Cota accizului

1 2 3 4

Modificarea privind majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi

alcoolice, cu excepția berii; oxigen; azot; articole de bijuterie sau de giuvaiergerie; autoturisme; alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată

pentru anul 2016 (10,5%) reiese din

01.04.2016

68

160431000 Caviar valoarea în lei

25% 160432000 Înlocuitori de caviar 220300 Bere fabricată din

malţ litru 2,15 lei

2205 Vermuturi şi alte

vinuri din struguri proaspeţi,

aromatizate cu plante sau cu substanţe

aromatizante

litru 11,17 lei

220600 Alte băuturi

fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi

amestecuri de băuturi fermentate şi

băuturi nealcoolice,

nedenumite şi

necuprinse în altă

parte

litru 11,17 lei

2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie

alcoolică de

minimum 80% vol; alcool etilic şi alte

distilate denaturate, cu orice tărie

alcoolică

litru alcool absolut

77,67 lei

2208 Alcool etilic nedenaturat cu tărie

alcoolică sub 80%

vol; distilate, rachiuri, lichioruri şi

alte băuturi spirtoase

litru alcool absolut

77,67 lei

24021000 Ţigări de foi

(inclusiv cele cu capete tăiate) şi

trabucuri, care

valoarea în lei

40%

160431000 Caviar valoarea în lei

25% 160432000 Înlocuitori de caviar 220300 Bere fabricată din

malţ litru 5,00 lei

2205 Vermuturi şi alte

vinuri din struguri proaspeţi,

aromatizate cu plante sau cu substanţe

aromatizante

litru 12,34 lei

220600 Alte băuturi

fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi

amestecuri de băuturi fermentate şi

băuturi nealcoolice,

nedenumite şi

necuprinse în altă

parte

litru 12,34 lei

2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie

alcoolică de

minimum 80% vol; alcool etilic şi alte

distilate denaturate, cu orice tărie

alcoolică

litru alcool absolut

85,83 lei

2208 Alcool etilic nedenaturat cu tărie

alcoolică sub 80%

vol; distilate, rachiuri, lichioruri şi

alte băuturi spirtoase

litru alcool absolut

85,83 lei

240210000 Ţigări de foi

(inclusiv cele cu capete tăiate) şi

trabucuri, care

valoarea în lei

40%

Obiectivele politicii fiscale şi vamale pe

termen mediu 2016 - 2018 şi are drept scop neadmiterea afectării veniturilor

fiscale prin deprecierea mijloacelor băneşti în timp, urmare a fenomenului

inflaţionist. De asemenea, se prevede majorarea cotelor accizelor la produsele petroliere importate şi/sau livrate pe teritoriul

Republicii Moldova (benzina, motorina şi derivaţii acestora, gazele lichefiate şi

naturale) la mărimea creşterii anuale a

produsului intern brut nominal prognozat pentru anul 2016 faţă de anul 2015 (11,4%). Măsura dată reiese din realizarea

dispoziţiei art.122 alin.(2) din Codul

fiscal. Realizarea măsurii date va permite

acumularea de surse financiare suplimentare la buget şi dezvoltarea

infrastructurii drumurilor. Paralel cu aceasta, se prevede majorarea cotei accizului pentru ţigaretele cu filtru

şi fără filtru, în vederea ajustării graduale a acestora la nivelul ţărilor din

regiune, inclusiv la standardele europene, fapt ce va permite acumularea de noi surse financiare la buget, precum şi diminuarea consumului articolelor din

tutun, mărfuri ce au o influenţă negativă

asupra sănătăţii populaţiei şi a

dezvoltării societăţii în general. Modificarea vizează Anexa nr.1 şi Anexa

nr.2 la Titlul IV din Codul fiscal al proiectului de lege.

69

conţin tutun 240220 Ţigarete care conţin

tutun:

– cu filtru 1000 bucăţi/

valoarea în lei

200 lei +18%

– fără filtru 1000 bucăţi

50 lei

240290000 Alte ţigări de foi,

trabucuri şi ţigarete, conţinînd înlocuitori

de tutun

valoarea în lei

40%

2403 Alte tutunuri şi

înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri “omogenizate” sau

“reconstituite”;

extracte şi esenţe de

tutun

kg 110,98 lei

270710100 Benzoli destinaţi

utilizării drept

carburanţi sau

combustibili

tona 3714 lei

270720100 Toluoli destinaţi

utilizării drept

carburanţi sau

combustibili

tona 3714 lei

270730100 Xiloli destinaţi

utilizării drept

carburanţi sau

combustibili

tona 3714 lei

270750 Alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilează în

proporţie de

minimum 65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după

metoda ASTM D 86

tona 3714 lei

270900100 Condensat de gaz tona 3714 lei

conţin tutun 240220 Ţigarete care conţin

tutun:

– cu filtru 1000 bucăţi/

valoarea în lei

220 lei + 17%, dar nu mai puţin de

250 lei – fără filtru 1000

bucăţi 60 lei

240290000 Alte ţigări de foi,

trabucuri şi ţigarete, conţinînd înlocuitori

de tutun

valoarea în lei

40%

2403 Alte tutunuri şi

înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri “omogenizate” sau

“reconstituite”;

extracte şi esenţe de

tutun

kg 122,63 lei

270710100 Benzoli destinaţi

utilizării drept

carburanţi sau

combustibili

tona 4137 lei

270720100 Toluoli destinaţi

utilizării drept

carburanţi sau combustibili

tona 4137 lei

270730100 Xiloli destinaţi

utilizării drept

carburanţi sau

combustibili

tona 4137 lei

270750 Alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilează în

proporţie de

minimum 65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după

metoda ASTM D 86

tona 4137 lei

270900100 Condensat de gaz tona 4137 lei

70

natural 271012110-271019290

Uleiuri (distilate) uşoare şi medii

tona 3714 lei

271019310-271019480

Motorină, inclusiv

combustibil (carburant) diesel şi

combustibil pentru cuptoare

tona 1544 lei

271019510 Păcură destinată a fi

supusă unui

tratament specific

tona 348 lei

271019620 Păcură cu un

conţinut de sulf de maximum 0,1% în greutate

tona 348 lei

271019640 Păcură cu un

conţinut de sulf de

peste 0,1%, dar de maximum 1% în greutate

tona 348 lei

271019660 Păcură cu un

conţinut de sulf de

peste 1% în greutate, dar nu mai mult de 2,8% în greutate

tona 348 lei

271019680 Păcură cu un

conţinut de sulf de

peste 2,8% în greutate

tona 348 lei

271020110-271020190

Motorină tona 1544 lei

271020310- 271020390

Păcură tona 348 lei

271112 Propan tona 2313 lei 271113 Butan tona 2313 lei 271114000 Etilenă, propilenă,

butilenă şi butadienă tona 2313 lei

271119000 Altele tona 2313 lei 280430000 Azot tona 116,51 euro 280440000 Oxigen tona 128,74 euro

natural 271012110-271019290

Uleiuri (distilate) uşoare şi medii

tona 4137 lei

271019310-271019480

Motorină, inclusiv

combustibil (carburant) diesel şi

combustibil pentru cuptoare

tona 1720 lei

271019510 Păcură destinată a fi

supusă unui

tratament specific

tona 348 lei

271019620 Păcură cu un

conţinut de sulf de

maximum 0,1% în greutate

tona 348 lei

271019640 Păcură cu un

conţinut de sulf de

peste 0,1%, dar de maximum 1% în greutate

tona 348 lei

271019660 Păcură cu un

conţinut de sulf de

peste 1% în greutate, dar nu mai mult de 2,8% în greutate

tona 348 lei

271019680 Păcură cu un

conţinut de sulf de

peste 2,8% în greutate

tona 348 lei

271020110-271020190

Motorină tona 1720 lei

271020310- 271020390

Păcură tona 348 lei

271112 Propan tona 2577 lei 271113 Butan tona 2577 lei 271114000 Etilenă, propilenă,

butilenă şi butadienă tona 2577 lei

271119000 Altele tona 2577 lei 280430000 Azot tona 128,74 euro 280440000 Oxigen tona 142,26 euro

71

290110000 Hidrocarburi aciclice saturate

tona 3714 lei

ex.290124000

Buta-1,3-dienă tona 3714 lei

290129000

Alte hidrocarburi aciclice nesaturate

tona

3714 lei

290211000 Ciclohexan tona 3714 lei 290219000 Alte hidrocarburi

ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice

tona 3714 lei

ex.290220000

Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil

tona 3714 lei

290230000 Toluen ona 3714 lei 290244000 Amestec de izomeri

ai xilenului tona 3714 lei

290290000 Alte hidrocarburi ciclice

tona 3714 lei

290511000-290513000

Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)

tona 3714 lei

290514 Alţi butanoli tona 3714 lei 290516 Octanol (alcool

octilic) şi izomerii

lui

tona 3714 lei

ex.290519000

Pentanol (alcool amelic)

tona 3714 lei

2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli, eter-alcool-fenoli, peroxizi de alcooli, peroxizi de eteri, peroxizi de cetone (cu compoziţie

chimică definită sau nu) şi derivaţii lor

halogenaţi, sulfonaţi,

nitraţi sau nitrozaţi

tona 3714 lei

290110000 Hidrocarburi aciclice saturate

tona 4137 lei

ex.290124000

Buta-1,3-dienă tona 4137 lei

290129000

Alte hidrocarburi aciclice nesaturate

tona

4137 lei

290211000 Ciclohexan tona 4137 lei 290219000 Alte hidrocarburi

ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice

tona 4137 lei

ex.290220000

Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil

tona 4137 lei

290230000 Toluen tona 4137 lei 290244000 Amestec de izomeri

ai xilenului tona 4137 lei

290290000 Alte hidrocarburi ciclice

tona 4137 lei

290511000-290513000

Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)

tona 4137 lei

290514 Alţi butanoli tona 4137 lei 290516 Octanol (alcool

octilic) şi izomerii

lui

tona 4137 lei

ex.290519000

Pentanol (alcool amelic)

tona 4137 lei

2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli, eter-alcool-fenoli, peroxizi de alcooli, peroxizi de eteri, peroxizi de cetone (cu compoziţie

chimică definită sau nu) şi derivaţii lor

halogenaţi, sulfonaţi,

nitraţi sau nitrozaţi

tona 4137 lei

72

330300 Parfumuri şi ape de

toaletă valoarea

în lei 30%

381400900 Alţi solvenţi şi

diluanţi organici

compuşi nedenumiţi

şi necuprinşi în altă parte; preparate pentru îndepărtarea

vopselelor sau lacurilor

tona 3714 lei

381700500 – Achilbenzeni lineari

tona 3714 lei

381700800 Altele tona 3714 lei ex.4303 Îmbrăcăminte din

blană (de nurcă,

vulpe polară, vulpe,

samur)

valoarea în lei

25%

7113 Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora,

din metale preţioase

sau din metale placate sau dublate cu metale preţioase:

– din metale preţioase, chiar

acoperite, placate sau dublate cu metale preţioase:

711311000 – – din argint, chiar acoperite, placate sau dublate cu alte metale preţioase

gramul 2,34 lei

711319000 – – din alte metale preţioase, chiar

acoperite, placate sau dublate cu metale preţioase

gramul 35,54 lei

711320000 – din metale comune placate sau dublate cu metale preţioase

gramul 35,54 le

851 Aparate de valoarea 15%

330300 Parfumuri şi ape de toaletă

valoarea în lei

30%

381400900 Alţi solvenţi şi

diluanţi organici

compuşi nedenumiţi

şi necuprinşi în altă

parte; preparate pentru îndepărtarea

vopselelor sau lacurilor

tona 4137 lei

381700500 – Achilbenzeni lineari

tona 4137 lei

381700800 Altele tona 4137 lei ex.430310 Îmbrăcăminte din

blană (de nurcă,

vulpe polară, vulpe,

samur)

valoarea în lei

25%

7113 Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora,

din metale preţioase

sau din metale placate sau dublate cu metale preţioase:

– din metale preţioase, chiar

acoperite, placate sau dublate cu metale preţioase:

711311000 – – din argint, chiar acoperite, placate sau dublate cu alte metale preţioase

gramul 2,59 lei

711319000 – – din alte metale preţioase, chiar

acoperite, placate sau dublate cu metale preţioase

gramul 39,27 lei

711320000 – din metale comune placate sau dublate cu metale preţioase

gramul 39,27 lei

8519 Aparate de valoarea 15%

73

înregistrare a sunetului; aparate de reproducere a sunetului; aparate de înregistrare şi reproducere a sunetului

în lei

852110 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice cu bandă magnetică

valoarea în lei

5%

852190000 Alte aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice

valoarea în lei

5%

8527 Aparate de recepţie

pentru radiodifuziune, chiar combinate, în acelaşi

corp, cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas

valoarea în lei

5%

Note: 1. În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază

(se transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde

unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor,

impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. În mod similar se efectuează recalcularea

accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut. 2. În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile

marcării cu timbru de acciz se expediază (transportă),

importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în

care sînt stabilite cotele accizelor, acestor mărfuri li se aplică

un singur timbru de acciz, a cărui valoare se determină la

momentul expedierii (transportării), importării mărfurilor în

înregistrare a sunetului; aparate de reproducere a sunetului; aparate de înregistrare şi reproducere a sunetului

în lei

852110 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice cu bandă magnetică

valoarea în lei

5%

852190000 Alte aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice

valoarea în lei

5%

8527 Aparate de recepţie

pentru radiodifuziune, chiar combinate, în acelaşi

corp, cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas

valoarea în lei

5%

Note: 1. În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază

(se transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde

unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor,

impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. În mod similar se efectuează recalcularea

accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut. 2. În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile

marcării cu timbru de acciz se expediază (transportă),

importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în

care sînt stabilite cotele accizelor, acestor mărfuri li se aplică

un singur timbru de acciz, a cărui valoare se determină la

momentul expedierii (transportării), importării mărfurilor în

A se vedea argumentele expuse la art.124 alin.(15), alin.(16) şi alin.(17) şi art.125

alin.(7) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.124 alin.(15),

alin.(16) şi alin.(17), art.125 alin.(7) şi Nota la Anexa nr.1 la Titlul IV din Codul fiscal al proiectului de lege.

74

cauză, pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură necesară. 3. Se scuteşte de acciz alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890, destinat producerii

farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern. 4. Sumele accizelor achitate de agenţii economici la

procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 270710100,

270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271012110–

271019290, 290110000, 290124000, 290129000, 290211000, 290219000, 290220000, 290230000, 290244000, 290290000, 290511000–290513000, 290514, 290516, 290519000, 2909, 381400900, 381700800 se trec în cont dacă mărfurile în cauză sînt utilizate în procesul de

producţie în altă calitate decît cea de carburanţi şi

combustibili. 5. Alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară 220710000 destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică, este

scutit de plata accizelor în limita volumului stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea realizării

programului de activitate al industriei de parfumerie şi

cosmetică pe anul respectiv. 6. Mărfurile de la poziţiile tarifare 280430000 şi 280440000

produse pe teritoriul ţării sînt scutite de plata accizului.

cauză, pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură necesară.

Anexa nr.2

Poziţia

tarifară Denumirea

mărfii

Unitatea de

măs

ură

Cota accizului în funcţie de termenul

de exploatare a mijlocului de

transport 0–7 ani

8 ani

9 ani

10 ani

8703 Autoturisme şi alte

autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile

44. Anexa nr.2 la titlul IV va avea următorul cuprins:

Poziţia

tarifară Denumirea

mărfii

Unitatea de

măsu

ră

Cota accizului în funcţie de termenul

de exploatare a mijlocului de

transport 0–7 ani

8 ani

9 ani

10 ani

8703 Autoturisme şi alte

autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile

A se vedea argumentele expuse la Anexa nr.1 la titlul IV al Codului fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, asigurarea încasărilor la

accize din importul autoturismelor va duce la protecţia mediului ambiant. Modificarea vizează Anexa nr.1 şi Anexa

nr.2 la titlul IV din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

75

de tip “break” şi

maşinile de curse: – Alte vehicule cu

motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:

870321 – – Cu capacitatea cilindrică de

maximum 1000 cm3

cm3 0,43 euro

0,45 euro

0,47 euro

0,49 euro

870322 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

1000 cm3, dar de maximum 1500 cm3

cm3 0,55 euro

0,58 euro

0,60 euro

0,64 euro

870323 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

1500 cm3, dar de maximum 2000 cm3

cm3 0,85 euro

0,89 euro

0,95 euro

0,99 euro

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 2000 cm3, dar de maximum 3000 cm3

cm3 1,40 euro

1,48 euro

1,55 euro

1,62 euro

870324 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

3000 cm3

cm3 3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):

870331 – – Cu capacitatea cilindrică de

maximum 1500 cm3

cm3 0,55 euro

0,58 euro

0,60 euro

0,64 euro

870332 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

1500 cm3, dar de

cm3 1,40 euro

1,48 euro

1,55 euro

1,62 euro

de tip “break” şi maşinile de curse:

– Alte vehicule cu motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:

870321 – – Cu capacitatea cilindrică de

maximum 1000 cm3

cm3 0,48 euro

0,50 euro

0,52 euro

0,54 euro

870322 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

1000 cm3, dar de maximum 1500 cm3

cm3 0,61 euro

0,64 euro

0,66 euro

0,71 euro

870323 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

1500 cm3, dar de maximum 2000 cm3

cm3 0,94 euro

0,98 euro

1,05 euro

1,09 euro

– – Cu capacitatea cilindrică de peste

2000 cm3, dar de maximum 3000 cm3

cm3 1,55 euro

1,64 euro

1,71 euro

1,79 euro

870324 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

3000 cm3

cm3 3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):

870331 – – Cu capacitatea cilindrică de

maximum 1500 cm3

cm3 0,61 euro

0,64 euro

0,66 euro

0,71 euro

870332 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

1500 cm3, dar de

cm3 1,55 euro

1,6 euro

1,71 euro

1,79 euro

76

maximum 2500 cm3

870333 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

2500 cm3

cm3 3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

Note: 1. Cota accizelor se majorează pentru autoturismele cu

termenul de exploatare: de la 3 la 5 ani – cu 0,02 euro pentru fiecare cm3; de la 5 la 7 ani – cu 0,03 euro pentru fiecare cm3; de la 7 la 8 ani – cu 0,04 euro pentru fiecare cm3; de la 8 la 9 ani – cu 0,05 euro pentru fiecare cm3; de la 9 la 10 ani – cu 0,06 euro pentru fiecare cm3; de 10 ani – cu 0,07 euro pentru fiecare cm3. 2. Prin derogare de la prezenta anexă, suma accizului

calculat pentru fiecare autovehicul de epocă de la poziţia

tarifară 8703 este de 10 mii euro.

maximum 2500 cm3

870333 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

2500 cm3

cm3 3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

Note: 1. Cota accizelor se majorează pentru autoturismele cu

termenul de exploatare: de la 3 la 4 ani inclusiv – cu 0,02 euro pentru fiecare cm3; de la 5 la 6 ani inclusiv – cu 0,03 euro pentru fiecare cm3; de 7 ani – cu 0,04 euro pentru fiecare cm3; de 8 ani – cu 0,05 euro pentru fiecare cm3; de 9 ani – cu 0,06 euro pentru fiecare cm3; de 10 ani – cu 0,07 euro pentru fiecare cm3. 2. Prin derogare de la prezenta anexă, suma accizului calculat

pentru fiecare autovehicul de epocă de la poziţia tarifară

8703 este de 10 mii euro.

Modificarea respectivă are drept scop

concretizarea termenului de exploatare pentru autoturismele prevăzute în Anexa

nr.2 al Codului fiscal.

Articolul 129. Noţiuni În scopul exercitării administrării fiscale, se definesc următoarele noţiuni: ……… 3) Conducere a organului fiscal – şef (şef adjunct) al

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul

Finanţelor; şef (şef adjunct) al inspectoratului fiscal de stat

teritorial şi/sau al inspectoratului fiscal de stat specializat.

45. Articolul 129: punctul 3) se completează în final cu textul „ ; şef (şef

adjunct) al subdiviziunii organului fiscal”;

Se propune acordarea dreptului şefilor subdiviziunilor organelor fiscale de a semna anumite acte, în temeiul ordinului şefului organului fiscal. Modificarea va contribui la optimizarea şi micşorarea volumului de lucru pentru

aceştia şi şeful (şefii adjuncţi) al (ai)

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat din subordinea Ministerul Finanţelor;

şefii (şefii adjuncţi) ai inspectoratului

fiscal de stat teritorial şi/sau al

inspectoratului fiscal de stat specializat.

01.04.2016

se completează cu punctul 61) cu următorul cuprins: „61) Conformare fiscală voluntară – calcularea corectă,

raportarea şi vărsarea deplină şi la timp la buget a obligaţiei fiscale de către contribuabil în mod benevol fără aplicarea

de către organele cu atribuţii de administrare fiscală a

procedurilor de control fiscal, de asigurare şi de executare

silită a obligaţiilor fiscale.”;

Se propune definirea în Codul fiscal a noţiunii ,,Conformare fiscală voluntară” care nu se regăseşte în legislaţia fiscală

în vigoare. Menţionăm că, începînd cu anul 2011

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a iniţiat acţiuni de promovare şi sporire a

gradului de conformare fiscală în rîndul contribuabililor, conform priorităţilor de

dezvoltare din Planul de Dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011 - 2015, aprobat prin Hotîrărea Guvernului nr.1141 din 16.12.2010.

01.04.2016

13) Restanţă – sumă pe care contribuabilul era obligat să o punctul 13) se completează în final cu textul „ , cu excepţia Modificarea dată prevede includerea în 01.04.2016

77

plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întărziere (penalităţii) şi/sau amenzii. Obligaţia fiscală care reprezintă

obiectul concilierii al contractului încheiat conform art.180 devine restanţă după expirarea termenului modificat în

conformitate cu contractul respectiv. Suma neachitată a

obligaţiilor fiscale în cuantum de pînă la 100 de lei inclusiv nu

se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în scopul: a) beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea

fiscală; b) neprezentării şi/sau anulării dispoziţiei de suspendare a

operaţiunilor la contul bancar al contribuabilului, emisă pentru

asigurarea încasării restanţelor; c) atestării lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional ale agenţilor economici; d) asigurării executării art.13 pct.8) din Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; e) asigurării executării art.131 alin.(7) din prezentul cod; Obligaţiile fiscale luate la evidenţă fiscală specială conform

art.206 din prezentul cod nu se consideră restanţe pe perioada

aflării la evidenţa fiscală specială.

obligaţiilor fiscale aferente contribuabililor aflaţi în

procedură de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului”;

categoria de ,,restanță” a obligațiilor

fiscal aferent contribuabililor aflați în procedura de insolvabilitate. Modificarea respectivă este generată de

faptul că, conform prevederilor art.206

alin.(3) al Codului fiscal, obligaţiile

fiscale a căror executare silită este

imposibilă, precum şi suma obligaţiilor

fiscale stinse prin scădere conform

art.174 alin.(1), alin.(2) şi alin.(4) sînt luate la o evidenţă specială, care este

parte componentă a evidenţei generale. Astfel, prin modificarea respectivă se

legalizează faptul atestării lipsei restanţelor doar pentru a nu fi incluse în

certificatele privind lipsa sau existenţa

restanţelor faţă de bugetul public

naţional, pe perioada existenţei

documentelor confirmative ce permit neachitarea datoriilor conform legislaţiei

în vigoare. Totodată, completarea are drept scop

evitarea disensiunilor ce apar în cazul în care se solicită certificatele respective de

către contribuabili, care sînt în procedură de insolvabilitate, şi de către

administratorii acestora pentru a fi prezentate în instanţele de drept,

deoarece se contrazic în esenţă (pe de o

parte există restanţă – o condiţie pentru a

fi derulată procedura de insolvabilitate,

pe de altă parte – lipseşte restanţa, fapt ce

exclude necesitatea de a intenta procedura de insolvabilitate).

17) Cont bancar – cont deschis în o instituţie financiară

(sucursala sau filiala acesteia) din Republica Moldova sau din străinătate, precum şi contul deschis în sistemul trezorerial al

Ministerului Finanţelor.

punctul 17) va avea următorul cuprins: „17) Cont bancar – cont/cod IBAN deschis în una din instituţiile financiare (sucursala sau filiala acesteia) din Republica Moldova sau din străinătate, precum şi contul/codul IBAN deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor.”.

Modificarea poartă un caracter de

concretizare şi are drept scop racordarea

la legislaţia naţională şi internaţională

privind noţiunea de ,,Cont bancar”.

01.04.2016

Articolul 133. Atribuţiile organului fiscal (1) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul

Finanţelor (denumit în continuare Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) exercită următoarele atribuţii:

46. Articolul 133: la alineatul (1):

A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(7) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.102 alin.(7)

01.04.2016

78

d1) organizează asigurarea gratuită a contribuabililor cu

formulare tipizate de dări de seamă fiscale, iar contra plată – cu formulare de facturi fiscale pe suport de hîrtie;

la litera d1), textul „iar contra plată – cu formulare de facturi fiscale pe suport de hîrtie” se exclude;

art.1182 şi art.133 alin.(1) lit.d1) şi

alin.(2) lit.g) din Codul fiscal al proiectului de lege.

după litera d3) se introduce litera d4) cu următorul cuprins: ,,d4) eliberează Certificatul de înregistrare în calitate de

centru de asistenţă tehnică pentru instalarea, repararea, deservirea tehnică a maşinilor de casă şi de control cu

memorie fiscală (Certificat CAT MCC);”;

Modificarea dată prevede acordarea

dreptului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de a elibera centrelor de asistentă

tehnică pentru instalarea, repararea, deservirea tehnică a maşinilor de casă şi

de control cu memorie fiscală a

Certificatului de înregistrare a acestora, fiind un act permisiv eliberat gratuit pe un termen de 3 ani. Actualmente, în Republica Moldova nu există nici o autoritate abilitată care să autorizeze prestatorii de servicii de asistenţă tehnică a maşinilor de casă şi de

control cu memorie fiscală sau să

prelungească autorizaţiile expirate, în

detrimentul faptului că, în Legea nr.160

din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de

întreprinzător este reglementat Institutul

Naţional de Metrologie ca organ ce

eliberează acest certificat. Serviciile de asistenţă tehnică acordate de către persoanele juridice sau fizice

care nu deţin autorizaţia de competenţă

tehnică se califică drept încălcare şi atrag

după sine aplicarea de sancţiuni. Modificarea vizează art.133 alin.(1)

lit.d4) din Codul fiscal, pct.17 la compartimentul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi pct.5 la

compartimentul Institutul Naţional de Metrologie din Anexa la Legea nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi art.2931 alin.(9) din Codul contravenţional ale proiectului de lege.

(2) Inspectoratul fiscal de stat teritorial, precum şi

inspectoratul fiscal de stat specializat exercită următoarele

atribuţii:

alineatul (2), litera g) se exclude. A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(7) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

79

g) eliberează, contra plată, subiecţilor impunerii formulare de

facturi fiscale pe suport de hîrtie în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;

Modificarea vizează art.102 alin.(7)

art.1182 şi art.133 alin.(1) lit.d1) şi alin.(2) lit.g) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 134. Drepturile organului fiscal şi ale funcţionarului

fiscal (1) Organul fiscal şi funcţionarul fiscal au dreptul:

e) să aibă acces la sistemul electronic de evidenţă contabilă al

contribuabilului; (redacţie valabilă începînd cu data de

01.01.2017) g1) să ridice de la contribuabil maşinile de casă şi de control

utilizate la decontările în numerar, în scopul verificării

softurilor instalate în acestea, întocmind un proces-verbal conform art.145;

47. La articolul 134 alineatul (1) litera g1), după cuvintele

,,să ridice de la contribuabil” se includ cuvintele ,,sistemele

informaţionale computerizate,”.

Modificarea prevede acordarea dreptului organului fiscal şi funcţionarului fiscal

de a ridica sistemele informaţionale

computerizate şi are drept scop aducerea în concordanţă cu prevederile privind

obligaţiile contribuabilului, menţionate la

art.8 alin.(2) lit.c), lit.c1), lit.c2) din Codul fiscal.

01.01.2017

Articolul 161. Dispoziţii generale (1) Organul fiscal ţine evidenţa contribuabililor, atribuindu-le coduri fiscale şi actualizînd registrul fiscal în modul stabilit de

prezentul titlu şi de instrucţiunea aprobată de Inspectoratul

Fiscal Principal de Stat. (2) Codul fiscal, conform prezentului capitol, se atribuie o singură dată, indiferent de dispoziţiile legislaţiei fiscale privind

stabilirea şi stingerea obligaţiilor fiscale. Legislaţia fiscală

poate să prevadă ca persoana căreia i s-a atribuit cod fiscal să

se înregistreze suplimentar ca plătitor al diferitelor tipuri de

impozite şi taxe. (3) Persoanelor cărora codul fiscal le este atribuit de către

organul fiscal li se deschid dosare în care sînt îndosariate următoarele documente şi informaţii: a) cererea de atribuire a codului fiscal; b) fişa de înregistrare, eliberată de organul autorizat să

înregistreze activităţile respective; c) copia de pe documentul care confirmă înregistrarea de stat

sau care permite practicarea activităţii respective; d) copia de pe certificatul de atribuire a codului fiscal; e) documentele care confirmă existenţa conturilor bancare; f) datele fondatorului (fondatorilor) sau ale persoanelor care au obţinut dreptul de a practica activitatea respectivă, ale conducătorului şi ale contabilului-şef (numele, prenumele, data

naşterii, adresa, informaţia de contact, datele actului de identitate). (4) Persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă

codul fiscal, organul fiscal le deschide dosare în care se

48. La articolul 161, alineatul (2) se completează în final

cu textul ”, precum şi în cazul practicării activităţilor

profesionale licenţiate sau activităţilor de întreprinzător

desfăşurate în mod independent.”.

Se propune stabilirea obligației de

înregistrare suplimentară la organul

fiscal, inclusiv în scopul atribuirii Codului fiscal, a persoanelor care practică activităţilor profesionale

licenţiate sau desfășoară activităţi de

întreprinzător în mod independent. Completarea în cauză este generată

reieșind din noțiunea de servicii profesionale stabilită de prevederile

pct.36) art.(5) din Codul fiscal care cuprinde și activitățile de notar public,

cabinet al avocatului, birou asociat de avocați, activitate particulară de detectiv

și de pază, executor judecătoresc, birou

asociat de executori judecătorești, birou

al administratorului autorizat, expert judiciar privat, birou individual al mediatorului, birou asociat de mediatori, traducător, interpret sau asociați de

interpreți. Modificarea vizează art.161 alin.(2),

art.162 alin.(1) și art.163 alin.(5) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

80

păstrează informaţiile acumulate şi transmise de entitatea

abilitată cu dreptul de înregistrare de stat, conform unui regulament aprobat de aceasta şi de Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat. (5) Evidenţa subdiviziunilor fără statut de persoană juridică

amplasate în altă parte decît sediul persoanei juridice din care

fac parte este ţinută de organele fiscale care atribuie fiecărei

subdiviziuni codul acesteia. (6) În cazul în care contribuabilul îşi schimbă sediul

(domiciliul) din raza de activitate a inspectoratului fiscal de stat teritorial unde se află la evidenţă, el va depune o cerere

pentru transmiterea dosarului organului fiscal la noul sediu (domiciliu). În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii

cererii, inspectoratul fiscal de stat teritorial va transmite dosarul organului fiscal în a cărui rază de activitate se află noul

sediu (domiciliu) pentru a lua contribuabilul la evidenţă fără a-i atribui un nou cod fiscal. (7) În cazul pierderii certificatului de atribuire a codului fiscal, după publicarea avizului respectiv în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, organul fiscal eliberează, la cererea

contribuabilului, în termen de 3 zile lucrătoare de la data

depunerii cererii, un duplicat al certificatului pierdut. Articolul 162. Atribuirea codului fiscal (1) În conformitate cu prezentul cod, se atribuie cod fiscal: a) oricărei persoane juridice, întreprinderi cu statut de persoană

fizică;

49. La articolul 162 alineatul (1) litera a) va avea următorul cuprins: „a) oricărei persoane juridice, întreprinzător individual, gospodărie ţărănească (de fermieri), precum şi oricărei persoane fizice care desfăşoară activităţi de întreprinzător

în mod independent, sau practică activităţi profesionale

licenţiate reglementate de legislaţia de specialitate”.

A se vedea argumentele expuse la art.161 alin.(1). Modificarea vizează art.161 alin.(2),

art.162 alin.(1) și art.163 alin.(5) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 163. Locul, termenele şi modul de atribuire a

codului fiscal (5) Prin derogare de la alin.(2) persoanelor juridice, constituite în baza actelor normative, precum şi în baza tratatelor

internaţionale ratificate de Republica Moldova, li se atribuie

codul fiscal şi li se eliberează certificatul de atribuire a codului

fiscal în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii

corespunzătoare, la care se anexează actul ce constată acest

fapt, iar în cazul persoanelor care activează în baza tratatelor

internaţionale – şi certificatul de confirmare eliberat de autoritatea publică competentă.

50. La articolul 163 alineatul (5) va avea următorul

cuprins: ”(5) Prin derogare de la alin.(2): a) persoanelor juridice, constituite în baza actelor normative, precum şi în baza tratatelor internaţionale

ratificate de Republica Moldova, li se atribuie codul fiscal şi li se eliberează certificatul de atribuire a codului fiscal în

termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii

corespunzătoare, la care se anexează actul ce constată acest

fapt, iar în cazul persoanelor care activează în baza tratatelor internaţionale – şi certificatul de confirmare

eliberat de autoritatea publică competentă; b) persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de întreprinzător în mod independent sau practică servicii

profesionale licenţiate, reglementate de legislaţia de

A se vedea argumentele expuse la art.161 alin.(1). Modificarea vizează art.161 alin.(2),

art.162 alin.(1) și art.163 alin.(5) din

Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

81

specialitate, organul fiscal este în drept, la cererea contribuabilului, să atribuitie cod fiscal diferit de codul fiscal personal, indicat în licenţă sau alt document care

permite practicarea activităţii respective. Atribuirea codului

fiscal, eliberarea certificatului de atribuire a codului fiscal, precum şi confirmarea luării la evidenţă fiscală se

efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.”. Articolul 167. Obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau

închiderii conturilor bancare (1) Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) deschide

conturi bancare persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a) şi

c), iar Banca Naţională deschide conturi bancare în

conformitate cu Legea cu privire la Banca Naţională a

Moldovei numai dacă acestea prezintă certificatul de atribuire

a codului fiscal sau documentul recunoscut ca atare. Despre deschiderea conturilor bancare (cu excepţia conturilor de credit

şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare

a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor trezoreriale de venituri), instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia)

este obligată să informeze în aceeaşi zi organul fiscal prin

sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a

documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi

instituţiile financiare. (2) Operaţiunile pe un cont bancar deschis (cu excepţia

conturilor de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a

conturilor trezoreriale de venituri) pot demara numai după

recepţionarea de către instituţia financiară (sucursala sau filiala

acesteia) a documentului electronic, emis şi remis de către

organul fiscal, care confirmă luarea la evidenţă fiscală a

contului. Contul bancar este luat la evidenţă de către organul

fiscal în baza documentului electronic, emis şi remis de către

instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia), care

confirmă deschiderea contului. În cazul în care contribuabilul

are restanţe, organul fiscal este în drept să nu elibereze

documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală. Documentul electronic care confirmă deschiderea contului şi

documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală

a contului urmează a fi expediate şi recepţionate prin sistemul

informaţional automatizat de creare şi circulaţie a

documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat, instituţiile financiare şi Banca Naţională a Moldovei.

51. Articolul 167 se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins: „(41) Trezoreria de Stat informează organul fiscal despre

deschiderea, modificarea sau închiderea conturilor deschise instituţiei publice în Sistemul Trezorerial al Ministerului

Finanţelor.”.

Se propune stabilirea în Codul fiscal a obligaţiei Trezoreriei de Stat privind informarea organului fiscal despre deschiderea, modificarea sau închiderea conturilor deschise instituţiei publice în

Sistemul Trezorerial al Ministerului Finanţelor. Completarea are drept scop asigurarea realizării acţiunilor de executare silită a

obligaţiei fiscale prin prisma art.194

alin.(1) din Codul fiscal. Concomitent, realizarea măsurii va

contribui la îmbunătățirea procesului de

administrare fiscală, în partea ce ține de

instituțiile publice în Sistemul

Trezorerial al Ministerului Finanțelor.

01.04.2016

82

(3) Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) are dreptul să deschidă conturi bancare persoanei fizice rezidente (cetăţean străin sau apatrid) sau cetăţeanului Republicii

Moldova numai dacă aceştia prezintă buletin de identitate sau

un alt document, prevăzut la art.163 alin.(4), care serveşte la stabilirea codului fiscal şi să utilizeze acest cod la ţinerea

evidenţei şi în relaţiile cu clientul sau cu alte persoane, în

modul stabilit de legislaţie. Persoanele fizice nerezidente

(cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice nerezidente

care nu dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau nu au obligaţii fiscale sînt în drept să deschidă

conturi bancare în instituţiile financiare (sucursalele sau

filialele acestora) ale Republicii Moldova potrivit reglementărilor Băncii Naţionale a Moldovei. (4) Instituţiile financiare vor informa în aceeaşi zi organul

fiscal prin sistemul informaţional automatizat de creare şi

circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de

Stat şi instituţiile financiare despre modificarea sau închiderea contului bancar (cu excepţia conturilor de credit şi împrumut,

de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor

financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor trezoreriale de venituri). (5) În cazul deschiderii contului bancar în străinătate, în

termen de 15 zile de la data deschiderii acestuia, persoanele indicate la art.162 alin.(1) lit.a) comunică organului fiscal faptul şi datele corespunzătoare. Drept confirmare a

înregistrării contului, organul fiscal eliberează

contribuabilului, în termen de 3 zile, un certificat de confirmare. Articolul 171. Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare (1) Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectuează în

monedă naţională, dacă prezentul cod sau alte acte legislative

ce ţin de domeniul fiscal nu prevăd altfel. Achitarea poate avea

loc prin plată directă sau prin reţinere la sursă. Plata directă se

face prin virament, inclusiv prin intermediul cardului de plată,

prin folosirea altor instrumente de plată, sau în numerar. (2) Plata prin virament se efectuează prin intermediul

instituţiilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) dacă legislaţia nu prevede altfel. (3) Plata în numerar poate fi efectuată prin intermediul

organului fiscal, autorităţilor administraţiei publice locale, al

operatorilor de poştă sau al instituţiilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora). Autorităţile administraţiei publice

locale pot stabili încasarea impozitelor şi taxelor locale şi prin

52. Articolul 171: la alineatul (2), cuvintele „dacă legislaţia nu prevede altfel”

se înlocuiesc cu cuvintele „sau alţi prestatori de servicii de

plată”; la alineatul (3) după textul „(sucursalelor sau filialelor acestora)” se introduce textul „sau al altor prestatori de servicii de plată”.

Se propune acordarea dreptului stingerii obligaţiei fiscale prin achitare prin

virament și/sau în numerar prin

intermediul altor prestatori de servicii de plată (prestatorilor de servicii de plată

nebancară şi emitenţi de monedă

electronică - organizații de

microfinanţare, Poşta Moldovei, agenţi

economici ce prestează servicii de plată prin intermediul terminalelor cash-in, etc.) decît instituţiile financiare. Modificarea are drept scop acordarea posibilităţii de achitare mai rapidă şi

comodă obligațiilor fiscale prin

intermediul altor prestatori de servicii de

01.04.2016

83

intermediul altor persoane. (4) Autorităţile şi instituţiile enumerate la alin.(3), cu excepţia celor financiare, care au încasat bani în numerar de la contribuabil sînt obligate să verse la buget, în numele acestuia,

în aceeaşi sau în următoarea zi lucrătoare, sumele încasate.

Autorităţile administraţiei publice locale din satele şi comunele

în care nu există instituţii financiare sau subdiviziuni ale

acestora pot stabili pentru serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale şi pentru operatorii de poştă o altă

periodicitate de vărsare la buget a sumelor încasate, dar nu mai

rar de o dată pe săptămînă. (5) În cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar

mijloace băneşti, instituţia financiară (sucursala sau filiala

acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace, ordinul de plată a contribuabilului în decursul zilei lucrătoare

în care a fost primită. (6) Sumele trecute la scăderi din contul bancar al contribuabilului pentru stingerea obligaţiilor fiscale se

transferă de instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia)

la buget în ziua lucrătoare în care au fost trecute la scăderi.

Sumele încasate în numerar de la contribuabili pentru stingerea obligaţiilor fiscale se transferă de instituţia financiară

(sucursala sau filiala acesteia) la buget nu mai tîrziu de ziua lucrătoare următoare zilei în care au fost încasate.

plată decît instituţiile financiare. Concomitent, se propune extinderea răspunderii pentru încălcările modului de

decontare şi executare a ordinelor de

plată, stabilite la art.259 alin.(4) și

alin.(6) din Codul fiscal, asupra altor prestatori de servicii de plată (organizaţii de microfinanţare, Poşta Moldovei,

agenţi economici ce prestează servicii de

plată prin intermediul terminalelor cash-in, etc.). Modificarea vizează art.171 alin.(2) și

alin.(3), art.178 alin.(1) și art.259 din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 172. Stingerea obligaţiei fiscale, inclusiv a restanţelor, prin anulare ......... (2) Stingerea obligaţiei fiscale, inclusiv a restanţelor, prin

anulare se efectuează prin actele organelor de drept în mod obligatoriu definitive şi irevocabile, adoptate conform

legislaţiei.

53. La articolul 172 alineatul (2), după cuvintele „actele organelor de drept” se introduc cuvintele „privind radierea din Registrul fiscal”.

Se propune ajustarea prevederilor art.172 alin.(2) din Codul fiscal, în partea ce ţine

de urmărirea obiectului impozabil în

cazul deciziilor organelor de drept privind excluderea din Registrul fiscal a contribuabilului drept subiect al impozitării. Astfel, menţionăm că, actele instanţelor

judecătoreşti definitive şi irevocabile sînt

documente executorii, fără a fi posibilă

contestarea acestora, iar odată cu

excluderea din Registrul fiscal a contribuabilului drept subiect al impozitării dispare şi posibilitatea

urmăririi şi a obiectului impozabil al acestui contribuabil.

01.04.2016

Articolul 173. Stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie Dacă nu a fost exercitat în termenele prevăzute de prezentul

cod, dreptul statului de a determina obligaţia fiscală sau de a o

54. La articolul 173, cuvîntul ,,Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele ,,Inspectoratul Fiscal Principal de Stat”.

Se propune ca procedura de stingere a obligaţiei fiscale prin prescripţie să fie

stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal

01.04.2016

84

executa silit se stinge prin prescripţie în modul stabilit de Guvern. Concomitent, se stinge şi obligaţia fiscală a contribuabilului. Stingerea obligaţiei fiscale în urma survenirii

termenelor de prescripţie se face în baza unei decizii scrise a

conducerii organelor cu atribuţii de administrare fiscală care

administrează obligaţia fiscală respectivă, iar în cazul

serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale – în baza deciziei adoptate de către consiliul local.

de Stat. Menţionăm că, în temeiul dreptului prevăzut de art.133 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat emite ordine, instrucţiuni şi alte acte în vederea

executării legislaţiei fiscale.

Articolul 174. Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere (3) Stingerea prin scădere a obligaţiei fiscale a

contribuabilului persoană juridică are loc în urma încetării

activităţii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciară, sau prin reorganizare. (4) Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere are loc în temeiul unei decizii a conducerii organului cu atribuţii de administrare

fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă, inclusiv în cazul cînd stingerea ei prin executare silită în conformitate

cu prezentul cod este imposibilă. Decizia inspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingerea obligaţiei prin scădere poate

fi verificată, modificată sau anulată de Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat. În cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, decizia se adoptă de către

consiliul local.

55. Articolul 174: la alineatul (3), cuvintele ,,sau prin reorganizare” se

înlocuiesc cu textul ,,prin reorganizare şi în cazul în care

stingerea ei prin executare silită în conformitate cu

prezentul cod este imposibilă”; la alineatul (4), textul ,, , inclusiv în cazul cînd stingerea ei prin executare silită în conformitate cu prezentul cod este

imposibilă” se exclude;

Modificarea poartă un caracter de

concretizare şi are drept scop eliminarea

unor intrepretări duale a prevederilor

art.174 alin.(3) şi alin.(4) din Codul

fiscal, în partea ce ţine de modul de ţinere a evidenţei obligaţiilor fiscale

stinse prin scădere în cazurile în care stingerea obligaţiilor fiscale prin

executare silită în conformitate cu Codul

fiscal este imposibilă.

01.04.2016

se completează cu alineatele (5), (6) şi (7) cu următorul

cuprins: „(5) Suma obligaţiilor fiscale stinse prin scădere conform prezentului articol sînt luate la o evidenţă specială, care este

parte componentă a evidenţei generale, în modul stabilit de

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În cazurile prevăzute

la art.186 alin.(5), sumele luate la evidenţă specială se

restabilesc. (6) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prezintă

Ministerului Finanţelor rapoarte trimestriale şi anuale

privind suma obligaţiilor fiscale luate la evidenţă specială. (7) Din data expirării valabilităţii actului de suspendare,

obligaţiile fiscale, luate la evidenţă specială conform art.206 alin.(1) lit.c) și lit.c1) se restabilesc în conturile contribuabilului cu data iniţială a actului de suspendare.”.

Se propune transferarea prevederilor art.206 alin.(3) - (5) din Codul fiscal la art.174 alin.(5) - (7) din aceeaşi lege, deoarece prevederile acestora reglementează administrarea evidenţei

obligaţiilor fiscale şi urmează să se

regăsească la art.174 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.174 alin.(5) - (7) şi art.206 alin.(3) - (5) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 178. Data stingerii obligaţiei fiscale (1) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin achitare se consideră: a) în cazul achitării prin virament – data la care sumele au fost înscrise la buget în contul obligaţiei fiscale respective; b) în cazul achitării în numerar prin intermediul instituţiilor

56. Articolul 178 alineatul (1): litera b) va avea următorul cuprins:

A se vedea argumentele expuse la art.171 din Codul fiscal al proiectului de lege. Concomitent, se propune concretizarea datei de stingere a obligaţiei fiscale prin

01.04.2016

85

financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) – data la care a fost încasată obligaţia fiscală, cu condiţia înregistrării acesteia în conturile Trezoreriei de Stat; c) în cazul achitării prin intermediul cardurilor de plată sau

prin serviciile de plată şi monedă electronică – data zilei în care a fost debitat contul de card sau contul de plăţi electronice

al contribuabilului cu suma obligaţiei fiscale. Debitarea

contului de card respectiv se confirmă prin bonul (chitanţa) de

plată cu card de plată perfectat la terminal POS sau la alt

dispozitiv de utilizare a cardurilor de plată, bon (chitanţă) ce se

eliberează deţinătorului de card. Debitarea contului de plăţi

electronice respectiv se confirmă prin ordin de plată emis de

prestatorul serviciilor de plată. (2) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin anulare este considerată data indicată în actul de anulare. (3) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin prescripţie este

considerată prima zi după data în care a expirat termenul de

prescripţie. (4) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin scădere este

considerată data: a) întocmirii actului comun al autorităţii administraţiei publice

locale şi al organului fiscal prin care ele constată că persoana

decedată, declarată moartă, dispărută fără veste, lipsită de

capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă

nu deţinea (nu deţine) bunuri; b) rămînerii definitive a deciziei de încetare a activităţii

persoanei juridice; c) emiterii deciziei privind derularea procesului de lichidare (dizolvare) sau hotărîrii de intentare a procesului de

insolvabilitate. (5) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin compensare este

considerată data la care Trezoreria de Stat a executat

documentele de plată. (6) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin executare silită este

considerată data la care sumele obţinute în urma acţiunilor de executare silită au fost înscrise în contul bugetului respectiv.

b) în cazul achitării în numerar prin intermediul instituţiilor

financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) sau altor prestatori de servicii de plată – data la care au fost încasate (preluate) mijloacele băneşti în contul obligaţiei fiscale, cu

înregistrarea ulterioară în conturile Trezoreriei de Stat;”; se completează cu litera d) cu următorul cuprins: ,,d) în cazul achitării prin intermediul Serviciului Guvernamental de plăţi Electronice (Mpay) – data efectuării plăţii de către contribuabil, fapt adus la cunoştinţa

organului fiscal de către Serviciul MPay printr-o notificare privind efectuarea completă a plăţii cu înregistrarea ulterioară în conturile Trezoreriei de Stat;”.

achitare prin intermediul altor prestatori de servicii de plată decît instituţiilor financiare, inclusiv prin intermediul Serviciului Guvernamental de plăţi

Electronice (Mpay). Modificarea vizează art.171, art.178 și

art.259 din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 180. Modificarea termenului de stingere a obligaţiei

fiscale (1) Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale se

efectuează prin: a) amînarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va face

printr-o plată unică); b) eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va face în

rate).

57. Articolul 180 va avea următorul cuprins: ,,Articolul 180. Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale (1) În cazul admiterii restanţelor la bugetul public naţional,

termenul de stingere a obligaţiei fiscale poate fi modificat,

în conformitate cu prezentul articol, pe o perioadă maximă

de 12 luni consecutive, cu calcularea unei dobînzi, echivalente cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei

Propunerea respectivă prevede revederea

cazurilor de acordare a dreptului de modificare a termenului de stingere a obligației fiscale, precum și a modului de

acordare a dreptului de modificare a termenului de stingere a obligației fiscale În acest sens, amînarea sau eşalonarea

stingerii obligației fiscale se va acorda

01.04.2016

86

(2) În cazurile prevăzute de prezentul articol, contribuabilul

are dreptul la amînare sau eşalonare pe parcursul a 12 de luni consecutive din ziua încheierii contractului cu aplicarea unei majorări de întîrziere. (3) Amînarea sau eşalonarea cu calcularea unei majorări de

întîrziere se acordă contribuabilului în cazul: a) prejudicierii lui materiale în urma unei calamităţi naturale,

catastrofe tehnogene sau altor circumstanţe excepţionale şi

inevitabile; b1) beneficierii de scutire personală stabilită la art.33 alin.(2); (4) Amînarea sau eşalonarea se acordă cu condiţia stingerii

obligaţiei fiscale curente în perioada termenului de amînare

sau de eşalonare. (5) Amînarea sau eşalonarea se acordă în baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se încheie între organul fiscal şi contribuabil. Modul de intrare în

vigoare, de suspendare, de modificare şi de reziliere a

contractului este prevăzut în acesta, iar în cazul prevăzut de

alin.(3) lit.a), cu acordul scris Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. (6) În cazul nerespectării de către contribuabil a clauzelor

contractului de amînare sau eşalonare, acesta este reziliat din

momentul în care organul fiscal a depistat încălcările, iar

pentru întreaga perioadă de amînare sau eşalonare se calculează majorări de întîrziere. (7) Nu se admite încheierea unui nou contract de amînare sau eşalonare a uneia şi aceleiaşi obligaţii fiscale cu contribuabilul

care nu a îndeplinit condiţiile contractului precedent. (8) Pînă la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale,

modificat prin amînare sau eşalonare, nu se vor întreprinde

acţiuni de executare silită asupra obligaţiei fiscale care este

obiect al contractului.

la creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării amînării sau eşalonării, pentru fiecare zi de amînare sau eşalonare a termenului de plată, dacă legislaţia

nu prevede altfel. În cazul încălcării termenului amînat sau

eşalonat, se percepe majorare de întîrziere în conformitate cu prevederile art.228. (2) Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale

se efectuează prin: a) amînarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va

efectua printr-o plată unică); b) eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va

efectua în rate). (3) Amînarea sau eşalonarea stingerii obligației fiscale se acordă contribuabilului, în următoarele cazuri: a) calamități naturale și tehnogene; b) distrugerea accidentală a clădirilor de producție; c) împrejurare imprevizibilă și de neînlăturat, care

împiedică în mod efectiv capacitatea de producție pe o

perioadă lungă de timp și executarea obligației contractuale

a contribuabilului; d) datoriilor autorităților sau instituțiilor publice (finanțate

de la bugetul public național) față de contribuabil, doar în

limitele sumelor datorate, precum și impozitelor și taxelor aferente acestora; e) alte circumstanțe ce duc la imposibilitatea stingerii obligațiilor fiscale, cu confirmarea documentară privind

măsurile întreprinse de contribuabil pentru stingerea acestor

obligații fiscale. Cazurile amînării sau eşalonării stingerii obligației fiscale expuse la alin.(3) lit.a) – lit.c) urmează a fi confirmate prin

acte emise de autoritățile competente. (4) Amînarea sau eşalonarea stingerii obligației fiscale se

acordă cu condiţia stingerii obligaţiei fiscale curente în

perioada termenului de amînare sau eşalonare. (5) Amînarea sau eşalonarea stingerii obligației fiscale se acordă în baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se încheie între: a) organul fiscal şi contribuabil – dacă suma restanțelor la bugetul public naţional nu depășește suma de 600 000 lei,

inclusiv; b) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și contribuabil – dacă suma restanțelor la bugetul public naţional depășește

suma de 600 000 lei. Modul de intrare în vigoare, de suspendare, de modificare

contribuabilului în cazurile: existenței

unor prejudicii materiale provocate de calamități naturale sau catastrofe

tehnogene, împrejurărilor imprevizibile

și de neînlăturat, care împiedică în mod

efectiv capacitatea de producție pe o

perioadă lungă de timp și executarea

obligației contractuale a contribuabilului, în cazul datoriilor autorităților sau

instituțiilor publice (finanțate de la

bugetul public național) față de

contribuabilul, doar în limitele sumelor datorate, precum și în cazul altor

circumstanțe ce duc la imposibilitatea stingerii obligațiilor fiscale, cu confirmarea documentară privind

întreprinderea de către contribuabil a

tuturor măsurilor pentru recuperarea

creanțelor sale. De asemenea, amînarea sau eşalonarea

stingerii obligației fiscale se va acorda în

baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, încheiat între: a) organul fiscal şi contribuabil – dacă suma restanțelor la bugetul public naţional nu depășește suma de 600 000

lei, inclusiv; b) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și contribuabil – dacă suma

restanțelor la bugetul public naţional

depășește suma de 600 000 lei. Ținînd cont că, modificarea obligației

financiare presupune într-o oricare măsură ,,creditarea” agentului economic

din resurse bugetare, se propune ca pe perioada amînării sau eșalonării să se calculeze o dobîndă, echivalentă cu rata

de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la

creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii sau

eşalonării, pentru fiecare zi de amînare

sau eşalonare a termenului de plată, dacă

legislaţia nu prevede altfel. În cazul

87

şi de reziliere a contractului este prevăzut în acesta. (6) În cazul nerespectării de către contribuabil a clauzelor contractului de amînare sau eşalonare, acesta este nul din

momentul în care organul fiscal a depistat încălcările. (7) Nu se admite încheierea unui nou contract de amînare sau eşalonare a uneia şi aceleiaşi obligaţii fiscale cu

contribuabilul care nu a îndeplinit condiţiile contractului

precedent. (8) Pînă la expirarea termenului de stingere a obligaţiei

fiscale, modificat prin amînare sau eşalonare, nu se vor

întreprinde acţiuni de executare silită asupra obligaţiei

fiscale care este obiect al contractului.”.

încălcării termenului prelungit sau

eşalonat, se percep penalităţi în conformitate cu prevederile art.228 din Codul fiscal. Modificarea are drept scop asigurarea unui mecanism transparent și echitabil

privind modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, asigurarea

transparenței decizionale și controlul

termenului de stingere a obligaţiei fiscale

în sume considerabile, în contextul realizării recomandărilor Fondului

Monetar Internațional din 2015. Articolul 187. Prezentarea dării de seamă fiscale (1) În cazurile prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte în termenul stabilit dări de seamă

pentru fiecare tip de impozit sau de taxă. (2) Cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală,

contribuabilul este obligat să prezinte organului fiscal în care se află la evidenţă dări de seamă privind impozitele şi taxele.

58. Articolul 187:

la alineatul (2) cuvintele ,,organului fiscal în care se află la

evidenţă” se înlocuiesc cu cuvintele ,,oricărui organ fiscal

teritorial”;

Se propune acordarea dreptului agenţilor

economici de depunere a dărilor de seamă la orice organ fiscal teritorial,

indiferent de locul aflării la evidenţă, în

cazul în care legea nu prevede altfel.

01.04.2016

(21) Darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod

obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în

forma şi în modul reglementat de Inspectoratul Fiscal Principal

de Stat, după cum urmează: a) începînd cu 1 ianuarie 2012 – de către subiecţii înregistraţi

în calitate de plătitori ai T.V.A. care se deservesc de

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău, Inspectoratul fiscal de stat pe

municipiul Bălţi şi Direcţia administrării fiscale Comrat din

cadrul Inspectoratului fiscal de stat pe unitatea teritorială

autonomă Găgăuzia; b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., cu excepţia celor specificaţi la

lit.a).

alineatul (21) se completează cu litera c) cu următorul

cuprins: ,,c) începînd cu 01.01.2016 – de către subiecţii care au

declarate subdiviziuni şi/sau au mai mult de 10 persoane

angajate prin contract individual de muncă ori prin alte

contracte în vederea executării de lucrări sau prestări de

servicii.”;

Se propune stabilirea obligaţiei

contribuabililor care au declarate subdiviziuni şi/sau au mai mult de 10

persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte

contracte în vederea executării de lucrări sau prestări de servicii, privind

prezentarea dărilor de seamă fiscale prin

metode automatizate de raportare electronic. Măsura are drept scop majorarea

numărului de contribualili care utilizează serviciile electronice, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea şi

simplificarea administrării fiscale.

01.04.2016

se completează cu alineatul (22) cu următorul cuprins: „(22) Forma şi modul de utilizare a metodelor automatizate

Se propune concretizarea formei şi

modului de utilizare a metodelor 01.04.2016

88

de raportare electronică pentru contribuabilii care benevol

le utilizează sînt similare celor expuse în alin.(21).”; automatizate de raportare electronică

benevolă. (31) Dacă contribuabilul persoană juridică sau forma organizatorică cu statut de persoană fizică îşi încetează

activitatea pe parcursul anului fiscal, persoana responsabilă a

acestuia este obligată să prezinte, în termen de 60 de zile de la

luarea deciziei de încetare a activităţii, organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat informaţia despre încetarea

activităţii, în forma aprobată de Inspectoratul Fiscal Principal

de Stat. La informaţie se anexează copia de pe decizia de

încetare a activităţii, adoptată de fondatori, precum şi copia de

pe avizul privind iniţierea procedurii de încetare a activităţii,

publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi, în mod

gratuit, pe pagina web oficială a organului înregistrării de stat.

la alineatul (3), cuvintele ,,persoană juridică sau forma organizatorică cu statut de persoană fizică” se înlocuiesc cu textul “(cu excepţia contribuabililor înregistraţi de către

entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat)”, iar textul ,,şi, în mod gratuit, pe pagina web oficială a

organului înregistrării de stat” se exclude.

Se propune excluderea obligației contribuabililor înregistraţi de către

Camera Înregistrării de Stat (entitatea

abilitată cu dreptul de înregistrare de

stat), care îşi încetează activitatea pe

parcursul anului fiscal, de a prezenta organului fiscal informaţia despre

încetarea activităţii. Aceasta informație se prezintă Camerei Înregistrării de Stat, care transmite prin Web servicii informația despre încetarea

activității persoanelor juridice și a

întreprinzătorilor individuali, cu excepția contribuabililor înregistrați de către

Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, această obligație urmează a fi

menținută numai pentru contribuabilii

înregistrați de către Serviciul Fiscal de

Stat. Modificarea va contribui la îmbunătățirea administrării fiscale și reducerea poverii administrative a contribuabililor.

01.04.2016

Articolul 188. Darea de seamă fiscală corectată (1) Darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente. (2) Contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală

prezentată anterior conţine o greşeală sau o omisiune are

dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform

formularului şi modului de întocmire în vigoare pentru darea

de seamă fiscală care se corectează. (3) Darea de seamă fiscală corectată, depusă înainte sau în

termenul stabilit pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale pe

o anumită perioadă fiscală se consideră dare de seamă fiscală

pentru perioada respectivă. (4) Darea de seamă fiscală corectată nu va fi luată în

considerare şi, prin urmare, nu va fi modificată darea de seamă precedentă dacă cea corectată a fost prezentată: b) după emiterea de către conducerea organului care exercită

controlul a unei decizii scrise cu privire la iniţierea efectuării

unui control fiscal, al cărui obiect va fi şi darea de seamă

prezentată greşit sau cu omisiuni;

59. Articolul 188 se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins: „(41) Darea de seamă fiscală corectată va fi luată în consideraţie după efectuarea controlului fiscal, prin urmare

va modifica darea de seamă precedentă dacă cea corectată a

fost prezentată la solicitarea organului fiscal.”.

Se propune acceptarea și modificarea

dării de seamă precedente prezentate greşit sau cu omisiuni de către

contribuabil, dacă cea corectată (urmare

efectuării controlului) a fost prezentată

la solicitarea organului fiscal.

01.04.2016

89

c) pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după

ea. Articolul 189. Calcularea impozitelor şi taxelor de către organul fiscal (1) Organul fiscal calculează impozitele şi taxele contribuabililor în urma controalelor fiscale, dacă au fost

stabilite cazuri de nerespectare a legislaţiei fiscale, precum şi

în alte cazuri prevăzute de legislaţia fiscală. (2) Dacă în timpul controlului fiscal sumele impozitelor şi

taxelor care urmau să fie vărsate la buget nu pot fi determinate

din lipsă de evidenţă contabilă ori din cauza ţinerii ei

neconforme, dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia) sau

persoana lui cu funcţie de răspundere nu prezintă, în totalitate sau în parte, documentele de evidenţă şi/sau dările de seamă

fiscale, organul fiscal calculează impozitele şi taxele prin metode şi din surse indirecte, efectuînd ulterior recalcularea lor

după restabilirea evidenţei, în conformitate cu legislaţia, sau

după prezentarea documentelor respective. (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) pot fi aplicate persoanelor

fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară

activitate de întreprinzător în cadrul utilizării metodelor

indirecte de estimare în conformitate cu prevederile cap.111 din prezentul titlu.

60. La articolul 189, alineatele (1) și (2), cuvintele „impozitelor şi taxelor”, se înlocuiesc cu cuvintele

„impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale de stat

obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă

medicală”.

Se propune acordarea dreptului organului fiscal de a calcula contribuţii şi prime, în

cazul în care organul fiscal deţine probe

concludente de achitare a salariilor în plic şi de nereflectare a acestor

operaţiuni economice în evidenţa

contabilă. Modificarea va contribui la îmbunătățirea administrării fiscale, în

partea ce ține combaterea fenomenului

de achitare a salariilor în plic.

01.04.2016

Articolul 196. Regulile generale de executare silită a obligaţiei

fiscale (5) Organul fiscal este în drept să aplice una sau mai multe

modalităţi de executare silită a obligaţiei fiscale. Executarea silită a obligaţiei fiscale în modul prevăzut la art.194 alin.(1)

lit.b), c) şi d) se face în temeiul unei hotărîri emise de

conducerea organului fiscal pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care are valoare de document executoriu.

61. La articolul 196, alineatul (5) se completează în final

cu fraza: ,,Din momentul emiterii şi aducerii la cunoştinţa

contribuabilului a hotărîrii de executare silită a obligaţiei fiscale, se interzice înstrăinarea de către contribuabil a

bunurilor sub orice formă, inclusiv grevarea acestora, iar în

cazul în care se admit asemenea cazuri, actele respective sînt nule de drept. Prevederile prezentului alineat nu se aplică bunurilor sechestrate sau gajate pînă la emiterea

hotărîrii de executare silită a obligaţiei fiscale.”.

Se propune interzicerea înstrăinării a

bunurilor chiar din momentul iniţierii

procedurii de executare silită a obligaţiei

fiscale de către organul fiscal, și anume din momentul emiterii şi aducerii la

cunoştinţa contribuabilului a hotărîrii de

executare silită a obligaţiei fiscale. Practica fiscală denotă că, în marea

majoritate a cazurilor, din momentul derulării procedurii de executare silită a

obligaţiei fiscale, contribuabilul

înstrăinează bunurile sau le grevează cu

anumite obligaţii pentru a nu fi

sechestrate de către organul fiscal. Astfel, promovarea amendamentului respectiv are drept scop combaterea fenomenului de înstrăinare a bunurilor

sechestrate de către contribuabil şi

asigurarea eficienţei urmăririi bunurilor.

01.04.2016

Articolul 198. Ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar

62. La articolul 198 alineatul (1), cuvintele „persoană

juridică sau persoană fizică subiect al activităţii de

Modificarea prevede aplicarea acţiunilor

de executare silită prin ridicarea

01.04.2016

90

(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale prin ridicarea de mijloace băneşti în numerar este aplicată contribuabilului persoană juridică sau persoană fizică subiect al activităţii de

întreprinzător. Articolul 5. Noţiuni generale Următoarele noţiuni se aplică în scopul impozitării, fără

modificarea statutului juridic al persoanelor juridice şi fizice

prevăzut de legislaţia în vigoare: 2) Contribuabil, subiect al impunerii – persoană care, conform

legislaţiei fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la

buget orice impozite şi taxe, penalităţile şi amenzile respective; persoană care, conform legislaţiei fiscale, este

obligată să reţină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plăţile indicate. Articolul 194. Modalităţile de executare silită a obligaţiei

fiscale (1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se efectuează prin: b) ridicare de la contribuabil a mijloacelor băneşti în

numerar, inclusiv în valută străină;

întreprinzător” se înlocuiesc cu textul „identificat sub

noţiunea prevăzută de art.5 pct.2).”.

numerarului de mijloace băneşti de la

persoanele care conform legislaţiei sunt obligate să calculeze şi/sau să achite la

buget orice impozit şi taxe, adică cele

specificate la art.5 pct.2) din Codul fiscal. Actualmente, prevederile respective vin în contradicţie cu prevederile art.194

alin.(1) lit.b) care acordă dreptul

organului fiscal de a ridica de la contribuabil mijloacele băneşti în

numerar, adică permite aplicarea acestei

măsuri de executare silită şi faţă de

contribuabili persoane fizice (cetăţeni), inclusiv şi persoanelor ce practică

activitate profesională (notarii, executorii

judecătoreşti, administratorii autorizaţi,

etc.).

Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (1) Comercializarea bunurilor sechestrate se efectuează la

licitaţii, organizate în conformitate cu prevederile capitolului

10. (2) Evaluarea şi comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, cu excepţia celor prevăzute la alin.(7), (8), (9) şi (15), se organizează de către organul fiscal. (7) Expertiza, evaluarea şi comercializarea bunurilor

sechestrate ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor şi ale altor obiecte cuprinse în

programul de privatizare în care statul deţine mai mult de o

pătrime din capitalul social se organizează de către Agenţia

Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, în

modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. (8) Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectuează de către Bursa de valori în modul stabilit de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. În acest sens, organele

fiscale vor remite Bursei de valori documentele aferente sechestrării valorilor mobiliare, iar Bursa de valori va

organiza comercializarea acestora. (9) Bunurile sechestrate calificate drept mărfuri bursiere se

63. Articolul 203: la alineatul (2), textul „alin.(7),” se înlocuieşte cu textul „alin.(7) şi”, iar textul „(9) şi (15)” se exclude; alineatul (9) se abrogă;

Se propune acordarea dreptului organelor fiscale de comercializare a bunurilor sechestrate calificate drept mărfuri

bursiere. Astfel, comercializarea bunurilor respective se va realiza de către organul

fiscal şi nu prin intermediul Bursei de mărfuri. Procedura actuală de comercializare prin

intermediul Bursei de mărfuri este foarte

anevoioasă şi durează foarte mult în

timp, fiind în multe cazuri şi ineficientă,

astfel încît de la predarea bunurilor sechestrate spre comercializare şi

nemijlocit pînă la comercializarea

acestora trece o perioadă îndelungată,

avînd în vedere procedurile interne bursiere (tărăgănarea fiind datorată

faptului că, la bursă este responsabil

numai o singură persoană de sechestrele

organelor fiscale din toată ţara, fapt

inadmisibil însă practicabil ani de zile).

În acest context, prin amendamentele

01.04.2016

91

comercializează prin intermediul Bursei de mărfuri în modul

stabilit de Guvern. (15) Prin derogare de la prevederile prezentului articol şi ale

art.204, comercializarea bunurilor sechestrate a căror valoare,

conform actului de sechestru, constituie mai puţin de 10000 lei

(cu excepţia mijloacelor de transport, a imobilului, a valorilor mobiliare, a bunurilor calificate drept mărfuri bursiere cu

valoarea lotului mai mare de 10000 lei), precum şi a bunurilor

care au fost expuse la bursa de mărfuri, dar nu au fost solicitate spre a fi comercializate şi au fost excluse din planul de licitaţie

conform reglementărilor legale în vigoare, se efectuează prin

intermediul unităţilor comerciale. Modul de ridicare, predare, evaluare, comercializare a patrimoniului menţionat şi de

vărsare la buget a sumelor încasate se stabileşte de

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

la alineatul (15), textul „a bunurilor calificate drept mărfuri

bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10 000 lei” şi

textul „precum şi a bunurilor care au fost expuse la bursa

de mărfuri, dar nu au fost solicitate spre a fi comercializate

şi au fost excluse din planul de licitaţie conform

reglementărilor legale în vigoare,” se exclud.

date, comercializarea bunurilor sechestrate, cu excepţia bunurilor din fondurile fixe ale întreprinderilor, obiectelor cuprinse în programul de privatizare în care statul deţine mai mult

de o pătrime din capitalul social,

valorilor mobiliare şi mijloacelor de

transport, se va efectua de către organul

fiscal conform procedurilor stabilite de Titlul V din Codul fiscal, îmbunătăţindu-se în acest sens procedurile de comercializare a bunurilor sechestrate în contul stingerii restanţelor, cît şi

majorînd responsabilităţile organelor fiscale la momentul aplicării sechestrelor

pe bunurile contribuabilului restanţier. Modificările vizează art.203 alin.(2),

alin.(9) şi alin.(15), art.208 alin.(1) al

Codului fiscal şi art.8 alin.(5) al Legii privind reglementarea prin licenţiere a

activităţii de întreprinzător ale proiectului de lege.

Articolul 206. Imposibilitatea executării silite a obligaţiei

fiscale (1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se consideră

imposibilă dacă: a) persoana lichidată nu are succesor şi nu posedă bunuri

pasibile urmăririi; b) persoana se află în proces de lichidare (dizolvare) sau în

procedură de insolvabilitate; c) există act judecătoresc ce suspendă executarea deciziei

organului fiscal asupra cazului de încălcare fiscală sau de

executare silită – pe perioada valabilităţii actului de

suspendare; d) există actul respectiv al instanţei de judecată sau al

executorului judecătoresc potrivit căruia perceperea restanţei

este imposibilă. (2) Perioada aflării obligaţiilor fiscale la evidenţă fiscală specială constituie: a) pentru cazurile indicate la alin.(1) lit.a) – perioada termenului de prescripţie prevăzut la art.265; b) pentru cazurile indicate la alin.(1) lit.b) – din data emiterii deciziei instanţei de judecată şi pînă la definitivarea

procesului;

64. Articolul 206: alineatul (1) se completează cu litera e) cu următorul

cuprins: „e) există Decizia organului fiscal privind suspendarea deciziei pe marginea contestaţiei şi efectuarea unui control

repetat - pe perioada valabilităţii actului emis (art.271

alin.(1) lit.d))”;

Se propune stipularea expres în lege a imposibilităţii executării silite a

obligaţiei fiscale în cazul emiterii Deciziei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind suspendarea deciziei pe marginea contestaţiei şi efectuarea unui

control repetat. Modificarea respectivă este generată de

necesitatea constatării veridice a

prezenţei sau lipsei restanţelor faţă de

bugetul public naţional conform

prevederilor art.169 alin.(4) din Codul fiscal şi conform noţiunii de restanţă

prevăzută în art.129 pct.13) din Codul

fiscal.

01.04.2016

92

c) pentru cazurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d) – din data emiterii actului şi pînă la expirarea valabilităţii acestuia.

Articolul 129. Noţiuni În scopul exercitării administrării fiscale, se definesc

următoarele noţiuni: 13) Restanţă – sumă pe care contribuabilul era obligat să o

plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care

nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întîrziere

(penalităţii) şi/sau amenzii. Obligaţia fiscală care reprezintă

obiectul concilierii al contractului încheiat conform art.180 devine restanţă după expirarea termenului modificat în

conformitate cu contractul respectiv. Suma neachitată a

obligaţiilor fiscale în cuantum de pînă la 100 de lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în

scopul: a) beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea fiscală; b) neprezentării şi/sau anulării dispoziţiei de suspendare a

operaţiunilor la contul bancar al contribuabilului, emisă

pentru asigurarea încasării restanţelor; c) atestării lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional

ale agenţilor economici; d) asigurării executării art.13 pct.8) din Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; e) asigurării executării art.131 alin.(7) din prezentul cod. Obligaţiile fiscale luate la evidenţă fiscală specială conform

art.206 din prezentul cod nu se consideră restanţe pe perioada

aflării la evidenţa fiscală specială. Articolul 169. Naşterea şi modificarea obligaţiei fiscale (4) Modificarea obligaţiei fiscale reprezintă schimbarea

cuantumului ei generată de modificarea circumstanţelor,

stabilite de legislaţia fiscală, în funcţie de care a fost calculată

obligaţia. Articolul 271. Decizia emisă pe marginea contestaţiei (1) Pe marginea contestaţiei împotriva deciziei organului

fiscal poate fi emisă una din următoarele decizii privind: d) suspendarea executării deciziei contestate şi efectuarea

unui control repetat.

93

(3) Suma obligaţiei fiscale a cărei executare silită este

imposibilă, precum şi suma obligaţiilor fiscale stinse prin scădere conform art.174 alin.(1), (2) şi (4) sînt luate la o

evidenţă specială, care este parte componentă a evidenţei

generale, în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În cazurile prevăzute la art.186 alin.(5), sumele luate la

evidenţă specială se restabilesc. (4) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prezintă Ministerului

Finanţelor rapoarte trimestriale şi anuale privind suma

obligaţiei fiscale luate la evidenţă specială. (5) Din data expirării valabilităţii actului de suspendare,

obligaţiile fiscale, luate la evidenţă specială conform alin.(1)

lit.c) se restabilesc în conturile contribuabilului cu data iniţială

a actului de suspendare.

alineatele (3), (4), (5) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.174 alin.(5)-(7) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.174 alin.(5) - (7) şi art.206 alin.(3) - (5) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 208. Organizarea evaluării bunurilor sechestrate (1) După sechestrarea bunurilor, organizarea evaluării şi

comercializării lor se pune în sarcina inspectoratelor fiscale de

stat teritoriale/inspectoratelor fiscale de stat specializate, iar în cazul în care bunurile au fost sechestrate de către Inspectoratul

Fiscal Principal de Stat – în sarcina subdiviziunii responsabile, cu excepţia celor prevăzute la alin.(7), (8), (9) şi (15) ale art.203.

65. La articolul 208 alineatul (1), textul „alin.(7),” se înlocuieşte cu textul „alin.(7) şi”, iar textul „(9) şi (15)” se

exclude.

A se vedea argumentele expuse la art.203 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.203 alin.(2),

alin.(9) şi alin.(15), art.208 alin.(1) al Codului fiscal şi art.8 alin.(5) din Legea privind reglementarea prin licenţiere a

activităţii de întreprinzător ale proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 226. Citaţia la organul fiscal, inclusiv citaţia

bancară, procedura de audiere (1) Citaţia este un înscris în care persoana este invitată la

organul fiscal ca să depună documente sau să prezinte alt gen

de informaţie, relevante pentru determinarea obligaţiei fiscale.

Organul fiscal este în drept să citeze orice persoană pentru a depune mărturii sau a prezenta documente. (2) Modelul citaţiei este stabilit de Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat. În ea se indică scopul citării, data, ora şi

locul unde trebuie să se prezinte persoana citată, obligaţiile şi

responsabilitatea ei. (3) În cazul citării, trebuie respectate următoarele reguli: a) citaţia să fie semnată de conducerea organului fiscal; b) citaţia să se înmîneze cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte

de data la care persoana citată trebuie să se prezinte dacă

legislaţia nu prevede altfel; c) în citaţie să fie specificate documentele de evidenţă sau un alt gen de informaţii dacă urmează să fie prezentate; d) la cererea persoanei citate, organul fiscal poate schimba data, ora sau locul de prezentare; e) persoana citată are dreptul să depună mărturii în prezenţa

reprezentantului său;

66. Articolul 226: denumirea articolului va avea următorul cuprins: „Articolul 226. Citaţia la organul fiscal, citaţia bancară,

citaţia de depunere a dosarului preţurilor de transfer,

procedura de audiere”;

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

94

f) organul fiscal este în drept să ceară persoanei citate să

prezinte documentele existente, nu este însă în drept să ceară întocmirea şi/sau semnarea de documente, cu excepţia

procesului-verbal. (4) Înainte de audiere, se identifică persoana citată, i se expun

drepturile, obligaţiile, precum şi răspunderea pe care o implică

depunerea deliberată a unor mărturii false. Toate acestea se

trec într-un proces-verbal, semnat, pentru conformitate, de persoana citată. La audiere, i se solicită să declare tot ceea ce

cunoaşte despre cazul pentru care a fost citată. După ce

persoana depune mărturii, funcţionarul fiscal îi poate adresa

întrebări. Mărturiile se consemnează în procesul-verbal, semnat de cel care le-a depus. (5) Citaţia bancară reprezintă o cerere specifică, adresată în scris instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) prin

intermediul sistemului informaţional automatizat de creare şi

circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare, în care acesteia i se solicită să

prezinte informaţii despre persoana supusă controlului fiscal

ori pasibilă de el şi documentele referitoare la operaţiunile din

conturile bancare ale persoanei. (6) Citaţia bancară trebuie să întrunească următoarele condiţii: a) să fie de un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal

de Stat; c) să fie remisă, după caz, instituţiei financiare respective sau filialei (sucursalei) în care contribuabilul are deschis cont bancar ori instituţiei financiare dacă filiala (sucursala) ei nu

este cunoscută sau dacă contribuabilul are ori se presupune că

are conturi bancare la mai multe filiale ale acesteia; d) să indice perioada examinării documentelor specificate în

ea, perioadă care va dura cel mult 10 zile din data primirii documentelor. (7) În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea citaţiei

bancare, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia)

trebuie să asigure colectarea tuturor documentelor pe care le

deţine referitor la contul bancar al contribuabilului şi la

operaţiunile efectuate în acest cont pentru perioada (perioadele) supusă examinării şi să le prezinte organului

fiscal. Articolul 162. Atribuirea codului fiscal (1) În conformitate cu prezentul cod, se atribuie cod fiscal: a) oricărei persoane juridice, întreprinderi cu statut de

95

persoană fizică;

Articolul 162. Atribuirea codului fiscal (1) În conformitate cu prezentul cod, se atribuie cod fiscal: a) oricărei persoane juridice, întreprinderi cu statut de persoană

fizică;

se completează cu alineatele (51), (8) şi (9) cu următorul

cuprins: „(51) Instituţiile financiare vor informa în aceeaşi zi organul

fiscal prin intermediul sistemului informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între

Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare despre: a) activităţile sau tranzacţiile realizate prin virament, între

persoanele indicate la art.162 alin.(1) lit.a), printr-o operaţiune cu o valoare ce echivalează sau depăşeşte 500 mii lei; b) extragerile de numerar, efectuate de persoanele indicate la art.162 alin.(1) lit.a), printr-o operaţiune cu o valoare de

cel puţin 100 mii lei.

A se vedea argumentele expuse la art.22 alin.(7) lit.c) din Legea instituţiilor

financiare a proiectului de lege. Modificarea vizează art.22 alin.(7) lit.c)

din Legea instituţiilor financiare şi

art.226 alin.(51) din Codul fiscal ale proiectului de lege.

01.04.2016

(8) Citaţia de prezentare a dosarului preţurilor de transfer reprezintă o cerere a organului fiscal, adresată în scris contribuabilului care se angajează într-o tranzacţie

controlată, prin care i se solicită acestuia să prezinte dosarul

preţurilor de transfer pentru a determina dacă valoarea

venitului impozabil este în concordanţă cu principiul

deplinei concurenţe. (9) Citaţia de prezentare a dosarului preţurilor de transfer trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie întocmit în conformitate cu formularul aprobat de

Guvern; b) să fie întocmit în două exemplare, ambele semnate de

conducerea organului fiscal; c) să fie emis în cursul desfăşurării fie a unui control fiscal

total, fie a unui control tematic privind verificarea preţurilor

de transfer; d) include termenul limită de depunere a dosarului preţurilor de transfer; e) indică perioada fiscală pentru care dosarul preţurilor de transfer este întocmit; f) să indice tranzacţiile controlate pentru care se întocmeşte

dosarul preţurilor de transfer;”.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 2263. Subiecţii estimării prin metode indirecte 67. Articolul 2263 va avea următorul cuprins: Se propune revederea categoriilor de 01.04.2016

96

Subiecţi ai estimării prin metode indirecte sînt persoanele

fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care: a) în perioada unui an fiscal, începînd cu 1 ianuarie 2012, obţin

proprietăţi (bunuri imobiliare, valori mobiliare, mijloace de

transport, mijloace băneşti) ce depăşesc cumulativ suma de un

milion de lei. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare a căror construcţie a început pînă la 1 ianuarie 2012,

iar înregistrarea la organul cadastral s-a efectuat după această

dată nu vor fi consideraţi subiecţi ai estimării numai referitor la

bunurile imobiliare menţionate; b) efectuează pe parcursul unui an fiscal, începînd cu 1

ianuarie 2012, cheltuieli individuale, altele decît cele specificate mai sus, ce depăşesc suma de 500 mii lei; c) efectuează, pe parcursul unui an fiscal, ieşiri de bunuri, mijloace băneşti, prestări servicii ce depăşesc suma de 500 mii

lei. Articolul 22613. Analiza şi selectarea persoanelor fizice care

urmează a fi supuse verificării (11) Diferenţa este semnificativă dacă între veniturile

impozabile estimate calculate în baza situaţiei fiscale şi

veniturile impozabile declarate de persoana fizică sau de

plătitorii de venit este o diferenţă mai mare de 300 mii lei.

Diferenţa stabilită în sumă de pînă la 300 mii lei inclusiv se va considera risc minim acceptat.

„Articolul 2263. Subiecţii estimării prin metode indirecte Subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care

depăşesc riscul minim acceptat, stabilit în art. 22613 alin.(11) din Codul fiscal. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare a căror construcţie a început pînă la 1

ianuarie 2012, iar înregistrarea la organul cadastral s-a efectuat după această dată nu vor fi consideraţi subiecţi ai

estimării numai referitor la bunurile imobiliare

menţionate.”.

subiecți ai impunerii, veniturile cărora se

estimează prin metode indirecte. Astfel, subiecţi ai estimării prin metode

indirecte vor constitui persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova

care depăşesc riscul minim acceptat

stabilit în art.22613 alin.(11) din Codul fiscal, adică diferenţa dintre veniturile impozabile estimate calculate în baza situaţiei fiscale şi veniturile impozabile

declarate de persoana fizică sau de

plătitorii de venit este mai mare 300 mii

lei. Scopul propunerii este excluderea cazurilor cînd persoanele fizice cu venituri nesemnificative declarate sau declarate incomplet, concomitent obţin

venituri sau efectuează cheltuieli la

limita criteriilor actuale de subiect al estimării prin metode indirecte. În acest

caz, organul fiscal este în imposibilitatea aplicării metodelor indirecte de estimare

a venitului impozabil. De exemplu, persoana fizică fără venituri declarate în

perioada fiscală verificată obţine proprietăţi în valoare de 999.999 lei.

Conform art.22613 alin.(13) din Codul fiscal, persoana în cauză urmează a fi

inclusă în lista persoanelor fizice ce

urmează a fi supusă verificării fiscale

prealabile. Însă, în conformitate cu

prevederile actuale a art.2263 lit.a) din Codul fiscal, persoana fizică nu este

subiect al estimării şi, respectiv, nu pot fi

aplicate metodele indirecte de estimare a proprietăţii respective.

Articolul 2266. Metodele indirecte de estimare (6) Pentru subiecţii estimării care, la data de 31 decembrie 2011, aveau 18 ani împliniţi şi care au fost sau nu au fost obligaţi să

depună declaraţia conform art.2267, venitul impozabil estimat va fi determinat prin diminuarea acestuia cu 500 mii de lei. Pentru subiecţii estimării care au depus declaraţia conform

art.2267, venitul impozabil estimat va fi determinat prin diminuarea acestuia cu suma de mijloace băneşti declarate.

68. Articolul 2266: alineatul (6) după prima propoziţie se completează cu fraza „Nu va fi permisă diminuarea venitului impozabil estimat al

persoanei fizice cu suma de 500 mii lei, în cazul existenţei

probelor ce atestă acordarea împrumutului de mijloace

băneşti de către acesta altor persoane fizice.”;

Se propune interzicerea diminuării venitului impozabil estimat al persoanei fizice cu suma de 500 mii lei, în cazul existenţei probelor ce atestă acordarea

împrumutului de mijloace băneşti de

către acesta altor persoane fizice. Concomitent, aceiaşi interdicţie se va

aplica şi pentru persoanele fizice care au

01.04.2016

97

Articolul 2267. Declararea disponibilului de mijloace băneşti (1) Persoana fizică cetăţean al Republicii Moldova care, la

situaţia de la 1 ianuarie 2012, deţine mijloace băneşti în sumă

mai mare de 500 mii lei sau echivalentul acesteia în valută

străină are obligaţia să depună la inspectoratul fiscal de stat

teritorial după locul domiciliului sau reşedinţei ori la

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pînă la 31 decembrie

2012, declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti.

În cazul în care suma declarată va fi mai mare de un milion de

lei, persoana fizică este obligată să anexeze la declaraţie

documentele care confirmă disponibilul sumei declarate. (2) Formularul declaraţiei şi modul de declarare sînt aprobate

de Ministerul Finanţelor. (3) Sumele declarate conform alin.(1) se consideră

neimpozabile şi se vor lua în considerare la determinarea

venitului impozabil estimat obţinut în perioada de după 1

ianuarie 2012. Pentru persoanele fizice care nu au depus declaraţia în conformitate cu alin.(1), mijloacele băneşti

respective vor fi considerate ca fiind obţinute după 1 ianuarie

2012. (31) La declararea disponibilului de mijloace băneşti la

situaţia din 1 ianuarie 2012 prin intermediul reprezentantului persoanei fizice cetăţean al Republicii Moldova, la declaraţie

va fi anexat originalul documentului ce confirmă acest drept, autentificat în modul stabilit de legislaţia în vigoare. (4) Drept documente care confirmă disponibilul sumei declarate, prevăzute la alin.(1), servesc: a) extrasul din cont eliberat de instituţia financiară pe numele

deţinătorului de mijloace băneşti; b) copia contractului de împrumut şi/sau certificatul eliberat

de persoana care a primit împrumutul. (5) Documentele enumerate la alin.(4) vor conţine, în mod

obligatoriu, date despre: a) emitentul documentului (numele, prenumele, denumirea, codul fiscal, adresa juridică); b) persoana fizică (numele, prenumele, codul fiscal); c) suma de mijloace băneşti aflate în cont la situaţia de la 1

ianuarie 2012 sau la altă dată stabilită de lege, cu indicarea

numărului contului – în cazul emiterii documentului de către

instituţia financiară; d) soldul de mijloace băneşti împrumutate la situaţia de la 1

ianuarie 2012 cu referire la documentul de primire a mijloacelor în casă sau la contul bancar şi la contractul de

luat împrumut de la persoanele fizice care nu au declarat mijloace băneşti la situaţia 01.01.2012, fără înregistrarea

notarială a contractului de împrumut. Aceste măsuri au drept scop

contracararea fenomenului de întocmire de către persoanele fizice supuse controlului fiscal a contractelor de împrumut false cu persoanele fizice terţe

care nu au avut obligaţia de a depune

Declaraţia cu privire la disponibilul de

mijloace băneşti. Schemele frauduloase

în cauză oferă posibilitatea persoanelor fizice supuse controlului fiscal de a se eschiva de la plata obligaţiunilor fiscale.

Conform art.2267 alin.(3) din Codul fiscal, 500 mii lei se consideră mijloace

băneşti neimpozabile pentru persoana fizică şi se vor lua în considerare la

determinarea venitului impozabil estimat obţinut în perioada de după 1 ianuarie

2012. De exemplu, dacă circa 1,5

milioane de cetăţeni ai Republicii

Moldova, care nu au prezentat Declaraţia

cu privire la disponibilul de mijloace băneşti, vor utiliza dreptul de a acorda împrumuturi, atunci 750 miliarde lei, circulante pe piaţa internă a Republicii

Moldova, se vor considera mijloace băneşti neimpozabile. Astfel, modificarea în cauză ar permite

iniţierea controlului fiscal prin metode

indirecte de estimare a obligaţiei fiscale la persoanele care au acordat împrumut de 500 mii lei în baza art.22615 alin.(25) din Codul fiscal şi ar avea ca rezultat

dispariţia unui asemenea fenomen (tendinţe).

98

împrumut, dacă persoana care a primit împrumutul are

obligaţia de a ţine evidenţa contabilă – în cazul emiterii documentului de către împrumutător; e) înregistrarea şi data emiterii documentului. (6) Documentele eliberate de persoanele nerezidente sau de persoanele care nu deţin cetăţenia Republicii Moldova

urmează a fi prezentate în original. La declaraţia privind

disponibilul de mijloace băneşti va fi anexată copia

originalului prezentat, cu traducere în limba de stat, autentificată notarial, cu excepţia documentelor întocmite în

limba rusă sau în limba engleză. (7) Persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care, la

data de 1 ianuarie 2012, dispuneau de mijloace băneşti în

sumă mai mare de un milion de lei, total sau parţial în numerar, pot confirma disponibilul de numerar prin depunerea acestora în conturile bancare deschise în instituţiile

financiare din ţară şi obţinerea extrasului din cont care confirmă suma existentă în cont la sfîrşitul zilei de 1 noiembrie

2012 sau de 28 decembrie 2012. Diferenţa dintre disponibilul

în numerar la sfîrşitul zilei de 1 ianuarie 2012 şi soldul

mijloacelor băneşti la sfîrşitul zilei de 1 noiembrie 2012 sau, după caz, de 28 decembrie 2012 va fi luată în considerare în

cazul confirmării documentare a sumei cheltuite. Articolul 22615. Controlul fiscal (25) În cazul în care în procesul controlului fiscal se vor constata cheltuieli sau venituri comune ale persoanei supuse controlului cu alte persoane, organul fiscal este în drept să

iniţieze procedura de aplicare a metodelor indirecte de

estimare a obligaţiei fiscale. (10) În scopul aplicării metodelor indirecte de estimare a

venitului impozabil al persoanelor fizice, organul fiscal: a) solicită, în condiţiile legii, informaţii de la sursele indirecte

de informaţii enumerate la art.22611, precum şi de la Comisia

Electorală Centrală, de la consiliile electorale de

circumscripţie, de la Comisia Naţională de Integritate, de la

notari, executori judecătoreşti şi de la avocaţi; b) analizează informaţiile, documentele şi alte probe referitoare la posibilii subiecţi ai estimării prin metode

indirecte; c) confruntă informaţiile obţinute din toate sursele de informaţii cu cele din declaraţiile cu privire la impozitul pe

venit sau constată faptul nedepunerii acestei declaraţii; d) solicită, în condiţiile legii, informaţii, clarificări, explicaţii,

alineatul (10) se completează cu litera h) cu următorul

conţinut: „h) în timpul efectuării controlului fiscal verifică

provenienţa surselor mijloacelor băneşti depistate la

persoana fizică supusă controlului fiscal.”.

Modificarea are drept scop determinarea corectă a obligaţiilor fiscale a

persoanelor fizice supuse controlului fiscal şi evitarea erorilor la determinarea

venitului impozabil, întru respectarea drepturilor persoanei fizice, dar şi

estimării corecte a obligaţiilor fiscale.

Pentru aceasta este necesar de stabilit şi provenienţa mijloacelor băneşti,

deoarece, conform art.2266 alin.(7) din Codul fiscal, obligaţia de a prezenta

dovezi privind caracterul impozabil al venitului estimat se pune în seama organului fiscal.

01.04.2016

99

documente şi alte probe de la persoana fizică supusă

controlului fiscal şi/sau de la persoanele cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice; e) discută constatările organului fiscal cu persoana fizică

supusă controlului şi/sau cu reprezentantul legal al acesteia; f) stabileşte, după caz, venitul impozabil estimat prin metodele indirecte prevăzute de prezentul cod, precum şi

obligaţiile fiscale corespunzătoare acestuia; g) adoptă o decizie asupra cazului de încălcare fiscală în

condiţiile prezentului cod. Articolul 22614. Verificarea fiscală prealabilă (8) Durata verificării fiscale prealabile nu va depăşi 45 de zile

de la data înştiinţării privind iniţierea verificării prealabil.

69. La articolul 22614, alineatul (8) se completează în final

cu fraza „În cazul necesităţii obţinerii de la terţi a unor

documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare,

termenul de 45 de zile se suspendă de la momentul

solicitării de la terţi a unor documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare. După încetarea condiţiilor care a

generat suspendarea, verificarea fiscală prealabilă va fi

reluată.”.

Se propune suspendarea termenului limită a verificării fiscale prealabile, de 45 de zile, în cazul necesităţii obţinerii

de la terţi a unor documente, informaţii,

explicaţii şi/sau probe suplimentare. Modificarea are drept scop asigurarea efectuării unei verificări fiscale

prealabile calitative ce ar elucida exact toate aspectele propuse. De regulă, în

procesul verificării fiscale prealabile, se

identifică efectuarea unor operaţiuni

economice cu persoane nerezidente a Republicii Moldova, veridicitatea cărora

necesită a fi verificată. În acest caz,

organul fiscal perfectează o interpelare,

în baza tratatelor internaţionale, către organele fiscale ale Statului partener, al cărui rezident este persoana terţă, pentru

confirmarea sau infirmarea veridicităţii

raportului economic. Respectiv, perioada de 45 de zile este insuficientă pentru

recepţionarea informaţiei solicitate şi

definitivarea verificării fiscale prealabile.

01.04.2016

Articolul 22616. Mecanismul de declarare şi de asigurare a confidenţialităţii (11) Orice informaţie primită de organul fiscal este tratată ca

secret fiscal şi, prin derogare de la art.131 alin.(5), este

prezentată doar organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti în scopul examinării cazurilor de evaziune fiscală. Autorităţile menţionate vor utiliza informaţia numai în

acest scop. Organul fiscal poate dezvălui informaţia în

procedurile judecătoreşti publice sau în baza hotărîrilor

judiciare pe problemele legate de utilizarea metodelor indirecte

70. Articolul 22616 : se completează cu alineatul (111) cu următorul cuprins: „(111) Prin derogare de la alin.(11), se permite eliberarea copiei Declaraţiei persoanei fizice cu privire la disponibilul

de mijloace băneşti la situaţia din 01.01.2012 depuse conform prevederilor art.2267 alin.(1), la solicitarea scrisă a

persoanei fizice care a prezentat declaraţia dată. Solicitarea

privind eliberarea copiei va fi examinată în termen de 15

zile calendaristice de la data înregistrării acesteia. Copia

declaraţiei va fi înmînată persoanei fizice numai după

Se propune acordarea dreptului contribuabilului de a avea acces la informaţia furnizată organului fiscal, şi

anume acordarea copiei Declaraţiei

persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace băneşti la situaţia din 01.01.2012 depuse conform prevederilor art.2267 alin.(1) din Codul fiscal.

01.04.2016

100

de estimare a veniturilor persoanelor fizice. Rezultatele controalelor fiscale pot fi date publicităţii doar după expirarea tuturor căilor de atac. Articolul 2267. Declararea disponibilului de mijloace băneşti (1) Persoana fizică cetăţean al Republicii Moldova care, la situaţia de la 1 ianuarie 2012, deţine mijloace băneşti în sumă

mai mare de 500 mii lei sau echivalentul acesteia în valută

străină are obligaţia să depună la inspectoratul fiscal de stat

teritorial după locul domiciliului sau reşedinţei ori la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pînă la 31 decembrie

2012, declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti.

În cazul în care suma declarată va fi mai mare de un milion de

lei, persoana fizică este obligată să anexeze la declaraţie documentele care confirmă disponibilul sumei declarate.

semnarea de către contribuabil a declaraţiei privind

asumarea responsabilităţii privind confidenţialitatea informaţiei recepţionate.”;

(14) Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat deţine

dreptul exclusiv de semnare a citaţiei bancare cu privire la

solicitarea de la băncile comerciale a informaţiei care este

secret bancar.

la alineatul (14), cuvîntul „Şeful” se înlocuieşte cu cuvîntul

„Conducerea”.

Modificarea are drept scop asigurarea executării legii în cazurile lipsei şefului

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (deplasare, concediu etc.). Astfel, în lipsa şefului Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat, citaţia bancară

cu privire la solicitarea de la băncile

comerciale a informaţiei care se

consideră secret bancar urmează a fi

semnată de către unul din şefii - adjuncţi

ai Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

01.04.2016

Articolul 1291. Expedierea şi înmînarea actelor organelor

Serviciului Fiscal de Stat (1) Actele organelor Serviciului Fiscal de Stat se trimit destinatarului prin poştă cu scrisoare recomandată şi cu aviz

de primire sau prin orice alt mijloc care să asigure

transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui

(telegramă, fax, e-mail etc.) ori se înmînează personal

destinatarului sau altor persoane indicate la alin.(2) de către

organele Serviciului Fiscal de Stat. (2) În cazul absenţei destinatarului persoană fizică, documentele menţionate la alin.(1) se înmînează unui membru

adult al familiei lui, rudelor, afinilor acestuia sau unei persoane care locuieşte cu destinatarul, unei persoane cu

funcţie de răspundere din primărie sau preşedintelui asociaţiei

locatarilor de la domiciliul destinatarului, pentru a fi transmise acestuia. Persoana care a primit documentele este responsabilă de transmiterea sau de comunicarea lor

71. Codul se completează cu articolul 2301 cu următorul

cuprins: „Articolul 2301. Interdicţia de a părăsi ţara (1) În cazul admiterii restanţei la bugetul public naţional în

sumă de 100 000 lei de către persoane juridice şi în sumă de

5 000 lei de către persoane fizice, organul fiscal este în drept de a aplica interdicţia de a părăsi ţara faţă de persoana

fizică-cetăţean şi faţă de conducătorul /administratorul

/persoana cu funcţie de răspundere a persoanei juridice,

precum şi a persoanei fizice care practică activitatea de întreprinzător sau oricărei alte entităţi ce a admis restanţe faţă de bugetul public naţional. (2) Interdicţia de a părăsi ţara este o măsură de asigurare

opţională a stingerii obligaţiilor fiscale faţă de buget şi se

aplică de către organul fiscal prin emiterea unei decizii, forma şi conţinutul căreia este aprobată de către

Completarea în cauză prevede acordarea

dreptului organului fiscal de a aplica interdicţie de a părăsi ţara faţă de

persoana fizică-cetăţean şi faţă de

conducătorul/administratorul/persoana cu

funcţie de răspundere a persoanei juridice, precum şi a persoanei fizice care practică activitate de întreprinzător sau

oricărei alte entităţi care a admis restanţe

faţă de bugetul public naţional în sumă

de 100 000 lei în cazul persoanelor juridice şi în sumă de 5 000 lei în cazul persoanelor fizice. În acest sens, interdicţia de a părăsi ţara

se va aplica de organul fiscal prin emiterea unei decizii a cărei forme şi

conţinut urmează a fi aprobată de

01.04.2016

101

neîntîrziată destinatarului şi răspunde pentru prejudiciile

cauzate prin necomunicarea sau prin comunicarea tardivă a actelor. Documentul se consideră înmînat destinatarului la

data indicată în avizul de primire. (3) În cazul persoanei juridice, documentele se expediază pe

adresa ei juridică şi se consideră recepţionate la data intrării

lor în sediu sau la data înmînării lor unui angajat din

administraţia, din oficiul sau din secretariatul destinatarului,

pentru a fi transmise acestuia. (4) În cazul în care înmînarea actului organelor Serviciului Fiscal de Stat către persoanele indicate la alin.(2) şi (3) nu a fost posibilă, actul va fi comunicat prin publicare în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova. (5) Destinatarul şi persoana care a primit documentele pentru a le transmite semnează şi restituie avizul de primire. (6) Refuzul de a primi actele organelor Serviciului Fiscal de Stat se consemnează de către funcţionarul fiscal responsabil

într-un proces-verbal. Acest fapt însă nu împiedică efectuarea

actelor ulterioare ce se impun conform cadrului legal de către

organele Serviciului Fiscal de Stat.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (3) Interdicţia de a părăsi ţara aplicată contribuabilului restanţier va fi anulată imediat şi necondiţionat de către

organul fiscal în cazul în care restanţierul îşi va onora pe

deplin obligaţiile fiscale faţă de bugetul public naţional sau

vor exista alte circumstanţe legale conform cărora urmează

a fi anulată interdicţia. În cazul achitării restanţei prin

intermediul instituţiilor financiare amplasate la frontieră a

sumei depline a restanţei, la prezentarea documentului de

plată Poliţiei de Frontieră, persoanei i se va autoriza

părăsirea ţării, iar organul fiscal în baza informaţiei privind

achitarea sumelor restanţei înscrise în sistemul de evidenţă

a Serviciului Fiscal de Stat, va anula din oficiu interdicţia

de a părăsi ţara. (4) Decizia organului fiscal prin care se dispune aplicarea interdicţiei de a părăsi ţara se transmite spre executare

Poliţiei de Frontieră din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, numai după luarea de cunoştinţă de către restanţier

prin intermediul poştei sau oricăror surse de informare prevăzute de art.1291. (5) Procedura de contestare a deciziei privind aplicarea interdicţiei de a părăsi ţara se efectuează în conformitate cu

prevederile Codului fiscal.”.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Astfel, decizia organului fiscal va fi transmisă spre executare Poliţiei de

Frontieră din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, numai după luarea de

cunoştinţă de către restanţier prin

intermediul poştei sau oricăror surse de

informare (telegramă, fax, e-mail etc.). Concomitent, interdicţia de a părăsi ţara

aplicată contribuabilului restanţier poate

fi anulată în cazul în care restanţierul îşi

onorează pe deplin obligaţiile fiscale faţă

de bugetul public naţional sau există alte

circumstanţe legale conform cărora urmează a fi anulată interdicţia (legi cu

privire la anularea restanţelor, amînarea

sau eşalonarea termenului de stingere a

obligaţiei fiscale etc.). Practica actuală privind recuperarea

restanţelor atestă multiple cazuri cînd

restanţa este în imposibilitate de a fi

încasată, întrucît restanţierul sau

persoana lui cu funcţie de răspundere se

află peste hotarele ţării. Astfel, din considerentul că, persoana restanţieră nu poate fi urmărită silit în

vederea încasării restanţei, precum şi că

majoritatea persoanelor revin temporar acasă, iar ulterior se deplasează peste

hotare, considerăm oportun şi necesar de

a implementa o astfel de măsură de

asigurare, de altfel opţională, care ar

permite disciplinarea contribuabililor restanţieri, iar sub riscul de a pierde

dreptul de a se deplasa peste frontieră, va

fi determinat imediat să achite sumele

restanţelor întrucît din practică se cunoaşte că de obicei persoanele se

deplasează peste hotare dispunînd şi de

mijloace băneşti considerabile. Articolul 231. Noţiunea şi temeiurile tragerii la răspundere

pentru încălcare fiscală (4) Nesemnificativă se consideră încălcarea fiscală care

corespunde cel puţin unui criteriu:

72. Articolul 231: alineatul (4) şi (5) vor avea următorul cuprins: ,,(4) Se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă

Se propune ca drept încălcări

nesemnificative să se considere în cazul

în care suma impozitului sau taxei constituie pînă la 100 lei pentru

01.04.2016

102

a) suma impozitului sau taxei constituie pînă la 100 lei pentru

persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi 1000 lei pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate

de întreprinzător şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare

perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării

tardive sau diminuării impozitului sau taxei; b) a fost comisă pentru prima dată, în cazurile în care

încălcarea nu cade sub incidenţa alin.(5) lit.b). (5) Semnificativă se consideră încălcarea fiscală care

corespunde cel puţin unui criteriu: a) suma impozitului sau taxei care urmează a fi achitată este mai mare de 100 lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi 1000 lei pentru

persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în

parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării

impozitului sau taxei; b) este prevăzută de art.253, 254, 256, 257, 2571, 259, art.260 alin.(4)-(5), art.261, 262, 2621, 263, 2631 din prezentul cod. Articolul 254. Neutilizarea maşinilor de casă şi de control/terminalelor de plată în numerar (1) Efectuarea încasărilor băneşti în numerar în lipsa maşinii

de casă şi de control, în cazul în care actele normative în

vigoare prevăd folosirea ei, se sancţionează cu amendă de 7000 de lei. (2) Efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără utilizarea

maşinii de casă şi de control existente se sancţionează cu

amendă de 5000 de lei (3) Neasigurarea emiterii la maşina de casă şi de control a

bonului de casă de valoarea sumei real încasate/primite se

sancţionează cu amendă de 5000 de lei. (4) Neasigurarea bilanţului numerarului în maşina de casă şi

de control care constă în formarea excedentului de numerar

nejustificat documentar se sancţionează cu amendă de 5000 de

lei. Sancţiunea nu se aplică dacă suma excedentului nu depăşeşte 20 de lei. (5) Utilizarea maşinii de casă şi de control defectate care

constă în neactivarea memoriei fiscale sau imposibilitatea de

identificare a softului instalat se sancţionează cu amendă de

7000 de lei. (6) Utilizarea maşinii de casă şi de control care nu este

sigilată de organul fiscal în modul stabilit se sancţionează cu

amendă de 7000 de lei.

suma impozitului sau taxei constituie pînă la 100 lei pentru

persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pînă la 1000 lei pentru persoanele fizice

care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele

juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării

impozitului sau taxei. (5) Se consideră semnificativă încălcarea fiscală care nu cade sub incidenţa alin.(4).”.

persoanele fizice care nu desfăşoară

activitate de întreprinzător şi pînă la 1000 lei pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi

persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau

diminuării impozitului sau taxei. Încălcările semnificative se consideră

cele care nu cad sub incidența

încălcărilor nesemnificative. Modificările vor contribui la

îmbunătățirea administrării fiscale și

majorarea nivelului de conformare benevolă a contribuabililor.

103

(7) Utilizarea maşinii de casă şi de control care nu este

înregistrată la organul fiscal în modul stabilit se sancţionează cu amendă de 7000 de lei. (8) Utilizarea terminalului de plată în numerar care nu este

înregistrat la organul fiscal în modul stabilit se sancţionează

cu amendă de 7000 de lei. (9) Utilizarea terminalului de plată în numerar fără a emite

documentul/ bonul fiscal se sancţionează cu amendă de 5000

de lei. Articolul 2541. Nerespectarea reglementărilor din domeniul

transporturilor auto de călători. Neeliberarea biletelor de

călătorie (1) Efectuarea transporturilor auto de călători prin servicii ocazionale, inclusiv turistice, fără a dispune de licenţă pentru

acest gen de activitate (copia autorizată a licenţei), foaie de

parcurs, listă de control sau contract de prestări servicii

pentru traficul intern de călători şi documente de plată care

confirmă achitarea serviciilor de către beneficiar, în cazul în

care achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau prin

alt instrument de plată, inclusiv bon de casă emis de maşina de

casă şi de control a agenţilor transportatori, a agenţiilor de

vînzare a biletelor, a agenţiilor turistice sau copie a dispoziţiei

de plată, constituie activitate ilicită, care se sancţionează cu

amendă de 3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al mijlocului de transport. (2) Efectuarea de către agentul transportator a transporturilor

auto de călători prin servicii regulate în trafic urban,

suburban, interurban, raional sau internaţional fără emiterea

şi/sau raportarea biletelor (bilet – bon de casă emis de maşina

de casă şi de control sau document de strictă evidenţă cu preţ

fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă dreptul la călătorie al persoanei, încheierea

contractului de transport rutier între operatorul de transport rutier/întreprindere şi persoane, precum şi faptul asigurării

obligatorii a persoanei) şi/sau biletelor de bagaje (bilet de bagaje – bon de casă emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat,

confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă

plata şi primirea bagajelor pentru transport, precum şi faptul

asigurării obligatorii a bagajelor) prin intermediul planului

unic de facturare şi decontare se sancţionează cu amendă de

3000 lei aplicată agentului transportator. (3) Efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi

104

cu mijloc de transport nedotat cu aparat de taxat legalizat (maşină de casă şi de control) sau fără a dispune de copia conformă a licenţei de transport rutier pentru acest gen de

activitate (copia autorizată a licenţei), sau fără foaie de

parcurs constituie activitate ilicită, care se sancţionează cu

amendă de 3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al

mijlocului de transport. (4) Efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi

fără eliberarea de către conducătorul mijlocului de transport

a bonului de casă emis de aparatul de taxat legalizat (maşină

de casă şi de control) sau fără deţinerea de către agentul

transportator a documentelor de plată care confirmă

achitarea serviciilor de către beneficiar la finalizarea cursei,

inclusiv a bonului de casă emis de maşina de casă şi de control a agentului transportator, în cazul în care achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau prin alt instrument de

plată, sau a copiei dispoziţiei de plată, se sancţionează cu

amendă de 3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al

mijlocului de transport. Articolul 255. Neprezentarea informaţiei despre sediu Neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea organului fiscal a unor informaţii neveridice despre sediul sau

despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de 4000 de lei. Sînt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii indicate la

art.5 pct.29). Articolul 2601. Încălcarea modului de prezentare de către

contribuabil a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele

reţinute Neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă,

neautentică beneficiarului plăţilor a informaţiei specificate la

art.92 alin.(4) şi (41) de către persoanele care sînt obligate să

reţină impozitul la sursa de plată se sancţionează cu amendă

în mărime de 200 lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai

mult de 5000 de lei. Articolul 261. Încălcarea regulilor de calculare şi de plată a

impozitelor şi taxelor (4) Diminuarea impozitelor, taxelor prin prezentarea către

organul fiscal a unei dări de seamă fiscale cu informaţii sau

date neveridice se sancţionează cu amendă egală cu 30% din

105

suma diminuării. (41) Prevederile alin.(4) nu se aplică în cazul în care contribuabilul depune de sine stătător darea de seamă

corectată în conformitate cu art.188, cu condiţia ca aceasta să

nu conţină informaţii şi date neveridice. (5) Eschivarea de la calculul şi de la plata impozitelor, taxelor

se sancţionează cu o amendă în mărimea impozitului, taxei

nedeclarate. (6) Neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate

se sancţionează cu amendă în cuantum calculat, în modul

stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data stabilită pentru

prezentarea declaraţiei fiscale. Suma neplătită a impozitului

pe venit se determină ca diferenţă dintre impozitul calculat şi plătit de contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat

să-l plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit

reprezintă cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie plătit în anul precedent sau 80% din suma

definitivă a impozitului din anul curent, scăzîndu-se trecerile în cont (cu excepţia impozitului plătit în rate). Sancţiunea nu

se aplică în cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi

plătit este mai mic de 1000 de lei. Amenda nu se aplică

contribuabililor menţionaţi la art.228 alin.(5) în ceea ce

priveşte obligaţiile fiscale şi perioadele fiscale pentru care nu

se aplică (nu se calculează) majorări de întîrziere (penalităţi). Articolul 232. Persoanele pasibile de răspundere pentru încălcare fiscală Este tras la răspundere pentru încălcare fiscală: a) contribuabilul persoană juridică a cărui persoană cu funcţie

de răspundere a săvârşit o încălcare fiscală; b) contribuabilul persoană fizică, care nu practică activitate de

întreprinzător, ce a săvârşit o încălcare fiscală. În cazul în care

acesta este lipsit de capacitate de exerciţiu sau are capacitate

de exerciţiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de el reprezentantul său legal (părinţii, înfietorii, tutorele, curatorul)

poartă răspundere în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia

fiscală şi de bunurile contribuabilului; c) contribuabilul persoană fizică care practică activitate de întreprinzător, a cărui persoană cu funcţie de răspundere a

săvârşit o încălcare fiscală.

73. La articolul 232, litera c) va avea următorul cuprins: ,,c) contribuabilul persoană fizică care practică activitate

de întreprinzător ce a săvîrşit o încălcare fiscală sau a cărui persoană cu funcţie de răspundere a săvârşit o încălcare

fiscală.”.

Se propune extinderea răspunderii pentru încălcările fiscale asupra contribuabilului persoană fizică care practică activitate de

întreprinzător ce a săvîrşit o încălcare

fiscală sau a cărui persoană cu funcţie de

răspundere a săvârşit o încălcare fiscală.

01.04.2016

Articolul 234. Absolvirea de răspundere pentru încălcare

fiscală 74. La articolul 234 alineatul (4), cuvintele ,,organul fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele ,,Ministerul Finanţelor şi

Se propune absolvirea de răspundere a

contribuabilului pentru diminuarea, 01.04.2016

106

(4) Persoanele scutite de impozite şi/sau taxe, precum şi cele

care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa din cauza explicaţiilor greşite, prezentate în scris de organul fiscal, sînt absolvite de răspundere pentru diminuarea, calcularea

incorectă sau neplata acestora.

organele cu atribuţii de administrare fiscală,”.

calcularea incorectă sau neplata

obligaţiunilor fiscale în baza unor explicaţii eronate primite din partea

Ministerului Finanţelor, organelor cu

atribuţii de administrare fiscală. Articolul 2541. Nerespectarea reglementărilor din domeniul

transporturilor auto de călători. Neeliberarea biletelor de

călătorie (1) Efectuarea transporturilor auto de călători prin servicii

ocazionale, inclusiv turistice, fără a dispune de licenţă pentru

acest gen de activitate (copia autorizată a licenţei), foaie de

parcurs, listă de control sau contract de prestări servicii pentru

traficul intern de călători şi documente de plată care confirmă

achitarea serviciilor de către beneficiar, în cazul în care

achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau prin alt instrument de plată, inclusiv bon de casă emis de maşina de

casă şi de control a agenţilor transportatori, a agenţiilor de

vânzare a biletelor, a agenţiilor turistice sau copie a dispoziţiei

de plată, constituie activitate ilicită, care se sancţionează cu

amendă de 3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al

mijlocului de transport. …

(3) Efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi

cu mijloc de transport nedotat cu aparat de taxat legalizat (maşină de casă şi de control) sau fără a dispune de copia

conformă a licenţei de transport rutier pentru acest gen de activitate (copia autorizată a licenţei), sau fără foaie de parcurs

constituie activitate ilicită, care se sancţionează cu amendă de

3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al mijlocului de

transport. (4) Efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi

fără eliberarea de către conducătorul mijlocului de transport a

bonului de casă emis de aparatul de taxat legalizat (maşină de

casă şi de control) sau fără deţinerea de către agentul

transportator a documentelor de plată care confirmă achitarea

serviciilor de către beneficiar la finalizarea cursei, inclusiv a bonului de casă emis de maşina de casă şi de control a

agentului transportator, în cazul în care achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau prin alt instrument de plată,

sau a copiei dispoziţiei de plată, se sancţionează cu amendă de

3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al mijlocului de

transport.

75. Articolul 2541: la alineatul (1), textul „inclusiv turistice” se înlocuieşte cu

textul „inclusiv turistice sau în regim de taxi”;

alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Plecarea mijlocului de transport auto din autogară cu

pasageri îmbarcaţi în această autogară, fără bilete de

călătorie emise de maşina de casă şi de control a autogării, sau neînregistrarea biletelor în borderoul de evidenţă a

biletelor, se sancţionează cu amendă de 3000 de lei, aplicată

contribuabilului care administrează autogara.”;

alineatul (4) se abrogă.

Se propune concretizarea sancțiunilor

fiscale la efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi fără a dispune

de licenţă pentru acest gen de activitate

(copia autorizată a licenţei), foaie de

parcurs, listă de control sau contract de

prestări servicii pentru traficul intern de

călători şi documente de plată care

confirmă achitarea serviciilor de către

beneficiar, în cazul în care achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau

prin alt instrument de plată, inclusiv bon

de casă emis de maşina de casă şi de

control. De asemenea, se propune introducerea amenzii de 3000 lei pentru contribuabilul care administrează gara, în cazul în care

mijlocul de transport auto pleacă din

autogară cu pasageri îmbarcaţi în această

autogară fără bilete de călătorie emise de

maşina de casă şi de control a autogării, sau biletele respective nu au fost înregistrate în borderoul de evidenţă a

biletelor. Potrivit estimărilor Serviciului Fiscal de

Stat a doar 24 agenţi economici ce

prestează servicii de transport auto de

pasageri în regim de taxi, se constată

suma aproximativă a veniturilor

nedeclarate pentru anul 2014 în mărime de 202 mil. lei, şi respectiv o sumă de 20

mil. lei a impozitelor care urmau să fie

vărsate suplimentar la buget (ceea ce constituie decalajul fiscal pentru 24 de contribuabili din domeniul dat). În calculele respective nu a fost luată în

consideraţie activitatea ilicită şi

automobilele neincluse în licenţă de

activitate a agenţilor economici.

01.04.2016

107

Ţinem să menţionăm că, în prezent

agenţii economici ce prestează servicii de transport auto de călători în regim de taxi

nu pot fi sancţionaţi pentru neutilizarea

mașinilor de casă și control (MCC), ca

urmare a lacunei din legislaţia în vigoare. Prin urmare, există 2 probleme majore

privind limitele răspunderii în situaţia

respectivă: 1. Persoana juridică nu poate fi

sancţionată pentru neutilizarea MCC – legislaţia în vigoare prevede doar sancţiuni pentru persoana fizică

conducător al mijlocului de transport; 2. Persoanele fizice nu pot fi sancţionate deoarece săvârşirea

încălcării prevăzute de art. 2541 din Codul fiscal pentru prima dată se califică

ca fiind încălcare fiscală

nesemnificativă, luând în consideraţie

prevederile art. 231 din Codul fiscal. Conform art. 2541 alin.(3) din Codul fiscal, se aplică sancţiuni şoferului

mijlocului de transport pentru nedotarea cu MCC a automobilului de către persoana juridică, ceea ce contravine normelor legale. Persoana fizică nu

poate obţine şi dota desinestătător

automobilul cu MCC, aceasta fiind obligaţia anagajatorului/agentul

economic. De asemenea, art.2541 alin.(4) din Codul fiscal prevede sancţiune doar pentru

şoferul mijlocului de transport pentru neutilizarea MCC, fapt ce nu este echitabil comparativ cu restul agenţilor

economici, care sunt sancţionaţi pentru încălcări similare. Astfel, prevederile art.2541 alin.(4) din Codul fiscal se contrapun cu prevederile art.254 alin.(2) din Codul fiscal şi

prevederile art.2931 alin.(4) din Codul contravenţional. Modificarea are drept scop disciplinarea

108

persoanelor fizice – conducători ai

mijlocului de transport la efectuarea transporturilor auto de calatori în regim de taxi și a contribuabilului care administrează autogara, precum și va

permite majorarea semnificativă a

încasărilor la bugetul public național. Articolul 257. Încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei

contabile şi a evidenţei în scopuri fiscale ……….. (5) Neasigurarea păstrării dărilor de seamă fiscale şi/sau a

documentelor de evidenţă şi/sau a benzilor de control şi/sau

lipsa totală ori parţială a evidenţei contabile, ceea ce face

imposibilă efectuarea controlului fiscal, se sancţionează cu

amendă de 50000 de lei, cu calcularea impozitelor şi taxelor respective conform art.189 alin.(2) din prezentul cod.

76. Articolul 257: se completează cu alineatul (52) cu următorul cuprins: „(52) Neîndeplinirea cerinţelor legislaţiei referitor la

alegerea sistemului, metodei de ţinere a contabilităţii,

politicii de contabilitate se sancţionează cu amendă de

10000 lei.”;

Se propune introducerea amenzii de 10 000 lei pentru contribuabilii care nu îndeplinesc cerinţele legislaţiei în

vigoare privind alegerea sistemului şi

metodei de ţinere a evidenţei contabile şi

a politicii de contabilitate. Măsura are drept scop disciplinarea

contribuabililor întru ducerea conformă a evidenţei contabile şi determinarea

corectă a obligaţiilor fiscale. Potrivit art. 15 din Legea contabilităţii

nr.113-XVI din 27 aprilie 2007, entităţile

după forma organizatorico-juridică sunt

obligate să organizeze şi să ţină

contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă simplă, în partidă dublă cu

prezentarea situaţiilor financiare

simplificate şi în partidă dublă cu prezentarea situaţiilor financiare

complete. Concomitent, în conformitate cu prevederile art.16 din Legea contabilităţii, entităţile, cu excepţia

instituţiilor publice, elaborează politicile

contabile de sine stătător, în baza Legii

contabilităţii şi a standardelor de

contabilitate. În acest sens, menţionăm

că, Codul fiscal prevede alegerea metodei de ţinere a contabilităţii şi de

elaborare a politicii de contabilitate, însă nu prevede sancțiuni pentru nerespectarea acestor cerinţe. În acest fel, agentul economic pe de o parte este obligat să elaboreze politicile de contabilitate şi să aleagă metoda de

ţinere a contabilităţii, iar pe de alta parte

în caz de nerespectare a cerinţelor date

01.04.2016

109

nu este sancţionat. Or, modalitatea de

ţinere a contabilităţii influenţează mărimea impozitelor şi taxelor care

urmează a fi achitate la buget. Astfel, completarea dată are ca scop disciplinarea contribuabililor întru ducerea conformă a evidenţei contabile şi

determinarea corectă a obligaţiilor

fiscale. (8) Efectuarea de către agentul economic, la care este instituit

post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform

prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de

mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a inspectoratului fiscal de stat responsabil de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă egală cu suma operaţiunilor economice respective.

la alineatul (8), după cuvintele ”mărfuri/servicii fără

informarea” se completează cu cuvintele ”şi/sau cu informarea tardivă”.

Se propune extinderea sancțiunilor

fiscale, stabilite pentru efectuarea intrărilor/ieşirilor de mărfuri/servicii fără

informarea organului fiscal în cazul instiuirii postului fiscal, și pentru

cazurile de informare tardivă a organului fiscal efectuarea intrărilor/ieşirilor de

mărfuri/servicii în cazul instiuirii

postului fiscal. Completarea are ca scop prevenirea cazurilor de încălcare fiscală, combaterea

evaziunii fiscale, aplicarea unor pîrghii de constrîngere către contribuabilii la care este instituit post fiscal și care

continuă să efectueze anumite operațiuni

economice fără a anunța inspectorul sau

inspectoratul fiscal responsabil de monitorizarea activității acestuia. Totodată, sancțiunea urmează să

sporească responsabilitatea contribuabililor prin asigurarea completă

și corectă a evidenței financiare,

contabile și fiscale.

01.04.2016

Articolul 259. Încălcarea de către instituţiile financiare (sucursale sau filialele acestora) a modului de decontare (1) Încălcarea termenelor stabilite de legislaţie pentru

înregistrarea mijloacelor băneşti în conturile bancare ale

agenţilor economici se sancţionează cu amendă de 10% din

suma neînregistrată în termen. (2) Înregistrarea mijloacelor băneşti, obţinute din comercializarea de mărfuri, executarea de lucrări şi prestarea

de servicii, în conturile de depozit sau în alte conturi bancare eludîndu-se conturile curente în monedă naţională sau în valută

străină se sancţionează cu amendă de 5% din suma înregistrată. (3) Neexecutarea sau executarea tardivă a ordinului de plată

77. Articolul 259:

în denumirea articolului după cuvintele „instituţiile

financiare” se introduc cuvintele „şi alţi prestatori de

servicii de plată”;

A se vedea argumentele expuse la art.171 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.171, art.178 și

art.259 din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

110

şi/sau a ordinului incaso privind stingerea obligaţiei fiscale în

cazul în care contribuabilul sau debitorul lui dispune de mijloace băneşti la contul bancar se sancţionează cu amendă,

pentru fiecare zi de întîrziere, de 2% din suma care trebuie plătită. (4) Încălcarea termenelor de înregistrare în conturile

Trezoreriei de Stat a sumelor încasate de la contribuabil se sancţionează cu amendă, pentru fiecare zi de întîrziere, de 5%

din suma neînregistrată în termen. (5) Neprezentarea sau prezentarea tardivă de către instituţia

financiară (sucursala sau filiala acesteia) la organul fiscal a

informaţiei despre înscrierea în contul bancar al

contribuabilului a mijloacelor băneşti, în cazul suspendării

operaţiunilor la acest cont, se sancţionează cu amendă în mărime de 1% din suma înscrisă în cont pentru fiecare zi de

neprezentare sau de întîrziere. (6) Neexecutarea sau executarea eronată de către instituţia

financiară (sucursala sau filiala acesteia) a ordinelor de plată privind achitarea obligaţiilor fiscale faţă de bugetul public

naţional în conformitate cu rechizitele indicate de contribuabil

se sancţionează cu amendă de 200 de lei pentru fiecare caz de

ordin de plată neexecutat sau executat eronat.

la alineatul (4), după cuvintele „Trezoreriei de Stat” se

introduce textul „de către instituţiile financiare şi alţi prestatori de servicii de plată (sucursalele sau filialele

acestora)”; la alineatul (6), după cuvintele „instituţia financiară” se

introduce textul „şi alţi prestatori de servicii de plată

(sucursalele sau filialele acestora)”, iar textul „(sucursala sau filiala acesteia)” se exclude.

78. Codul se completează cu articolul 2591 cu următorul

cuprins: ,,Articolul 2591. Nerespectarea regulilor privind evaluarea şi/sau reevaluarea bunurilor imobiliare în scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare Neefectuarea de către agenţii economici a evaluării

bunurilor imobiliare în scopul aplicării impozitului pe

bunurile imobiliare se sancţionează cu o amendă în mărime

de 100 000 lei.”.

A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea

pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

01.01.2017

Articolul 260. Nerespectarea modului de întocmire, de prezentare a dării de seamă fiscale şi a facturii fiscale, precum

şi neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic

al facturilor fiscale (1) Neprezentarea dării de seamă fiscale se sancţionează cu o

amendă în mărime de 1000 lei pentru fiecare dare de seamă

fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 10000 lei pentru toate

dările de seamă fiscale neprezentate. (2) Prezentarea tardivă a dării de seamă fiscale se sancţionează

cu o amendă în mărime de 200 lei pentru fiecare dare de seamă

fiscală prezentată tardiv, dar nu mai mult de 2000 lei pentru

toate dările de seamă fiscale prezentate tardiv. (3) Prezentarea dării de seamă fiscale care conţine informaţie

79. Articolul 260 se completează cu alineatele (6), (7) şi

(8) cu următorul cuprins: ,,(6) Neprezentarea dosarului preţurilor de transfer în

termenul stabilit şi/sau orice informaţii suplimentare

solicitat de către organele fiscale se sancţionează cu

amendă de 50.000 lei. (7) Prezentarea dosarului preţurilor de transfer ce conţine

informaţii nefiabile şi/sau incomplete se sancţionează cu amenda de 50.000 de lei. (8) Prin derogare de la alin.(7), prevederile nu se aplică

pentru o perioadă de până la 2 ani de la punerea în aplicare a obligaţiei de a depune dosarul preţurilor de transfer.”.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12

pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în

denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260

alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

111

neautentică se sancţionează cu o amendă în mărime de 1000 lei

pentru fiecare dare de seamă fiscală prezentată care conţine informaţie neautentică, dar nu mai mult de 7000 lei pentru

toate dările de seamă fiscale prezentate care conţin informaţii

neautentice. (4) Neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la

art.117 şi 1171 se sancţionează cu o amendă în mărime de 3600

lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult

de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite. (41) Neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se sancţionează cu o amendă în

mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală

neînregistrată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite. (5) În cazul micşorării (diminuării) venitului impozabil

declarat de către contribuabilul care a aplicat cota zero la

impozitul pe venit în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2011, se aplică o amendă în mărime de 15% din suma

nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil. Articolul 265. Termenul de prescripţie pentru stingerea obligaţiei fiscale (1) Dacă determinarea obligaţiei fiscale a avut loc în termen

sau în perioada stabilită la art.264, ea poate fi stinsă prin

executare silită de către organul fiscal în conformitate cu

prezentul titlu sau de către instanţa judecătorească, însă numai în cazul în care acţiunile organului fiscal sau sesizarea

instanţei judecătoreşti au avut loc pe parcursul a 6 ani de după

determinarea obligaţiei fiscale.

80. Articolul 265 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins: „(11) Dacă obligaţiile fiscale, inclusiv restanţele, în

cuantum de pînă la 10 lei per ansamblu la toate plăţile

administrate de Codul fiscal ale unui contribuabil persoană

fizică sau juridică au fost determinate conform art.264 alin.(1), atunci acestea se supun anulării la situaţia din 31

decembrie a fiecărui an fiscal de gestiune.”.

Se propune anularea obligaţiilor fiscale ale contribuabilului, inclusiv a restanţelor, a căror mărime totală la

situaţia din 31 decembrie a fiecărui an

fiscal de gestiune nu depăşeşte suma de

10 lei. Măsura are drept scop optimizarea activităţii şi reducerea costurilor de

administrare a organelor fiscale. Astfel, cheltuielile organelor fiscale privind modul de evidenţă a acestor

restanţe, cît şi acţiunile de executare

silită, inclusiv cele privind comunicarea prin poştă, depăşesc mărimea acestor

restanţe supuse executării silite. Spre exemplu: conform prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2015, se compensează din buget cheltuielile ce ţin de transferul impozitelor şi taxelor la

buget în limita maximă de 1% pentru o

plată de la suma încasată/restituită, dar

nu mai puţin de 1 leu şi nu mai mult de

2,5 lei, pe bază de contract încheiat de

către Ministerul Finanţelor cu instituţiile

01.04.2016

112

financiare şi Î.S. „Poşta Moldovei”, şi se

achită de la bugetul de stat. Suplimentar, cheltuieli ce ţin de lucrul operaţional

(salariu, materiale, etc.) Articolul 270. Examinarea contestaţiei (1) Organul fiscal abilitat examinează contestaţia în termen de

30 de zile din data primirii, cu excepţia cazurilor în care conducerea ei emite o decizie cu privire la prelungirea acestui termen, fapt despre care este înştiinţat contribuabilul. Timpul cu

care se prelungeşte termenul nu va depăşi 30 de zile. (2) La examinarea contestaţiei este invitat contribuabilul pentru

a da explicaţii, avînd dreptul să depună documente

confirmative. Contribuabilul este citat în conformitate cu art.226 alin.(1), (2) şi alin.(3) lit.a)-e). Cazul poate fi examinat în absenţa contribuabilului dacă acesta a fost citat în modul stabilit şi, din motive neîntemeiate, nu s-a prezentat sau dacă a solicitat

examinarea contestaţiei în absenţa sa. (3) După examinare, conducerea organului fiscal emite o decizie

pe marginea contestaţiei un exemplar al căreia se remite

contribuabilului.

81. Articolul 270: la alineatul (1), după textul „30 de zile”, în ambele cazuri,

se introduce cuvîntul „lucrătoare”; la alineatul (3), cuvintele ,,un exemplar al căreia se remite contribuabilului.” se înlocuiesc cu textul ,, , un exemplar al

căreia se înmînează sau se expediază recomandat

contribuabilului în decursul a 3 zile după emiterea

deciziei.”.

Se propune concretizarea termenului de examinare a contestaţiei şi a termenului de

prelungire a examinării contestaţiei care

va fi de 30 zile lucrătoare, precum şi

stabilirea unui termen exact de 3 zile pentru înmînarea deciziei pe marginea contestaţiei, deoarece la moment Codul

fiscal nu reglementează un astfel de

termen, precum şi în scopul aplicării

uniforme a prevederilor cadrului legal privind examinarea contestaţiei (art.270 din Codul fiscal) şi executarea deciziei

contestate (art.272 din Codul fiscal).

01.04.2016

Articolul 272. Executarea deciziei contestate (1) Copia de pe decizia emisă de Inspectoratul Fiscal Principal

de Stat pe marginea contestaţiei se remite spre executare inspectoratului fiscal de stat teritorial.

82. Articolul 272: denumirea articolului va avea următorul cuprins

,,Executarea deciziei pe marginea contestaţiei”;

Modificările are un caracter redacţional. 01.04.2016

se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins: ,,(3) Controlul în baza deciziei emise pe marginea contestaţiei privind suspendarea executării deciziei contestate urmează a fi iniţiat în termen de 30 de zile.”.

Modificarea prevede stabilirea termenului de 30 zile pentru inițierea controlului repetat şi executării Deciziei pe marginea contestaţiei în cazul suspendării

executării deciziei contestate.

01.04.2016

Articolul 276. Noţiuni 6) Cotă concretă a impozitului – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită de către autoritatea reprezentativă a administraţiei

publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective.

83. La articolul 276 punctul 6), textul „la adoptarea

bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective”

se exclude.

Modificarea are drept scop excluderea legăturii dintre stabilirea cotelor la

bunurile imobiliare şi adoptarea

bugetului unităţii administrativ-teritoriale. Stabilirea cotelor impozitului pe bunurile imobiliare urmează a fi la discreţia autorităţilor

reprezentative şi deliberative ale

administraţiei publice locale, fie

printr-o decizie anterioară celei de

aprobare a bugetului local, fie concomitent cu decizia de aprobare a bugetului local ca anexă la aceasta sau

ca decizie separată.

01.04.2016

113

Modificarea vizează art.276 pct.6) şi

art.297 alin.(3) ale Codului fiscal şi art.20 al Legii privind finanţele publice

locale ale proiectului de lege. Articolul 279. Evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare (1) Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către

organele cadastrale teritoriale în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în

termenele stabilite de legislaţie. (2) Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea

evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip ce constituie bunuri imobiliare şi pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice (netipice). (3) Metoda evaluării individuale a bunurilor imobiliare poate fi

aplicată şi în baza deciziei instanţei judecătoreşti. (4) La evaluarea bunurilor imobiliare, în dependenţă de

destinaţia acestora, se aplică următoarele metode de

determinare a valorii de piaţă: a) metoda analizei comparative a vînzărilor; b) metoda veniturilor; c) metoda cheltuielilor. (5) Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către

organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani în modul stabilit

de Guvern. (6) Finanţarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare se

efectuează de la bugetul de stat.

84. Articolul 279: alineatul (1) va avea următorul cuprins: ,,(1) Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează în baza

unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul stabilit de Guvern, după cum urmează: a) pentru bunurile imobiliare ale persoanelor fizice ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător - de către organele

cadastrale teritoriale; b) pentru bunurile imobiliare proprietare publică - de către

organele cadastrale teritoriale; c) pentru bunurile imobiliare proprietate privată ale persoanelor fizice care desfăşoară activitate de

întreprinzător şi persoanelor juridice (cu excepția celor

indicate în alin.(1) lit.b)) - de sine stătător, prin intermediul

evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare şi/sau

organelor cadastrale teritoriale.”; la alineatul (5), cuvintele ,,de către organele cadastrale

teritoriale” se exclud; alineatul (6) se abrogă;

A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea

pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

01.01.2017

se completează cu alineatele (7) şi (8) cu următorul cuprins: ,,(7) Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului

2016, persoanele, indicate în alin.(1) lit.c), sînt obligate să

efectueze evaluarea/reevaluarea tuturor bunurilor imobiliare prin intermediul evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare şi/sau organelor cadastrale teritoriale şi, anual, în

termen de pînă la 25 ianuarie a perioadei fiscale următoare

celei de gestiune, să prezinte organelor cadastrale,

rapoartele de evaluare/reevaluare a bunurilor imobiliare în scopul impozitării, eliberate de către evaluatorii - titulari ai certificatelor de calificare, în modul stabilit de Guvern.

A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea

pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

01.04.2016

(8) Cheltuielile suportate de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice

pentru efectuarea evaluării şi/sau reevaluării bunurilor imobiliare în scopul aplicării prezentului titlu se includ în

componenţa cheltuielilor ce vor fi deduse în conformitate cu titlul II al prezentului cod.”.

A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea

01.01.2017

114

pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

Articolul 280. Cotele impozitului (1) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă

(apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente

acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile

aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor)

ce nu se află în componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi;

pentru garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate,

loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii

amplasate pe ele: – cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor

imobiliare; – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea

reprezentativă a administraţiei publice locale; a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele: - cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; - cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor

imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea

reprezentativă a administraţiei publice locale; b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptînd garajele şi terenurile

pe care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor

pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. (2) Autoritatea executivă a administraţiei publice locale monitorizează deciziile consiliului local privind aplicarea

impozitului pe bunurile imobiliare pe teritoriul administrat, le prezintă organelor fiscale în termen de 10 zile de la data

adoptării lor şi le aduce la cunoştinţă contribuabililor.

85. La articolul 280, alineatul (1) se completează în final cu fraza ,,În cazul în care reevaluarea bunurilor imobiliare ale persoanelor, indicate în art.279 alin. (1) lit.c), nu va fi efectuată în termenele stabilite în art.279 alin.(5), cota impozitului pentru bunurile imobiliare respective se va majora de 3 ori.”.

A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea

pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

01.01.2017

Articolul 285. Furnizarea informaţiei (1) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă, anual,

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, cel tîrziu pînă la 1

februarie, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se stabilesc de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (2) În cazul intervenirii unor modificări în informaţia ce se

referă la obiectele şi/sau la subiecţii impunerii, Agenţia Relaţii

86. Articolul 285 se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins: ,,(41) Subiecţii impunerii, care conform art.279 alin.(1) lit.c), de sine stătător efectuează evaluarea bunurilor imobiliare prin intermediul evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare, sînt obligaţi să prezinte

organelor cadastrale informaţia despre valoarea estimată a

bunurilor imobiliare conform rapoartelor de evaluare, în modul şi termenii stabiliţi de Guvern.”.

A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

01.04.2016

115

Funciare şi Cadastru prezintă o informaţie actualizată în

termen de 10 zile după încheierea trimestrului gestionar. (3) Organele cadastrale sînt în drept să solicite informaţia

necesară referitoare la obiectul impunerii de la persoanele care

înfăptuiesc înregistrarea drepturilor patrimoniale sau a

tranzacţiilor cu bunurile imobiliare (inclusiv de la birourile notariale, serviciile comunale, realteri, brokeri) şi de la

proprietarii bunurilor imobiliare. (4) Subiectul impunerii este obligat să prezinte organelor

cadastrale informaţia necesară pentru evaluarea bunurilor

imobiliare, care se efectuează în conformitate cu legislaţia. (5) În cazul în care subiectul impunerii refuză să prezinte

informaţia necesară pentru evaluarea bunurilor imobiliare,

evaluarea se efectuează în baza informaţiei deţinute de către organele cadastrale în privinţa obiectelor analoage ce constituie bunuri imobiliare.

87. Codul se completează cu Titlul VI1 cu următorul

cuprins: „TITLUL VI1

IMPOZITUL PE AUTOVEHICULE Articolul 2871. Noţiuni În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni: 1) Impozit pe autovehicule – impozit local care reprezintă o

plată obligatorie la buget pentru deţinerea autovehiculului înmatriculat în Republica Moldova. 2) Autovehicul mixt – autovehicul destinat, prin construcţie, transportului de pasageri şi de mărfuri în compartimente

separate. 3) Autovehicul pentru utilizări speciale pe şasiu de

autoturism sau de microbuz – autovehicul, altul decît cel conceput în principal pentru transportul de pasageri sau de mărfuri, care, prin construcţie şi echipare, este prevăzut pe

şasiu de autoturism sau de microbuz (autovehicul de

asistenţă medicală, autovehicul de asistenţă tehnică,

autovehicul-generator, autovehicul-laborator, staţie

radiologică, radiofurgon etc.). 4) Autovehicul pentru utilizări speciale pe şasiu de

autocamion – autovehicul, altul decît cel conceput în principal pentru transportul de pasageri sau de mărfuri,

care, prin construcţie şi echipare, este prevăzut pe şasiu de

autocamion (automacara, autovehicul de asistenţă tehnică şi

de intervenţie, de pompare, de curăţare a drumurilor, de

curăţare a zăpezii, de depanare, de stingere a incendiilor, de

curăţare a străzilor, de împrăştiere a materialelor,

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al

proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi

pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),

titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2

şi anexa nr.1 din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

116

autobetonieră, autoatelier, unitate autoradiologică etc.). Articolul 2872. Subiecţii impunerii

Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova; b) locatarii autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova – în cazul contractului de leasing financiar.

Articolul 2873. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii sînt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova. (2) Nu constituie obiect al impunerii: a) autovehiculele pentru transportul în comun pe fir electric; b) autovehiculele din dotarea forţei militare străine, în

conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. c) autovehiculele neexploatate provizoriu, scoase din circulaţie cu condiţia excluderii din evidenţa Registrului de

stat al transporturilor.

Articolul 2874. Cotele impozitului şi baza impozabilă Cotele impozitului şi baza impozabilă a obiectelor

impunerii, în dependenţă de caracteristicile tehnice ale

autovehiculelor, specificate în certificatul de înmatriculare al acestuia sunt stabilite în anexa la prezentul titlu.

Articolul 2875. Perioada fiscală Perioada fiscală este anul calendaristic.

Articolul 2876. Calcularea impozitului (1) Suma impozitului se calculează de către serviciile de

colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor, anual, pentru fiecare subiect al impunerii, ţinîndu-se cont de: tipul autovehiculului, caracteristicile tehnice ale acestuia şi de cota impunerii. (2) Înştiinţarea subiecţilor impunerii cu privire la suma

impozitului pe autovehicule ce urmează a fi achitată se

realizează de către serviciile de colectare a impozitelor şi

taxelor locale ale primăriilor, prin intermediul avizelor de

plată a impozitului pe autovehicule. (3) În caz de schimbare, după începerea perioadei fiscale, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al impunerii impozitul pe autovehicule se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor patrimoniale / de leasing financiar asupra autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova.

117

(4) În caz de schimbare, după începerea perioadei fiscale, a

subiectului impunerii, subiectul anterior al impunerii este în drept să solicite calcularea (recalcularea) impozitului pe

autovehicule proporţional perioadei în care a deţinut această

calitate. (5) În cazul în care subiectul impunerii primeşte

autovehicule prin moştenire sau prin donaţie, obligaţia

fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii

este pusă în întregime pe seama noului subiect. (6) În cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut noi obiecte ale impunerii, impozitul pe autovehicule

se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor

de proprietate / de leasing financiar. În cazul în care obiectul impunerii existent a fost rebutat sau distrus, impozitul pe autovehicule se calculează pînă la

momentul radierii dreptului de proprietate asupra autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova din Registrul transporturilor.

Articolul 2877. Termenele achitării impozitului (1) Impozitul pe autovehicule se achită de către subiectul

impunerii în părţi egale nu mai tîrziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent. (2) Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului

pentru anul calendaristic în curs pînă la 30 iunie a anului

respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat. (3) Prin derogare de la prevederile alin.(1), persoanele juridice şi persoanele fizice care dobîndesc autovehicule

după 30 iunie a perioadei fiscale respective achită impozitul

pe autovehicule nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune. (4) Impozitul pe autovehicule se achită la contul trezorerial

de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale după locul (adresa) îmatriculării autovehiculului: a) în cazul persoanelor fizice – după adresa de domiciliu; b) în cazul persoanelor juridice – după adresa juridică; c) în cazul filialelor, reprezentanţelor – conform sediului filialei, reprezentanţei.

Articolul 2878. Înlesniri fiscale De impozitul pe autovehicule sunt scutiţi: - invalizii - pentru autovehicule reutilate în sistem cu dirijare manuală, fapt confirmat în Registrul de stat al transporturilor; - organele de protecţie socială a populaţiei - pentru

118

autovehiculele luate la evidenţă odată cu înmatricularea primară de stat transmise în folosinţă invalizilor.

Articolul 2879. Furnizarea informaţiei Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

asigură accesul Serviciului Fiscal de Stat la datele

Registrului de stat al transporturilor în modul stabilit de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Articolul 28710. Avizul de plată al impozitului Avizul de plată a impozitului calculat pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova este expediat fiecărui

subiect al impunerii de către serviciul de colectare a

impozitelor şi taxelor locale al primăriei cel tîrziu cu 60 de

zile calendaristice pînă la expirarea primului termen de

plată a impozitului stabilit la art.2877 alin.(1), iar în cazul autovehiculelor dobîndite după 30 iunie a anului calendaristic în curs – cel tîrziu pînă la 1 februarie a anului

următor anului calendaristic de gestiune.

Articolul 28711. Ţinerea autovehiculului fiscal Serviciul Fiscal de Stat, în baza datelor din Registrul de stat al transporturilor, organizează ţinerea autovehiculului fiscal

şi monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect

al impunerii. Forma şi metodele de ţinere a autovehiculului fiscal, de

eliberare a informaţiei pe care o conţine se stabilesc de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Articolul 28712. Responsabilitatea (1) Inspectoratele fiscale de stat teritoriale exercită

controlul asupra modului în care autorităţile administraţiei publice locale execută prezentul titlu. (2) Impozitul neachitat în termen este perceput conform legislaţiei.

Anexă Cotele impozitului pe autovehicule

Nr. crt.

Obiectul impunerii

Unitatea de măsu

ră

Taxa, lei

1

Motocicletă cu capacitatea cilindrică a motorului:

a) de pînă la 500 cm³ inclusiv unitate

300

b)de peste 500 cm³ unitat 600

119

e 2

Autoturisme, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de

autoturism cu capacitatea cilindrică a motorului:

a) de pînă la 2000 cm³ inclusiv cm³ 0,60 b) de la 2001 la 3000 cm³ inclusiv cm³ 0,90 c) de la 3001 la 4000 cm³ inclusiv cm³ 1,2 d) de la 4001 la 5000 cm³ inclusiv cm³ 1,5 e) de peste 5001 cm³ cm³ 1,8

3 Remorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare

tonă 270

4

Semiremorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare:

a) de pînă la 20 t inclusiv tonă 225 b) de peste 20 t unitat

e 4500

5 Autoremorchere, tractoare unitate

2250

6

Autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu

de autocamion, orice alte autovehicule cu autopropulsie, cu masa totală:

a) pînă la 1,6 t inclusiv unitate

1200

b) de la 1,6 t pînă la 5,0 t inclusiv unitate

2250

c) de la 5,0 t pînă la 10,0 t inclusiv unitate

3000

d) de peste 10,0 t unitate

4500

7

Autobuze cu capacitatea*: a) de pînă la 11 locuri unitat

e 2925

b) de la 12 la 17 locuri inclusiv unitate

3600

c) de la 18 la 24 locuri inclusiv unitate

4275

d) de la 25 la 40 locuri inclusiv unitate

4725

e) de peste 40 locuri unitat 5400

120

e * Numărul de locuri se calculează fără locul şoferului.”.

Articolul 288. Noţiuni În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni: 10) Numărul mediu scriptic de salariaţi – efectiv de personal pentru o perioadă gestionară, determinat în funcţie de indicii numărului scriptic.

88. Articolul 288: la punctul 10), cuvîntul „personal” se înlocuieşte cu

cuvîntul „salariaţi”; se completează cu punctul 101) cu următorul cuprins: „101) Efectiv de salariaţi – toate persoanele angajate cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată

(încadraţi în serviciul permanent, sezonier, temporar pentru

executarea anumitor lucrări, inclusiv persoanele cu

contractul individual de muncă suspendat şi cele aflate în

concediul de maternitate), pe termen de o zi şi mai mult din

momentul angajării. Nu se includ în efectivul de salariaţi: - persoanele care execută lucrări conform contractelor de

drept civil (contract de antrepriză, contract de prestări servicii, contract de transport etc.).; - persoanele care prestează munca prin cumul (cumularzii

externi).”;

Se propune definirea noţiunii ,,efectiv de

salariaţi” în scopul determinării corecte a

bazei impozabile a taxei pentru amenajarea teritoriului.

01.04.2016

12) Servicii de piaţă – servicii prestate de pieţe contra plată.

punctul 12) va avea următorul cuprins: „12) Piaţă – zonă special amenajată, unde se

comercializează preponderent produse agricole, produse

alimentare şi nealimentare, precum şi servicii, prin

intermediul unităţilor comerciale amplasate în perimetrul acesteia, care funcţionează în baza autorizaţiei de

amplasare şi funcţionare, eliberată de autoritatea

administraţiei publice locale, conform legislaţiei în

vigoare.”;

Se propune definirea în Codul fiscal a noţiunii ,,Piaţă”, întru eficientizarea administrării taxei de piaţă. Totodată, întru asigurarea condiţiilor

echitabile pentru toţi subiecţii care

dispun de bunuri imobile pe teritoriul pieţei şi se folosesc cu zona special

amenajată în calitate de piaţă se propune extinderea spectrului de subiecţi ai impunerii ai taxei de piaţă, prin stabilirea obligaţiei achitării taxei de piaţă pentru toţi posesorii bunurilor imobile

amplasate pe teritoriul pieţei. Menţionăm că, la momentul actual

subiectul impunerii – administratorul pieţei are obligaţia de a achita taxa de

piaţă reieşind din suprafaţa totală a

terenului şi a altor bunuri imobile

amplasate pe teritoriul pieţei, chiar şi în

cazul în care aceste bunuri imobile nu aparţin administratorului pieţei dar

aparţin altor persoane. Modificarea vizează art.288 pct.12),

01.04.2016

121

art.290 lit.f), art.291 alin.(1) lit.f) şi Anexa la titlul VII lit.f) col.2 din Codul fiscal al proiectului de lege.

13) Simbolică locală – stema unui oraş sau a unui alt tip de

localitate, denumirea lui sau imaginea monumentelor de arhitectură, a monumentelor istorice.

la punctul 13), după cuvintele „denumirea lui” se introduce

textul „(în calitate de denumire a produsului fabricat)”. Modificarea poartă un caracter

concretizare şi are drept scop evitarea

interpretărilor duale. Menţionăm că,

denumirea localităţii / oraşului se conţine

în adresa agentului economic, iar adresa, în mod obligatoriu, urmează a fi plasată

pe emblema produsului fabricat.

01.04.2016

Articolul 290. Subiecţii impunerii Subiecţi ai impunerii sînt pentru: c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare (cu excepţia publicităţii exterioare) prin intermediul mijloacelor cinematografice, reţelelor telefonice, telegrafice,

telex, mijloacelor de transport, altor mijloace (cu excepţia TV,

internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor); c1) în cazul transmiterii în posesie şi/sau folosinţă a afişelor, a

pancartelor, a panourilor şi a altor mijloace tehnice pentru

amplasarea publicităţii exterioare, ai căror proprietari sînt

autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate

nivelurile şi organizaţiile necomerciale – deţinătorii drepturilor patrimoniale, dacă aceştia sînt persoane juridice sau persoane

fizice înregistrate în calitate de întreprinzător; q) taxa pentru dispozitivele publicitare – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care deţin în posesie/folosinţă sau sînt proprietari de afişe,

pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea

publicităţii exterioare (cu excepţia cazurilor cînd proprietari

sînt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale).

89. Articolul 290: litera c1) se abrogă;

Se propune excluderea normelor ce dublează prevederile art.290 lit.q) din

Codul fiscal. Menţionăm că, prevederile art.290 lit.c1) nu se referă la art.290 lit.с), şi,

concomitent, dublează conţinutul art.290 lit.q) din Codul fiscal, conform căreia

persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător

care deţin în posesie/folosinţă sau sînt

proprietari de afişe, pancarte, panouri şi

alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare, devin subiecţi ai

impunerii, indiferent de la cine sunt primite în posesie/folosinţă. .

01.04.2016

f) taxa de piaţă – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-administrator al pieţei;

litera f) va avea următorul cuprins: „f) taxa de piaţă – persoanele juridice şi/sau fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de

organizare, care dispun de obiecte ale impunerii pe teritoriul pieţei;”;

A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.12),

art.290 lit.f), art.291 alin.(1) lit.f) şi Anexa la titlul VII lit.f) col.2 din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

q) taxa pentru dispozitivele publicitare – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător

la litera q) textul „autorităţile publice, instituţiile finanţate

de la bugetele de toate nivelurile şi” se exclude. Modificarea are drept scop excluderea dublării prevederilor art.295 lit.a) din

01.04.2016

122

care deţin în posesie/folosinţă sau sînt proprietari de afişe,

pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare (cu excepţia cazurilor cînd proprietari

sînt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de

toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale). Articolul 295. Scutire de taxe Se scutesc de plata: a) tuturor taxelor locale – autorităţile publice şi instituţiile

finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

Codul fiscal, prin care autorităţile

publice sunt scutite de plata tuturor taxelor locale.

Articolul 291. Obiectele impunerii şi baza impozitabilă (1) Obiectul impunerii îl constituie: c) la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei), cu excepţia celei amplasate integral în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului

localităţilor – serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor

publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de

transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului,

radioului, presei periodice, tipăriturilor), precum şi afişele,

pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară; e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, cu excepţia celor care se află total în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii; Articolul 6. Impozite şi taxe şi tipurile lor (6) Sistemul impozitelor şi taxelor locale include: e) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei); g) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii; Articolul 289. Relaţiile reglementate de prezentul titlu (2) Sistemul taxelor locale reglementate de prezentul titlu include: c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei); e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii;

90. Articolul 291: la litera c), textul ,,cu excepţia celei amplasate integral în

zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia

din afara perimetrului localităţilor” şi textul ,, , precum şi afişele, pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice prin

intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară” se

exclud; la litera e), textul ,, , cu excepţia celor care se află total în

zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor” se exclude;

Se propune ajustarea prevederilor art.291 alin.(1) lit.c) şi lit.e) din Codul fiscal la

denumirea corectă a taxei pentru plasarea (amplasarea) publicităţii (reclamei) şi

taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii stabilită la art.6 alin.(6)

şi art.289 alin.(2) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.291 alin.(1) lit.c)

şi lit.e) şi anexa la titlul VII lit.c) şi lit.e)

ale Codului fiscal din proiectul de lege.

01.04.2016

f) la taxa de piaţă - suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor

amplasate pe teritoriul pieţei;

litera f) va avea următorul cuprins: „f) la taxa de piaţă – suprafaţa terenului şi a imobilelor

amplasate pe teritoriul pieţei;”;

A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.12),

art.290 lit.f), art.291 alin.(1) lit.f) şi

01.04.2016

123

Anexa la titlul VII lit.f) col.2 din Codul fiscal al proiectului de lege.

q) la taxa pentru dispozitivele publicitare – suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar pe care se amplasează

publicitatea exterioară şi/sau oricare altă informaţie aferentă

activităţii de întreprinzător. Nu constituie obiect al impunerii dispozitivul publicitar amplasat la locul desfăşurării activităţii de întreprinzător care

este utilizat pentru afişarea denumirii agentului economic şi a

cărui suprafaţă nu depăşeşte 0,5 m2.

la litera q), cuvintele „pe care” se înlocuiesc cu cuvintele „prin intermediul cărora”.

Modificarea poartă caracter redacţional. 01.04.2016

Articolul 294. Plata taxelor locale (1) Subiecţii impunerii plătesc taxele locale la contul

trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale. (2) Taxele locale specificate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine

de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k) şi n) pot fi achitate nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.

91. La articolul 294 alineatul (2), textul „la lit.k) şi n)” se

înlocuieşte cu textul „ la lit.k), n) şi p)”. Modificarea poartă un caracter

redacţional şi are drept scop menţionarea

faptului că, contribuabilii pot achita taxa

locală pentru salubrizare la nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.

01.04.2016

Articolul 297. Atribuţiile autorităţii administraţiei

publice locale (1) Autoritatea deliberativă a administraţiei publice

locale poate aplica toate sau numai o parte din taxele locale, în funcţie de posibilităţile şi necesităţile unităţii

administrativ-teritoriale. (2) Autoritatea deliberativă a administraţiei publice

locale nu are dreptul să aplice alte taxe locale decît cele

prevăzute de prezentul titlu. (3) Taxele locale se aplică, se modifică ori se anulează de către autoritatea administraţiei publice locale concomitent cu adoptarea sau modificarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale. (4) Autoritatea executivă a administraţiei publice locale

monitorizează deciziile consiliului local privind aplicarea

taxelor locale pe teritoriul administrat, le prezintă organelor

fiscale în termen de 10 zile din data adoptării acestora şi le

aduce la cunoştinţă contribuabililor.

Articolul 7. Stabilirea, modificarea şi anularea impozitelor şi

taxelor de stat şi locale (2) Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de noi impozite şi taxe de stat şi locale, în afară de cele prevăzute de

prezentul cod, sau anularea ori modificarea impozitelor şi

taxelor în vigoare privind determinarea subiecţilor impunerii

şi a bazei impozabile, modificarea cotelor şi aplicarea

92. La articolul 297, alineatul (3) va avea următorul

cuprins: ,,(3) Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de taxe locale conform prezentului cod, sau anularea ori modificarea taxelor locale, se permit numai concomitent cu modificarea bugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale.”.

Modificarea are drept scop aducerea în concordanţă cu prevederile art.7

alin.(2) al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997. Totodată, prin redacţia

nouă, se descrie şi cazul cînd pe

parcursul anului calendaristic se vor stabili taxe locale conform prevederilor Codului fiscal, caz care nu este reglementat de art.7 alin.(2) al Codului fiscal. De asemenea, norma actuală stabileşte

îndatoriri incorecte ale autorităţilor

publice locale, care sînt obligate de a aplica/stabili taxele locale concomitent cu adoptarea bugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale. Drept urmare, se creează incomodităţi la elaborarea şi

aprobarea bugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale, deoarece, raţional ar fi ca întîi autorităţile

reprezentative şi deliberative să aprobe

mărimea cotelor taxelor locale cu punerea în aplicare pentru noul an bugetar şi ulterior, în baza acestora,

autorităţile executive ale consiliilor

locale să elaboreze bugetul unităţii

01.04.2016

124

facilităţilor fiscale se permit numai concomitent cu

modificarea corespunzătoare a bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

administrativ-teritoriale. Astfel, din redacţia actuală, s-au exclus reglementările ce ţin de aplicarea

taxelor locale concomitent cu aprobarea bugetului unităţii

administrativ-teritoriale prin deciziile bugetare anuale, dar reglementează

cazul cînd consiliile locale pot stabili taxe locale pe parcursul anului calendaristic, în funcţie de situaţia

creată în teritoriu. De regulă, instituirea/stabilirea taxelor

locale sunt decizii separate ale autorităţilor reprezentative şi deliberative ale unităţilor

administrativ-teritoriale, cu aplicare odată cu aprobarea deciziei consiliului

local de instituire a acesteia, or, pentru o dată ulterioară. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.276 pct.6) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.276 pct.6) şi

art.297 alin.(3) ale Codului fiscal şi

art.20 al Legii privind finanţele publice locale din proiectul de lege.

Articolul 298. Responsabilitatea (2) Responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a taxelor locale stipulate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de

fermier), la lit.k), n) şi p), precum şi pentru prezentarea dărilor

de seamă respective către organele fiscale teritoriale, revine organelor împuternicite de autorităţile administraţiei publice

locale.

93. La articolul 298 alineatul (2), textul „precum şi pentru

prezentarea dărilor de seamă respective către organele

fiscale teritoriale,” se exclude.

Modificarea se propune din următoarele

considerente: 1) are drept scop micşorarea numărul de

dări de seamă, 2) contravine prevederilor art.129 alin.(9); 3)contravine prevederilor art.187 şi

art.292 alin.(3); 4) subiectul care prezintă darea de seamă

şi subiecţii care achită taxele locale, sunt

diferite persoane, drept urmare conţinutul

dării de seamă poartă un caracter informaţional, respectiv, către suma

calculată nu pot fi aplicate prevederile titlului V capitolului 6 al Codului fiscal „Responsabilitatea de stingerea obligaţiei

fiscale”; 5) termenele de prezentare a dării de

01.04.2016

125

seamă sunt diferite. Anexa la Titlul VII al Codului fiscal

Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare a

dărilor de seamă fiscale Denumirea

taxei Baza

impozabilă a

obiectului impunerii

Unitatea de măsură

a cotei

Termenele de plată a taxei

şi de

prezentare a dărilor de

seamă fiscale

de către

subiecţii

impunerii şi

organele împuternicite

1 2 3 4 c) Taxă de

plasare (amplasare) a publicităţii

(reclamei), cu excepţia celei

amplasate integral în zona drumului public şi/sau în zonele

de protecţie ale

acestuia din afara perimetrului localităţilor

Venitul din vînzări ale

serviciilor de plasare şi/sau

difuzare a anunţurilor

publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele

telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV,

internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), cu

excepţia

amplasării

publicităţii

exterioare

% Trimestrial, pînă la data de

25 a lunii imediat următoare

trimestrului gestionar

94. Anexa la titlul VII : la literele c) şi e), textul ,, , cu excepţia celei amplasate

integral în zona drumului public şi/sau în zonele de

protecţie ale acestuia din afara perimetrului localităţilor” se

exclude;

A se vedea argumentele expuse la art.291 alin.(1) lit.c) şi lit.e) al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificarea vizează art.291 alin.(1) lit.c)

şi lit.e) şi anexa la titlul VII lit.c) şi lit.e)

ale Codului fiscal din proiectul de lege.

01.04.2016

126

e) Taxă pentru

unităţile

comerciale şi/sau de

prestări servicii, cu excepţia

celor care se află total în zona

drumului public şi/sau în zonele

de protecţie ale

acestuia din afara perimetrului localităţilor

Suprafaţa

ocupată de

unităţile de

comerţ şi/sau de

prestări servicii

Lei anual pentru fiecare unitate de comerţ şi/sau de

prestări

servicii

Trimestrial, pînă la data de

25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

f) Taxă

de piaţă

Suprafaţa totală a terenului şi a

imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei

Lei anual pentru fiecare metru pătrat

Trimestrial, pînă

la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

la litera f) coloana 2, cuvintele „totală a” se exclud. A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.12),

art.290 lit.f), art.291alin.(1) lit.f) şi Anexa la titlul VII lit.f) col.2 din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 299. Noţiuni În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni: 2) Minerale utile – zăcămintele minerale naturale care se

conţin în subsol, precum şi cele sedimentate pe terenurile obiectivelor acvatice. 3) Subsol – partea scoarţei terestre situată mai jos de stratul de

sol şi de fundul bazinelor de apă, care se întinde pînă la

adîncimi accesibile pentru studiere şi valorificare geologică.

95. Articolul 299: punctele 2) şi 3) vor avea următorul cuprins: „2) Minerale utile - acumulări, în subsol, de minerale

naturale, hidrocarburi şi ape subterane, ale căror compoziţie

chimică şi proprietăţi fizice permit folosirea lor în sfera producţiei materiale şi consumului imediat sau după

prelucrare. La substanţe minerale utile se referă şi

rămăşiţele biologice împietrite (fosile) aflate în subsol; 3) Subsol - parte a scoarţei terestre aflată sub stratul de sol

fertil, iar în lipsa acestuia, sub suprafaţa terestră şi fundul

bazinelor de apă şi apelor curgătoare, care ajunge pînă la

adîncimi accesibile pentru cercetare geologică şi

valorificare.”;

Modificarea are drept scop racordarea noţiunilor utilizate în Codul fiscal la

prevederile Codului subsolului nr.3-XVI din 02.02.2009.

01.04.2016

se completează cu punctul 31) cu următorul cuprins: „31) Beneficiar al subsolului — persoană juridică sau fizică

care, în conformitate cu prevederile legislaţiei, are dreptul

să desfăşoare activităţi legate de folosirea subsolului.”.

Se propune definirea în Codul fiscal a noţiunii ,,Beneficiar al subsolului”, în scopul aducerii în concordanţă a

prevederilor Codului fiscal cu prevederile Codului subsolului nr.3-XVI din 02.02.2009.

01.04.2016

127

Modificarea vizează art.299 pct.31) şi

art.315 ale Codului fiscal din proiectul de lege.

Articolul 315. Subiecţii impunerii Subiecţi ai taxei pentru extragerea mineralelor utile sînt

persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi

persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care efectuează extragerea mineralelor

utile.

96. La articolul 315, după textul „de organizare, ” se introduce textul „beneficiari ai subsolului, ”.

A se vedea argumentele expuse la art.299 pct.31) al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificarea vizează art.299 pct.31) şi

art.315 ale Codului fiscal din proiectul de lege.

01.04.2016

Articolul 335. Sistemul taxelor rutiere (1) Taxele rutiere sînt taxe percepute pentru folosirea drumurilor şi/sau a zonelor drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor. (2) Sistemul taxelor rutiere include: a) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele

înmatriculate în Republica Moldova; b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, cu

excepţia celor clasificate la poziţia tarifară 8703 şi a remorcilor

ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716; c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror

dimensiuni depăşesc limitele admise; d) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor

pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj; e) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de

protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru

amplasarea publicităţii exterioare; f) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de

protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru

amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere; g) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova,

clasificate la poziţia tarifară 8703, şi de către remorcile ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716 (vinieta). (3) Subiecţii impunerii achită taxele rutiere la conturile

trezoreriale de venituri ale bugetului de stat, conform clasificaţiei bugetare. (4) Taxele rutiere plătite se includ în componenţa cheltuielilor

ce vor fi deduse în conformitate cu titlul II al prezentului cod.

97. La articolul 335 alineatul (2), litera a) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi

pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),

titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2

şi anexa nr.1 din Codul fiscal al

proiectului de lege.

01.01.2017

128

Articolul 336. Noţiuni generale În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni generale: 1) Activitate agricolă – activitate de producţie, prestare de

servicii, executare de lucrări în domeniul fitotehniei,

horticulturii şi zootehniei. 2) Autovehicul – sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepţia

celui care circulă pe şine, care serveşte în mod normal la

transportul de pasageri, bagaje, mărfuri pe drumuri sau care

execută orice alte lucrări şi servicii aferente transporturilor;

această noţiune nu include tractoarele agricole. 3) Autovehicul mixt – autovehicul destinat, prin construcţie,

transportului de pasageri şi de mărfuri în compartimente

separate. 4) Autovehicul pentru utilizări speciale pe şasiu de autoturism

sau de microbuz – autovehicul, altul decît cel conceput în principal pentru transportul de pasageri sau de mărfuri, care,

prin construcţie şi echipare, este prevăzut pe şasiu de

autoturism sau de microbuz (autovehicul de asistenţă medicală,

autovehicul de asistenţă tehnică, autovehicul-generator, autovehicul-laborator, staţie radiologică, radiofurgon etc.). 5) Autovehicul pentru utilizări speciale pe şasiu de autocamion – autovehicul, altul decît cel conceput în principal pentru transportul de pasageri sau de mărfuri, care, prin construcţie şi

echipare, este prevăzut pe şasiu de autocamion (automacara, autovehicul de asistenţă tehnică şi de intervenţie, de pompare,

de curăţare a drumurilor, de curăţare a zăpezii, de depanare, de

stingere a incendiilor, de curăţare a străzilor, de împrăştiere a

materialelor, autobetonieră, autoatelier, unitate autoradiologică

etc.). 6) Autovehicul înmatriculat în Republica Moldova – autovehicul care este supus în Republica Moldova înmatriculării de stat, pe baza şi din momentul căreia

autorităţile abilitate ale Republicii Moldova autorizează

participarea autovehiculului în traficul rutier sau în procesul tehnologic. 7) Autovehicul a cărui masă totală, sarcină masică pe axă sau ale cărui dimensiuni depăşesc limitele admise – autovehicul a cărui masă totală, sarcină masică pe axă sau ale cărui

dimensiuni depăşesc limitele admise pentru efectuarea pe

drumuri a transporturilor cu greutăţi şi/sau dimensiuni stabilite

de normativele în vigoare. 8) Folosire a drumurilor de către autovehiculele

neînmatriculate în Republica Moldova – intrare pe teritoriul

98. La articolul 336, punctele 1) - 6) şi 10) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi

pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),

titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2

şi anexa nr.1 din Codul fiscal al

proiectului de lege.

01.01.2017

129

Republicii Moldova sau tranzitare a teritoriului Republicii Moldova cu autovehicule care nu au certificat de înmatriculare de stat eliberat de autorităţile abilitate ale Republicii Moldova. 9) Mărfuri periculoase – mărfuri stabilite prin hotărîre de

Guvern, care, prin proprietăţile lor fizico-chimice, prezintă

pericol pentru om şi pentru mediu. 10) Motocicletă – autovehicul cu două roţi, cu sau fără ataş,

avînd o capacitate cilindrică a motorului mai mare de 50 cm3, precum şi autovehicul cu trei roţi simetrice faţă de axa sa

longitudinală (motocar), avînd capacitatea cilindrică a

motorului mai mare de 50 cm3 şi masa echipată mai mică de

400 kg. 11) Posesor de autovehicul – persoană fizică sau persoană

juridică în a cărei posesie se află autovehiculul. 12) Tranzit (tranzitare) – trecere pe teritoriul Republicii Moldova a autovehiculului în cazul în care nici punctul de pornire/expediţie al autovehiculului, nici punctul de destinaţie

al acestuia nu se află în Republica Moldova. 13) Zona drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia

din afara perimetrului localităţilor – fîşie de teren adiacentă

drumurilor din afara perimetrului localităţilor, a cărei lăţime se

stabileşte în funcţie de destinaţia şi amplasarea acestor

drumuri. 14) Vinietă – taxă pentru folosirea drumurilor din Republica

Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, clasificate la poziţia tarifară 8703, şi de către

remorcile ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716,

a cărei plată se confirmă printr-un certificat valabil pe o anumită perioadă de timp

Capitolul 2 TAXA PENTRU FOLOSIREA DRUMURILOR DE

CĂTRE AUTOVEHICULELE ÎNMATRICULATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Articolul 337. Subiecţii impunerii Subiecţi ai impunerii sînt persoanele fizice şi persoanele

juridice posesoare de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova. Articolul 338. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii sînt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova: motociclete, autoturisme, autocamioane, autovehicule pentru utilizări

speciale pe şasiu de autoturism sau de microbuz, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autocamion,

autoremorchere, remorci, semiremorci, microbuze, autobuze,

99. La titlul IX, capitolul 2 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al

proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi

pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),

titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2

şi anexa nr.1 din Codul fiscal al

proiectului de lege.

01.01.2017

130

tractoare, orice alte autovehicule cu autopropulsie. (2) Nu constituie obiect al impunerii: a) tractoarele şi remorcile folosite în activitatea agricolă; b) autovehiculele pentru transportul în comun pe fir electric; c) autovehiculele din dotarea forţei militare străine, în

conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica

Moldova este parte. Articolul 339. Cotele impunerii (1) Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.1 la prezentul titlu. (2) Pentru autovehiculele reutilate, cota taxei se stabileşte

conform anexei nr.1 la prezentul titlu, pornind de la categoria autovehiculului reutilat şi caracteristicile tehnice ale acestuia, specificate în certificatul de înmatriculare. Articolul 340. Perioada fiscală şi termenele de achitare a taxei (1) Perioada fiscală este anul calendaristic. (2) Taxa se achită pentru perioada fiscală printr-o plată unică şi

în volum deplin, cu excepţia cazului stabilit la art.341 alin.(9). (3) Subiecţii impunerii achită taxa: a) la data înmatriculării de stat a autovehiculului; b) la data înmatriculării de stat curente a autovehiculului, dacă

pînă la această dată taxa nu a fost achitată; c) la data efectuării testării tehnice obligatorii anuale a

autovehiculului, dacă pînă la această dată taxa nu a fost

achitată. (4) Înmatricularea, precum şi testarea tehnică obligatorie a

autovehiculului, fără prezentarea documentului de plată ce confirmă achitarea taxei pentru anul curent, nu se efectuează. Articolul 341. Modul de calculare şi de achitare a taxei (1) Taxa se calculează de către subiectul impunerii de sine

stătător, în funcţie de obiectul impunerii şi de cota impunerii. (2) În cazul apariţiei divergenţelor privind aprecierea

caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor, inclusiv ale celor reutilate, concluziile de specialitate le prezintă organul abilitat

al administraţiei publice centrale. (3) Taxa se achită de către subiectul impunerii, cu întocmirea documentului de plată. (4) Taxa se calculează ţinîndu-se cont de caracteristicile tehnice ale autovehiculului, specificate în certificatul de înmatriculare al acestuia, şi se indică în documentul de plată. (5) Taxa se achită pentru autovehiculele care se află în posesia

subiectului impunerii la data apariţiei obligaţiei de achitare a

taxei. Taxa nu se achită pentru: – autovehiculele rebutate, precum şi pentru cele neexploatate

131

provizoriu, scoase din circulaţie sau cele radiate din evidenţa

organelor abilitate cu ţinerea evidenţei autovehiculelor; – autovehiculele nefolosite de către persoanele fizice cetăţeni. Dacă pentru aceste autovehicule taxa a fost achitată pînă la

data radierii din evidenţă/scoaterii din circulaţie, taxa achitată

nu se restituie. (6) În cazul înstrăinării autovehiculului pentru care taxa pe

perioada fiscală curentă a fost achitată, noul posesor nu achită

taxa, iar fostului posesor nu i se restituie taxa achitată. (7) Pentru autovehiculele care, în baza legii sau a unui act juridic, se află în posesia unei alte persoane decît proprietarul

(uzufruct, uz, locaţiune, leasing, procură, gaj etc.), taxa se

calculează şi se achită de către posesor, în condiţiile în care

pentru perioada fiscală curentă nu a fost calculată şi achitată de către proprietar sau posesorul anterior. (8) Pentru autovehiculele mixte, taxa se calculează la cota celei

mai mari taxe dintre taxa calculată în conformitate cu cotele

stabilite la pct.2, taxa calculată în conformitate cu cotele stabilite la pct.6 şi taxa calculată în conformitate cu cotele

stabilite la pct.7 din anexa nr.1 la prezentul titlu, pornind de la categoria autovehiculului şi caracteristicile tehnice ale

acestuia, specificate în certificatul de înmatriculare. (81) Dacă autovehiculul mixt, în urma reutilării, nu mai poate

fi calificat ca microbuz/autobuz, taxa, în baza caracteristicilor tehnice ale autovehiculului, se calculează la cota celei mai mari taxe dintre taxa calculată, în conformitate cu cotele

stabilite la pct.2 şi 6 din anexa nr.1 la prezentul titlu. (9) Pentru autovehiculele care, conform legislaţiei, sînt supuse

testării tehnice obligatorii de două ori pe an, subiecţii

impunerii achită taxa, în rate egale, la data cînd autovehiculele

sînt supuse testării tehnice obligatorii. (10) Taxa se achită indiferent de rezultatele testării tehnice

obligatorie. Dacă, în urma testării tehnice obligatorie,

autovehiculul a fost interzis în exploatare, taxa nu se restituie. În cazul în care taxa a fost achitată şi autovehiculul nu a trecut testarea tehnică obligatorie din cauza necorespunderii lui

normelor stabilite, la supunerea repetată a autovehiculului testării tehnice obligatorie în aceeaşi perioadă fiscală de

gestiune, taxa nu se achită. (11) Suma taxei plătită în plus se trece în contul taxei pasibile de achitare în perioada fiscală următoare sau se restituie

subiectului impunerii în modul stabilit. Articolul 342. Darea de seamă privind achitarea taxei (1) Darea de seamă privind achitarea taxei se prezintă

132

organelor fiscale de la sediul/domiciliul contribuabilului de către următorii subiecţi ai impunerii: a) persoane juridice; b) persoane fizice care practică activitate de întreprinzător. (11) Darea de seamă privind achitarea taxei se prezintă

utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). (2) Darea de seamă privind achitarea taxei se prezintă de către

subiecţii menţionaţi la alin.(1) din prezentul articol, anual, pînă

la data de 25 ianuarie a anului următor anului fiscal de

gestiune. Întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de

fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul

perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt

înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, pînă la 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă

fiscală unificată. (3) Organele şi întreprinderile care efectuează testarea tehnică

obligatorie a autovehiculelor sînt obligate să ţină computerizat

evidenţa autovehiculelor care au fost supuse testării tehnice

obligatorii şi să transmită Ministerului Tehnologiilor

Informaţionale şi Comunicaţiilor informaţia necesară pentru

completarea Registrului de stat al transporturilor (conturul “G”

– “Evidenţa executării legislaţiei fiscale”). (4) Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor

asigură accesul Serviciului Fiscal de Stat la datele Registrului de stat al transporturilor în modul stabilit de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor. Articolul 343. Înlesniri Sînt scutiţi de taxă invalizii posesori de autovehicule cu

acţionare manuală. Articolul 3484. Modul de calcul şi de achitare a taxei (1) Taxa se calculează pentru fiecare obiect al impunerii pentru

perioada specificată la art.3485. (2) Subiecţii impunerii achită vinieta: b) la punctele autorizate desemnate de autoritatea abilitată a

administraţiei publice centrale, în numerar şi/sau prin

virament, în lei moldoveneşti sau în valută străină la cursul oficial al leului moldovenesc valabil în ziua efectuării plăţii. Sumele încasate se varsă la bugetul de stat în aceeaşi zi sau în

ziua lucrătoare imediat următoare. (4) La achitarea vinietei, autoritatea competentă eliberează un

certificat care atestă plata taxei. Forma certificatului şi lista de

documente în baza cărora se eliberează certificatul se stabilesc

100. Articolul 3484: la alineatul (2), litera b), cuvintele ,,autoritatea abilitată a

administraţiei publice centrale” se înlocuiesc cu cuvintele

,,Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor”;

la alineatul (4), cuvintele ,,autoritatea competentă” se

înlocuiesc cu cuvintele ,,Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor”.

Se propune ca responsabilitatea pentru calcularea şi încasarea taxei pentru

folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate

în Republica Moldova, clasificate la poziţia tarifară 8703, şi de către

remorcile ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716 (vinieta), să se

transmită de la Serviciul Vamal în

competenţa Ministerului Transporturilor

şi Infrastructurii Drumurilor, dat fiind

faptul că preluarea de către Serviciul

Vamal a atribuţiilor privind vinieta are

01.04.2016

133

de Guvern. (5) Subiecţii impunerii sînt obligaţi să aibă asupra lor certificatul ce atestă achitarea vinietei pe întreaga perioadă de

aflare pe teritoriul Republicii Moldova.

un impact direct asupra indicatorilor de performanţă privind facilitarea traficului internaţional, iar costurile şi timpul

aferent traversării frontierei statului este

într-o continuă creştere. Totodată, este de

menţionat că, calcularea şi încasarea

plăţii pentru vinietă este o activitate improprie activităţii vamale.

Suplimentar, analizînd practicile unor state membre UE (Ungaria, România, Bulgaria), constatăm că competenţele de

încasare a vinietei sunt atribuite instituţiilor de stat de gestionare a

transportului şi infrastructurii, iar achitarea acestei taxe poate fi realizată pe

teritoriul statului, implicit după trecerea

frontierei statului. Modificarea vizează art.3484 din Codul fiscal şi art.403 alin.(1) din Codul

contravenţional ale proiectului de lege. Anexa nr.1

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova

Nr. crt.

Obiectul impunerii Unitatea de măsu

ră

Taxa, lei

1

Motocicletă cu capacitatea cilindrică a motorului:

a) de pînă la 500 cm³ inclusiv unitate

300

a) de peste 500 cm³ unitate

600

2

Autoturisme, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de

autoturism cu capacitatea cilindrică a motorului:

a) de pînă la 2000 cm³ inclusiv cm³ 0,60 b) de la 2001 la 3000 cm³ inclusiv cm³ 0,90 c) de la 3001 la 4000 cm³ inclusiv cm³ 1,2 d) de la 4001 la 5000 cm³ inclusiv cm³ 1,5 e) de peste 5001 cm³ cm³ 1,8

3 Remorci cu capacitatea de tonă 270

101. La titlul IX, Anexa nr.1 se abrogă.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al

proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi

pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),

titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2

şi anexa nr.1 din Codul fiscal al

proiectului de lege.

01.01.2017

134

ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare

4

Semiremorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare:

a) de pînă la 20 t inclusiv tonă 225 b) de peste 20 t unitat

e 4500

5 Autoremorchere, tractoare unitate

2250

6

Autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu

de autocamion, orice alte autovehicule cu autopropulsie, cu masa totală:

a) pînă la 1,6 t inclusiv unitate

1200

b) de la 1,6 t pînă la 5,0 t inclusiv unitate

2250

c) de la 5,0 t pînă la 10,0 t inclusiv unitate

3000

d) de peste 10,0 t unitate

4500

7

Autobuze cu capacitatea*: a) de pînă la 11 locuri unitat

e 2925

b) de la 12 la 17 locuri inclusiv unitate

3600

c) de la 18 la 24 locuri inclusiv unitate

4275

d) de la 25 la 40 locuri inclusiv unitate

4725

e) de peste 40 locuri unitate

5400

* Numărul de locuri se calculează fără locul şoferului.

Hotărîrea Parlamentului nr.893–XIII din 26 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire și utilizarea fondului rutier

Art.VIII. - Hotărîrea Parlamentului nr.893–XIII din 26 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire și

utilizarea fondului rutier (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.57, art.557), cu modificările și

completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Sursele de constituire a fondului rutier (denumit în continuare fond) sînt: a) defalcările de la accizele la benzină şi motorină, în

1. La punctul 1: litera a) va avea următorul cuprins: „a) defalcările de la accizele la benzină și motorină conform

Modificarea are drept scop aducerea în concordanță cu prevederile Legii

fondului rutier nr.720-XIII din

01.04.2016

135

cuantumul stabilit în Legea bugetului de Stat pe anul respectiv; cotelor stabilite în Legea fondului rutier”; 02.02.1996 (art.2 alin.(1) lit.a)). c) taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de

vehicule înmatriculate în Republica Moldova, cu excepţia defalcărilor în bugetele raionale, bugetele municipale Chişinău

şi Bălţi şi bugetul central al unităţii teritoriale autonome

Găgăuzia;

litera c) se abrogă;

Modificarea dată este propusă pentru a

atinge obiectivul specific din Strategia națională de descentralizare privind

perfecționarea actualului sistem de

finanțe publice locale, astfel încît să se

asigure autonomia financiară a APL.

Aceasta prevede consolidarea bazei de venituri proprii ale APL și a autonomiei

de decizie asupra lor. În acest context, este propusă

modificarea la Codul fiscal care prevede excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele

înmatriculate în Republica Moldova din sistemul impozitelor și taxelor de stat și

trecerea acesteia la categoria taxelor locale (a se vedea art.5 pct.45) şi pct.46),

art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10), titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi

pct.10). În cazul dat, taxa vizată va

deveni sursă de venit ale autorităților

publice locale de nivelul întîi din contul cărora vor fi finanțate lucrările de

întreținere a drumurilor comunale și a

străzilor (reparația și reconstrucția). Conform estimărilor (în condițiile

mărimii existente a taxei), sumele taxei

rutiere redirecționate pentru autoritățile

publice locale de nivelul întîi pentru anul 2017 vor constitui – 346,1,0 mil.lei și,

respectiv, 2018 – 366,2 mil.lei.

01.04.2016

e) taxa pentru gazul lichefiat importat; f) taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport

auto; g) taxele pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, carnetelor (carnete de drum la autorizaţii

multilaterale CEMT) şi taxele pentru transporturi rutiere internaţionale (taxe adecvate), achitate de persoane fizice şi

juridice, conform art.2 alin.(1) lit.c) din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 2 februarie 1996, în limita în care acestea nu formează bugetul autorităţii publice responsabile de eliberarea

lor;

litera e) se abrogă. Modificarea are drept scop aducerea în concordanță cu prevederile Legii nr.267

din 23.12.2011 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, conform căreia taxa pentru gazul lichefiat importat a fost exclusă ca sursă

de formare a Fondului rutier.

01.04.2016

136

h) amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor. 4. Taxele enumerate la pct.1 lit.b), c), d), e) şi f) se percep

conform cotelor stabilite prin Legea fondului rutier. 2. La punctul 4 textul „c)” și „e)” se exclude.

A se vedea explicațiile la punctul 1. 01.04.2016

IV. Taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica Moldova

15. Plătitori ai taxei sînt persoanele fizice şi juridice posesoare

de vehicule înmatriculate în Republica Moldova. Persoanele fizice şi juridice care utilizează, în alte ramuri decît în

agricultură, tractoare cu roţi de tip KRАZ-700, МТZ etc.

pentru transportul de încărcături pe drumurile publice sînt, de

asemenea, plătitori ai acestei taxe. 16. Plătitorii calculează taxa de sine stătător, conform anexei

nr.2 la Legea fondului rutier, şi o varsă o dată pe an în Contul

Unic Trezorerial al Ministerului Finanţelor, anterior efectuării reviziei tehnice sau testării tehnice asupra vehiculelor de către organele poliţiei rutiere. Totodată, plata se efectuează pentru

vehicule înscrise în bilanţul întreprinderii şi prezentate pentru a

fi supuse reviziei tehnice sau testării tehnice. Pentru achitarea taxei în cauză, capacitatea de încărcare a

autospecialelor se determină pornind de la capacitatea de

încărcare a unui automobil de referinţă. 17. Schimbarea posesorului vehiculului şi reînmatricularea lui

în legătură cu aceasta la organele poliţiei rutiere, după

efectuarea reviziei tehnice sau testării tehnice, nu atrag plata unei noi taxe în anul în curs. 18. Organele poliţiei rutiere ce efectuează revizia tehnică sau

testarea tehnică asupra vehiculelor ţin registrul sumelor plătite

de posesorii acestor vehicule, pe formularul prevăzut în anexa

nr.1 la Prezentul Regulament. Inspectoratului fiscal de stat aflat în raza teritorială a organului poliţiei rutiere, Trezoreriei

de Stat a Ministerului Finanţelor şi organului abilitat al

administraţiei publice centrale li se remite cîte un exemplar de

registru. 19. Sînt scutiţi de plata acestei taxe invalizii care posedă

autoturisme cu acţionare manuală.

3. Capitolul IV se abrogă. A se vedea explicațiile la punctul 1. 01.01.2017

VII. Taxa pentru gazul lichefiat importat şi taxa pentru

comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de

transport auto 27. Taxa pentru gazul lichefiat importat se achită de către

importatori la vămuire. 28. Plătitori ai taxei pentru comercializarea gazelor naturale

4. La capitolul VII: denumirea va avea următorul cuprins: „Taxa pentru

comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto”; punctul 27 se abrogă.

Modificarea are drept scop aducerea în concordanță cu prevederile Legii nr.267

din 23.12.2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, conform căreia taxa pentru gazul

lichefiat importat a fost exclusă ca sursă

de formare a Fondului rutier.

01.04.2016

137

destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de

transport auto sînt persoanele juridice, titulari de licenţă pentru comercializarea acestora. 29. Suma taxei pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto care trebuie vărsată la buget se calculează de

către plătitorii taxei de sine stătător, la fiecare 24 de ore,

conform datelor contorului de evidenţă a gazelor naturale

comercializate pe parcursul a 24 de ore, după formula: St = (V1 - V2) x C, în care: St - suma taxei care trebuie vărsată la buget; V1 - datele contorului la sfîrşitul celor 24 de ore (la

predarea schimbului); V2 - datele contorului la începutul celor 24 de ore (la

începutul schimbului); C - cota taxei.

30. Sumele încasărilor pentru comercializarea gazelor naturale

destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de

transport auto se transferă săptămînal la Contul Unic

Trezorerial al Ministerului Finanţelor. Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997

Art.IX. – Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se

completează după cum urmează:

Articolul 2. Noţiuni de bază (1) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni: valoarea în vamă a mărfii – valoarea mărfii introduse pe sau

scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii

drepturilor de import;

1. Articolul 2: la alineatul (1), noţiunea „valoarea în vamă a mărfii” va avea următorul cuprins:

„valoarea în vamă a mărfurilor – valoarea mărfurilor plasate

în regim vamal de import, determinată în scopul perceperii

drepturilor de import ad valorem;”;

Modificarea prevede racordarea noţiunii de „valoare în vamă a mărfurilor” la cea

utilizată în Articolul 15 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al GATT, 1994, unde expresia "valoare în vamă a mărfurilor importate" înseamnă

valoarea mărfurilor determinată în

vederea perceperii drepturilor vamale "ad valorem" pentru mărfurile importate.

Modificarea vizează art.2 alin.(1), art.5

alin.(1), art.(6) alin.(2) şi art.10 alin.(1) din

Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

se introduce noţiune nouă cu următorul cuprins: „valoarea reală”- preţul mărfurilor stabilit în cadrul unei

tranzacţii comerciale externe şi compatibil cu preţul

mărfurilor identice sau similare vîndute sau oferite spre

vînzare în condiţii de deplină competivitate.”.

Modificarea prevede introducerea noţiunii noi privind valoarea reală care

reprezintă preţul mărfurilor stabilit în

cadrul unei tranzacţii comerciale externe

şi compatibil cu preţul mărfurilor

138

identice sau similare vîndute sau oferite spre vînzare în condiţii de deplină competitivitate. Modificarea în cauză are drept scop

racordarea cadrului legislativ vamal la noţiunile utilizate în Articolul VII din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ

1994 şi Acordul privind aplicarea

Articolului VII al GATT, 1994. Necesitatea completării este determinată

şi prin faptul că, prevederile pct.9 din

Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor

introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Horărîrea

Guvernului nr.600 din 14 mai 2002, atestă faptul că, valoarea în vamă a

mărfurilor anunţată trebuie să fie una

reală. Totodată, prevederile din proiectul

Hotărîrii de Guvern cu privire la „aprobarea Regulamentului de aplicare a

dispoziţiilor cu referire la valoarea în

vamă a mărfurilor”, care actualmente

este în proces de elaborare, se bazează pe conceptul că, valoarea în vamă a

mărfurilor trebuie să fie una reală. Modificarea vizează art.2 alin.(1) şi

art.10 alin.(3) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.

Articolul 4. Modul de stabilire şi de aplicare a taxei vamale (5) Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte integrantă din prezenta

lege. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de către agenţii

economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile

internaţionale, organizate în teritoriul zonelor economice

libere. Operaţiunile de import-export efectuate de către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se scutesc de taxa pentru

efectuarea procedurilor vamale în modul aprobat de Guvern. Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în

2. Articolul 4 se completează cu alineatul (6) cu următorul

cuprins: ,,(6) Operaţiunile de import-export efectuate de către

agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova

care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se realizează

în modul aprobat de Guvern.”.

Modificarea prevede reîntroducerea normelor care reglementează faptul că,

operaţiunile de import-export efectuate de către agenţii economici aflaţi pe

teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se

realizează în modul aprobat de Guvern, şi anume Hotărîrea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din

raioanele de est ale Republicii Moldova. Norma dată a fost stabilită în pct.6 al

Notei la Anexa nr.1 din Legea cu privire la tariful vamal, însă la intrarea în

01.04.2016

139

aplicare a Titlului III al Codului fiscal Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (2) În operaţiile de import-export cu alte ţări, la calcularea

taxei pe valoarea adăugată, poate fi aplicat criteriul

determinat pe baza acordurilor bilaterale încheiate între Republica Moldova şi ţara respectivă, ratificate de către

Parlamentul Republicii Moldova. Operaţiunile de import-export efectuate de către agenţii economici aflaţi pe teritoriul

Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei

bugetar se realizează în modul aprobat de Guvern.

vigoare a Legii nr.172 din 25.07.2014, Anexa nr.1 menţionată supra a fost abrogată, iar prevederile în cauză nu a

fost restabilite. Astfel, modificarea în cauză se propune

în scopul asigurării unei concordanţe între normele existente la art.4 alin.(2) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997, art.4 alin.(5) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16.06.2000 şi în conformitate cu modul stabilit de Hotărîrea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001.

Articolul 5. Sistemul de determinare a valorii în vamă a

mărfurilor (1) Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se

aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. (2) Valoarea în vamă a mărfurilor este determinată de către

autoritatea vamală în conformitate cu prezenta lege, cu tratatele

internaţionale ratificate de Republica Moldova, precum şi cu

actele normative ale Guvernului, adoptate în scopul executării

acestora.

3. Articolul 5: la alineatul (1), cuvintele „introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal” se înlocuiesc cu cuvintele „plasate în regim vamal de import”;

A se vedea argumentele expuse la art.2 alin.(1) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea respectivă este necesară în

contextul de a aduce în concordanţă

dispoziţiile legii cu redacţia propusă a

noţiunii de „valoarea în vamă a

mărfurilor”. Modificările vizează art.2 alin.(1), art.5

alin.(1), art.(6) alin.(2) şi art.10 alin.(1) din

Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins: „(3) Serviciul Vamal este în drept să emită Note explicative cu privire la aplicarea unor prevederi referitor la valoarea în vamă în baza instrumentelor stabilite de către Comitetul tehnic de evaluare în vamă, Comitetul Codului Vamal al Uniunii Europene, cu publicarea acestora.”.

Modificarea prevede acordarea dreptului Serviciului Vamal de a emite note explicative referitor la valoarea în vamă

a mărfurilor, care vor putea fi aplicate în

practică de către plătitorii vamali în urma

publicării acestora. Prevederile respective vor permite atît colaboratorilor vamali, cît şi plătitorilor

vamali să facă cunoştinţă cu instrumentele (comentarii, concluzii, hotărâri relevante

ale Curţii de Justiţie a Comunităţilor

Europene, alte măsuri cuprinse în compendium) care constituie rezultatele examinărilor comitetelor de evaluare cu privire la anumite dispoziţii sau cazuri

concrete survenite. Aceste instrumente oferă indicaţii privind modul de aplicare a

01.04.2016

140

unor anumite dispoziţii privind valoarea în

vamă a mărfurilor şi susţin interpretarea şi aplicarea uniformă a dispoziţiilor

comunitare relevante. Astfel, notele explicative referitor la valoarea în vamă a

mărfurilor în baza instrumentelor stabilite

de către Comitetul tehnic de evaluare în

vamă, Comitetul Codului Vamal al Uniunii

Europene emise de Serviciul Vamal, vor fi cu caracter consultativ pentru toţi plătitorii

vamali. Articolul 6. Declararea valorii în vamă a mărfii (1) La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă

valoarea în vamă a acesteia autorităţii vamale. (2) Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate

cu prezenta lege şi cu tratatele internaţionale ratificate de

Republica Moldova.

4. La articolul 6 alineatul (2), cuvintele „introduse pe şi

scoase de pe teritoriul vamal” se exclud.

A se vedea argumentele expuse la art.2 alin.(1) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea respectivă este necesară în contextul de a aduce în concordanţă

dispoziţiile legii cu redacţia propusă a

noţiunii „valoare în vamă a mărfurilor”. Modificările vizează art.2 alin.(1), art.5

alin.(1), art.(6) alin.(2) şi art.10 alin.(1) din

Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 7. Drepturile şi obligaţiile declarantului (5) Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă

a mărfii sau prezentării unor informaţii suplimentare referitoare

la ea sînt acoperite de declarant, în cazul cînd autorităţile

vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de efectuarea, la insistenţa

autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul cînd

rezultatele acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de

declarant, sînt acoperite de către autoritatea vamală.

5. La articolul 7, alineatul (5) se abrogă.

Modificarea prevede excluderea obligaţiei declarantului de a acoperi

cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau

prezentării unor informaţii suplimentare referitoare la ea, în cazul cînd autorităţile

vamale depistează neautenticitatea

datelor anunţate în declaraţie, precum şi

excluderea dreptului privind acoperirea de către autoritatea vamală a cheltuielilor

ce ţin de efectuarea, la insistenţa

autorităţii vamale, a controlului

suplimentar, în cazul în care rezultatele acestuia confirmă informaţia iniţială

prezentată de declarant. Prevederile respective sunt propuse a fi excluse, din motiv că, acestea nu sunt aplicate în practica determinării valorii în vamă şi respectiv, nu se regăsesc în

prevederile Acordului de aplicare a Articolului VII din GATT, 1994. În cazul în care apar dubii la exactitatea

01.04.2016

141

sau veridicitatea valorii în vamă a

mărfurilor declarate, organul vamal este în drept să solicite acte şi informaţii

suplimentare, iar declarantul - obligaţia

de a le prezenta/furniza. Drept temei juridic servesc prevederile art.179 din Codul vamal, art.7 alin.(2) din Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.2015. Astfel, organul vamal oferă

posibilitate declarantului de a confirma valoarea în vamă declarată.

Astfel excluderea prevederilor respective ae drept scop eficientizarea mecanismului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor.

Articolul 10. Metodele de determinare a valorii în vamă a

mărfii (1) Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode: a) în baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza preţului efectiv

plătit sau de plătit; b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică; c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară; d) în baza costului unitar al mărfii; e) în baza valorii calculate a mărfii; f) prin metoda de rezervă. (2) Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este

metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii

tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda

principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare

din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea

în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda

precedentă. Metodele prevăzute la lit.d) şi e) pot fi aplicate în

orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.

6. Articolul 10: la alineatul (1), cuvintele „introduse pe teritoriul vamal” se

exclud;

A se vedea argumentele expuse la art.2 alin.(1) din legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea respectivă este necesară în

contextul de a aduce în concordanţă

dispoziţiile legii cu redacţia propusă a

noţiunii „valoarea în vamă a mărfurilor”. Modificările vizează art.2 alin.(1), art.5

alin.(1), art.(6) alin.(2) şi art.10 alin.(1) din

Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins: ,,3) Valoarea în vamă a mărfurilor importate pentru care se calculează drepturi de import se bazează pe valoarea reală a

acestor mărfuri sau a mărfurilor similare şi nu se bazează pe

valoarea mărfurilor produse pe teritoriul Republicii Moldova sau pe valori arbitrare sau fictive.”.

A se vedea argumentele expuse la art.2 alin.(1) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.2 alin.(1) şi art.10

alin.(3) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.

Articolul 11. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în

baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza preţului efectiv plătit

sau de plătit (6) În sensul prezentei legi, persoanele se consideră

7. Articolul 11: alineatul (6), se completează în final cu textul:

Modificarea respectivă prevede

enumerarea propriu-zisă a persoanelor ce

pot fi considerate membri ai aceleiaşi

familii, în contextul persoanelor

01.04.2016

142

interdependente dacă: - una dintre ele face parte din consiliul directorilor sau din consiliul observatorilor celeilalte şi viceversa; - sînt recunoscute legal ca asociaţi; - una dintre ele este patron, iar cealaltă – salariat; - o persoană oarecare posedă, exercită controlul sau deţine,

direct sau indirect, cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot

emise de ele; - una dintre ele exercită controlul, direct sau indirect, asupra

celeilalte; - ambele sînt supuse controlului, direct sau indirect, de o terţă

persoană; - împreună exercită controlul, direct sau indirect, asupra unei

terţe persoane; - ambele sînt membri ai aceleiaşi familii.

„În sensul prezentului articol, se consideră membri ai aceleiaşi familii persoanele care sunt legate prin oricare din relaţii de rudenie şi/sau afinitate de gradul I, II şi III.”;

interdependente, şi anume persoanele

care sunt legate prin oricare din relaţii de rudenie şi/sau afinitate de gradul I, II şi

III. Amendamentul are drept scop concretizarea persoanelor interdependente şi evitarea posibilităţii

interpretării ambigue şi controversate la

acest subiect. Prevederile respective sunt parţial

ajustate la normele Regulamentului (CEE) nr.2454 din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a

Regulamentului (CEE) nr.2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar. De asemenea, reieşind din faptul că,

persoanele aflate în relaţie de rudenie

şi/sau afinitate sunt considerate interdependente, acest fapt poate influenţa preţul contractual al mărfii, şi

în final valoarea în vamă a mărfii. Potrivit prevederilor art.45 din Codul familiei nr.1316-XIV din 26.10.2000, linia şi gradul de afinitate sunt similare liniei şi gradului de rudenie.

(8) Cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de

inspecţie înainte de expediţie a mărfurilor de import nu se includ

în valoarea în vamă a mărfurilor importate.

alineatul (8) se abrogă.

Modificarea prevede excluderea prevederilor cu privire la neincluderea în valoarea în vamă a mărfurilor importate

a cheltuielilor suportate de cumpărător

pentru serviciile de inspecţie înainte de

expediţie a mărfurilor de import. Modificarea dată vine întru executarea angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Articolul 10.5 din Acordul OMC privind facilitarea comerţului,

semnat la Bali pe 06.12.2013, precum şi

pentru respectarea prevederilor Acordului de aplicare a Articolului VII din GATT, 1994, care nu reglementează

cheltuielile pentru serviciile de inspecţie

înainte de expediţie a mărfurilor de

import. Norma în cauză a fost introdusă prin

01.04.2016

143

Legea nr.967-XV din 11.04.2002 pentru completarea articolului 11 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. Anterior adoptării legii date, mărfurile

importate erau supuse obligatoriu, contra plată unei inspecţii înainte de expediţie.

În acest sens, raportul emis de către

compania abilitată cu aceste competenţe,

concomitent cu Declaraţia de vămuire în detaliu se prezentau de către plătitorul

vamal organului vamal. Însă, deoarece această obligaţie a fost

exclusă prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.280 din 14.12.2007, norma stabilită la art.11

alin.(8) din Legea cu privire la tariful vamal urmează a fi abrogată, ca una

depăşită în timp. Articolul 15. Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda

costului unitar (1) Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat)

este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată,

valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor

prezentului articol, se va baza pe preţul unitar corespunzător

vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care

nu sînt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu

condiţia deducerii: a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei

aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi cheltuielilor generale

aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi

tip; b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi

cheltuielilor conexe suportate pe teritoriul Republicii Moldova; d) impozitelor şi taxelor pasibile de plată în legătură cu

importul sau vînzarea mărfurilor.

8. La articolul 15 alineatul (1), cuvintele „în cele mai mari

partide” se înlocuiesc cu cuvintele „în cea mai mare cantitate

totală”.

Modificarea poartă un caracter de

concretizare şi are drept scop aplicarea

corectă a legislaţiei vamale în cazul

determinării valorii în vamă a mărfii

importate. Modificările vizează art.15 alin.(1) şi

anexa nr.4 la articolul 15 pct.1 din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 172. Amînarea determinării definitive a valorii în vamă (1) Amînarea determinării definitive a valorii în vamă se

dispune: a) în cazul în care este necesară ajustarea preţului efectiv plătit

sau de plătit în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1), iar

9. Articolul 172: la alineatul (1) litera c), cuvintele ,,pe baza valorii de tranzacţie” se exclud;

Modificarea prevede amînarea determinării definitive a valorii în vamă

a mărfii pentru toate metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii. Amendamentul are drept scop crearea condiţiilor egale pentru declarantul

01.04.2016

144

declarantul nu poate prezenta la vămuire documentele

confirmative pentru determinarea cu exactitate a sumei de ajustat; b) în cazul în care preţul efectiv plătit sau de plătit nu include

ori este susceptibil de a nu include toate plăţile efectuate sau care urmează a fi efectuate la momentul vămuirii, direct sau

indirect, ca o condiţie a vînzării mărfurilor importate; c) în situaţia în care pentru determinarea valorii în vamă pe baza valorii de tranzacţie este necesară prezentarea unor documente sau justificări suplimentare referitoare la exactitatea şi

veridicitatea valorii declarate şi declarantul nu le poate prezenta

la momentul efectuării formalităţilor vamale. Procedura de amînare a determinării definitive a valorii în vamă

a mărfii se stabileşte printr-un regulament aprobat de Guvern.

vamal privind beneficierea de procedura de amînare a determinării definitive a valorii în vamă în cazul utilizării altor

metode decît cea de tranzacţie.

(2) Pentru determinarea cu titlu provizoriu a valorii în vamă se iau în considerare următoarele elemente: a) valoarea de tranzacţie care rezultă din documentele

prezentate de declarant; b) valoarea cheltuielilor care se includ în valoarea în vamă

conform art.11 alin.(l), estimată de declarant pe bază de

documente justificative şi acceptată de organul vamal şi/sau

stabilită pe baza informaţiilor de care dispune organul vamal; c) orice sumă care poate fi considerată parte a plăţii totale efectuate sau de efectuat, direct sau indirect, ca o condiţie a

vînzării mărfurilor de evaluat; d) informaţiile conţinute în Sistemul informaţional integrat vamal.

la alineatul (2), litera d) se completează în final cu texul ,,şi/sau informaţiile deţinute de organul vamal la momentul

evaluării”;

Modificarea prevede utilizarea atît a informaţiilor care se conţin în Sistemul

informaţional integrat vamal, cît şi cele

deţinute de organul vamal la momentul

determinării cu titlu provizoriu a valorii

în vamă (spre exemplu: comentarii, concluzii, hotărâri relevante ale Curţii de

Justiţie a Comunităţilor Europene, alte

măsuri cuprinse în compendium, preţuri

medii contractuale, preţurile de referinţă la mărfurile din circuitul comerţului

extern, etc.). Modificarea are drept scop extinderea instrumentelor ce pot fi utilizate de organul vamal, pentru a determina valoarea corespunzătoare a mărfii.

01.04.2016

(3) În cazul în care determinarea definitivă a valorii în vamă

nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul să ridice

mărfurile din vamă, cu condiţia să constituie o garanţie

suficientă, care să acopere încasarea drepturilor de import

corespunzătoare mărfii în cauză. Garanţia suficientă este

oferită printr-un depozit bănesc sau o scrisoare de garanţie emisă de o bancă din Republica Moldova (garanţie bancară),

sau o garanţie a brokerului vamal.

la alineatul (3), cuvintele „să ridice mărfurile din vamă” se

înlocuiesc cu cuvintele ,,să dispună de mărfuri”;

Modificarea are drept scop ajustarea expresiilor utilizate în legislaţia vamală.

01.04.2016

(5) Termenul de valabilitate al garanţiei bancare sau al

garanţiei brokerului vamal trebuie să fie de cel puţin 65 de zile calendaristice.

la alineatul (5), după textul ,,cel puţin 65” se introduce textul

,,şi cel mult 160”;

Modificarea prevede reglementarea termenului maxim de valabilitate a garanţiei bancare sau a garanţiei

brokerului vamal ce urmează a fi

constituită în procesul amînării

determinării definitive a valorii în vamă.

01.04.2016

145

Extinderea termenului de valabilitate a garanţiei suficiente pînă la 160 zile este motivat prin faptul că, la stabilirea valorii

în vamă cu caracter definitiv organul

vamal întreprinde acţiuni de verificare

prin audit postvămuire, asistenţă

administrativă etc., care pot dura ca timp/perioadă (de exemplu: un răspuns la

interpelare de solicitare informaţiei

solicitat de la organul vamal din ţara de

export poate fi obţinut în decurs de

jumătate de an sau mai mult). În redacţia actuală a cadrului legislativ

vamal, organului vamal i se permite de a decide independent termenul maxim de valabilitate a garanţiei bancare, nefiind

aplicat principiul unicităţii. (7) În cazul în care, în termen de 30 de zile calendaristice de la ridicarea mărfii, declarantul nu prezintă documente concludente privind confirmarea valorii în vamă a acesteia, autoritatea

vamală procedează la executarea garanţiei, iar operaţiunea de

plasare a mărfurilor sub regim vamal se consideră a fi încheiată.

la alineatul (7), cuvintele ,,de la ridicarea mărfii” se

înlocuiesc cu cuvintele „de la punerea în liberă circulaţie”.

Modificarea are drept scop ajustarea expresiilor utilizate în legislaţia vamală.

01.04.2016

Articolul 28. Scutirea de taxa vamală Sînt scutite de taxa vamală: c) moneda naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în

scopuri numismatice), precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia; l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de

pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile) exportate în afara

teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone

economice libere, precum şi mărfurile produse în zona

economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al

Republicii Moldova;

10. Articolul 28: la litera c), după textul „moneda naţională, valuta străină” se

introduce textul „de la poziţiile tarifare 490700300 şi 7118”,

iar după cuvintele „hîrtii de valoare” se introduce textul „de la poziţia tarifară ex.490700”;

la litera l), după textul „mărfurile (serviciile) exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone

economice libere,” se introduce textul „cu excepţia mărfurilor (serviciilor) exportate pentru care se emite sau se

întocmeşte o dovadă de origine în sensul acordurilor de

comerţ liber ratificate de Republica Moldova, ce prevăd

interzicerea restituirii sau a scutirii de taxe vamale,”;

A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal.

Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa 6,

art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal, art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din Nota la

Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4 alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege Modificarea respectivă este determinată de

faptul că, Acordurile de comerţ liber

încheiate între Republica Moldova şi alte ţări/uniuni de ţări prevăd acordarea de

preferinţe la importul mărfurilor originare

din alte ţări/uniuni de ţări în sensul acestor acorduri, în cazul în care acestea au fost obţinute sub regimul de perfecţionare

01.04.2016

146

activă doar dacă mărfurile străine

(neoriginare) încorporate în mărfurile originare menţionate sunt supuse plăţii

drepturilor de import aferente. Articolul 14 din Protocolul II la Acordul de Asociere RM-UE şi articolul 15 din

Anexa 4 la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA) prevăd acordarea

de preferinţe la import pentru mărfurile

originare, în cazul în care pentru materialele neoriginare din Republica Moldova utilizate la fabricarea mărfurilor

originare nu s-a beneficiat de nici o restituire sau scutire de taxe vamale şi că toate taxele vamale sau taxele cu efect echivalent aplicabile respectivelor materiale au fost efectiv achitate. Reieşind din cele expuse, mărfurile

originare din Republica Moldova, obţinute

cu utilizarea materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi

articolelor de completare neoriginare din Republica Moldova, pot fi exportate în Uniunea Europeană sau ţările care au

aderat la CEFTA în regim preferenţial (cu dovadă de origine preferenţială - certificat de origine/declaraţie de origine) doar în

cazul aplicării taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent pentru materia primă, materialele, accesoriilor, ambalajul primar şi articolele de completare respective utilizate la fabricarea mărfurilor ce

urmează a fi exportate (care nu au fost

achitate la import). 1. De asemenea, taxa vamală nu se

restituie în cazul, cînd la exportul produselor compensatoare a fost emisă o dovadă de origine preferenţială, care a fost

acceptată de ţara de import. Modificarea vizează art.28 lit.l), art.281 alin.(3) şi art.29 alin.(1) din Legea cu

privire la tariful vamal şi art.127¹¹ alin.(1) lit.e) şi alin.(4) şi art.130 alin.(1) lit.b) din Codul vamal al proiectului de lege.

147

p) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor

supuse accizelor;

la litera p) după cuvintele „timbrele de acciz” se introduce

textul „de la poziţia tarifară ex.490700100”.

Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa 6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal, art.28

lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din Nota la

Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4 alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege

Articolul 281. Prelungirea termenului de plată a taxei vamale (1) La solicitarea importatorilor agenţi economici producători,

în condiţiile art.126 şi art.1271 din Codul vamal, se prelungeşte

termenul de plată a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, cu

excepţia mărfurilor menţionate în anexa nr.5 la prezenta lege,

la materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de

completare importate, care se utilizează la fabricarea în

exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, în modul stabilit de Guvern. (3) Dacă, pînă la expirarea termenului specificat la alin.(1), a

avut loc exportul mărfurilor obţinute din prelucrarea materiei

prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi

articolelor de completare importate pentru care s-a prelungit termenul de plată a taxei vamale, plata taxei vamale nu se efectuează. Prin decizii de regularizare, Serviciul Vamal

efectuează procedura anulării sumelor taxei vamale calculate

anterior la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare importate.

11. La articolul 281, alineatul (3) va avea următorul

cuprins: „(3) Dacă, pînă la expirarea termenului specificat la

alin.(1), a avut loc exportul mărfurilor obţinute din prelucrarea materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare importate

pentru care s-a prelungit termenul de plată a taxei vamale,

plata taxei vamale nu se efectuează, cu excepţia cazului

cînd pentru mărfurile exportate se emite sau se întocmeşte

o dovadă de origine în sensul acordurilor de comerţ liber

ratificate de Republica Moldova, care prevăd interzicerea

restituirii sau scutirii de taxe vamale. Prin decizii de regularizare, Serviciul Vamal efectuează procedura anulării

sumelor taxei vamale calculate anterior la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare importate, iar în cazul

excepţiei sus-specificate Serviciul Vamal efectuează

procedura încasării sumelor taxei vamale calculate anterior la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare.”.

A se vedea argumentele expuse la art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.28 lit.l), art.281 alin.(3) şi art.29 alin.(1) din Legea cu

privire la tariful vamal şi art.127¹¹ alin.(1) lit.e) şi alin.(4) şi art.130 alin.(1) lit.b) din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 29. Modul de restituire a sumelor taxelor vamale plătite în plus (1) Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca rezultat al

comiterii unor erori de calcul, al efectuării plăţilor anticipate în

mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca rezultat al anulării

plăţilor după modificarea declaraţiei vamale, se restituie

plătitorului sau se trec în contul altor plăţi vamale şi fiscale dacă

nu a trecut mai mult de un an de la data supraplăţii.

12. Articolul 29: alineatul (1) se completează în final cu textul: „Taxa vamală

nu se restituie în cazul în care la exportul produselor compensatoare a fost emisă o dovadă de origine

preferenţială, care a fost acceptată de ţara de import.”;

A se vedea argumentele expuse la art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.28 lit.l), art.281 alin.(3) şi art.29 alin.(1) din Legea cu

privire la tariful vamal şi art.127¹¹ alin.(1) lit.e) şi alin.(4) şi art.130 alin.(1) lit.b) din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

(4) Restituirea taxei vamale se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de

bugetul public naţional, iar în caz contrar, la cererea agentului

economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de

bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului

la alineatul (4), prima propoziţie va avea următorul cuprins: „Restituirea taxei vamale se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa

datoriilor, la cererea plătitorului vamal, în contul viitoarelor

obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la

A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.101 alin.(8),

art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2)

01.04.2016

148

economic. Restituirea se face în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depăşeşte 30 de zile.

contul bancar al plătitorului vamal respectiv. Se interzice restituirea taxei vamale în contul stingerii datoriilor creditorilor, inclusiv persoanelor juridice şi fizice

cesionari.”;

din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din

Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.

(5) Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu se

restituie. alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu

se restituie, cu excepţia cazului în care au fost comise erori

tehnice şi/sau de calcul de către autorităţile vamale, precum

şi în cazul cînd au fost încasate sume ale taxei pentru efectuarea procedurilor vamale nedatorate conform legislaţiei.”.

Modificarea respectivă este necesară în

scopul ajustării prevederilor art.29 alin.(5) din Legea cu privire la tariful vamal şi a art.130 alin.(3) din Codul vamal cu prevederile art.125 alin.(5) din Codul vamal în partea ce ţine de restituirea taxei încasate pentru efectuarea procedurilor vamale în cazuri comiterii erorilor tehnice şi/sau de calcul de către

autorităţile vamale. La decontarea mijloacelor băneşti în sistemul electronic, organul vamal poate să încaseze eronat taxa pentru

efectuarea procedurilor vamale, aceasta fiind diferită de cea indicată pe suport de

hîrtie. Prin urmare, constatăm că, Codul Vamal

nu reglementează modul de operare a modificărilor (rectificare/anulare) în

fişa de evidenţă personală a plătitorilor

vamali în cazul constatării faptului

încasării incorecte a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, precum şi a restituirii taxelor nominalizate la

contul plătitorului vamal. Modificarea vizează art.29 alin.(5) din Legea cu privire la tariful vamal şi art.130

alin.(1) lit.d) şi lit.e) şi alin.(3) din Codul

vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Anexa nr.2 Notă

4. Taxă pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe

pentru gazele naturale importate de către Societatea pe Acţiuni

"Moldova-Gaz" şi destinate livrării către Societatea cu

Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.

13. Nota din Anexa nr.2: la punctul 4, după cuvintele „gazele naturale” se introduce textul „de la poziţia tarifară 2711”;

A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa

6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,

art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4

alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru

01.04.2016

149

punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege

8. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe la importul şi/sau exportul monedei naţionale şi valutei străine pe/de pe teritoriul Republicii Moldova, efectuate de către

băncile comerciale şi Banca Naţională a Moldovei.

la punctul 8, după cuvintele „monedei naţionale şi valutei străine” se introduce textul „de la poziţiile tarifare

490700300 şi 7118”.

A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa

6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,

art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din

Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4

alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege

01.04.2016

Anexa nr.4 Note interpretative la unele articole din Legea cu privire la

tariful vamal

la articolul 11: alineatul (1) litera c) liniuţa a patra 1. Adăugarea valorilor componentelor specificate la această

liniuţă trebuie să se bazeze pe date obiective şi cuantificabile.

În scopul facilitării sarcinii declarantului şi autorităţii vamale

la determinarea valorilor de adăugat, este oportun să se

folosească datele din sistemul de evidenţă contabilă. 2. Pentru componentele furnizate de cumpărător, care au fost

cumpărate sau închiriate de el, valoarea de adăugat va fi costul de cumpărare sau de închiriere. În cazul componentelor ce ţin

de domeniul public, la valoarea lor se va adăuga doar costul

copiilor acestora. 3. Valorile de adăugat vor putea fi calculate, cu mai multă sau

cu mai puţină uşurinţă, în funcţie de structura întreprinderii

respective, de practicile de gestiune şi de metodele contabile

aplicate. De exemplu: 1) o întreprindere care importă diverse mărfuri din mai multe

ţări ţine evidenţa centrului său de design, situat în afara ţării de

import, pentru a distinge cheltuielile referitoare la acest produs. În acest caz, se va aplica o ajustare directă, într-un mod corespunzător, în condiţiile art.11; 2) o întreprindere trece costurile centrului său de design, situat

în afara ţării de import, la cheltuielile sale generale, fără a le

include în costurile anumitor mărfuri. În acest caz, se va aplica

14. Anexa nr.4: la note la articolul 11: alineatul (1) litera c) liniuţa a patra se completează în final

cu punctul 6 cu următorul cuprins: ,,6. În sensul art.11 alin.(1) lit.c) liniuţa a patra, costurile de

cercetare şi schiţele preliminare de proiectare nu se includ în

valoarea în vamă.”;

Modificarea prevede neincluderea costurilor de cercetare şi schiţele

preliminare de proiectare la determinarea valorii în vamă a mărfii şi are drept scop

corelarea componentelor ce se includ în valoarea în vamă a mărfii la determinarea

acesteia în baza valorii tranzacţiei

prevăzute în legislaţia naţională vamală cu

cele din art.155 al Regulamentului (CEE) nr.2454 al Comisiei din 2 iulie 1993 de instituire a Codului Vamal Comunitar, unde costurile de cercetare şi schiţele

preliminare de proiectare nu se includ în valoarea în vamă.

01.04.2016

150

o ajustare corespunzătoare, în condiţiile art.11, în ce priveşte

marfa evaluată, distribuindu-se totalul cheltuielilor centrului de design pe întreaga producţie care beneficiază de serviciile

acestui centru şi adăugîndu-se aceste cheltuieli la preţul mărfii

în funcţie de numărul de unităţi. 4. Modificarea circumstanţelor menţionate va necesita,

desigur, luarea în considerare a diferiţilor factori la

determinarea metodei adecvate de distribuire a valorii. 5. În cazul în care, la producerea componentului respectiv, sînt antrenate mai multe ţări şi producţia se eşalonează pe o

anumită perioadă, ajustarea va trebui limitată la valoarea

efectiv adăugată acestui component în afara ţării de import. la articolul 15 1. În sensul prezentului articol, mărfurile identice sau similare

se consideră că sînt vîndute în starea în care au fost importate. Prin "preţul unitar corespunzător vînzării celei mai mari partide" se înţelege preţul la care, în cadrul unor vînzări, cel mai

mare număr de unităţi sînt vîndute către persoane care nu sînt în

relaţii de interdependenţă cu vînzătorul mărfii respective, la primul nivel comercial care urmează importului la care se

efectuează aceste vînzări.

la articolul 15 punctul 1, cuvintele „celei mai mari partide” se

înlocuiesc cu cuvintele „celei mai mari cantităţi totale”;

A se vedea argumentele expuse la art.15 alin.(1) din legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificările vizează art.15 alin.(1) şi

anexa nr.4 la articolul 15 pct.1 din legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

la articolul 16 2. "Valoarea sau preţul", specificate la alin.(1) lit.a), vor fi

determinate în baza informaţiilor privind producerea mărfii

evaluate furnizate de producător sau în numele acestuia. La

baza acestor informaţii vor sta datele evidenţei contabile a

producătorului, cu condiţia ca această evidenţă să fie compatibilă cu principiile de contabilitate general admise,

aplicate în ţara de origine a mărfii.

articolul 16: la punctul 2, cuvîntul „evaluate” se înlocuieşte cu cuvintele

„de evaluat”;

Modificarea poartă un caracter redacţional

şi are drept scop aplicarea corectă a

legislaţiei vamale în cazul determinării

valorii în vamă a mărfii importate.

01.04.2016

3. "Valoarea sau preţul" vor cuprinde costul elementelor

specificate la art.11 alin.(1) lit.b) liniuţa a doua şi a treia, precum şi valoarea distribuită conform prevederilor notei la

art.11, a oricărui component specificat la alin.(1) lit.c) din

prezentul articol, furnizat, direct sau indirect, de către

cumpărător pentru a fi utilizat la producerea mărfii importate.

Valoarea componentelor specificate la alin.(1) lit.c) liniuţa a

patra, executate în ţara de import, nu va fi inclusă decît în

măsura în care aceste lucrări sînt în sarcina producătorului.

Valoarea sau preţul componentelor specificate la această liniuţă nu se va lua în calcul de două ori la determinarea valorii calculate.

la punctul 3, cuvintele „această liniuţă” se înlocuiesc cu

cuvintele „acest punct”;

Modificarea poartă un caracter redacţional

şi are drept scop aplicarea corectă a

legislaţiei vamale în cazul determinării

valorii în vamă a mărfii importate.

01.04.2016

7. Noţiunea "cheltuieli generale", specificată la alin.(1) lit.b),

cuprinde costurile directe şi indirecte de producţie şi de

comercializare a mărfurilor neincluse în valoare conform

la punctul 7, textul „a mărfurilor neincluse în valoare

conform alin.(1) lit.a)” se înlocuiește cu textul „a mărfurilor

pentru export care nu sînt specificate la alin.(1) lit.a).”.

Modificarea prevede concretizarea faptului că, cheltuielile generale cuprind costurile de producţie şi comercializare a mărfurilor

01.04.2016

151

alin.(1) lit.a).

nemijlocit destinate exportului şi are drept

scop aplicarea corectă a legislaţiei vamale în cazul determinării valorii în vamă a

mărfii importate. De asemenea, modificarea în cauză este

integral corelată cu prevederile din Notă

relativă la articolul 6 din Acordul de aplicare al Articolului VII din Acordul general pentru tarife vamale şi comerţ,

GATT 1994, care prevede că, noţiunea

,,cheltuielile generale” cuprinde costurile

directe şi indirecte ale producţiei şi

comercializării mărfurilor pentru export

care nu sunt incluse conform paragrafului 1 a) al articolului 6.

Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997 Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (7) Taxa pe valoarea adăugată nu se aplică la importul şi

livrările ulterioare ale gazelor naturale efectuate de Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" către Societatea cu Răspundere

Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova. (71) Pentru serviciile de transport al gazelor naturale către S.A.

“Moldova-Gaz” prestate de către S.R.L. “MoldovaTransGaz”, taxa pe valoarea adăugată se aplică conform art.96 lit.a) din

Codul fiscal.

Art.X. – Articolul 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după

cum urmează: la alineatul (7), după cuvintele ,,gazelor naturale” se

introduce textul ,,de la poziţia tarifară 2711”; la alineatul (71), după cuvintele “gazelor naturale” se introduce textul “de la poziţia tarifară 2711”.

A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa

6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) ale Codului fiscal,

art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din

Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4

alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege.

01.04.2016

Legea nr.93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător

Art.XI. – Legea nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.72-73, art.485), cu modificările

ulterioare, se modifică şi se completează după cum

urmează:

Articolul 3. Bazele juridice ale utilizării patentei (6) Titularul patentei poate desfăşura activitatea de

întreprinzător specificată în patentă pe întreg teritoriul ţării

dacă în patentă nu este indicat altfel.

1. La articolul 3 alineatul (6), cuvintele „dacă în patentă nu

este indicat altfel” se înlocuiesc cu textul „cu excepţia

cazurilor în care conform legislaţiei pentru desfăşurarea

unor genuri de activitate indicate în anexa la prezenta lege este necesară autorizaţia autorităţii administraţiei publice

locale sau certificatul eliberat de autoritatea publică de

specialitate”;

Modificarea în cauză se prevede racordarea prevederilor Legii сu privire la patenta de întreprinzător cu

prevederile Legii сu privire la comerţul

interior, prin care se specifică că, în

autorizaţia de funcţionare se indică

amplasarea unităţii comerciale/locului pentru vînzare.

01.04.2016

Articolul 4. Modul de eliberare şi de prelungire a patentei 2. Articolul 4: Se propune ca patenta de întreprinzător 01.04.2016

152

(1) Patenta se eliberează şi se prelungeşte la cererea

solicitantului/ titularului. Cererea se depune la inspectoratul fiscal teritorial în a cărui rază solicitantul/titularul îşi are

domiciliul sau preconizează să îşi desfăşoare activitatea. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul/titularul depune cererea la primăria respectivă. (6) Patenta se eliberează şi se prelungeşte de inspectoratul

fiscal teritorial, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul

sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate, în decurs

de 3 zile de la data depunerii cererii, documentelor perfectate în modul respectiv şi după achitarea taxei pentru patentă

stabilite. (7) Patenta poate fi eliberată de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-şi desfăşoare

activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea

respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal.

Patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul

administrat de aceasta.

la alineatul (1), textul „În cazul prevăzut la alin.(7)”

înlocuieşte cu textul „În cazurile prevăzute la alin.(6) şi (7)”;

aferent genurilor de activitate pentru care este necesară autorizaţia autorităţii administraţiei publice locale să fie

eliberată şi prelungită de primăria în a

cărei rază de administrare solicitantul

intenţionează să-şi desfăşoare activitatea. Astfel, va avea loc simplificarea procesului de eliberare a patentei de întreprinzător şi actelor permisive

aferente acesteia, prin prisma implementării şi asigurării

funcţionalităţii ghişeului unic în

domeniul autorizării activităţii în baza

patentei de întreprinzător la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale. Modificarea vizează art.4 alin.(1) şi

alin.(6) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege.

(3) Împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din

genurile de activitate enumerate la poziţiile 2.1, 2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16 din anexa la prezenta lege, solicitantul prezintă copia de pe diplomă sau de pe alt act

privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar

desfăşurării genului de activitate respectiv.

alineatul (3), va avea următorul cuprins: ,,(3) Împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de activitate enumerate la poziţiile 2.4, 2.5,

2.6, 2.8 şi 2.33 din anexa la prezenta lege, solicitantul

prezintă autorizaţia/certificatul de la autoritatea publică

centrală/locală de specialitate ce confirmă nivelul de

calificare necesar desfăşurării genului de activitate respectiv.”;

Modificarea în cauză se propune în

scopul racordării prevederilor Legii

nr.93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător cu prevederile

Codului educaţiei nr.152 din 17.07.2014,

sistemul de educaţie al Republicii

Moldova. Reieşind din prevederile Codului

educaţiei, sistemul de educaţie al

Republicii Moldova este reprezentat de ansamblul instituţiilor şi organizaţiilor

(educaţionale, economice, politice,

ştiinţifice, culturale, obşteşti). Menţionăm că, desfăşurarea activităţii în

baza patentei de întreprinzător se

realizează de către persoane fizice. Drept urmare, predarea, meditarea diferitor discipline, precum şi organizarea

a diferitor secţii pe interese nu pot fi desfăşurate în baza patentei de

întreprinzător. Urmează de menţionat faptul că,

desfăşurarea activităţii în baza patentei de

întreprinzător la poziţiile respective

creează premise pentru eschivarea de la

01.04.2016

153

plata impozitelor şi taxelor. (6) Patenta se eliberează şi se prelungeşte de inspectoratul fiscal teritorial, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate, în decurs de 3 zile de la data depunerii cererii, documentelor perfectate în modul respectiv şi după achitarea taxei pentru patentă stabilite.

la alineatul (6), cuvintele „sau la locul de desfăşurare a

activităţii preconizate” se înlocuiesc cu textul „iar în cazul în care conform legislaţiei, pentru desfăşurarea unor genuri

de activitate indicate în anexa la prezenta lege este necesară

autorizaţia autorităţii administraţiei publice locale - de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul

intenţionează să-şi desfăşoare activitatea în baza patentei”.

A se vedea argumentele expuse la art.4 alin.(1) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege. Modificarea vizează art.4 alin.(1) şi

alin.(6) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege

01.04.2016

Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei (1) Valabilitatea patentei încetează: a) în cazul nerespectării prevederilor art.3 alin.(8); b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe

calea depunerii cererii respective; c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea

capacităţii de muncă, confirmată de concluzia respectivă a

comisiei medicale; d) în cazul decesului titularului patentei; e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unei sancţiuni

administrative; f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o

altă persoană; g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs

de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru

neachitarea în termen a taxei pentru patentă.

Articolul 3. Bazele juridice ale utilizării patentei (1) Patenta se eliberează pentru unul din genurile de

activitate, a căror listă se anexează la prezenta lege. (11) Se interzice deţinerea de către acelaşi titular a două sau

mai multe patente valabile concomitent pentru acelaşi gen de

activitate desfăşurată în acelaşi loc. (2) Patenta este valabilă numai pentru titularul ei şi nu poate

fi transmisă altei persoane. (3) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei

nu impune înregistrarea de stat a titularului acesteia şi

primirea licenţei. Asupra titularului patentei nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de seamă financiare şi

statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de casă şi decontărilor, precum şi prevederile

art.90 din Codul fiscal. (4) În relaţiile de drept civil, titularul patentei acţionează în

numele său. (5) Titularul patentei răspunde pentru obligaţiile aferente

3. La articolul 8 alineatul (1) litera a), textul „alin.(8)” se

exclude. Modificarea prevede aducerea în concordanţă a prevederilor lit.a) cu lit.e)

din art.8 alin.(1) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător. În toate cazurile indicate în art.3 al Legii, reieşind din prevederile Codului contravenţional, deţinătorul patentei

urmează a fi sancţionat administrativ, iar prin art.8 alin.(1) lit.e) din Lege se specifică că, în cazul aplicării faţă de

titularul patentei a unei sancţiuni

administrative, valabilitatea acestea încetează. Modificarea vizează art.8 alin.(1) şi art.9

din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege.

01.04.2016

154

desfăşurării activităţii de întreprinzător pe parcursul duratei

de prescripţie stabilită de lege, indiferent de durata patentei. (6) Titularul patentei poate desfăşura activitatea de

întreprinzător specificată în patentă pe întreg teritoriul ţării

dacă în patentă nu este indicat altfel. (61) Pentru genul de activitate menţionat la poziţia 1.1 din

anexă, titularul patentei îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător în pavilion, chioşc (gheretă), tonetă, la tejghea,

tarabă, care au suprafaţa de pînă la 30 m2. (7) Titularul patentei este obligat: a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii

indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie

contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la

genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele

primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de

achiziţie a mărfurilor; b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în

aceste scopuri de autoritatea administraţiei publice locale; c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor; d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară activitatea de

întreprinzător, iar în caz de necesitate să o prezinte la cererea

organului de control sau a consumatorilor. (8) Titularul patentei nu este în drept: a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de

întreprinzător specificate în patentă; b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei

fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale, cu societatea în nume colectiv ori în comandită, al cărei asociat

cu răspundere deplină este el sau careva dintre membrii

familiei sale. Articolul 9. Suspendarea patentei (1) Patenta se suspendă: a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în

limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii; b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d); (2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea cauzelor ce au condus la

suspendarea patentei, termenul ce cuprinde perioada de suspendare se restabileşte şi se prelungeşte pentru perioada

respectivă, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(1) lit.b) şi

4. Articolul 9: la alineatul (1), litera b) se abrogă; la alineatele (2) şi (3), textul „lit.b) şi” se exclude;

A se vedea argumentele expuse la art. 8 alin.(1) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(1) şi art.9

din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege.

01.04.2016

155

lit.c). Restabilirea şi prelungirea patentei pe perioada pentru

care a fost suspendată în cazul specificat la alin.(1) lit.a) se realizează în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii şi

doar în condiţiile în care titularul patentei prezintă certificat de

concediu medical. (3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor

de continuare a activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală

teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata

patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei. (4) În condiţiile specificate la alin.(1) lit.b), organul emitent al patentei va emite o decizie privind suspendarea patentei, iar după înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendare – o decizie privind reluarea valabilităţii patentei. Articolul 3. Bazele juridice ale utilizării patentei (7) Titularul patentei este obligat: a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii

indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie

contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la

genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii

indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele

primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de

expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor; b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de autoritatea administraţiei publice locale; c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor; d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară activitatea de

întreprinzător, iar în caz de necesitate să o prezinte la cererea

organului de control sau a consumatorilor.

alineatul (4) abrogă.

Articolul 11. Restabilirea patentei (1) În cazul în care patenta a fost pierdută sau nimicită,

aceasta poate fi restabilită în baza cererii depuse de titular la

autoritatea care a eliberat patenta. (2) Restabilirea patentei se efectuează în baza duplicatului ei, în decurs de 10 zile de la data depunerii cererii respective. Totodată, perioada în care titularul nu a putut beneficia de

patentă nu se restabileşte. (3) Pentru restabilirea patentei se încasează o taxă în mărimea unui salariu minim.

5. La articolul 11 alineatul (3), cuvintele „unui salariu

minim” se înlocuiesc cu cuvintele „unei unităţi

convenţionale”.

Se propune diminuarea cuantumului taxei percepute pentru restabilirea patentei de întreprinzător de la „unui

salariu minim” la „o unitate

convenţională”. Menţionăm că, la momentul actual, un

salariu minim constituie – 1 000 lei, iar o unitate convenţională - 20 lei.

01.04.2016

156

Articolul 12. Impozitarea titularului patentei (1) Impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru patentă, care include impozitul pe venit,

taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile

comerciale şi/sau unităţile de deservire socială, taxa pentru amenajarea teritoriului.

6. La articolul 12, alineatul (1), textul „taxele pentru

resursele naturale” se exclude, iar cuvintele ,,unităţile de deservire socială” se înlocuiesc cu cuvintele ,,prestări

servicii”.

Modificarea în cauză se propune reieşind

din faptul că genul de activitate corespunzător extragerii resurselor naturale este exclus din anexa la Lege.

01.04.2016

Articolul 14. Modul de achitare a taxei pentru patentă (1) Taxa pentru patentă se achită la contul bugetului local pînă

la data depunerii cererii de eliberare sau de prelungire a patentei, în cuantum corespunzător termenului solicitat, dar

care nu poate fi mai mic decît cel prevăzut la art.7. Pentru

prelungirea termenului ce permite desfăşurarea activităţii în

baza patentei de întreprinzător din ziua următoare perioadei

pentru care a fost eliberată sau prelungită patenta anterior, taxa aferentă perioadei următoare se achită pînă la expirarea acestui

termen. În cazul achitării taxei după expirarea perioadei ce

permite desfăşurarea activităţii în baza patentei, prelungirea

acesteia se va realiza din ziua următoare zilei achitării taxei

pentru patentă. Perceptorii fiscali ai primăriilor sînt în drept să

încaseze taxa pentru patentă, cu transferarea ulterioară a

acesteia la contul bugetului local.

7. La articolul 14, alineatul (1) după cuvintele „bugetului

local” se completează cu cuvintele „după locul desfăşurării

activităţii de întreprinzător în baza patentei,”.

Modificarea prevede concretizarea bugetului local la care urmează să se

transfere suma taxei încasate pentru patenta de întreprinzător.

01.04.2016

Anexa la Legea

2.12. Predarea limbilor străine

(instruire individuală sau în grupe

cu un număr de pînă la 20

persoane)

140 70 35

2.13. Predarea şi meditarea

diferitor discipline, cu excepţia

muzicii, coregrafiei şi artelor

plastice (instruire individuală sau

în grupe cu un număr de pînă la 20

persoane)

100 50 30

2.14. Predarea muzicii, coregrafiei şi artelor plastice (instruire

individuală sau în grupe cu un

număr de pînă la 20 persoane)

100 50 30

2.15. Organizarea de diferite secţii

pe interese, inclusiv de cultură

fizică, pentru copii de pînă la 6 ani

(în grupe de pînă la 20 persoane)

70 35 20

8. Anexa: poziţiile 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16, 2.21, 2.39 din anexă se

exclud;

A se vedea argumentele expuse la art.4 alin.(3) din Legea nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

01.04.2016

157

2.16. Organizarea de diferite secţii

pe interese, inclusiv de cultură

fizică, pentru adulţi (în grupe de

pînă la 20 persoane)

100 50 35

2.21. Construirea caselor de locuit şi a garajelor în localităţile

rurale

- - 70

2.39. Organizarea discocluburilor

600 300 150

2.40. Executarea şi comercializarea obiectelor de lemn, metal, ghips, argilă, ciment

100 60 40

2.41. Confecţionarea şi darea în

chirie a recuzitelor pentru diferite ceremonii şi comercializarea lor

150 80 50

2.43. Tăbăcirea şi prelucrarea

pieilor, confecţionare articolelor

din blană şi din piele şi

comercializarea lor

200 120 100

la poziţia 2.40 coloana 1, textul ,,şi comercializarea

obiectelor de lemn, metal, ghips, argilă, ciment” se

înlocuieşte cu textul ,, obiectelor de lemn, metal, gips, argilă, ciment şi comercializarea acestora propriu

executate”; la poziţia 2.41 coloana 1, cuvintele ,,comercializarea lor” se

înlocuiesc cu cuvintele ,,acestora propriu confecţionate”; la poziţia 2.43 coloana 1, cuvintele ,, comercializarea lor” se înlocuiesc cu cuvintele ,,comercializarea acestora propriu prelucrate şi confecţionate ”.

Modificarea prevede concretizare tipurilor de obiecte ce pot fi comercializate în baza patentei de întreprinzător.

01.04.2016

Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08 iulie 1999 Articolul 30. Aplicarea măsurilor de executare silită (1) În cazul neplăţii, în termenele stabilite la art.26, a

contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat,

organele Serviciului Fiscal de Stat procedează la aplicarea

măsurilor de executare silită, conform legislaţiei fiscale. (2) În sensul stingerii obligaţiilor la bugetul asigurărilor

sociale de stat, noţiunile utilizate în legislaţia fiscală

semnifică: a) obligaţie fiscală – contribuţiile de asigurare socială de stat,

alte sume impuse spre plată contribuabililor în bugetul

asigurărilor sociale de stat, precum şi sumele majorărilor de

întîrziere (penalităţilor) şi amenzilor aplicate pentru

încălcarea legislaţiei care stabileşte aceste obligaţii; b) contribuabil – persoana care, conform legislaţiei, este

obligată să calculeze şi/sau să achite, să reţină sau să

perceapă de la altă persoană şi să achite sumele respective la bugetul asigurărilor sociale de stat;

Art.XII. – La articolul 30, alineatul (4) din Legea nr.489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări

sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.1-4, art.2), cu modificările ulterioare, va avea următorul

cuprins: ,,(4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă

de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în

condiţiile şi modul stabilit de Codul fiscal similar

impozitelor şi taxelor.”.

Se propune acordarea dreptului contribuabililor de a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligaţiei la bugetul asigurărilor sociale

de stat, analogic modului de modificare a termenului de stingere a obligaţiei

privind impozitele şi taxele calculate. Modificarea are drept scop ajustarea cadrului legal în vigoare aferent principiului egalităţii şi nediscriminării

contribuabililor în raport cu bugetul.

01.04.2016

158

c) restanţă – suma pe care contribuabilul era obligat să o

plătească la bugetul asigurărilor sociale de stat, majorările de întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile pe care nu le-a plătit în

termen. (3) Alte noţiuni cuprinse în legislaţia fiscală, utilizate în scopul

stingerii obligaţiei fiscale, ajustate, după caz, la prevederile

alin.(2), au acelaşi sens şi în scopul stingerii obligaţiilor faţă

de bugetul asigurărilor sociale de stat. (4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de

bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi

în modul stabilite de legea bugetului asigurărilor sociale de

stat. (5) Contestarea deciziei organului fiscal sau acţiunii

funcţionarului fiscal privind stingerea obligaţiei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se face în modul şi în

termenele stabilite de legislaţia fiscală. Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16 iunie 2000 Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (41) Agenţii economici în adresa cărora persoanele fizice şi

juridice livrează articole giuvaiere din metale preţioase şi

pietre preţioase supuse accizelor, inclusiv articole importate, fără documente justificative (copia declaraţiei vamale,

documentul de plată, alte documente stabilite de către

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, ce confirmă achitarea accizelor) pentru

comercializarea ulterioară: (43) Persoanele fizice care prezintă pentru marcarea de stat

articole de bijuterie sau de giuvaiergerie fără documente

justificative (copia de pe declaraţia vamală DV-6 şi de pe chitanţa TV-14, alt document de plată ce confirmă achitarea

accizelor) achită accizele, conform cotelor stabilite în anexa

nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, pînă la prezentarea mărfurilor

pentru marcarea de stat în baza bonului de plată eliberat de

către Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării, în care se

înscriu datele evaluării, cota şi mărimea accizului şi rechizitele

bancare, inclusiv contul la care urmează a fi transferat impozitul.

Art.XIII. – Articolul 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16 iunie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după

cum urmează: la alineatul (41), după cuvintele “supuse accizelor” se

introduce textul “de la poziţia tarifară 7113”; la alineatul (43), după cuvintele ,,bijuterie sau de

giuvaiergerie” se introduce textul ,,de la poziţia tarifară

7113”.

A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa

6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,

art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din

Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4 alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege

01.04.2016

Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000

Art.XIV. – Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000 (Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

ediţie specială din 08.02.2007), cu modificările şi

completările ulterioare, şi se modifică după cum urmează:

159

Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (1) Obligaţiile fiscale privind impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, apărute pînă la 1 ianuarie 2001, se reglementează conform legislaţiei în vigoare la momentul

apariţiei acestor obligaţii fiscale. (2) Pînă la 1 ianuarie 2017, prin derogare de la prevederile

Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar şi impozitului pe

bunurile imobiliare se reglementează conform prevederilor alin.(4)-(11) din prezentul articol şi ale anexelor nr.1 şi nr.2 la

prezenta lege. (3) Prevederile alin.(2) nu se extind asupra: a) bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi

case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) – începînd cu 1 ianuarie 2007; a1) bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi

case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din satele (comunele) municipiilor Chişinău şi Bălţi – începînd cu 1 ianuarie 2012; b) garajelor şi terenurilor pe care acestea sînt amplasate,

loturilor întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii

amplasate pe ele; bunurilor imobiliare cu altă destinaţie decît

cea locativă sau agricolă – începînd cu 1 ianuarie 2010; c) terenurilor agricole cu construcţii amplasate pe ele – începînd cu 1 ianuarie 2012. Începînd cu datele prevăzute la prezentul alineat, impozitarea

bunurilor respective se efectuează în conformitate cu

prevederile Codului fiscal. (31) Bunurile imobiliare prevăzute la art.280 din Codul fiscal, care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate se impozitează în baza prevederilor

prezentei legi. Impozitarea acestor bunuri conform valorii estimate se va realiza începînd cu anul următor anului în care bunurile imobiliare au fost evaluate. (4) Cotele concrete ale impozitului funciar şi impozitului pe

bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective, în limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta lege, însă nu mai

mici decît 50% din cota maximă.

1. Articolul 4: alineatul (3) se completează cu litera d) cu următorul cuprins: ,,d) bunurilor imobiliare evaluate prin intermediul evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare şi/sau

organelor cadastrale teritoriale – începînd cu 1 ianuarie 2016.”; la alineatul (31), după cuvintele ,,de către organele

cadastrale teritoriale” se introduce textul ,, / evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare”, iar cuvintele ,,anul

următor anului” se înlocuiesc cu ,,data”;

A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea

pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

01.01.2017

(10) Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi persoanele

fizice care au bunuri imobiliare, inclusiv terenuri, amplasate în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află reşedinţa

la alineatul (10), textul ,,Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi persoanele fizice” se înlocuieşte cu

cuvintele ,,Subiecţii impunerii”.

A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

160

de bază, transferă impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul

funciar, calculate pentru aceste bunuri şi terenuri, integral la bugetele satelor (comunelor), oraşelor sau municipiilor, la

locul de amplasare a bunurilor imobiliare şi a terenurilor.

Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea

pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

Anexa nr.1 Obiectele impunerii şi cotele maxime ale impozitului

funciar 1. Terenurile cu destinaţie agricolă: a) toate terenurile, altele decît cele destinate fîneţelor şi

păşunilor: - care au indici cadastrali – 1,5 lei pentru 1 grad-hectar; - care nu au indici cadastrali – 110 lei pentru 1 hectar; b) terenurile destinate fîneţelor şi păşunilor: - care au indici cadastrali – 0,75 lei pentru 1 grad-hectar; - care nu au indici cadastrali – 55 lei pentru 1 hectar; c) terenurile ocupate de obiecte acvatice (iazuri, lacuri etc.) – 115 lei pentru 1 hectar de suprafaţă acvatică. 2. Terenurile din intravilan: a) terenurile pe care sînt amplasate fondul de locuinţe, loturile

de pe lîngă domiciliu (inclusiv terenurile atribuite de către

autoritatea administraţiei publice locale ca loturi de pe lîngă

domiciliu şi distribuite în extravilan, din cauza insuficienţei de

terenuri în intravilan): - în localităţile rurale – 1 leu pentru 100 m2; a1) terenurile atribuite de către autoritatea administraţiei

publice locale ca loturi de pe lîngă domiciliu şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan,

neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform

valorii estimate: - în oraşe – 2 lei pentru 100 m2; - în municipiile Chişinău şi Bălţi – 10 lei pentru 100 m2; - în celelalte municipii şi în oraşele-reşedinţă – 4 lei pentru 100 m2; b) terenurile destinate întreprinderilor agricole, alte terenuri neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform

valorii estimate: - în oraşe şi în localităţile rurale – 10 lei pentru 100 m2; - în municipiile Chişinău şi Bălţi – 30 lei pentru 100 m2; - în celelalte municipii şi în oraşele-reşedinţă – 10 lei pentru 100 m2. 3. Terenurile din extravilan, altele decît cele specificate la pct.5, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale

2. Anexa nr.1: punctul 1: la litera a), cifra ,,1,5” se înlocuieşte cu cifra ,,1,73”, iar

cifra ,,110” se înlocuieşte cu cifra ,,126,5”;

la litera b), cifra ,,0,75” se înlocuieşte cu cifra ,,0,86”, iar

cifra,, 55” se înlocuieşte cu ,,63,25”; la litera c), cifra ,,115” se înlocuieşte cu cifra ,,132,25”; punctul 2: la litera a), cuvintele ,,1 leu” se înlocuiesc cu cuvintele

,,1,15 lei”; la litera a1), cifra ,,2” se înlocuieşte cu cifra ,,2,3”, cifra

,,10” se înlocuieşte cu cifra ,,11,5”, iar cifra ,,4” se

înlocuieşte cu ,,4,6”; la litera b), cifra ,,10” se înlocuieşte cu cifra ,,11,5”, cifra

,,30” se înlocuieşte cu cifra ,,34,5”, iar cifra ,,10” se

înlocuieşte cu cifra ,,11,5”. la punctul 3, cifra ,,70” se înlocuieşte cu cifra ,,80,5”.

Se propune majorarea cotelor impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă şi pentru cele din

intravilan şi extravilan, cu 15%. Modificarea reiese din Obiectivele politicii fiscale şi vamale şi are drept

scop majorarea veniturilor bugetelor autorităţilor publice locale, întru

asigurarea autonomiei financiare.

01.04.2016

161

conform valorii estimate – 70 lei pentru 1 hectar. 5. Terenurile din extravilan pe care sînt amplasate clădiri şi construcţii, carierele şi pămînturile distruse în urma activităţii

de producţie, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale

conform valorii estimate – 350 lei pentru 1 hectar.

la punctul 5, cifra ,,350” se înlocuieşte cu cifra ,,402,5”.

Anexa nr.2 Subiecţii impunerii, obiectele impunerii, baza impozabilă

(costul) şi cotele maxime ale impozitului pe bunurile

imobiliare 1. Impozitul pe clădirile şi construcţiile cu destinaţie agricolă,

precum şi pe alte bunuri imobiliare, neevaluate de către

organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se stabileşte după cum urmează: - pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate

de întreprinzător – 0,1 la sută din valoarea contabilă a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală; - pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima liniuţă – 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare. 2. Impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă

(apartamente şi case de locuit individuale) din localităţile

rurale se stabileşte după cum urmează: - pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate

de întreprinzător – 0,1 la sută din valoarea contabilă a

bunurilor imobiliare pe perioada fiscală; - pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima liniuţă – 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare. 21. Impozitul pe bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea

locativă (apartamente şi case de locuit individuale) din

municipii şi oraşe, care aparţin persoanelor fizice, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii

estimate, se stabileşte după cum urmează: - în oraşe, în oraşele-reşedinţă şi în municipii, cu excepţia

municipiilor Chişinău şi Bălţi – 0,2 la sută din costul bunurilor

imobiliare; - în municipiile Chişinău şi Bălţi – 0,3 la sută din costul

bunurilor imobiliare. 3. În cazurile în care suprafaţa totală a locuinţelor şi a

construcţiilor principale ale persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, înregistrate cu drept de

proprietate, depăşeşte 100 m2 inclusiv, cotele concrete stabilite ale impozitului pe bunurile imobiliare se majorează în funcţie

de suprafaţa totală, după cum urmează: - de la 100 la 150 m2 inclusiv – de 1,5 ori; - de la 150 la 200 m2 inclusiv – de 2 ori;

3. Anexa nr.2: punctele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins: ,,1. Impozitul pe clădirile şi construcţiile cu destinaţie

agricolă, precum şi pe alte bunuri imobiliare, neevaluate de

către organele cadastrale teritoriale conform valorii

estimate, se stabileşte în mărime de 0,1 la sută din costul

bunurilor imobiliare / valoarea contabilă. 2. Impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă

(apartamente şi case de locuit individuale) e ale persoanelor

fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se

stabileşte în mărime de 0,1 la sută din costul bunurilor

imobiliare.”; la punctul 21, după cuvintele ,, persoanelor fizice” se introduc cuvintele ,,care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător”.

A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea

pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

01.01.2017

162

- de la 200 la 300 m2 inclusiv – de 10 ori; - peste 300 m2 – de 15 ori. Construcţie principală – construcţie înregistrată cu drept de

proprietate a persoanei fizice, care are destinaţie de locuinţă şi

nu este antrenată în activitatea de întreprinzător. Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000

Art.XV. – Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi

completările ulterioare, se modifică şi se completează după

cum urmează:

Articolul 1. Noţiuni principale În sensul prezentului cod, următoarele noţiuni semnifică: 19) vămuire – procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor

de transport într-un anumit regim vamal şi încheierea acestui

regim, în condiţiile prezentului cod;

1. Articolul 1: se completează cu punctul 191) cu următorul cuprins: ”191) operaţiuni de validare – ansamblul operaţiunilor care

trebuie îndeplinite de către organul vamal în vederea

încheierii operaţiunii de vămuire, care poate fi efectuată şi cu

utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor;”;

Modificarea prevede reglementarea noţiunii privind operaţiuni de validare,

care reprezintă un ansamblu de operaţiuni

necesare a fi îndeplinite de către organul

vamal în vederea încheierii operaţiunii de vămuire, care poate fi efectuată şi cu utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. Completarea se datorează faptului

simplificării şi automatizării complete a

procesului de vămuire a declaraţiilor

vamale selectate de sistemul informaţional vamal pe culoarele verde şi

albastru de vămuire a mărfurilor.

01.04.2016

211) control ulterior – verificarea informaţiilor din declaraţia

vamală şi din documentele însoţitoare, verificarea existenţei şi

autenticităţii documentelor prevăzute pentru derularea unei destinaţii vamale sau regim vamal, examinarea contabilităţii şi a tuturor documentelor şi datelor sub orice formă, inclusiv

computerizată, care se raportează la operaţiunile privind

mărfurile (în cazul în care acestea mai pot fi identificate), mijloacele de transport, spaţiile de depozitare în cauză sau la

alte operaţiuni comerciale anterioare sau ulterioare implicînd

aceste mărfuri, mijloace de transport, spaţii de depozitare;

la punctul 211), cuvîntul „autenticităţii” se înlocuiește cu

cuvîntul „conformităţii”, iar textul ”(în cazul în care acestea

mai pot fi identificate), mijloacele de transport, spaţiile de

depozitare în cauză sau la alte operaţiuni comerciale anterioare sau ulterioare implicînd aceste mărfuri, mijloace

de transport, spaţii de depozitare;” se înlocuieşte cu textul

”provenite din comerţul internaţional sau la alte operaţiuni

comerciale anterioare sau ulterioare implicînd aceste mărfuri, verificarea mărfurilor în cazul în care acestea pot fi

identificate, mijloacelor de transport, încăperilor şi spaţiilor

de depozitare;”;

Modificarea prevede examinarea documentelor şi datelor care se raportează

la operaţiunile privind mărfurile provenite

din comerţul internaţional şi verificarea mărfurilor, în cazul în care acestea pot fi

identificate, mijloacelor de transport, încăperilor şi spaţiilor de depozitare. Amendamentul în cauză are drept scop

concretizarea faptului că, controlul ulterior

implică inclusiv examinarea documentelor şi datelor care se raportează la operaţiunile

privind mărfurile provenite din comerţul

internaţional, precum şi înlăturarea erorilor

de redacţie, definirea mai corectă a noţiunii

de control ulterior şi înţelegerii mai exacte

a noţiunii de către mediul de afaceri.

01.04.2016

se completează cu punctul 212) cu următorul cuprins: ”212) control fizic – un set de acţiuni de verificare a

mărfurilor, mijloacelor de transport internaţional, trimiterilor

poştale internaţionale şi bagajelor persoanelor fizice, care se

Modificarea prevede introducerea noţiunii de control fizic care reprezintă un set de

acţiuni de verificare a mărfurilor,

mijloacelor de transport internaţional,

01.04.2016

163

efectuează în scopul de a confirma informaţiile despre natura, originea, starea şi cantitatea de mărfuri aflate sub control vamal, prezenţa de bunuri, mijloace de transport şi

spaţii marfare, starea sigiliilor, ştampilelor şi altor mijloace

de identificare.”;

trimiterilor poştale internaţionale şi

bagajelor persoanelor fizice. Scopul modificării date constă în stabilirea

expresă în Codul vamal a noţiunii privind control fizic, care vine întru îmbunătăţirea

perceperii legislaţiei vamale în partea ce

ţine de modul în care se realizează

controlul vamal. 53) citaţie de audit postvămuire – înscris prin care

persoana este invitată la organul vamal ca să depună documente

sau să prezinte alte informaţii relevante pentru efectuarea

auditului postvămuire;

punctul 53) va avea următorul cuprins: ”53) citaţie de audit post-vămuire/reverificare – înscris prin care persoana este invitată la organul vamal ca să depună

documente, mărturii, să prezinte alte informaţii relevante

pentru efectuarea controlului ulterior sau să ia act de

rezultatele controlului ulterior;”;

Modificarea prevede racordarea noţiunilor

la modificările introduse prin Legea nr.71 din 12.04.2015 pentru modificarea şi

completarea unor acte legislative în partea ce ţine de reglementarea controlului

ulterior şi are drept scop uniformizarea

metodelor de lucru aferente celor două forme de control vamal ulterior (prin audit post-vămuire şi prin reverificarea

declaraţiilor vamale). În cadrul reverificării

declaraţiei vamale, fiind una din formele

controlului ulterior, poate fi prevăzută

procedura de citare, în cazul în care este necesar de a prezenta unele documente sau pentru a face cunoştinţă cu rezultatele

reverificării, acţiuni ce nu erau

reglementate în vreun articol. Modificarea vizează art.1 pct.53) şi pct.54) din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

54) citaţie bancară – cerere specifică, scrisă, prin care se

solicită instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) să

prezinte informaţii despre persoana auditată ori pasibilă de audit postvămuire şi despre operaţiunile din conturile bancare ale

persoanei respective;

la punctul 54), cuvîntul ”auditată” se înlocuieşte cu cuvîntul

”controlată”, iar cuvintele ”audit postvămuire” se înlocuiesc

cu cuvintele ”control ulterior;”;

A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.53) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1 pct.53) şi pct.54)

din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

62) culoar de control vamal – circuitul automatizat bazat pe analiza de risc, care trebuie urmat de declaraţia vamală pe

durata procesului de control vamal. Fiecare culoar reprezintă

un nivel de control care trebuie aplicat unei declaraţii vamale,

după cum urmează: - culoarul verde – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului

documentar şi fizic; - culoarul galben – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă după efectuarea controlului

documentar, fără efectuarea controlului fizic; - culoarul roşu – culoarul de control vamal care permite

punctul 62): prima liniuţă se completează în final cu cuvintele ,,aplicînd

validare automată a declaraţiei vamale;”;

Modificarea prevede introducerea validării automate a declaraţiei vamale aferente mărfurilor care au fost selectate

pentru a fi vămuite pe culoarele de control

vamal verde şi albastru. Modificarea are drept scop simplificarea şi

automatizarea completă a procesului de

vămuire al declaraţiilor vamale selectate de sistemul informaţional vamal pe culoarele

verde şi albastru. Aceste declaraţii vor fi validate doar

automatizat, fără implicarea factorului

01.04.2016

164

acordarea liberului de vamă după efectuarea controlului

documentar şi fizic; - culoar albastru – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului

documentar şi fizic, cu efectuarea în baza principiului selectivităţii a controlului ulterior prin reverificarea declaraţiei

vamale;

a patra liniuţă, după cuvintele „fără efectuarea controlului

documentar şi fizic” se completează cu cuvintele “ , aplicînd

validare automată a declaraţiei vamale”;

subiectiv. În acest mod, vor fi minimizate riscurile de integritate, se va reduce timpul de vămuire, iar organul vamal va utiliza

resursele necesare în domenii de risc sporit. De menţionat că, sistemul respectiv este

utilizat în mai multe state membre UE şi

alte ţări şi se încadrează în conceptul de

facilitare a traficului bazat pe analiza de risc. Sistemul informaţional vamal al

Serviciului Vamal permite aplicarea acestei funcţionalităţi, fără costuri

adiţionale. Modul de aplicare a noilor proceduri de validare automată va fi reglementat prin

acte normative ale Serviciului Vamal, conform competenţelor deja prevăzute în

Codul vamal. Modificarea vizează art.1 pct.62) şi

pct.621) din Codul vamal al proiectului de lege.

se completează cu punctul 621) cu următorul cuprins: ”621) validare automată a declaraţiei vamale – operaţiune

mecanică a sistemului informaţional vamal prin care

declaraţia vamală se validează informatic, fără intervenţia directă a colaboratorului vamal, conform procedurii stabilite

de Serviciul Vamal;”;

A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.62) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1 pct.62) şi pct.621) din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

se completează cu punctele 68) – 78) cu următorul cuprins: ”68) analiza riscurilor – utilizarea sistematică a informaţiilor disponibile pentru a determina cauzele şi

condiţiile apariţiei riscurilor, identificarea lor, evaluarea

frecvenţei şi gravitatea impactului acestora; 69) evaluarea riscului - procesul general de identificare, analiză, estimare şi prioritizare a riscului; 70) tolerarea riscului – predispunerea organului vamal de a accepta riscul, după evaluarea acestuia, în vederea atingerii

obiectivelor sale; 71) profil de risc – descrierea oricărui grup de riscuri, inclusiv combinaţii determinate a indicatorilor de risc, bazate pe informaţiile acumulate, analizate şi clasificate, precum şi

propuneri în vederea prevenirii sau minimizării riscului; 72) indicatori de risc – anumite criterii care luate împreună

servesc ca un instrument practic pentru determinarea şi

Modificarea prevede introducerea în Codul vamal a conceptului de administrare a riscurilor şi reglementarea noţiunilor ce

ţin de domeniul administrării riscurilor. Completările respective au drept scop

aducerea în cadrul legal elementele necesare şi de bază în activitatea de

administrare şi analiză a riscurilor, prin

utilizarea normelor şi practicilor

internaţionale, precum și perceperea mai clară (inclusiv din partea mediului de afaceri) a administrării riscurilor ca

activitate de bază în cadrul Serviciului

Vamal. De asemenea, reglementarea în Codul vamal a conceptului de administrare a riscurilor vine să asigure legalitatea

01.04.2016

165

selectarea spre control a operaţiunilor vamale care prezintă

risc de încălcare a legislaţiei vamale. Aceste criterii au parametri prestabiliţi, devierea de la care sau corespunderea

cu care permite selectarea spre control; 73) selectivitatea în controlul vamal - proces de selecţie

pentru control al operaţiunilor vamale, bazat pe analiza

riscurilor; 74) criteriu de selectivitate/consemn – un ansamblu de date recunoscute de sistemul informaţional, gestionat de Serviciul

Vamal, care informează despre anumite evenimente şi/sau

riscuri şi poate institui proceduri de lucru obligatorii sau de

recomandare asupra operaţiunilor vamale; 75) parametrii aleatorii - componentă a sistemului

informaţional al Serviciului Vamal care distribuie declaraţiile vamale pe culoare de control vamal în lipsa criteriilor de selectivitate/consemn.”;

acţiunilor organului vamal în contextul

corelării cu alte instituţii (Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne,

Curtea de Conturi). Noţiunile în cauză au fost preluate din

Compendiumul administrării riscurilor în

vamă al Organizaţiei Mondiale a Vămilor

(WCO Customs Risk Management Compendium). Modificarea vizează art.1 pct.68) – 75), art.17 alin.(5) şi art.1921 din Codul vamal al proiectului de lege.

76) expeditor agreat – statut care permite agentului economic să efectueze procedura de tranzit național fără a

prezenta, la organul vamal de plecare sau în orice alt loc autorizat, mărfurile şi declaraţia de tranzit aferentă; 77) destinatar agreat – statut care permite agentului economic să primească, la sediul propriu sau în alt loc

specificat, mărfuri plasate sub regim vamal de tranzit național, fără a prezenta aceste mărfuri şi documentul de

însoţire a tranzitului la organul vamal de destinaţie; 78) principal obligat – persoana juridică înregistrată la

organul vamal, care îşi exprimă voinţa de a efectua o

operaţiune de tranzit național prin depunerea declaraţiei de

tranzit prevăzute în acest scop şi care îşi asumă

responsabilitatea şi garantarea financiară sau alt tip de

garantare prevăzut de legislaţie a operaţiunii de tranzit;”.

Completarea prevede introducerea în Codul vamal a conceptului de Proceduri simplificate de tranzit, care reglementează

noile proceduri simplificate în cazul tranzitului naţional şi are drept scop

avansarea negocierilor privind implementarea mecanismului de recunoaștere reciprocă a Agentului

Economic Autorizat (AEO) între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astfel, se propune în condiţiile stabilite de

Guvern, emiterea de către Serviciul Vamal

a autorizaţiei pentru utilizarea unei garanţii

globale sau scutirea de garanţii, utilizarea sigiliilor proprii, scutirea de la itinerar obligatoriu, statutul de expeditor agreat, statutul de destinatar agreat sau aplicarea de proceduri simplificate de tranzit caracteristice transporturilor de mărfuri, în baza căruia agentul economic va fi scutit

de necesitatea prezentării mărfii în vamă şi a documentelor de tranzit. De asemenea, agenţii economici în cauză vor beneficia

de dreptul de a închide/deschide operaţiune

de tranzit naţional de sine stătător. În mod

prioritar, de acest drept va beneficia agentul economic beneficiar de certificat

166

AEO pentru simplificări vamale sau certificat AEO pentru simplificări vamale, securitate şi siguranţă. În rezultatul analizei tranziturilor naţionale, pentru a nu crea careva

mecanisme discriminatorii faţa de agentii

economici, şi luînd în vedere practicile Uniunii Europene, se propune stabilirea numărului minim de 50 de operaţiuni de

tranzit pe parcursul unui an calendaristic. Acest număr de operaţiuni de tranzit va

permite aplicarea de către întreprinderile

mici şi mijlocii a procedurilor simplificate în tranzit. Totodată, se prevede acordarea dreptului

agentului economic de a utiliza sigilii proprii, ceea ce va reduce costurile sale, luînd în considerație că, pentru aplicarea

sigiliului se percepe taxă pentru efectuarea

procedurilor vamale în sumă de 4 euro,

conform Anexei nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal. Modificările respective sunt strîns legate de implementarea procedurilor simplificate de vămuire. În acelașii sens, importanţa introducerii

procedurilor simplificate de tranzit naţional în Codul vamal se explică prin

faptul că, acest concept se impune în

contextul racordării cadrului legal în partea

ce ţine de proceduri simplificate prevăzute

în art.76 alin.(4) din Regulamentul nr.2913/92 al Consiliului din 12.10.1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar. Propunerea este înaintată în contextul

angajamentelor asumate prin art.193 alin.(4) din Acord de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea

Europeană a Energiei Atomice şi statele

sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, precum şi în

Cadrul strategic de cooperare vamală

Republica Moldova – Uniunea Europeană. De asemenea, ca urmare a analizei

167

comparative a prevederilor Codului vamal cu Codul Vamal Comunitar, efectuat cu suportul experţilor EUBAM şi DG

TAXUD, s-a constatat lipsa reglementărilor privind simplificarea

procedurilor de tranzit în legislaţia vamală

naţională, care sunt strîns legate de

implementarea procedurilor simplificate de vămuire. Lipsa reglementărilor respective

nu permite avansarea negocierilor privind implementarea mecanismului de recunoaştere reciprocă a Agentului

Economic Autorizat (AEO) între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Modificarea vizează art.1 pct.76)–78), art.491 şi 492 din Codul vamal al proiectului de lege şi compartimentul

Serviciul Vamal a Nomenclatorului actelor permisive din Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de

întreprinzător. Articolul 11. Atribuţiile organului vamal Organul vamal are următoarele atribuţii de bază: a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi

implementează această politică; b) asigură respectarea legislaţiei vamale şi fiscale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii

vamale; c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii

economice a statului; d) apără interesele economice ale statului; e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor

economice şi comerciale; f) încasează drepturile de import şi drepturile de export; g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică

referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică

aceste măsuri; h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea mărfurilor

peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera

vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de

artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor

proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;

2. La articolul 11, după litera f) se introduc literele f1) şi f2) cu următorul cuprins: ,,f1) coordonează aplicarea Nomenclaturii combinate a

mărfurilor; f2) gestionează Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova (TARIM);”.

Modificarea prevede acordarea organului vamal a atribuţiilor privind coordonarea aplicării Nomenclaturii combinate a

mărfurilor şi gestionarea Tarifului Vamal

Integrat al Republicii Moldova. Prevederile respective sunt înaintate reieşind din necesitatea stabilirii

competenţelor Serviciului Vamal în

domeniul clasificării mărfurilor şi

elaborării Tarifului Vamal Integrat. În acest sens, completarea art.11 cu litera f1) vine întru executarea art.1412 din Codul vamal, iar cu litera f2) vine întru executarea Dispoziţiei Guvernului nr.45

din 28.04.2015, aprobată în scopul implementării Legii nr.172 din 25.07.2014

privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor şi întru executarea

art.146 din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană,

precum şi în vederea simplificării

formalităţilor vamale şi reducerii actelor necesare pentru import/export.

01.04.2016

168

i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor,

precum şi a terorismului internaţional; j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează

vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală; k) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a

comerţului exterior şi a statisticii vamale speciale; l) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii

statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de apărare a

vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a

întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne; m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele

competenţei; n) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la elaborarea acordurilor

internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele

vamale, cu alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile

internaţionale în domeniul vamal; o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii în domeniu; p) dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor

vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor

vamali; r) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv certifică originea mărfurilor şi

eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor; s) desfăşoară activităţile necesare pentru administrarea

riscurilor; t) asigură diseminarea legislaţiei vamale şi accesul la informaţii

de interes public; u) dezvoltă parteneriatul public-privat în domeniul vamal şi

colaborează cu mediul de afaceri; v) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

Articolul 17. Folosirea informaţiilor (1) Informaţiile puse de către persoane la dispoziţia organului

vamal pot fi folosite numai în scopuri vamale. (2) Informaţiile cuprinse în declaraţiile vamale, autorizaţiile

şi/sau formularele tipizate emise de organul vamal unor persoane fizice sau juridice, precum şi cele cuprinse în

documentele în baza cărora aceste acte vamale au fost emise

sînt considerate informaţii oficiale cu accesibilitate limitată şi

nu pot fi divulgate, nici folosite de colaboratorul vamal în scop personal, nu pot fi transmise unor terţi sau autorităţilor publice,

cu excepţia cazurilor cînd:

3. Articolul 17: la alineatul (2): după cuvintele ,,accesibilitate limitată” se introduce textul ,,(cu caracter confidențial sau secret comercial)”;

Modificarea prevede concretizarea faptului că, informaţiile oficiale cu accesibilitate

limitată reprezintă secret comercial sau

sunt informații cu caracter confidențial,

precum şi se propune acordarea posibilităţii transmiterii informaţiilor

respective la solicitarea autorităţilor

publice centrale de licenţiere, reglementare

şi monitorizare sectorială. De asemenea, în vederea îndeplinirii de către Ministerul Finanţelor a atribuţiilor

01.04.2016

169

a) există acordul prealabil scris al declarantului privind

furnizarea informaţiei solicitate; sau b) există o cauză penală concretă pornită în privinţa

declarantului; sau c) a fost emisă o autorizaţie a judecătorului de instrucţie privind

ridicarea acestor informaţii. (3) La simpla cerere, Serviciul Vamal furnizează doar

informaţii cu caracter general.

litera c) va avea următorul cuprins: ”c) informaţia a fost solicitată de instanţa de judecată;”; se completează cu litera d) cu următorul cuprins: ”d) informaţiile sunt solicitate de către autorităţile publice

centrale de licenţiere, reglementare şi monitorizare sectorială

în scopul exercitării de către acestea a atribuţiilor.”; se completează cu alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins: ,,(4) Organele vamale prezintă Ministerului Finanţelor

informaţiile necesare îndeplinirii de către acesta a atribuţiilor

sale, inclusiv în scopul elaborării/reformulării politicii

fiscale şi vamale.;

sale, inclusiv în scopul elaborării/reformulării politicii fiscale şi vamale, se propune ca organele vamale să

prezinte Ministerului Finanţelor

informaţiile necesare. Necesitatea completării este generată de

situaţiile dificile care au apărut pentru

autorităţile publice, odată cu intrarea în

vigoare a prevederilor Legii nr.71 din 12.04.2015 pentru modificarea şi

completarea unor acte legislative, în temeiul cărora au fost operate modificările

articolului respectiv. Prin urmare, modificările operate în art.17 din Codul vamal restricţionează accesul

autorităţilor publice la informaţiile deţinute

de Serviciul Vamal (datele cuprinse în declaraţiile vamale, autorizaţiile şi/sau

formularele tipizate emise de organul vamal unor persoane fizice sau juridice, precum şi cele cuprinse în documentele în

baza cărora aceste acte vamale au fost emise), fiind interzisă divulgarea acestora

de către colaboratori vamali, decît în

cazurile exhaustive enumerate la art.17 alin.(2) din Codul vamal.

(5) Administrarea riscurilor conţine informaţii oficiale cu

accesibilitate limitată (cu caracter confidenţial sau secret comercial) şi nu pot fi divulgate sau transmise unor terţi sau

autorităţilor publice centrale, cu excepţia cazurilor cînd: a) există o cauză penală concretă pornită pe numele

plătitorului vamal vizat de analiza riscurilor; sau b) informaţia a fost solicitată de instanţa de judecată.”.

A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.68) – 75) din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, completarea prevede reglementarea normelor cu privire la nedivulgarea informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată, ce constituie secret

comercial, utilizate în cadrul administrării

riscurilor. Completarea este necesară pentru a indica

statutul informaţiilor utilizate în cadrul

administrării riscurilor, precum şi cazurile posibile de divulgare a acestora. La moment, aceste prevederi nu se regăsesc în

Codul vamal. De asemenea, în urma implementării

acestor prevederi la nivel de lege, întreg procesul de administrare a riscurilor va

01.04.2016

170

avea un statut cu accesibilitate limitată,

fiind excluse cazurile cînd persoanele fizice/juridice, solicită să cunoască din

care considerente sunt selectaţi spre

control vamal. Modificarea vizează art.1 pct.68) – 75), art.17 alin.(5) şi art.1921 din Codul vamal al proiectului de lege.

Articolul 20. Prohibiţii la introducerea şi scoaterea din

Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport (6) Mijloacele de transport auto care, la introducerea în Republica Moldova, nu au fost plasate în careva regim vamal sau destinaţie vamală nu pot fi înmatriculate la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. Se interzice

înmatricularea primară a mijloacelor de transport auto, a caroseriilor şi a motoarelor prohibite introducerii pe teritoriul

Republicii Moldova.

4. Articolul 20 se completează cu alineatul (61) cu următorul cuprins: ,,(61) Prin derogare de la prevederile alin.(6), înmatricularea de stat a mijloacelor de transport şi a agregatelor prohibite,

cu statut de confiscate, fără stăpîn, trecute în proprietatea

statului cu drept de succesiune şi confirmate prin actele

respective, se efectuează de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sau de către Inspectoratul de

Stat pentru Supraveghere Tehnică „INTEHAGRO” cu

eliberarea gratuită a certificatului de înmatriculare şi a

plăcilor de înmatriculare pentru mijloacele de transport şi

agregatele respective, la prezentarea de către solicitant a

Deciziei Cancelariei de Stat cu privire la transmiterea cu titlul gratuit a mijlocului de transport autorităţii

administraţiei publice sau a contractului de vînzare-cumpărare, încheiat cu organul fiscal şi eliberării de către

Serviciul Vamal a documentelor necesare.”.

Modificara prevede completarea Codului vamal şi a Legii pentru punerea în

aplicare a titlului V al Codului fiscal, precum şi introducerea unei prevederi

temporare care ar permite înmatricularea de către Ministerul Tehnologiei

Informaţiei şi Comunicaţiilor sau de către Inspectoratul de Stat pentru

Supraveghere Tehnică „INTEHAGRO” a

mijloacelor de transport şi a agregatelor prohibite, cu statut de confiscate, fără

stăpîn, trecute în proprietatea statului cu

drept de succesiune, cu efectuarea anticipată a expertizei tehnice şi

eliberarea gratuită a certificatului de

înmatriculare şi a plăcilor de

înmatriculare, cu înstrăinarea lor ulterioară de către organul învestit cu atribuţii de administrare a bunurilor

confiscate conform Hotărîrii Guvernului

nr.972 din 11.09.2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor

confiscate, fără stăpîn, sechestrate uşor

alterabile sau cu termen de păstrare

limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi a comorilor. Modificarea dată are ca scop reglementarea problemei privind mijloacele de transport şi agregatele

respective, care în conformitate cu prevederile art.20 din Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 sunt prohibite de a fi plasate în liberă

circulaţie pe teritoriul Republicii

01.04.2016

171

Moldova. Introducerea unei astfel de prevederi este determinată de faptul că, actualmente la

evidenţa Serviciului Fiscal de Stat şi

Serviciului Vamal se află 115 mijloace

de transport şi agregate prohibite, cu

statut de confiscate, fără stăpîn, trecute în

proprietatea statului cu drept de succesiune, care se păstrează de facto atît

pe teritoriul birourilor vamale, cît şi la

agenţi economici pentru care statul

suportă cheltuieli semnificative legate de

depozitare şi păstrare, acestea în unele

cazuri depăşind valoarea mijlocului de transport. Pînă la comercializarea mijloacelor de transport şi a agregatelor respective,

organul responsabil pentru efectuarea expertizei tehnice, în termen de 60 zile calendaristice din data publicării

prezentei legi, va efectua gratuit expertiza tehnică a mijloacelor de

transport şi a agregatelor prohibite, iar ulterior Cancelaria de Stat va selecta unele mijloace de transport şi agregate întru realizarea atribuţiilor autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale,

precum şi instituţiilor publice. Astfel, în cazul în care Cancelaria de Stat, în termen de 30 zile calendaristice, din data recepţionării listei, va informa

organul investit cu atribuţii de

administrare a bunurilor confiscate despre selectarea unor mijloace de transport şi agregate, organul învestit cu atribuţii de administrare a bunurilor confiscate va transmite cu titlu gratuit (donaţie) mijloacele de transport şi

agregatele selectate autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale,

precum şi instituţiilor publice. Totodată, în cazul în care Cancelaria de

Stat, în termen de 30 zile calendaristice, nu va informa organul investit cu

172

atribuţii de administrare a bunurilor

confiscate despre mijloacele de transport şi agregatele selectate, organul investit cu atribuţii de administrare a bunurilor

confiscate va înstrăina mijloacele de

transport şi agregatele respective în

modul stabilit de Guvern, iar în cazul în care aceste mijloace de transport nu vor putea fi înstrăinate, ele vor fi

comercializate prin dezasamblare ca piese de schimb şi/sau agregate separate

cu număr de identificare sau transmise la

metal uzat. Întru implementarea proiectului în cauză, în partea ce ţine de înmatricularea mijloacelor de transport şi agregatelor

prohibite, cu statut de confiscate, fără

stăpîn, trecute în proprietatea statului cu

drept de succesiune, Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale

de Stat „Registru”” va suporta cheltuieli

în sumă de 87000 lei pentru

înmatricularea de stat a 119 mijloace de transport şi agregate prezentate în anexa

la prezentul proiect de lege, conform taxei stabilite pentru înmatricularea mijloacelor de transport şi a agregatelor

în termen de o lună. Modificarea vizează art.20 alin.(61) din Codul vamal, art.4 alin.(91) şi alin.(92) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal şi Art.XXIX ale proiectului de lege.

Articolul 45. Încheierea regimului vamal de tranzit (1) Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile

sînt prezentate, împreună cu documentele însoţitoare, la organul

vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor

naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.

[Alin.(2) art.45 abrogat prin Legea nr.324 din 23.12.2013, în vigoare 01.01.2014]

5. Articolul 45 se completează cu alineatul (3) cu următorul

cuprins: „(3) Pentru cazurile în care a fost depusă o declaraţie vamală

pînă la încheierea regimului vamal de tranzit, acesta se

încheie după efectuarea operaţiunilor de validare, care plasează mărfurile în alt regim sau destinaţie vamală. În

cazul validării automate a declaraţiei vamale, regimul vamal

de tranzit se încheie din oficiu.”.

Completarea în cauză prevede încheierea

regimului vamal de tranzit după efectuarea

tuturor operaţiunilor îndeplinite de organul

vamal în vederea încheierii operaţiunii de

vămuire, inclusiv cu utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor.

Totodată, regimul vamal de tranzit se

încheie din oficiu în cazul validării

declaraţiei vamale prin sistemul

informaţional vamal. Modificarea are drept scop simplificarea

01.04.2016

173

operaţiunilor de validare a declaraţiei

vamale, posibilitatea de validare automată a acestora, precum şi optimizarea timpului

de perfectare a declaraţiei vamale. De

asemenea, completarea prevede simplificarea şi automatizarea completă a

procesului de vămuire a declaraţiilor vamale selectate de sistemul informaţional

vamal pe culoarele verde şi albastru. Modificarea vizează art.45 alin.(3) şi

art.176 alin.(12) din Codul vamal al proiectului de lege.

6. După secţiunea 7 se introduce „Secţiunea a 71. „Proceduri simplificate de tranzit”” cu următorul cuprins:

„Secţiunea a 71. „Proceduri simplificate de tranzit”

Articolul 491. Dispoziţii generale La cererea principalului obligat sau a destinatarului, Serviciul Vamal este în drept să autorizeze utilizarea

următoarelor proceduri simplificate de tranzit național: a) utilizarea unei garanţii globale sau scutirea de garanţii; b) utilizarea sigiliilor proprii; c) scutirea de la itinerar obligatoriu; d) statutul de expeditor agreat; e) statutul de destinatar agreat; f) aplicarea de proceduri simplificate de tranzit caracteristice transporturilor de mărfuri: - pe cale ferată sau prin intermediul containerelor mari; - pe cale aeriană; - pe cale martimă; - prin conducte.

Articolul 492. Condiţii generale de acordare a

autorizaţiei (1) Procedurile simplificate prevăzute la art.491 se acordă

numai agentului economic care: 1) este rezident în sensul art.5 pct.5) din Codul fiscal; 2) nu are datorii la bugetul public naţional; 3) dispune de active cu un grad înalt de solvabilitate, confirmate prin înregistrări contabile şi informaţii

disponibile. Condiţia este considerată ca fiind îndeplinită în

cazul în care, la momentul efectuării controlului, această

A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.76) – 78) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1 pct.76)–78), art.491 şi 492 din Codul vamal al proiectului de lege şi compartimentul

Serviciul Vamal a Nomenclatorului actelor permisive din Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de

întreprinzător.

01.04.2016

174

solvabilitate poate fi constatată; 4) aplică în mod frecvent regimul vamal de tranzit sau

organul vamal nu are suspiciuni că agentul economic este

în măsură să îndeplinească obligaţiile legate de acest regim

sau, în cazul procedurii simplificate prevăzute la art.491 lit.e), agentul economic primește frecvent mărfuri plasate

sub regimul de tranzit național. Se consideră că o persoană aplică în mod frecvent regimul

vamal de tranzit, în situaţia în care efectuează/va efectua cel

puţin 50 de operaţiuni de tranzit naţional într-un an calendaristic. 5) nu a comis încălcări ale legislaţiei vamale, constatate

conform procedurii legale, pe perioada ultimilor doi ani anteriori prezentării cererii. Condiţia este considerată ca

fiind îndeplinită în cazul în care, în decursul celor doi ani

anteriori prezentării cererii, principalul obligat sau

destinatarul nu a comis încălcări ale legislaţiei vamale. Ca

excepţie, Serviciul Vamal poate decide altfel dacă

determină, în baza informaţiilor şi datelor disponibile, că aceste încălcări au o importanţă redusă în raport cu numărul

sau amploarea operaţiunilor vamale, precum şi nu creează

suspiciuni cu privire la buna-credinţă a solicitantului. Se va lua în consideraţie: a) examinarea neregulilor pe bază cumulativă; b) frecvenţa încălcărilor, pentru a stabili dacă există

probleme sistematice; c) dacă solicitantul a informat din proprie iniţiativă organul

vamal despre greşelile sau neregulile descoperite; d) dacă solicitantul a luat măsuri de remediere pentru a

preveni sau minimiza eventuale nereguli sau greşeli. (2) Pentru a garanta gestionarea corectă a procedurilor

simplificate de tranzit, autorizaţia nu se acordă decît în

cazul în care: 1) organul vamal poate asigura supravegherea şi controlul

regimului vamal de tranzit; 2) solicitantul păstrează evidenţe care permit organului

vamal să efectueze un control vamal eficient. (3) În cazul în care solicitantul este titularul unui certificat AEO pentru simplificări vamale sau certificat AEO pentru simplificări vamale, securitate şi siguranţă, condiţiile

menţionate la alin.(1) pct.5) şi la alin.(2) pct.2) din prezentul articol se consideră ca fiind îndeplinite.

175

(4) Procedurile simplificate stipulate în art.491 se aplică

agenţilor economici care corespund condiţiilor prevăzute în art.492 alin.(1)- (2) în baza autorizaţiei emise de către

Serviciul Vamal în termen de pînă la 30 zile calendaristice din data acceptării cererii, conform procedurii aprobate de

Guvern.”. Articolul 127. Dispoziţii generale aplicabile obligaţiei

vamale (10) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(11),

termenul de prescripţie pentru determinarea obligaţiilor vamale

este de 4 ani, calculat de la ultima dată prevăzută pentru

depunerea declaraţiei vamale sau pentru apariţia obligaţiilor

vamale, în cazul în care nu a fost depusă declaraţia vamală. (11) Termenul de prescripţie nu se extinde asupra

obligaţiilor vamale dacă: - declaraţia vamală care stabileşte o obligaţie vamală

conţine informaţii eronate ori reflectă fapte ce constituie

încălcări ale legislaţiei vamale; - declaraţia vamală nu a fost depusă pentru situaţiile în

care aceasta a fost prevăzută; - obligaţia vamală se calculează pentru mărfurile aflate

sub supraveghere vamală.

Articolul 2025. Păstrarea şi prezentarea informaţiei necesare

controlului ulterior (1) Pentru exercitarea controlului ulterior, instituţiile şi persoanele implicate direct sau indirect în tranzacţii

economice externe sînt obligate să prezinte gratuit organelor

vamale toate documentele, datele şi informaţiile necesare care

se referă la obiectul controlului ulterior. Aceste date şi

informaţii se transmit în formă scrisă sau pe orice suport

material compatibil în termenul stabilit de organele vamale, care nu poate fi mai mic de 24 de ore din momentul solicitării. (2) Persoanele care desfăşoară tranzacţii economice externe

sînt obligate să păstreze documentele aferente acestor

operaţiuni, în scopul desfăşurării controlului ulterior, pentru o

perioadă de 4 ani calendaristici, care se calculează după cum

urmează: a) în cazul mărfurilor puse în liberă circulaţie cu acordarea de

facilităţi fiscale şi vamale, în funcţie de destinaţia lor finală – de la sfîrşitul anului calendaristic în care ele încetează a mai

fi supuse supravegherii vamale; b) în cazul mărfurilor puse în liberă circulaţie în alte

împrejurări decît cele stabilite la lit.a) sau al mărfurilor

7. Articolul 127: la alineatul (10), cuvintele ”de la ultima dată prevăzută

pentru depunerea declaraţiei vamale sau pentru apariţia

obligaţiilor vamale, în cazul în care nu a fost depusă

declaraţia vamală.” se înlocuiesc cu textul ”conform

art.2025 alin.(2).”; la alineatul (11) prima liniuţă, cuvintele ,,care stabileşte o obligaţie vamală conţine informaţii eronate ori reflectă fapte

ce constituie încălcări ale legislaţiei vamale” se înlocuiesc

cu cuvintele ,,reflectă fapte ce constituie infracţiuni”.

Modificarea prevede corelarea modului de calcul a termenului de prescripţie de 4 ani pentru determinarea

obligaţiei vamale cu termenul de păstrare

a documentelor aferente tranzacţiilor

economice externe în scopul desfăşurării

controlului interior, reglementat în art.2025 din Codul vamal.

Amendamentul are drept scop aplicarea uniformă a aceluiaşi termen de 4

ani calculat atît drept termen de prescripţie, cît şi ca termen stabilit pentru modificarea de către organul vamal a

declaraţiei vamale sau pentru efectuarea

controlului ulterior. De asemenea, se prevede faptul ca,

în cazul în care declaraţia vamală reflectă

fapte ce constituie infracţiuni, termenul de

prescripţie de 4 ani nu se extinde asupra obligaţiei vamale.

Modificarea are drept scop concretizarea situaţiilor de necalculare a

termenului de 4 ani, dacă declaraţiile

vamale pot reflecta informaţii despre

bunuri ce constituie obiectul sau mijlocul unei infracţiuni, pentru a asigura continuitatea şi finalitatea cazului de

urmărire penală.

01.04.2016

176

declarate pentru export – de la sfîrşitul anului calendaristic în

care sînt acceptate declaraţiile de punere în liberă circulaţie sau cele de export; c) în cazul mărfurilor plasate sub orice destinaţie vamală – de la sfîrşitul anului calendaristic în care destinaţia a fost

încheiată. Articolul 12711. Apariţia obligaţiei vamale în alte cazuri (1) Obligaţia vamală apare, atît la import cît şi la export, şi în

următoarele cazuri: a) cînd, ulterior efectuării operaţiunilor de vămuire şi acordării

liberului de vamă, se constată că informaţiile cuprinse în

declaraţia vamală au condus la stabilirea unei obligaţii vamale

diminuate; b) cînd una ori mai multe condiţii ce reglementau plasarea

mărfurilor sub o destinaţie vamală nu au fost respectate; c) cînd stabilirea unui tratament tarifar favorabil, în funcţie de

destinaţia sau utilizarea finală a mărfurilor, nu era justificată la

data acordării liberului de vamă; d) cînd lipseşte informaţia, documentele sau/şi persoana în gestiunea căreia au fost înregistrate importuri ce au beneficiat

de un tratament tarifar favorabil; e) cînd, la eliberarea certificatului de origine preferenţială

pentru mărfurile originare din Republica Moldova în sensul

acordurilor de comerţ liber, obţinute în cadrul regimului de

perfecţionare activă sau produse în zona economică liberă care

nu corespund criteriilor prevăzute la art.7 alin.(41) din Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere, nu au fost supuse taxei vamale mărfurile neoriginare

încorporate în mărfurile originare menţionate. (2) Obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei

vamale de plasare a mărfurilor sub o destinaţie vamală. (3) În cazurile specificate la alin.(1), plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. Totodată, devin plătitori vamali, solidar cu

titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit

informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei vamale ori care

au redactat declaraţia vamală, dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.

8. Articolul 12711: la alineatul (l), litera e) va avea următorul cuprins: „e) cînd se emite sau se întocmeşte o dovadă de origine

pentru mărfurile originare din Republica Moldova în sensul acordurilor de comerţ liber, la fabricarea cărora au fost

utilizate materiale neoriginare care nu au fost supuse taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent aplicabile, cu condiţia

că astfel de cerinţe sunt prevăzute în aceste acorduri.”; se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins: „(4) Cuantumul taxelor vamale sau taxelor cu efect

echivalent, corespunzătoare obligaţiei vamale care apare în

cazul specificat la alin.(1) lit.e), este echivalent cu cuantumul care ar fi trebuit să fie plătit pentru materialele

menţionate, dacă ar fi/au fost puse în liberă circulaţie la data la care au fost plasate iniţial sub un regim vamal.

Majorarea de întîrziere pentru perioada de la plasarea sub regim vamal iniţial şi apariţia obligaţiei vamale nu se va calcula. Procedura de plată a taxelor vamale sau taxelor cu

efect echivalent se stabileşte de Serviciul Vamal.”.

A se vedea argumentele expuse la art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.28 lit.l), art.281 alin.(3) şi art.29 alin.(1) din Legea cu

privire la tariful vamal şi art.127¹¹ alin.(1)

lit.e) şi alin.(4) şi art.130 alin.(1) lit.b) din Codul vamal ale proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 129. Perceperea drepturilor de import şi de export 9. Articolul 129: Modificarea are un caracter redacţional şi 01.04.2016

177

(22) Pentru sumele obligaţiei vamale stabilite în procesul

auditului postvămuire sau în urma recalculării drepturilor de import şi de export, majorarea de întîrziere se calculează pentru

perioada de cînd sumele obligaţiilor vamale respective urmau să

fie achitate şi pînă la data stingerii acestora. Înscrierea în fişa de

evidenţă a plătitorului vamal a majorării de întîrziere calculate

în procesul controlului ulterior sau ca rezultat al recalculării

drepturilor de import şi de export se efectuează în baza deciziei

de regularizare. (24) În cazul în care plătitorul vamal are mijloace băneşti

disponibile în contul personal de evidenţă, majorarea de

întîrziere nu se va calcula în limitele sumelor de supraplată la

buget. (3) Penalităţile se calculează din prima zi după expirarea

termenului prelungit sau eşalonat.

Articolul 128. Stingerea obligaţiei vamale (3) Stingerea obligaţiei vamale prin compensare se

efectuează din iniţiativa organului vamal (fără acordul

plătitorului vamal), prin trecerea în contul obligaţiei a

sumelor plătite în plus, înregistrate la dreptul de import

respectiv sau la alte plăţi. Modul şi procedura de stingere prin

compensare se stabilesc de Ministerul Finanţelor.

la alineatul (22), cuvintele „auditului postvămuire” se

înlocuiesc cu cuvintele „controlului ulterior”; alineatul (24) va avea următorul cuprins: „(24) În cazul în care plătitorul vamal, după reflectarea

obligaţiei vamale în sistemul informaţional, are mijloace

băneşti disponibile în fişa sa de evidenţă, majorarea de întârziere nu se va calcula în limita părţii sumei de

supraplată la buget, utilizată pentru stingerea obligaţiei

vamale în conformitate cu art.128 alin.(3).”.

are drept scop excluderea unor interpretări

neuniforme ale art.129 din Codul vamal. În redacţia actuală, art.1811 din Codul vamal reglementează „controlul ulterior”

care poate fi realizat prin audit post-vămuire sau reverificarea declaraţiei

vamale.

Modificarea prevede necalcularea majorării de întârziere pentru suma plătită

în plus şi utilizată de organul vamal pentru

stingerea obligaţiei vamale prin

compensare. Întrucît prevederile alin.(24) din art.129 a Codului vamal se referă la

penalitatea calculată ulterior reflectării

datoriei vamale în sistemul de evidenţă,

conţinutul acestui alineat a fost modificat

integral, pentru a ajunge la sensul exact a ceea ce era de dorit a fi înţeles.

Articolul 130. Restituirea drepturilor de import sau de export plătite sau percepute în plus (1) Persoanele juridice şi persoanele care desfăşoară activitate

de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică dispun de

dreptul la restituirea drepturilor de import sau de export în cazul: b) exportului mărfii după perfecţionarea activă; c) exportului mărfii ca rezultat al returnării mărfurilor rebutate

importate anterior din afara Republicii Moldova;

10. Articolul 130: la alineatul (1): litera b) se completează în final cu cuvintele „ , cu excepţia

cazului în care la exportul produselor compensatoare a fost emisă/se emite o dovadă de origine preferenţială, care a fost

acceptată de ţara de import”;

A se vedea argumentele expuse la art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.28 lit.l), art.281 alin.(3) şi art.29 alin.(1) din Legea cu

privire la tariful vamal şi art.127¹¹ alin.(1)

lit.e) şi alin.(4) şi art.130 alin.(1) lit.b) din Codul vamal ale proiectului de lege.

01.04.2016

d) recalculării taxei vamale în urma: comiterii unor erori de calcul; efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce le depăşesc pe

cele necesare; anulării taxei vamale după modificarea

declaraţiei vamale.

litera d) va avea următorul cuprins: „d) recalculării drepturilor de import sau export în urma comiterii unor erori tehnice şi/sau de calcul de către organul

vamal, precum şi în cazul cînd au fost încasate sume ale

drepturilor de import sau export nedatorate conform legislaţiei;”;

Modificarea poartă caracter redacţional şi

are drept scop aducerea în concordanţă a

prevederilor art.130 alin.(1) lit.d) din Codul vamal cu prevederile art.29 alin.(1) din Legea cu privire la tariful vamal.

01.04.2016

se completează cu litera e) cu următorul cuprins: 2. „e) efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce le depăşesc pe

cele necesare, precum şi celor greşit transferate.”;

A se vedea argumentele expuse la art.29 alin.(5) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.29 alin.(5) din

Legea cu privire la tariful vamal şi art.130

01.04.2016

178

alin.(1) lit.d) şi lit.e) şi alin.(3) din Codul

vamal ale proiectului de lege. (2) Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor

economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public

naţional, iar în lipsa datoriilor, la cererea agentului economic,

în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul

public naţional sau la contul bancar al agentului economic. Restituirea se face în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depăşeşte 30 de zile.

la alineatul (2), prima propoziţie va avea următorul cuprins: „(2) Restituirea drepturilor de import sau de export plătite

în plus se efectuează în contul stingerii datoriilor

plătitorului vamal faţă de buetul public naţional, iar în lipsa

datoriilor, la cererea plătitorului vamal, în contul viitoarelor

obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la

contul bancar al plătitorului vamal respectiv. Se interzice restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus în contul stingerii datoriilor creditorilor

plătitorului vamal, inclusiv persoanelor juridice şi fizice

cesionari.”;

A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.101 alin.(8),

art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2) din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din

Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.

01.04.2016

(3) Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu se restituie.

alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu

se restituie, cu excepţia cazurilor cînd au fost comise erori tehnice şi/sau de calcul de către organul vamal, precum şi în

cazul cînd au fost încasate sume ale taxei pentru efectuarea procedurilor vamale nedatorate conform legislaţiei.”.

A se vedea argumentele expuse la art.29 alin.(5) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.29 alin.(5) din

Legea cu privire la tariful vamal şi art.130

alin.(1) lit.d) şi lit.e) şi alin.(3) din Codul

vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 1641. Drepturile brokerului vamal Brokerul vamal are următoarele drepturi: a) să asiste la examinarea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate de el; b) să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea

perfectării actelor vamale în afara orelor de program sau în alte

locuri decît zonele de control vamal; c) să asigure, cu permisiunea şi în prezenţa colaboratorului vamal, pînă la depunerea declaraţiei vamale, transportarea,

operaţiunea de determinare a cantităţii mărfurilor, încărcarea,

descărcarea, transbordarea mărfurilor, operaţiunile de ambalare

a mărfurilor, precum şi deschiderea încăperilor şi spaţiilor unde

se pot afla asemenea mărfuri şi/sau mijloace de transport; d) să asiste la cercetarea/expertiza mărfurilor şi/sau mijloacelor

de transport, precum şi să ia cunoştinţă de rezultatele cercetării; e) să ceară, conform normelor în vigoare, restituirea drepturilor de import şi de export plătite în plus; f) să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea

corectării valorii în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor de

transport declarate.

11. La articolul 1641, litera c) se completează în final cu cuvintele ” , cu excepţia cazurilor de existenţă a unor

suspiciuni de fraudă vamală”.

Modificarea vizează restricţionarea

acţiunilor brokerului vamal în exercitarea

atribuţiilor specificate la art.1641 lit.c) în cazul în care organul vamal are suspiciuni de fraudă vamală.

Necesitatea operării modificărilor

se impune datorită situaţiilor tot mai

frecvente de încălcare a legislaţiei vamale de către agenţii economici şi/sau brokerul

vamal şi imposibilităţii constatării

fraudelor vamale. Organul vamal, prin prisma

monitorizării tranzacţiilor de risc şi

măsurilor de eliminare a acestora, se

confruntă cu anumite dificultăţi de

realizare a măsurilor de contracarare a

fraudelor vamale. Pe cale de consecinţă, reliefăm

faptul că, odată cu operarea acestor modificări, în cazul în care va exista un raport de suspiciuni a fraudei sau vor exista unele informaţii operative sau se va

constata o divergenţă de greutate, organul

vamal va fi în drept să refuze cererea de

01.04.2016

179

autorizare a efectuării verificării

prealabile a vămuirii, iar prin urmare vor fi curmate tentativele de fraude vamale, cu sancţionarea persoanelor care se fac

vinovate. Articolul 174. Formele declarării (1) Declararea se face în scris, verbal sau prin acţiune,

prin mijloace electronice sau prin alte modalităţi prevăzute de

legislaţie. (11) Declaraţia vamală se depune la organul vamal în

formă electronică, utilizînd sistemul informaţional integrat

vamal. (2) Forma şi procedura de declarare, precum şi informaţiile

necesare vămuirii sînt stabilite de Serviciul Vamal.

12. La articolul 174, alineatul (11) se completează în final

cu textul „Cazurile în care declaraţia vamală se depune pe

suport de hîrtie sunt stabilite de Serviciul Vamal.”.

Modificarea are drept scop stabilirea cazurilor de depunere a declaraţiei vamale

pe suport de hîrtie, conform modului stabilit de Serviciul Vamal. Astfel, declararea electronică devine o

formă de declarare standard. Doar în unele

cazuri, justificate prin tratate internaţionale

sau capacităţile limitate ale sistemului informaţional, organul vamal va accepta

declaraţiile pe suport de hîrtie.

01.04.2016

Articolul 176. Termenul de depunere a declaraţiei vamale (1) Declaraţia vamală este depusă la organul vamal de frontieră

în ziua lucrătoare imediat următoare zilei de trecere a frontierei vamale, iar în cazul finalizării regimului vamal de tranzit, în

decursul unei zile lucrătoare imediat următoare zilei în care

regimul vamal de tranzit a fost încheiat. (11) În cazul introducerii animalelor vii supuse carantinei profilactice, termenul de depunere a declaraţiei vamale începe

să curgă din ziua finalizării carantinei respective. (2) Persoanele fizice care au bunuri nedestinate comercializării

în bagajul de mînă şi în bagajul de însoţire depun, la trecerea frontierei vamale, declaraţie vamală o dată cu prezentarea

bunurilor. (3) Termenul de declarare a gazului natural şi a energiei

electrice importate este din momentul trecerii frontierei vamale pînă la data de 20 a lunii imediat următoare celei de gestiune. (31) În cazul expedierilor poştale internaţionale, declaraţia

vamală este depusă la organul vamal în 72 de ore din momentul

trecerii frontierei vamale. (4) Responsabil pentru depunerea declaraţiei vamale în

termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport supuse declarării. În cazul plasării mărfurilor sau

mijloacelor de transport sub regimul vamal de tranzit, responsabil pentru depunerea declaraţiei vamale în termenul

stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport

supuse declarării ori, în lipsa acestuia, transportatorul lor.

13. Articolul 176 se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins: „(12) Se permite depunerea declaraţiei vamale anterior datei

estimate la care regimul vamal de tranzit urmează a fi

încheiat.”.

A se vedea argumentele expuse la art.45 alin.(3) din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea respectivă are

drept scop acordarea dreptului de a depune declaraţia vamală înainte de încheierea

regimului vamal de tranzit. Modificarea vizează art.45 alin.(3) şi

art.176 alin.(12) din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 180. Primirea declaraţiei vamale (1) Organul vamal primeşte declaraţia vamală conform

14. Codul se completează cu articolul 1801 cu următorul

cuprins: Modificarea în cauză se propune în

contextul reglementării dreptului de a

01.04.2016

180

procedurii stabilite de Serviciul Vamal. (2) Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. (3) Organul vamal nu are dreptul să respingă declaraţia

vamală.

„Articolul 1801. Modificarea declaraţiei vamale Organele vamale sînt în drept ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 4 ani de la data depunerii

declaraţiei vamale să modifice declaraţia vamală.”.

modifica declaraţia vamală la solicitarea declarantului şi a oferi posibilitatea modificării declaraţiei vamale inclusiv în

afara controlului ulterior. Reieşind din faptul că, din redacţia nouă a

art.1811 au fost eliminate prevederi ce ţin

de modificarea declaraţiilor vamale la

solicitarea declarantului, din motivul că, nu

constituiau parte componentă a procedurii

de control ulterior, este oportun de a reglementa într-un articol separat această

posibilitate de modificare a declaraţiei. Modificarea vizează art.1801, art.1811, art.2021 şi art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.

Articolul 1811. Controlul ulterior (1) Organul vamal are dreptul ca, într-o perioadă de 4 ani de la

acordarea liberului de vamă, să modifice declaraţia vamală sau,

după caz, să efectueze controlul ulterior prin reverificarea declaraţiei vamale sau prin audit postvămuire; (2) În termenul prevăzut la alin.(1), organul vamal verifică orice

document, registru şi evidenţă referitoare la mărfurile vămuite

sau la operaţiunile comerciale ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al

oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de

vedere profesional, în operaţiunile menţionate, sau al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor acte sau deţine

informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut şi

controlul fizic al mărfurilor dacă acestea mai există. (3) Dacă, după reverificarea declaraţiei vamale sau după auditul

postvămuire, rezultă că dispoziţiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate eronat, organul vamal ia măsuri

pentru regularizarea situaţiei, ţinînd seama de noile constatări. (4) Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar

regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare a acestui document. (5) În cazul în care se constată că a luat naştere o obligaţie

vamală sau că au fost plătite sume în plus, organul vamal ia măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus sau pentru

rambursarea sumelor plătite în plus, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. (6) Dacă, la controlul ulterior al declaraţiilor, stabileşte, potrivit

alin.(3), diferenţe în plus sau în minus şi la alte taxe şi impozite

datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale, organul vamal

15. Articolul 1811 va avea următorul cuprins: „Articolul 1811. Controlul ulterior (1) Controlul ulterior se bazează pe administrarea riscurilor, este efectuat imperativ în scopuri vamale, în vederea asigurării aplicării corecte a legislaţiei şi confirmării sau

infirmării conformităţii declarantului la aceasta. (2) Controlul ulterior este efectuat de organele vamale, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, prin audit post-vămuire sau reverificarea declaraţiei vamale, pe o

perioadă ce nu depăşeşte termenele de prescripţie, stabilit la

art.127 al prezentului cod. (3) Procedura controlului ulterior constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi desfăşurare a

controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia,

prevăzute de prezentul cod şi actele normative ale

Serviciului Vamal. Controlul ulterior este organizat şi

efectuat prin forme (control general, control parţial, control

repetat), proceduri (control planificat, control inopinat, control prin contrapunere) şi metode de control (control

total, control selectiv, control electronic). (4) În termenul prevăzut la alin.(2), organul vamal verifică

toate documentele, registrele şi evidenţa referitoare la

mărfurile provenite din comerţul internaţional sau la alte operaţiuni comerciale anterioare sau ulterioare aferente

acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul

declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional în operaţiunile

menţionate, sau al oricărei alte persoane care se află în

posesia acestor documente, date sau mărfuri, sau deţine

Modificarea este necesară pentru

reglementarea dispoziţiilor comune ambelor forme de control ulterior, racordarea normei de profil la prevederile art.48 din Regulamentul nr.952/2013 al Parlamentului european şi Consiliului din

09.10.2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, dar şi la art.214 din Cod fiscal. În această ordine de idei, se propune reglementarea formelor de realizare a controlului ulterior, şi anume prin audit post-vămuire sau reverificarea declaraţiei

vamale, pe o perioadă ce nu depăşeşte

termenele de prescripţie. Controlul ulterior

se va efectua de către organele vamale în conformitate cu procedura stabilită de

Serviciul Vamal şi va fi organizat şi

efectuat prin forme (control general, control parţial, control repetat), proceduri

(control planificat, control inopinat, control prin contrapunere) şi metode de control (control total, control selectiv, control electronic). Concomitent, au fost prevăzute situaţiile în

care poate fi efectuat controlul repetat şi

excepţiile aferente controlului repetat,

precum şi cazurile în care organul vamal

va încheia controlul ulterior iniţiat printr-un raport. La aceasta, în cazul în care se

01.04.2016

181

va lua măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus constatate.

Sumele plătite în plus la aceste taxe şi impozite se restituie potrivit normelor legale care le reglementează. (7) Dacă încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz,

contravenţie sau infracţiune, autoritatea vamală este obligată să

aplice sancţiuni contravenţionale ori să sesizeze organele de

urmărire penală.

informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi

făcut controlul fizic sau prelevarea de eşantioane a mărfurilor, dacă acestea mai pot fi identificate. (5) Se interzice efectuarea repetată a controalelor ulterioare

asupra unora şi aceloraşi impozite şi taxe pentru perioada

unui an bugetar care anterior a fost supusă controlului, cu

excepţia cazurilor cînd efectuarea controlului ulterior repetat

se impune de: - comiterea unor erori, inclusiv procedurale în cadrul efectuării controlului ulterior, care au condus la anularea

rezultatelor acestuia; - examinarea contestaţiilor depuse împotriva deciziei

organului vamal sau acţiunii colaboratorului vamal; - reorganizarea sau lichidarea persoanei controlate; - auditul activităţii organului vamal de către organul ierarhic

superior; - situaţia în care, după efectuarea controlului ulterior, au fost depistate semne de încălcări vamale neidentificate în cadrul

controlului ulterior precedent; - efectuarea unui control prin contrapunere. Drept temei pentru efectuarea controlului vamal repetat la faţa locului, în legătură cu auditul activităţii organului

vamal de către organul ierarhic superior, poate servi numai

decizia acestuia din urmă, cu respectarea cerinţelor

prezentului articol. (6) Controlul ulterior iniţiat sau aflat în curs de iniţiere,

urmează a fi încheiat printr-un raport, dacă: a) persoana în adresa căreia urmează a fi iniţiat sau a fost

iniţiat controlul ulterior a fost lichidată; b) persoana în adresa căreia urmează a fi iniţiat sau a fost

iniţiat controlul ulterior nu este de găsit, iar informaţia de

care dispune organul vamal este insuficientă şi nu permite

regularizarea situaţiei. (7) Dacă după controlul ulterior rezultă că dispoziţiile ce

reglementează destinaţia vamală respectivă au fost aplicate

eronat, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea

situaţiei, indiferent de nivelul şi forma de control vamal aplicat anterior. (8) Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar

regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare

ale acestui document. (9) În cazul în care se constată apariţia unei obligaţii vamale

sau plata sumelor în plus, organul vamal încasează

diferenţele în minus sau rambursează sumele plătite în plus,

constată apariţia unei obligaţii vamale sau

plata sumelor în plus, organul vamal încasează diferenţele în minus sau

rambursează sumele plătite în plus, cu

respectarea prevederilor legislaţiei în

vigoare Modificarea în totalitate a conţinutului

art.1811 este indispensabilă, deoarece au

fost introduse prevederi noi ce se referă la

formele, procedurile şi metodele de control

ulterior. Modificarea vizează art.1801, art.1811, art.2021 şi art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.

182

cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.”. Articolul 1843. Autorizarea procedurilor simplificate (1) Procedurile simplificate stipulate în art.1842 alin.(1) lit.b) şi c) se aplică agenţilor economici care corespund condiţiilor

prevăzute în art.1951 alin. (3) lit.a) în baza autorizaţiei emise de

către Serviciul Vamal în termen de pînă la 30 zile calendaristice

din data recepţionării cererii şi documentelor anexate, conform

procedurii aprobate de Guvern. (2) Condiţiile speciale de utilizare a procedurilor simplificate în cazul anumitor regimuri vamale se aprobă de Guvern. (3) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că cererea

depusă nu conţine toate informaţiile necesare, în termen de 30

de zile de la data recepţionării cererii şi documentelor anexate, solicită agentului economic care a depus cererea să furnizeze

informaţiile necesare pentru justificarea cererii. (4) Termenul de emitere a autorizaţiei pentru declaraţia

simplificată sau pentru procedura de vămuire la domiciliu curge

din momentul în care Serviciul Vamal dispune de toate informaţiile necesare pentru luarea unei decizii. Serviciul

Vamal, în termen de 3 zile lucrătoare de la data recepţionării

ultimei informaţii solicitate, aduce la cunoştinţa agentului

economic faptul că informaţia a fost recepţionată şi comunică

în scris data de la care curge acest termen.

16. Articolul 1843 va avea următorul cuprins: ,,(1) Procedurile simplificate stipulate în art.1842 alin.(1) lit.b) şi c) se aplică agenţilor economici care corespund

condiţiilor prevăzute în art.1953 alin.(1) pct.1-4) în baza autorizaţiei emise de către Serviciul Vamal în termen de

pînă la 30 zile calendaristice din data acceptării cererii şi

documentelor anexate, conform procedurii aprobate de Guvern. (2) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că cererea şi

documentele anexate depuse nu conţin toate informaţiile

necesare, în termen de 30 de zile calendaristice, solicită

agentului economic care a depus cererea să furnizeze

informaţiile necesare pentru justificarea cererii. (3) Serviciul Vamal informează agentul economic cu privire la acceptarea cererii sale şi data de la care curge

termenul de emitere a autorizaţiei pentru utilizarea

procedurilor simplificate. (4) Condiţiile speciale de utilizare a procedurilor

simplificate în cazul anumitor regimuri vamale se aprobă de

Guvern.”.

Modificarea respectivă poartă caracter

redacţional avînd drept scop îmbunătăţirea redacţiei existente şi a fost

propusă de către experţii EUBAM şi DG

TAXUD la capitolul ce ţine de implementarea procedurilor simplificate. Modificarea vizează art.1843 şi art.1953 alin.(2), alin.(21) şi alin.(22) din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 185. Controlul vamal şi formele lui (1) Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi

constă în: a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale; b) controlul vamal (controlul mărfurilor şi mijloacelor de

transport, controlul corporal ca o formă excepţională de control

vamal)

17. La articolul 185, alineatul (1) litera b), cuvintele „controlul vamal” se înlocuiesc cu cuvintele „controlul

fizic”.

Modificarea în cauză concretizează tipul

propriu-zis de control vamal care constă în

control fizic şi are drept scop

îmbunătăţirea redacţiei art.185 alin.(1) lit.b) din Codul vamal.

01.04.2016

Articolul 189. Accesul colaboratorului vamal pe teritorii sau în încăperi pentru efectuarea controlului vamal Pentru a efectua controlul vamal, colaboratorul vamal este în drept să intre, cu legitimaţie de serviciu şi cu autorizaţia şefului

de vamă sau a conducerii Serviciului Vamal, pe teritorii sau în

încăperi unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse

controlului vamal, documentele necesare efectuării controlului

vamal sau unde se desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere

vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care aceasta este

parte.

18. La articolul 189, după cuvintele „se pot afla mărfuri” se

introduc cuvintele ” , inclusiv mărfuri susceptibile a aduce

atingere unui drept de proprietate intelectuală, ”.

Modificarea în cauză prevede acordarea

accesului colaboratorului vamal pe teritorii sau în încăperi unde se află mărfuri

susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală pentru a fi supuse controlului vamal. Amendamentul are drept scop îmbunătăţirea funcţionării sistemului care

urmăreşte contracararea punerii în liberă circulaţie, exportului, reexportului în/din

Republica Moldova şi a plasării sub regim

vamal suspensiv a mărfurilor contrafăcute

şi a mărfurilor piratate. Astfel, se

01.04.2016

183

urmăreşte eficientizarea combaterii

traficului de mărfuri contrafăcute, asigurarea apărării intereselor economice

ale statului, a intereselor titularilor de drepturi, precum şi a consumatorilor finali. Totodată, menţionăm faptul că, în

conformitate cu prevederile art.277 din Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, este

prevăzut ca obiectiv în domeniul

drepturilor de proprietate intelectuală

atingerea unui nivel adecvat şi efectiv de

protecţie şi de punere în aplicare a

drepturilor de proprietate intelectuală. Articolul 192. Controlul vamal selectiv (1) În timpul efectuării controlului vamal, organul vamal

foloseşte, de regulă, forme de control suficiente pentru

asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova şi a

acordurilor internaţionale la care aceasta este parte. (2) Organul vamal este în drept, după caz, să utilizeze toate formele de control vamal prevăzute de prezentul cod, ţinînd

cont de prevederile art.193. (3) Controlul vamal, altul decît cel inopinat, se bazează în principal pe analiza riscurilor, efectuată prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor, cu scopul de a identifica sau

a evalua riscurile şi de a elabora contramăsurile necesare pe baza criteriilor stabilite la nivel naţional şi, după caz,

internaţional. Nivelul controlului vamal bazat pe analiza riscurilor se determină prin unul din culoarele de control vamal

(verde, galben, roşu sau albastru).

19. Articolul 192: la alineatul (2), cuvîntul „toate” se exclude; la alineatul (3), textul „ în principal pe analiza riscurilor, efectuată” se înlocuieşte cu textul „pe administrarea

riscurilor, efectuată inclusiv”, iar cuvintele „analiza

riscurilor” şi textul „(verde, galben, roşu sau albastru)” se înlocuiesc cu cuvintele „administrarea riscurilor” şi

respectiv cu textul „(verde, albastru, galben, roşu), precum

şi pe unul din coridoarele de control vamal (verde sau

roşu)”.

Modificarea prevede concretizarea faptului că, administrarea riscurilor care stă la baza controlului vamal poate fi

efectuată şi prin alte procedee decît cele

electronice, precum şi faptul că, nivelul

controlului vamal bazat pe administrarea riscurilor se determină atît prin culoarele

de control vamal enumerate, cît şi prin

coridoarele de control vamal folosite la traversarea frontierei de către persoanele

fizice. Reglementările actuale stabilesc că controlul vamal se bazează în principal pe

analiza riscurilor efectuată doar prin

utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor, ceea ce limitează

acţiunile colaboratorului vamal în

exercitarea atribuţiilor de serviciu. Astfel,

modificările operate reglementează

acţiunile colaboratorului vamal de a

efectua controlul vamal bazat pe analiza riscurilor realizată şi prin alte procedee decît cele electronice (comportamentul conducătorului auto sau a pasagerilor, caracteristicile fizice a mijlocului de transport etc.).

01.04.2016

20. Codul se completează cu articolul 1921 cu următorul

cuprins: „Articolul 1921. Administrarea riscurilor

A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.68) - 75) din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, administrarea riscurilor stă la

01.04.2016

184

(1) Organul vamal aplică administrarea riscurilor, care

vizează activităţi cum ar fi colectarea de informaţii şi date, comunicarea, consultarea, identificarea, analiza şi evaluarea

riscurilor, tolerarea riscurilor, recomandarea şi executarea măsurilor, selectivitatea în controlul vamal, controlul şi

evaluarea periodică a procesului şi a rezultatelor acestuia

bazată pe sursele şi strategiile naţionale şi internaţionale,

inclusiv monitorizarea operaţiunilor şi procedurilor vamale

în vederea actualizării continue a informaţiilor disponibile

organelor vamale. (2) Selectivitatea în controlul vamal este un proces bazat pe analiza riscurilor, profile şi indicatori de risc, examinarea

documentelor, supraveghere şi tehnici de interogare care

presupun identificarea riscurilor sau constatarea conformării la respectarea legislaţiei vamale în vigoare. (3) Selectivitatea în controlul vamal, inclusiv automatizată,

include repartizarea operaţiunilor vamale, precum şi

stabilirea cuantumului acestora pe unul din culoarele/coridoarele de control vamal, în dependenţă de

parametrii aleatorii şi criterii de selectivitate/consemne

introduse în sistemul informaţional gestionat de Serviciul

Vamal. (4) Procedura de administrare a riscurilor, inclusiv parametrii aleatorii, criteriile de selectivitate/consemnele se stabilesc de Serviciul Vamal.”.

temelia unui management eficient care asigură echilibrul între resursele disponibile a Serviciului Vamal şi

provocările majore aferente activităţii sale. Datorită importanţei sale, se impune

necesitatea introducerii într-un cadru legal a activităţilor de administrare a riscurilor,

care va servi drept temei pentru reglementarea ulterioară în actele

normative ale Serviciului Vamal (Instrucţiuni, Metodologii ş.a.). Selectivitatea în controlul vamal este o abordare contemporană şi eficientă bazată

pe analiza riscurilor şi este aplicată de Serviciul Vamal pentru concentrarea eforturilor asupra riscurilor de neconformitate şi direcţionarea resurselor

disponibile în vederea diminuării acestora.

Aceasta se bazează pe sisteme

informaţionale moderne (selectivitatea

automatizată) care direcţionează

operaţiunile vamale pe un anumit

culoar/coridor de control vamal precum şi

pe colaboratorii vamali cu experienţă şi

cunoştinţe în domeniu. Totodată, Serviciul Vamal va stabili

procedura de administrare a riscurilor, aprobare a parametrilor, criteriilor de selectivitate/a consemnelor care influenţează repartizarea pe culoare de

control vamal şi respectiv, stabilirea

nivelului de control şi a măsurilor de

minimalizare a riscurilor. Această

concretizare se impune în vederea asigurării aspectului legal al acesteia. Modificarea vizează art.1 pct.68) – 75), art.17 alin.(5) şi art.1921 din Codul vamal al proiectului de lege.

Articolul 1953. Condiţiile pentru acordarea statutului de AEO (2) Serviciul Vamal verifică respectarea de către solicitant a

tuturor condiţiilor stipulate la alin.(1). Termenul examinării

cererii privind acordarea statutului de AEO este de pînă la 30

de zile calendaristice de la data recepţionării cererii şi

documentelor anexate.

21. Articolul 1953: la alineatul (2), cuvîntul ”recepţionării” se înlocuieşte cu

cuvîntul “acceptării”;

A se vedea argumentele expuse la art.1843 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1843 şi art.1953 alin.(2), alin.(21) şi alin.(22) din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

185

(21) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că cererea depusă nu conţine toate informaţiile necesare, în termen de 30 de zile calendaristice, solicită agentului economic care a depus

cererea să furnizeze informaţiile necesare pentru justificarea

cererii. (22) Termenul de emitere a certificatului AEO curge din momentul în care Serviciul Vamal dispune de toate informaţiile necesare pentru luarea unei decizii. Serviciul

Vamal, în termen de 3 zile lucrătoare de la data recepţionării

ultimei informaţii solicitate, aduce la cunoştinţa solicitantului

faptul că informaţia a fost recepţionată şi comunică în scris

data de la care curge acest termen.

la alineatul (21) după cuvîntul “cererea” se introduc

cuvintele “şi documentele anexate”, iar cuvîntul “conţine” se înlocuieşte cu cuvîntul “conţin”; alineatul (22) va avea următorul cuprins: “(22) Serviciul Vamal informează în scris agentul economic

cu privire la acceptarea cererii sale şi data de la care curge

termenul de emitere a certificatului AEO.”.

Articolul 2021. Auditul postvămuire (1) Auditul postvămuire este o formă de control vamal ulterior, care are drept scop verificarea respectării legislaţiei în vigoare de către persoanele stabilite în Republica Moldova la momentul

trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova

şi plasării acestora sub o destinaţie vamală. Auditului

postvămuire pot fi supuse persoanele implicate direct sau

indirect, cu titlu profesional, în operaţiunile supuse auditului

postvămuire sau persoanele care dispun de documentele şi

datele respective din motive profesionale. (2) Auditul postvămuire este efectuat de organele vamale

conform competenţelor teritoriale, planificat sau inopinat. (8) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între

informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din documentele

verificate, organul vamal întreprinde măsurile prevăzute de

prezentul cod. (9) În procesul efectuării auditului postvămuire, organele

vamale pot utiliza informaţiile din bazele de date automatizate şi sistemele electronice de analiză a riscurilor. (10) Auditul postvămuire este bazat pe analiza riscurilor care

22. Articolul 2021: la alineatul (1), cuvintele ”este o formă de control vamal

ulterior” se înlocuiesc cu cuvintele ”este una din formele controlului vamal ulterior”; la alineatul (2), cuvintele „conform competenţelor

teritoriale, planificat sau inopinat” se înlocuiesc cu cuvintele

„conform procedurilor stabilite de Serviciul Vamal.” ; alineatul (8) va avea următorul cuprins: „(8) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între

informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din documentele verificate, ce duc la apariţia, modificarea şi/sau anularea

obligaţiei vamale, organul vamal este obligat să comunice

despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea

procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor

auditului post-vămuire.”; la alineatul (9), cuvintele „informaţiile” se înlocuiesc cu cuvintele „informaţii şi date, inclusiv”, iar cuvintele

”sistemele electronice de analiză a riscurilor” se înlocuiesc

cu cuvintele „programele informaţionale de administrare a

riscurilor.”;

Modificarea se propune în vederea înlăturării lacunelor constatate pe

parcursul activităţii, precum şi uniformizării textelor aferente ambelor

tipuri de control vamal ulterior (audit post-vămuire şi reverificarea declaraţia

vamală). De asemenea, modificările sunt înaintate

în scopul stabilirii unor prevederi comune celor două proceduri de control vamal ulterior, materializate în conţinutul

art.1811 din Codul vamal, precum şi întru

concretizarea acţiunilor organului vamal

privind comunicarea plătitorului vamal prin întocmirea actului de audit postvămuire despre depistarea unor erori şi/sau divergenţe în informaţiile din

declaraţiile vamale ce duc la apariţia,

modificarea şi/sau anularea obligaţiei

vamale. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi

art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea în cauză prevede excluderea

01.04.2016

186

utilizează metode informaţionale de prelucrare a datelor şi de

elaborare a măsurilor de identificare a riscurilor, folosind anumite criterii stabilite de organele vamale sau criterii stabilite la nivel internaţional. Pentru a pune în aplicare gestionarea

riscurilor, organele vamale pot utiliza sisteme electronice adecvate. (13) Efectuarea auditului postvămuire se aduce la cunoştinţa

persoanei auditate cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data

iniţierii controlului, conform procedurii stabilite de organul vamal, cu excepţia controlului inopinat. (16) Auditul postvămuire iniţiat şi neiniţiat urmează a fi

încheiat printr-un raport, dacă: a) persoana juridică în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a

fost iniţiată procedura de audit postvămuire a fost lichidată, iar

persoana fizică întreprinzător individual în privinţa căreia

urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit postvămuire a fost radiată din Registrul de stat al

întreprinzătorilor individuali; b) persoana în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a fost

iniţiată procedura de audit postvămuire nu este de găsit, iar

informaţia de care dispune organul vamal nu permite regularizarea situaţiei.

alineatul (10) se abrogă; la alineatul (13), cuvintele „organul vamal” se înlocuiesc

cu cuvintele „Serviciul Vamal”; alineatul (16) se abrogă.

normelor existente în art.2011 alin.(10) şi

alin.(16) din Codul vamal, în vederea eliminării dublării acestora cu prevederile

propuse în art.1811 alin.(6) şi art.2012 alin.(5) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi

art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea se propune în vederea înlăturării lacunelor constatate şi

uniformizării textului, reieşind din faptul

că, procedura efectuării auditului postvămuirii este stabilit de Serviciul

Vamal, conform modificărilor propuse în

art.2011 alin.(2) din Codul vamal al proiectului de lege. A se vedea argumentele art.2011 alin.(10) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi

art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.

Articolul 2022. Reverificarea declaraţiei vamale (1) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează la oficiul

organului vamal şi este o formă de control vamal ulterior ce

constă în verificarea, după acordarea liberului de vamă, a corectitudinii întocmirii declaraţiei vamale, a totalităţii şi

conformităţii documentelor anexate la aceasta, necesare plasării

mărfurilor într-un regim vamal şi care servesc drept temei pentru calcularea şi achitarea drepturilor de import, a altor

documente aferente operaţiunilor verificate, de care dispune

organul vamal, alt organ cu atribuţii de administrare fiscală sau

alte instituţii şi persoane, precum şi în verificarea respectării

măsurilor de politică economică. (2) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează de organele

23. Articolul 2022 va avea următorul cuprins: „(1) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează la oficiul

organului vamal şi este una din formele controlului vamal

ulterior, ce constă în verificarea după acordarea liberului de

vamă, a corectitudinii şi caracterului complet al informaţiilor furnizate într-o declaraţie vamală, precum şi

existenţa şi conformitatea documentelor justificative anexate la aceasta, necesare plasării mărfurilor într-o destinaţie vamală, a altor documente aferente operaţiunilor

verificate de care dispune organul vamal, alt organ cu atribuţii de administrare fiscală sau alte instituţii şi

persoane. (2) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează de

A se vedea argumentele expuse la art.2011 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi

art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

187

vamale conform competenţelor teritoriale şi normelor

procedurale stabilite de Serviciul Vamal. (3) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(4), controlul ulterior

prin reverificare se efectuează fără întocmirea procesului-verbal de reverificare asupra obiectivului vizat. (4) În cazul constatării unor erori, contradicţii între declaraţia

vamală şi documentele verificate, ce duc la apariţia, modificarea

şi/sau anularea obligaţiei vamale, organul vamal este obligat să

comunice despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea

procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale. (5) Reverificarea declaraţiei vamale iniţiată şi neiniţiată

urmează a fi încheiată printr-un raport, dacă: a) persoana juridică în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a

fost iniţiată procedura de audit postvămuire a fost lichidată, iar persoana fizică întreprinzător individual în privinţa căreia

urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit

postvămuire a fost radiată din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali; b) persoana în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a fost

iniţiată procedura de reverificare a declaraţiei vamale nu este de

găsit, iar informaţia de care dispune organul vamal nu permite

regularizarea situaţiei.

organele vamale conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. (3) În procesul efectuării reverificării declaraţiei vamale,

organele vamale pot utiliza informaţii şi date, inclusiv din

bazele de date automatizate şi programele informaţionale de

administrare a riscurilor. (4) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5), controlul

vamal ulterior prin reverificare se efectuează fără întocmirea

procesului-verbal de reverificare. (5) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între

informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din documentele

verificate, ce duc la apariţia, modificarea şi/sau anularea

obligaţiei vamale, organul vamal este obligat să comunice

despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale.”.

Articolul 2028. Examinarea rezultatelor preliminare ale auditului postvămuire (3) În termen de 7 zile de la întocmirea procesului-verbal, persoana auditată este în drept să prezinte în scris informaţii şi documente suplimentare.

24. La articolul 2028 alineatul (3), după cuvîntul „zile” se

introduce cuvîntul „lucrătoare”, iar după cuvintele „să

prezinte” se introduc cuvintele „organului vamal”.

Modificarea are drept scop de a stabili termenul exact de prezentare a informaţiilor şi documentelor

suplimentare, şi anume de 7 zile lucrătoare, de la întocmirea procesului-verbal de examinare a rezultatelor preliminare ale auditului post-vămuire,

precum şi de a concretiza cărui organ

urmează a fi prezentate aceste informaţii şi

documente.

01.04.2016

Articolul 231. Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere

materială Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de

răspundere materială următoarele contravenţii vamale: 6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare

ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturată,

valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate, dacă acest fapt conduce la exonerarea totală sau

parţială de drepturi de import;

25. Articolul 231 se completează cu punctul 61) cu următorul cuprins: „61) Depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor

însoţitoare ce conţin date eronate/incomplete cu privire la mărcile comerciale;”.

Completarea în cauză prevede

reglementarea drept încălcare a legislaţiei

vamale pasibilă de răspundere materială a

cazului în care se depune declaraţia

vamală sau a documentelor însoţitoare ce

conţin date eronate/incomplete cu privire la mărcile comerciale. Actualmente, traficul de mărfuri

contrafăcute este direct proporţional cu

volumul imens de mărfuri transportate

peste frontiera vamală, organele vamale fiind sub presiunea intensificării activităţii

01.04.2016

188

în vederea protecţiei proprietăţii

intelectuale, motivîndu-le să utilizeze noile metode şi tehnologii de contracarare

a provocărilor infracţionale. În rezultatul activităţii, s-au depistat încălcări noi,

neprevăzute în Codul vamal. Astfel, completarea art.231 are drept scop de a reglementa pe deplin posibilele încălcări ale legislaţiei vamale pasibile de

răspundere materială. Modificarea vizează art.231 şi art.232 din

Codul vamal al proiectului de lege. Articolul 232. Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de

întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, pentru comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la: d) art.231 pct.7), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20%

din valoarea mărfurilor la care au fost prezentate documente

care conţin date neautentice;

26. La articolul 232 la litera d), după textul „art.231” se

introduce textul ”pct.61) şi”.

A se vedea argumentele expuse la art.232 din Codul vamal al proiectului de lege.

Modificarea vizează art.231 şi

art.232 din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 233. Procesul contravenţional Procesul contravenţional se realizează în conformitate

cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova în cazul persoanelor fizice şi persoanelor cu funcţie de

răspundere şi în conformitate cu prevederile prezentului cod în

cazul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care desfăşoară

activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică.

27. Articolul 233 în final se completează cu textul ” , iar în

partea nereglementată de acesta, se aplică prevederile

Codului contravenţional.”.

Modificarea prevede aplicarea normelor Codului contravenţional în cadrul

procesului contravenţional asupra

persoanelor juridice şi persoanelor fizice

care desfăşoară activitate de

întreprinzător fără a se constitui persoană

juridică, dacă Codul vamal nu

reglementează nemijlocit procesul respectiv. Necesitatea operării modificărilor se impune întru asigurarea respectării

legislaţiei de către birourile vamale în

cazurile contravenţionale. Modificările în cauză au ca scop prioritar

asigurarea respectării principiilor de

drept în examinarea materialelor dosarului contravenţional de către

birourile vamale. Urmare implementării acestor

modificări, vor fi curmate tentativele de încălcări (acţiunile, inacţiunile, inclusiv a

actelor de procedură şi sau a deciziilor

emise) şi abuzuri în examinarea cazurilor

(dosarelor) contravenţionale. Modificarea vizează art.233, art.238 şi

01.04.2016

189

art.300 din Codul vamal al proiectului de lege.

Articolul 238. Inadmisibilitatea divulgării materialelor în cazul de contravenţie vamală Materialele în cazul de contravenţie vamală nu pot fi divulgate

pînă la încheierea cercetării cazului decît cu autorizaţia

colaboratorului vamal care îl cercetează şi efectuează actele de

procedură sau a şefului organului vamal.

28. Articolul 238 se completează în final cu textul ”, cu excepţia cazului prevăzut la art.300.”.

A se vedea argumentele expuse la art.233 din Codul vamal al proiectului de lege.

Suplimentar, modificarea prevede admiterea divulgării materialelor în cazul

de contravenţie vamală pînă la încheierea

cercetării cazului, cu autorizaţia

colaboratorului vamal care îl cercetează şi

efectuează actele de procedură sau a

şefului organului vamal, comparativ cu

cazurile revizuirii şi controlului legalităţii

de către Serviciul Vamal a deciziilor,

acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali, inclusiv a actelor de procedură şi/sau a deciziilor

emise în cadrul procesului contravenţional, cînd divulgarea

materialelor este inadmisibilă. Modificarea vizează art.233, art.238 şi

art.300 din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 269. Propunerile privind înlăturarea cauzelor şi

condiţiilor de comitere a contravenţiei vamale (1) Colaboratorul vamal care cercetează cazul de contravenţie

vamală, după ce constată cauzele şi condiţiile comiterii ei, prezintă autorităţilor publice şi persoanelor juridice propuneri privind înlăturarea acestor cauze şi condiţii. (2) Autorităţile publice şi persoanele juridice sînt obligate ca, în

termen de o lună din ziua primirii propunerii consemnate la

alin.(1), să comunice organului vamal care a prezentat propunerea ce măsuri au luat.

29. Articolul 269 se abrogă.

Propunerea prevede excluderea obligaţiei

colaboratului vamal, care cercetează cazul

de contravenţie vamală, să prezinte

autorităţilor publice centrale şi persoanelor juridice propuneri privind înlăturarea

cauzelor şi condiţiilor comiterii acestei

contravenţii vamale, precum şi a obligaţiei

autorităţilor publice centrale şi persoanelor

juridice ca, în termen de o lună din ziua

primirii propunerilor de înlăturare, să

comunice organului vamal despre măsurile

întreprinse. Modificarea este înaintată de faptul că,

prevederile art.269 sunt inaplicabile şi

reprezintă o dublare a activităţii organului

vamal, care ar presupune cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.

01.04.2016

Articolul 300. Revizuirea deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii

organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali de către

Serviciul Vamal

30. Articolul 300 va avea următorul cuprins: „Articolul 300. Revizuirea şi controlul legalităţii de către

Serviciul Vamal a deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii

organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali, inclusiv a

A se vedea argumentele expuse la art.233 din Codul vamal al proiectului de lege.

Adiţional, completarea prevede

01.04.2016

190

actelor de procedură şi/sau a deciziilor emise în cadrul

procesului contravenţional (1) Serviciul Vamal este în drept să anuleze sau să modifice

decizia organului vamal inferior, precum şi să acţioneze

legal în cazul acţiunilor ilegale sau inacţiunii organului

vamal inferior. (2) Controlul legalităţii realizat de către Serviciul Vamal

asupra deciziilor, acţiunilor sau inacţiunilor organelor

vamale şi ale colaboratorilor vamali, inclusiv a actelor de procedură şi/sau a deciziilor emise în cadrul procesului

contravenţional, include ansamblul acţiunilor de examinare,

coordonare şi control, inclusiv de ridicare spre examinare a

materialelor dosarului contravenţional, realizate de către

directorul general sau adjunctul acestuia din cadrul Serviciului Vamal orientate spre asigurarea respectării

prevederilor legislaţiei vamale şi/sau contravenţionale. (3) Mecanismul şi procedura de control al legalităţii

deciziilor, acţiunilor sau inacţiunilor organelor vamale şi

ale colaboratorilor vamali, inclusiv a actelor de procedură

şi/sau a deciziilor emise în cadrul procesului

contravenţional, se realizează în modul stabilit de Serviciul

Vamal.”.

reglementarea revizuirii şi controlului

legalităţii, inclusiv a modalităţii realizării acesteia, de către Serviciul Vamal a

deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii

organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali, inclusiv a actelor de procedură

şi/sau a deciziilor emise în cadrul

procesului contravenţional. Totodată,

mecanismul şi procedura de control al

legalităţii urmează a fi stabilită de

Serviciul Vamal. Modificarea vizează art.233, art.238 şi

art.300 din Codul vamal al proiectului de lege.

Capitolul XII APLICAREA DE MĂSURI LA FRONTIERĂ ÎN VEDEREA PROTECŢIEI PROPRIETĂŢII

INTELECTUALE

31. La Capitolul XII, în denumirea capitolului cuvintele „LA FRONTIERĂ” se exclud.

A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea prevede aplicarea de măsuri în vederea protecţiei proprietăţii intelectuale nu doar la

frontieră, ci şi pe teritoriu. Modificarea vizează art.189, art.301

alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi

alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi

alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)

din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 301. Domeniul de aplicare (1) Prevederile prezentului capitol se aplică mărfurilor pasibile

de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, care: a) sînt introduse sau scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova; b) sînt declarate organelor vamale în scopul plasării lor sub un

regim vamal definitiv sau suspensiv; c) se află sub supraveghere vamală în orice alte situaţii; d) nu au fost declarate la intrarea sau la ieşirea din ţară şi sînt

32. La articolul 301 alineatul (1) se completează cu litera f)

cu următorul cuprins: „f) au fost vămuite şi puse în libera circulaţie.”.

A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, se propune de a aplica măsuri în vederea protecţiei proprietăţii intelectuale şi mărfurilor pasibile de a

aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală care au fost vămuite şi puse în

libera circulaţie. Modificarea vizează art.189, art.301

01.04.2016

191

descoperite de organele vamale în timpul efectuării controalelor

vamale; e) au intrat în proprietatea statului prin confiscare sau prin abandon în favoarea statului.

alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi

alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi

alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)

din Codul vamal al proiectului de lege. Articolul 302. Măsurile prealabile depunerii cererii de

intervenţie a organului vamal (1) În cazul în care nu este depusă cerere de intervenţie sau pînă

la acceptarea acesteia, organul vamal poate suspenda operaţiunea de vămuire şi/sau să reţină, pe un termen de 4 zile

lucrătoare, mărfurile aflate în una din situaţiile prevăzute la

art.301 dacă are temeiuri suficiente de a considera că aceste

mărfuri aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.

Organul vamal notifică titularul de drept şi declarantul/ destinatarul mărfurilor, dacă aceştia din urmă sînt cunoscuţi,

despre măsura aplicată, după un model stabilit de Serviciul Vamal. Termenul de 4 zile lucrătoare începe să curgă de la data

la care titularul de drept a primit notificarea.

33. La articolul 302 alineatul (1), după cuvîntul

„destinatarul” se introduce textul „/proprietarul”.

A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.189, art.301

alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi

alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)

din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 304. Condiţiile şi măsurile de intervenţie ale

organului vamal (1) În baza cererii de intervenţie acceptate, organul vamal emite

o decizie de reţinere a mărfurilor susceptibile de a aduce

atingere unui drept de proprietate intelectuală şi/sau suspendă

operaţiunea de vămuire, notificînd în scris despre aceasta,

potrivit modelului stabilit de Guvern, atît titularul de drept, cît şi declarantul/ destinatarul mărfurilor. Despre măsurile întreprinse organul vamal informează imediat Serviciul Vamal

în modul stabilit. (2) În cazul în care organul vamal a reţinut mărfuri susceptibile

de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală şi/sau

a suspendat operaţiunea de vămuire, mărfurile pot fi distruse

fără a se urma procedura stabilită la alin.(7), dacă sînt

îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: b) titularul de drept depune la organul vamal, în termenul prevăzut la lit.a), acordul scris al declarantului/ destinatarului mărfurilor privitor la faptul că abandonează aceste mărfuri în

vederea distrugerii; acest acord poate fi prezentat organului vamal direct de către declarantul/ destinatarul mărfurilor; condiţia în cauză se consideră a fi îndeplinită atunci cînd

declarantul/ destinatarul mărfurilor nu a contestat în scris în

termenul stabilit în mod expres reţinerea şi/sau suspendarea

operaţiunii de vămuire ori distrugerea mărfurilor; (3) Dacă, în termen de 10 zile lucrătoare de la data reţinerii

34. Articolul 304: la alineatul (1), după cuvîntul ”destinatarul” se introduce

textul „ /proprietarul”; la alineatul (2) litera b), după cuvîntul „destinatarului”, în

toate trei cazuri, se introduce textul „ /proprietarului”, la

forma gramaticală respectivă; la alineatul (3), după cuvîntul „destinatarul” se introduce

A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.189, art.301

alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi

alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi

alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5) din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

192

mărfurilor, declarantul/destinatarul mărfurilor contestă măsurile

de reţinere a mărfurilor şi/sau suspendarea operaţiunii de vămuire ori se opune distrugerii mărfurilor, se aplică procedura

prevăzută la alin.(7). (4) Pentru a constata că s-a adus atingere unui drept de proprietate intelectuală, organul vamal comunică titularului de

drept, la cererea scrisă a acestuia, numele şi adresa

declarantului/ deţinătorului de mărfuri, ţara de origine şi de

expediţie a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, dacă organul vamal deţine

astfel de informaţii. (7) Dacă, în termen de 10 zile lucrătoare, titularul de drept nu

acţionează în judecată declarantul/ destinatarul mărfurilor şi

dacă dispoziţiile alin.(2) şi (3) nu sînt aplicabile, organul vamal dispune eliberarea mărfurilor şi/sau acordarea liberului de

vamă, cu condiţia îndeplinirii celorlalte prevederi legale.

Termenul de 10 zile lucrătoare curge de la data în care titularul

de drept a primit de la organul vamal copia contestării măsurii

de reţinere a mărfurilor şi/sau suspendării operaţiunii de

vămuire, depusă de către declarantul/destinatarul mărfurilor. (9) În cazul în care acţionează în judecată declarantul/

destinatarul mărfurilor, titularul dreptului de proprietate intelectuală informează imediat organul vamal despre măsurile

adoptate, iar organul vamal reţine mărfurile pînă la data la care

hotărîrea judecătorească rămîne definitivă şi irevocabilă.

textul „ /proprietarul”; la alineatul (4), după cuvîntul „deţinătorului” se introduce

textul „ /proprietarului”; la alineatul (7), după cuvîntul „destinatarul”, în ambele

cazuri, se introduce textul „ /proprietarul”; la alineatul (9), după cuvîntul „destinatarul” se introduce

textul „ /proprietarul”.

Articolul 305. Măsurile aplicabile mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală (1) Mărfurile în privinţa cărora s-a dovedit că aduc atingere

unui drept de proprietate intelectuală nu pot fi introduse sau

scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova ori din zonele economice libere sau antrepozitele libere, nu pot fi importate, exportate, reexportate, plasate sub un regim vamal suspensiv, cu excepţiile stabilite la alin.(2). (2) Mărfurile prevăzute la alin.(1): a) pot fi distruse conform normelor legale în vigoare ori scoase în afara circuitelor comerciale astfel încît să se evite cauzarea

unui prejudiciu titularului, fără nici o indemnizaţie, dacă

legislaţia nu prevede altfel, şi fără nici o cheltuială din partea statului;

35. Articolul 305: la alineatul (1), cuvintele „antrepozitele libere,” se

înlocuiesc cu cuvintele „antrepozite vamale, depozite

provizorii,” iar după cuvintele „plasate sub un regim vamal

suspensiv,” se introduc cuvintele „plasate în circuitul

comercial”; la alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins: „a) pot fi distruse conform normelor legale în vigoare în

termen de 90 zile lucrătoare fără a suporta cheltuieli din

partea statului;”.

A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificările înaintate au un

caracter redacţional şi concretizează faptul

că, mărfurile care aduc atingere unui drept

de proprietate intelectuală nu pot fi

introduse şi în antrepozite vamale sau

depozite provizorii, precum şi plasate în

circuitul comercial. De asemenea, se propune reglementarea termenului concret de distrugere a mărfurilor care aduc atingere unui drept de

proprietate, de 90 zile lucrătoare. Modificarea vizează art.189, art.301

alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi

alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi

alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)

01.04.2016

193

din Codul vamal al proiectului de lege. Articolul 3051. Procedura pentru distrugerea mărfurilor care fac

obiectul unor livrări mici (3) Organul vamal notifică declarantul sau deţinătorul

mărfurilor cu privire la suspendarea acordării liberului de vamă

pentru mărfuri sau la reţinerea acestora în termen de o zi

lucrătoare de la data suspendării acordării liberului de vamă

pentru mărfuri sau de la data reţinerii acestora. Notificarea

privind suspendarea acordării liberului de vamă sau privind

reţinerea mărfurilor include următoarele informaţii: a) intenţia organului vamal de a distruge mărfurile; b) drepturile declarantului/deţinătorului mărfurilor în

conformitate cu alineatele (4), (5) şi (6). (8) În situaţia în care declarantul/deţinătorul mărfurilor contestă

măsurile de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reţinere a mărfurilor, organul vamal notifică imediat titularului

deciziei cantitatea de mărfuri şi natura acestora, inclusiv

imaginile respectivelor mărfuri, după caz. De asemenea,

organul vamal informează titularul deciziei, la cerere şi dacă le

sînt cunoscute, cu privire la numele şi adresa destinatarului,

expeditorului şi declarantului sau deţinătorului mărfurilor,

precum şi cu privire la regimul vamal şi originea, provenienţa şi

destinaţia mărfurilor a căror acordare a liberului de vamă a fost

suspendată sau care au fost reţinute. (9) În cazul în care titularul deciziei, în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepţionării notificării prevăzute la alin.(8), a acţionat în judecată declarantul/ deţinătorul mărfurilor, organul vamal reţine mărfurile pînă la data la care

hotărîrea judecătorească rămîne definitivă.

36. Articolul 3051: la alineatul 3), după cuvîntul „deţinătorul” se introduce

textul „/proprietarul”; la litera b), după cuvîntul „deţinătorului” se introduce textul

„/proprietarului”; la alineatul (8), după cuvîntul „deţinătorul” se introduce

textul „/proprietarul”; la alineatul (9), după cuvîntul „deţinătorul” se introduce

textul „/proprietarul”.

A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.189, art.301 alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi

alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi

alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)

din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 306. Asigurarea (1) În cazul mărfurilor susceptibile a aduce atingere drepturilor

asupra desenelor sau modelelor industriale, brevetelor de invenţie, certificatelor suplimentare de protecţie sau brevetelor

de soi de plante, titularul dreptului sau declarantul/ destinatarul mărfurilor are posibilitatea de a obţine liberul de vamă sau

ridicarea măsurii de reţinere a mărfurilor dacă este constituită o

garanţie de către aceştia şi dacă sînt îndeplinite cumulativ

următoarele condiţii:

37. La articolul 306 alineatul (1), după cuvîntul

„destinatarul” se introduce textul „/proprietarul”.

A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.189, art.301

alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi

alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi

alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)

din Codul vamal al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 307. Răspunderea organelor vamale şi a titularului de

drept (5) În cazul procedurii prevăzute la art.302 alin.(1), pînă la

momentul acceptării cererii de intervenţie, cheltuielile de

depozitare, de manipulare şi de păstrare a mărfurilor sub

supraveghere vamală, precum şi cheltuielile de distrugere sau

38. La articolul 307 alineatul (5), după cuvîntul

„destinatarul” se introduce textul „/proprietarul”.

A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.189, art.301

alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi

01.04.2016

194

alte cheltuieli aferente ori similare sînt suportate de către

declarantul/ destinatarul mărfurilor. În cazul în care titularul de drept nu îşi exercită repetat obligaţiile prevăzute de prezentul

capitol, Serviciul Vamal este în drept să anuleze dispoziţia de

aplicare a măsurilor de protecţie la frontieră. Titularul de drept

poate depune o cerere repetată de intervenţie doar după

executarea obligaţiilor prevăzute.

alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi

alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5) din Codul vamal al proiectului de lege.

Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele

publice locale

Art.XVI. - Articolul 5 din Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

2014, nr.397-399, art.703), se modifică după cum urmează:

Articolul 5. Repartizarea veniturilor între bugetele unităţilor

administrativ-teritoriale (3) Veniturile bugetelor raionale se formează din: 1) venituri proprii: a) taxele pentru resursele naturale; b) impozitul privat (conform apartenenţei patrimoniului); c) alte venituri prevăzute de legislaţie; 2) defalcări de la următoarele tipuri de impozite şi taxe de stat: a) impozitul pe venitul persoanelor fizice – 25% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective; b) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele

înmatriculate în Republica Moldova – 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective; 3) transferuri prevăzute la art.10 şi art.11 din prezenta lege; 4) granturi; 5) mijloace speciale; 6) fonduri speciale.

la alineatul (3) punctul 2), litera b) se abrogă; Modificarea are drept scop aducerea în concordanță cu modificarea propusă la

Codul fiscal care prevede excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova din sistemul impozitelor și taxelor de stat și trecerea

acesteia la categoria taxelor locale (a se vedea art.5 pct.45) şi pct.46), art.6

alin.(6) lit.a2) şi alin.(10), titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi

pct.10), titlul IX capitolul 2 şi anexa nr.1

din Codul fiscal al proiectului de lege). În cazul dat, taxa vizată va deveni sursă

de venit ale autorităților publice locale de nivelul întîi din contul cărora vor fi

finanțate lucrările de întreținere a drumurilor comunale și a străzilor

(reparația și reconstrucția).

01.01.2017

(4) Veniturile bugetului central al unităţii teritoriale autonome

cu statut juridic special se formează din: 1) venituri proprii: a) taxele pentru resursele naturale; b) impozitul privat (conform apartenenţei patrimoniului); c) alte venituri prevăzute de legislaţie; 2) defalcări de la următoarele tipuri de impozite şi taxe de stat: a) impozitul pe venitul persoanelor fizice – 100% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii teritoriale autonome; b) impozitul pe venitul persoanelor juridice – 100% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii teritoriale

autonome;

la alineatul (4) punctul 2), litera e) se abrogă; A se vedea argumentele expuse mai sus. 01.01.2017

195

c) taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la

serviciile prestate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special – 100% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii teritoriale autonome; d) accizele la mărfurile supuse accizelor, fabricate pe teritoriul

unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special – 100% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii teritoriale

autonome; e) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele

înmatriculate în Republica Moldova – 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii teritoriale autonome; 3) transferuri prevăzute la art.11 din prezenta lege; 4) granturi; 5) mijloace speciale; 6) fonduri speciale. (5) Veniturile bugetului municipal Bălţi şi bugetului municipal Chişinău se formează din: 1) venituri proprii: a) impozitul pe bunurile imobiliare; b) taxa pentru patenta de întreprinzător; c) taxele pentru resursele naturale; d) impozitul privat (conform apartenenţei patrimoniului); e) taxele locale aplicate conform Codului fiscal; f) alte venituri prevăzute de legislaţie; 2) defalcări de la următoarele tipuri de impozite şi taxe de stat: a) impozitul pe venitul persoanelor fizice: – pentru bugetul municipal Bălţi – 45% din volumul total colectat pe teritoriul municipiului Bălţi (cu excepţia unităţilor

administrativ-teritoriale de nivelul întîi din componenţa

municipiului); – pentru bugetul municipal Chişinău – 50% din volumul total colectat pe teritoriul municipiului Chişinău (cu excepţia

unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi din componenţa municipiului); b) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele

înmatriculate în Republica Moldova – 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective; 3) transferuri prevăzute la art.11 din prezenta lege; 4) granturi; 5) mijloace speciale; 6) fonduri speciale.

la alineatul (5) punctul 2), litera b) se abrogă. A se vedea argumentele expuse mai sus. 01.01.2017

Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul

interior Art.XVII. - La articolul 22 alineatul (2) din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior

Conform prevederilor actuale controlul economico-financiar este exercitat de

01.04.2016

196

Articolul 22. Controlul din partea statului al activităţilor de

comerţ (1) Controlul din partea statului al activităţilor din domeniul

comerţului are un caracter economico-financiar şi tehnic

(specializat). (2) Controlul economico-financiar este exercitat de către

Inspecţia financiară din subordinea Ministerului Finanţelor şi

de colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne. Scopul acestui control este verificarea indicării corecte a circulaţiei mărfurilor

şi serviciilor comerciale în actele de contabilitate (rapoartele

financiare şi statistice), a corespunderii stocului de marfă cu

actele respective, a corectitudinii achitării mărfurilor şi

serviciilor procurate, a respectării disciplinei de preţ la

produsele de importanţă socială. (21) La solicitarea organelor de drept, în baza

ordonanţelor emise în cadrul desfăşurării urmăririi penale,

Inspecţia financiară efectuează controlul economico-financiar la persoanele juridice de drept public, la persoanele juridice de drept privat şi la persoanele fizice care practică activitate de

întreprinzător, pe tematica prevăzută în ordonanţele organelor

de drept. (3) Controlul tehnic (specializat) este exercitat de către

organele cu funcţii de control ale administraţiei publice

centrale şi locale conform legislaţiei în vigoare. Fiecare organ

central şi local al administraţiei publice exercită controlul în limita atribuţiilor sale funcţionale:

a) Serviciul de Stat de Supraveghere a Sănătăţii Publice efectuează supravegherea sanitară a produselor/serviciilor,

autorizează sanitar unităţile de alimentaţie publică; b) Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa

Produselor de Origine Animală efectuează supravegherea

sanitar-veterinară a produselor de origine animalieră,

autorizează sanitar-veterinar tîrgurile de animale şi pieţele

agricole (halele); c) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor

efectuează controlul îndeplinirii măsurilor de carantină luate

pentru producţia, materialele şi obiectivele supuse carantinei fitosanitare;

d) Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor efectuează

supravegherea pieţei privind conformitatea produselor şi

serviciilor cu cerinţele prescrise şi/sau declarate, inclusiv cu

normele metrologice, respectarea cerinţei de indicare a

preţurilor, precum şi a legislaţiei privind protecţia

consumatorilor;

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 206–

209, art. 681), cu modificările ulterioare, cuvintele „Ministerului Afacerilor Interne” se înlocuiesc cu cuvintele

,,Serviciului Fiscal de Stat”.

către Inspecţia financiară din subordinea

Ministerului Finanţelor şi de colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne. Scopul acestui control este verificarea indicării corecte a circulaţiei

mărfurilor şi serviciilor comerciale în

actele de contabilitate (rapoartele financiare şi statistice), a corespunderii

stocului de marfă cu actele respective, a

corectitudinii achitării mărfurilor şi

serviciilor procurate, a respectării

disciplinei de preţ la produsele de

importanţă social (art.22 alin.(2) din Legea cu privire la comerţul interior). Conform art.8 alin.(2) lit.f) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat în caz de control al respectării legislaţiei

fiscale, să prezinte, la prima cerere,

persoanelor cu funcţii de răspundere ale

organelor cu atribuţii de administrare

fiscală documentele de evidenţă, dările

de seamă fiscale şi alte documente şi

informaţii privind desfăşurarea activităţii

de întreprinzător, calcularea şi achitarea

la buget a impozitelor şi taxelor şi acordarea facilităţilor, să permită

accesul, în cazul ţinerii evidenţei

computerizate, la sistemul electronic de evidenţă contabilă. Astfel, din lipsa prevederilor exprese în art.22 al Legii nr.231, organul fiscal nu este în drept să verifice proveniența

mărfurilor care fac obiectul tranzacțiilor

economice, fapt ce impedică efectuarea

controlului fiscal în mod complex. Prin urmare, modificarea propusă vine să înlăture lacuna legislativă care complică procesul de admin istrare fiscală în partea

ce ține de controlul fiscal a provenineței

mărfurilor supuse comercializării.

197

e) Camera de Licenţiere şi autorităţile administraţiei

publice locale (lucrătorii structurilor economice ale consiliilor municipale şi raionale) controlează conformitatea unităţii

comerciale cu condiţiile prescrise în autorizaţie sau licenţă, de

asemenea, verifică respectarea regulilor de comercializare a

produselor şi serviciilor în limita competenţelor lor; f) subdiviziunile de profil ale Ministerului Afacerilor

Interne efectuează controlul comercianţilor în cazul comiterii

de către aceştia a unor fapte prejudiciabile prevăzute de

legislaţia penală sau contravenţională în vigoare, precum şi în

cazul unei solicitări din partea autorităţilor cu funcţii de

control. Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal nr.408-XV din 26 iulie 2001 Articolul 4. Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art.XVIII.- Articolul 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal nr.408-XV din 26 iulie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi

completările ulterioare, se completează cu alineatele (91) şi

(92) cu următorul cuprins: ,,(91) Înstrăinarea mijloacelor de transport şi agregatelor

prohibite, cu statut de confiscate, fără stăpîn, trecute în

proprietatea statului cu drept de succesiune şi confirmate

prin actele respective se efectuează după cum urmează: a) pînă la comercializarea mijloacelor de transport şi

agregatelor, organul fiscal transmite lista acestora organului responsabil pentru efectuarea gratuită a expertizei tehnice în termen de 30 zile calendaristice; b) după efectuarea expertizei tehnice, organul fiscal

transmite lista acestora Cancelariei de Stat pentru selectarea şi utilizarea unor mijloace de transport şi agregate necesare

realizării atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice

centrale şi locale, precum şi cele ale instituţiilor publice, în

modul stabilit de Guvern; c) Cancelaria de Stat, în modul stabilit de Guvern, în termen de 30 zile calendaristice, din data recepţionării

listei, selectează mijloacele de transport şi agregatele

necesare realizării atribuţiilor autorităţilor administraţiei

publice centrale şi locale, precum şi cele ale instituţiilor publice cu informarea organului fiscal, care transmite cu titlu gratuit (donaţie), fără drept de înstrăinare, mijloacele

de transport şi agregatele selectate; d) în cazul în care Cancelaria de Stat, în termenul stabilit la lit.c), nu informează organul fiscal despre mijloacele de

transport şi agregatele selectate, organul fiscal înstrăinează

A se vedea argumentele expuse la art.20 alin.(61) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.20 alin.(61) din Codul vamal, art.4 alin.(91) şi alin.(92) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal şi Art.XXIX ale proiectului de lege.

01.04.2016

198

mijloacele de transport şi agregatele respective în modul

stabilit de Guvern; e) mijloacele de transport care nu sunt comercializate de către organul fiscal în termen de 6 luni din data la care ar

trebui să primească răspunsul de la Cancelaria de Stat, sunt

comercializate prin dezasamblare ca piese de schimb şi/sau

agregate separate cu număr de identificare sau transmise la

metal uzat în modul stabilit de Guvern. (92) Înmatricularea de stat a mijloacelor de transport şi

agregatelor prohibite, cu statut de confiscate, fără stăpîn,

trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi

confirmate prin actele respective, se efectuează de către

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sau de

către Inspectoratul de Stat pentru Supraveghere Tehnică „INTEHAGRO”, cu eliberarea gratuită a certificatului de

înmatriculare şi a plăcilor de înmatriculare pentru

mijloacele de transport şi agregatele respective la prezentarea de către solicitant a Deciziei Cancelariei de Stat

cu privire la transmiterea cu titlul gratuit a mijlocului de transport autorităţii administraţiei publice sau a contractului de vînzare-cumpărare, încheiat cu organul fiscal şi eliberării

de către Serviciul Vamal a documentelor necesare.”. Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător Articolul 8. Genurile de activitate supuse reglementării prin

licenţiere (1) Se supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri

de activitate: a) de către Camera de Licenţiere: 1) activitatea de audit; 2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile; 3) activitatea burselor de mărfuri; 4) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase;

funcţionarea caselor de amanet; 5) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi

desfăşurarea loteriilor (cu excepţia monopolului de stat

exercitat în condiţiile Legii nr.285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc), întreţinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, stabilirea

mizelor la competiţiile sportive; 6) importul şi păstrarea alcoolului etilic; importul, păstrarea şi

comercializarea angro a producţiei alcoolice şi/sau a berii

importate; 7) fabricarea alcoolului etilic, a berii, a producţiei alcoolice, cu

Art.XIX. – Articolul 8 din Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de

întreprinzător (Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2005, nr.26-28, art.95), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (5) cu următorul

cuprins: „(5) Nu se supune reglementării prin licenţiere

comercializarea de către organul fiscal a bunurilor

sechestrate.”.

A se vedea argumentele expuse la art.203 al Codului fiscal din proiectul de lege. Suplimentar, modificarea dată va acorda

dreptul organelor fiscale de a comercializa bunurile sechestrate care cad sub incidenţa prevederilor prezentei

legi, fără deţinerea licenţei pentru

comercializare a acestor bunuri. Modificările vizează art.203 alin.(2),

alin.(9) şi alin.(15), art.208 alin.(1) din

Codul fiscal şi art.8 alin.(5) din Legea privind reglementarea prin licenţiere a

activităţii de întreprinzător ale proiectului de lege.

01.04.2016

199

excepţia vinurilor şi a băuturilor pe bază de vin, şi/sau

păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a berii, a producţiei alcoolice, cu excepţia vinurilor şi a băuturilor pe

bază de vin, produse de producătorii autohtoni; 8) importul articolelor de tutun; importul şi/sau prelucrarea

industrială a tutunului; fabricarea articolelor din tutun şi/sau

comercializarea angro a articolelor din tutun şi a tutunului

fermentat; 9) activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară

(cu excepţia activităţii desfăşurate de serviciul veterinar de stat); 10) importul şi/sau depozitarea, comercializarea produselor de

uz fitosanitar şi/sau a fertilizanţilor; 11) transportul auto de călători în folos public; 12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări; 13) construcţiile de clădiri şi/sau construcţiile inginereşti,

instalaţiile şi reţelele tehnico-edilitare, reconstrucţiile,

consolidările, restaurările; 14) extragerea substanţelor minerale utile şi/sau îmbutelierea

apelor minerale şi naturale potabile; 15) activitatea topogeodezică şi/sau cartografică; 16) colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum

şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată; 17) importul şi/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea

angro a substanţelor şi materialelor chimice toxice, a

articolelor şi produselor chimice de menaj; 18) confecţionarea şi distrugerea ştampilelor; 19) activitatea particulară de detectiv sau de pază; 20) montarea şi/sau reglarea, asistenţa tehnică a sistemelor

automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor, precum şi

de protecţie a clădirilor împotriva fumului şi de înştiinţare în

caz de incendiu; 21) producerea, asamblarea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea armelor şi muniţiilor cu destinaţie

civilă şi repararea armelor cu destinaţie civilă; 22) producerea, importul, exportul, reexportul, comercializarea, depozitarea materialelor explozive şi/sau

efectuarea lucrărilor cu explozibil de uz civil; 23) producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea, comercializarea articolelor pirotehnice şi/sau

200

prestarea serviciului “Spectacole pirotehnice şi focuri de

artificii” cu articole pirotehnice de divertisment de destinaţie profesională; 24) importul, exportul, proiectarea, producerea şi

comercializarea mijloacelor criptografice şi tehnice de

protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei; prestarea serviciilor în

domeniul protecţiei criptografice şi tehnice a informaţiei (cu

excepţia activităţii desfăşurate de autorităţile publice învestite

cu acest drept prin lege); 25) activitatea farmaceutică; 26) importul, fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică

şi/sau reparaţia dispozitivelor medicale şi/sau a opticii; 27) acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private; 28) activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor

în ţară şi/sau în străinătate, activitatea de încadrare/înscriere a

studenţilor în programe de schimb educaţional-cultural care prevăd componenta de angajare remunerată în cîmpul muncii

pe o perioadă determinată de timp, în perioada vacanţei de

vară; 29) activitatea de turism; 30) activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale; 31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic; 32) activitatea de broker vamal; 321) activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier; b) de către Banca Naţională a Moldovei: 33) activitatea băncilor; 331) activitatea unităţilor de schimb valutar (altele decît

băncile); 332) activitatea de prestare a serviciilor de plată de către

societăţile de plată, societăţile emitente de monedă electronică,

furnizorii de servicii poştale; 333) activitatea de emitere de monedă electronică de către societăţile emitente de monedă electronică; c) de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare: 34) activitatea asigurătorilor (reasigurătorilor), brokerilor de

asigurare şi/sau de reasigurare; 35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii; 36) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut;

201

37) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare; 38) activitatea birourilor istoriilor de credit; d) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în

Energetică: 39) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul

a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de

alimentare; 40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice şi/sau activitatea de dispecerat central; distribuţia energiei

electrice; furnizarea energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate; 41) producerea şi/sau stocarea gazelor naturale; producerea

combustibilului regenerabil; transportul gazelor naturale; distribuţia şi/sau furnizarea gazelor naturale la tarife reglementate sau nereglementate; 411) furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi/sau

de canalizare la nivel de regiune, raion, municipiu, oraş şi,

după caz, sat, comună; 412) producerea, distribuţia şi/sau furnizarea energiei termice; e) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în

Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei: 42) utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a

resurselor de numerotare în scopul furnizării reţelelor şi/sau

serviciilor de comunicaţii electronice; 43) serviciile de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor informaţionale automatizate de

importanţă statală, inclusiv a produselor program; f) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului: 44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrică terestră şi/sau prin orice alte

mijloace de telecomunicaţii decît cele radioelectrice terestre. (2) Genurile de activitate neindicate la alin.(1) se desfăşoară

fără licenţe sau fără alte acte administrative cu efect similar, cu

excepţia autorizaţiilor, stabilite expres prin lege, pentru confirmarea unor cerinţe tehnice, norme separate sub un

anumit aspect. (21) Licenţa pentru comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate,

inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe

teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu

sistemul ei bugetar, precum şi pentru exportul acestora se

eliberează pe bază de concurs, conform regulamentului aprobat

de Guvern. (22) Licenţa pentru activităţile indicate la alin.(1) pct.12, 13, 26

202

şi 27 se eliberează cu avizarea pozitivă a Agenţiei Naţionale de

Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice. (3) Introducerea reglementării prin licenţiere pentru alte genuri

de activitate este posibilă numai prin modificarea şi

completarea listei genurilor de activitate supuse reglementării

prin licenţiere, stabilite la alin.(1). (4) Condiţiile de licenţiere, lista documentelor ce se anexează

la declaraţia de eliberare/prelungire a licenţei, temeiurile de suspendare şi retragere a licenţei pentru activitatea de

încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb

educaţional-cultural care prevăd componenta de angajare

remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă determinată de

timp, în perioada vacanţei de vară, sînt prevăzute în anexa nr.2

la prezenta lege. Legea nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat Articolul 51. Autentificarea contractului de înstrăinare şi

contractului de gaj al bunurilor supuse înregistrării (1) Contractul de înstrăinare şi contractul de gaj al bunurilor

supuse înregistrării se autentifică cu condiţia prezentării

documentelor care confirmă dreptul de proprietate asupra

acestor bunuri, a certificatului organului fiscal teritorial privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget aferente bunurilor respective, a extrasului din registrul gajului despre lipsa gajului acestor bunuri.

Art.XX. – Articolul 51 alineatul (1) din Legea nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.154-157, art.1209), cu modificările ulterioare, textul „a certificatului organului fiscal teritorial privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de

buget aferente bunurilor respective,” se exclude.

Se propune excluderea sarcinii de prezentare de către contribuabili a certificatului de lipsă sau existenţă a

restanţelor la bugetul public naţional în

cazul autentificării contractului de

înstrăinare şi contractul de gaj al

bunurilor supuse înregistrării. Menţionăm că, sistemul informaţional

automatizat al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ,,Contul curent al contribuabilului” permite generarea automată de către autorităţi sau de persoanele interesate a acestui certificat. De asemeneaa, se vedea argumentele expuse la art.32 din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti. Modificarea vizează art.32 din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti şi art.51 alin.(1) din Legea cu privire la notariat ale proiectului de lege.

01.04.2016

Legea privind protecţia consumatorilor nr.105-XV din 13 martie 2003 Articolul 6. Drepturile fundamentale ale consumatorilor Orice consumator are dreptul la: a) protecţia drepturilor sale de către stat; b) protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un produs, un

serviciu care ar putea să-i afecteze viaţa, sănătatea, ereditatea

sau securitatea ori să-i prejudicieze drepturile şi interesele legitime;

Art.XXI. – Articolul 6 din Legea privind protecţia

consumatorilor nr.105-XV din 13 martie 2003 (republicată

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.176-181, art.513), cu modificările şi completările ulterioare, se

completează cu literele i) şi j) cu următorul cuprins: „i) solicitarea bonului de casă, dacă acesta nu a fost înmînat

de către vînzător/prestator în condiţiile prevăzute de art.9

lit.f) şi art.10 lit.f) şi păstrarea lui pînă la ieşirea din incinta

unităţii comerciale sau de prestări servicii unde a fost

A se vedea argumentele expuse la art.2931 alin.(4), alin.(41) şi alin.(7) din

Codul contravenţional al proiectului de

lege. Modificarea vizează art.2931 alin.(4), alin.(41) şi alin.(7) din Codul

contravenţional şi art.6 lit.i) şi lit.j) din

Legea nr.105-XV din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor ale proiectului de

lege.

01.04.2016

203

c) remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii

produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de

produsul, serviciul necorespunzător; d) informaţii complete, corecte şi precise privind produsele,

serviciile achiziţionate; e) instruire în domeniul drepturilor sale; f) organizare în asociaţii obşteşti pentru protecţia

consumatorilor; g) adresare în autorităţile publice şi reprezentarea în ele a

intereselor sale; h) sesizarea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi

autorităţilor publice asupra încălcării drepturilor şi intereselor

sale legitime, în calitate de consumator, şi la înaintarea de propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor, serviciilor. Articolul 9. Obligaţiile vînzătorului Vînzătorul este obligat: f) să înmîneze bon de casă sau un alt document, care confirmă

faptul cumpărării produsului, conform unui regulament

aprobat de Guvern; Articolul 10. Obligaţiile prestatorului Prestatorul este obligat: f) să înmîneze bon de casă sau un alt document, care confirmă

faptul prestării serviciului, conform unui regulament aprobat

de Guvern;

eliberat; j) beneficierea de bunul achiziţionat/serviciul prestat fără

plata contravalorii acestuia, în cazul în care vînzătorul/prestatorul nu a respectat prevederile art.9 lit.f) şi

art.10 lit.f).”.

Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale Articolul 20. Examinarea şi aprobarea bugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale (1) Autoritatea executivă prezintă autorităţii reprezentative

şi deliberative respective, printr-o dispoziţie, cel tîrziu la

data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unităţii

administrativ-teritoriale pe anul următor spre examinare şi

aprobare. (2) Proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale, însoţit de nota informativă, prezentat spre aprobare

autorităţii reprezentative şi deliberative respective, include: a) proiectul deciziei autorităţii reprezentative şi deliberative

privind aprobarea bugetului; b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta: – veniturile şi cheltuielile bugetului respectiv prevăzute

Art.XXII. – Articolul 20 din Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale (republicat

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.397-399, art.703), se modifică după cum urmează:

Se propune excluderea obligaţiei de

includere în proiectul deciziei autorităţii

reprezentative şi deliberative privind

aprobarea bugetului (ca anexe la aceasta) a deciziilor privind stabilirea taxelor locale şi cotelor aferente acestora,

precum şi stabilirea cotelor impozitului

pe bunurile imobiliare. Includerea acestor decizii în deciziile bugetare anuale (ca anexe la acestea) este inoportună, deoarece de regulă

stabilirea taxelor locale şi cotelor aferente acestora, precum şi stabilirea

cotelor impozitului pe bunurile imobiliare sînt decizii separate ale consiliilor locale.

01.04.2016

204

pentru anul bugetar următor; – cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget; – nomenclatorul tarifelor pentru serviciile prestate de instituţiile publice finanţate de la bugetele unităţilor

administrativ-teritoriale; – mijloacele speciale preconizate spre încasare de către

fiecare instituţie publică; – fondurile speciale; – transferurile de la/către alte bugete; – plafonul datoriei unităţii administrativ-teritoriale şi

plafonul garanţiilor acordate de autorităţile administraţiei

publice locale; – efectivul-limită al instituţiilor publice finanţate de la bugetul respectiv; c) cuantumul fondului de rezervă (fondul de rezervă este

utilizat în conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobat în condiţiile art.18 din

prezenta lege); d) alte prevederi ce necesită reglementare prin proiectul

bugetului. (3) Autoritatea reprezentativă şi deliberativă examinează

proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale în două

lecturi. (4) În prima lectură, autoritatea reprezentativă şi deliberativă audiază şi examinează raportul autorităţii

executive respective privind proiectul bugetului unităţii

administrativ-teritoriale, examinează şi aprobă volumul

total al veniturilor şi cheltuielilor bugetului respectiv. (5) În lectura a doua, autoritatea reprezentativă şi

deliberativă examinează şi aprobă: a) structura veniturilor; b) cheltuielile, structura şi destinaţia lor; c) balanţa bugetului şi sursele de finanţare; d) transferurile de la/către alte bugete; e) cuantumul fondului de rezervă (fondul de rezervă este

utilizat în conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobat în condiţiile art.18 din

prezenta lege); f) cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în

buget; g) nomenclatorul tarifelor pentru serviciile prestate de instituţiile publice finanţate de la bugetele unităţilor

administrativ-teritoriale;

la alineatul (2) litera b), liniuţa a doua se abrogă; la alineatul (5), litera f) se abrogă.

Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.276 pct.6) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.276 pct.6) şi

art.297 alin.(3) ale Codului fiscal şi

art.20 al Legii privind finanţele publice

locale din proiectul de lege.

205

h) mijloacele speciale preconizate spre încasare de către

fiecare instituţie publică; i) fondurile speciale; j) cheltuielile care vor fi finanţate în mod prioritar; k) plafonul datoriei unităţii administrativ-teritoriale şi

plafonul garanţiilor acordate de autorităţile administraţiei

publice locale; l) efectivul-limită al instituţiilor publice finanţate de la

bugetul respectiv; m) alte prevederi ce necesită reglementare prin proiectul

bugetului. (6) Autoritatea reprezentativă şi deliberativă aprobă bugetul

unităţii administrativ-teritoriale pe anul bugetar următor cel

tîrziu la data de 10 decembrie.

Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 Articolul 85. Scutirile de taxă de stat (1) De taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc: a) reclamanţii în acţiunile: - de reintegrare în serviciu, de revendicare a sumelor de retribuire a muncii şi în alte revendicări legate de raporturile de

muncă; - ce decurg din dreptul de autor şi din drepturile conexe, din

dreptul asupra invenţiilor, desenelor şi modelelor industriale,

soiurilor de plante, topografiilor circuitelor integrate, precum şi din alte drepturi asupra proprietăţii intelectuale; - de încasare a pensiei de întreţinere; - de reparaţie a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii

corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces; - de reparaţie a daunei materiale cauzate prin infracţiune; - de revendicare a reparaţiei prejudiciului cauzat prin poluarea mediului înconjurător şi folosirea iraţională a resurselor

naturale; - de revendicare a indemnizaţiilor de protecţie socială; - născute din raporturi de contencios administrativ; - pentru sesizările privind declararea ca fiind ilegale a

manifestărilor şi adunărilor nesancţionate; - de protecţie a drepturilor consumatorilor; - legate de încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor cu

caracter personal; - privind faptele de discriminare; b) cetăţenii Republicii Moldova – pentru cererile de înfiere; c) minorii – pentru cererile de apărare a drepturilor lor; c1) victimele violenţei în familie – pentru cererile privind

Art.XXIII. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.130-134, art.415), cu modificările ulterioare, se modifică şi se

completează după cum urmează: 1. La articolul 85 alineatul (1) litera g), după cuvintele

,,organele afacerilor interne” se introduc cuvintele ,, ,

Serviciul Fiscal de Stat”.

Se propune acordarea Serviciului Fiscal de Stat, alături de organele afacerilor

interne și Centrul Național Anticorupție,

a scutirii de taxa de stat pentru judecarea pricinilor civile.

01.04.2016

206

aplicarea măsurilor de protecţie; d) persoanele supuse represiunilor politice – în pricinile privind represiunile; e) Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului – pentru cererile privind apărarea intereselor

petiţionarilor ale căror drepturi şi libertăţi constituţionale au

fost încălcate; f) procurorul, autorităţile publice, organizaţiile şi persoanele fizice care, conform legii, sînt împuternicite să adreseze în

instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor

legitime ale unor alte persoane ori în apărarea intereselor

statului sau ale societăţii şi să depună cereri de contestare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti; g) organele afacerilor interne şi Centrul Naţional Anticorupţie – în revendicarea compensării cheltuielilor de urmărire a

persoanelor care se eschivează de la plata pensiilor de

întreţinere, de la reparaţia prejudiciului cauzat prin vătămare a

integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin

deces, de la plata impozitelor şi altor obligaţii la bugetul

statului; compensării cheltuielilor de căutare a debitorului şi a

bunurilor lui sau a copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a

bunurilor luate de la debitor şi puse sub sechestru şi a

bunurilor debitorului evacuat din locuinţă; h) instituţiile de asistenţă socială – în acţiunile de regres împotriva cauzatorului de daună, pentru încasarea de la acesta

a ajutoarelor şi pensiei ce se plătesc persoanei prejudiciate sau

membrilor ei de familie; i) autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate

ale administraţiei publice, Curtea de Conturi şi organele

subordonate lor, finanţate de la bugetul de stat, precum şi

autorităţile administraţiei publice locale – la înaintarea acţiunilor şi la contestarea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti,

inclusiv în cauzele examinate în procedură de contencios

administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală; j) Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală – în cazul contestării hotărîrilor şi deciziilor ei privind procedura de înregistrare a obiectivelor de proprietate intelectuală; k) organizaţiile obşteşti ale invalizilor, instituţiile,

întreprinderile şi asociaţiile de instruire şi de producţie ale

invalizilor – în toate acţiunile şi pentru toate cererile lor; l) părţile – în litigiile privind reparaţia prejudiciului cauzat prin condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, prin

aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului

207

preventiv sau sub forma impunerii angajamentului scris de a nu părăsi localitatea ori prin aplicare ilegală a sancţiunii administrative a arestului; m) participanţii la proces – pentru plîngerile lor împotriva încheierilor judecătoreşti; n) părţile – în pricinile privind revizuirea hotărîrilor; o) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei

teritoriale (ramurale) – în acţiunile intentate împotriva

persoanelor fizice şi juridice care se eschivează de la achitarea

primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală; în

acţiunile intentate împotriva prestatorilor de servicii medicale

sau a lucrătorilor medicali, în scopul compensării materiale a

prejudiciului cauzat sănătăţii persoanei asigurate din culpa

acestora; în acţiunile intentate împotriva persoanelor fizice şi juridice responsabile pentru prejudiciul cauzat sănătăţii

persoanei asigurate şi în acţiunile în regres; p) părţile – în pricinile care apar în legătură cu încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi cu

repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare; r) părţile – în pricinile care apar în legătură cu încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a documentelor executorii şi cu repararea prejudiciului cauzat prin această

încălcare. (2) Pot fi stabilite prin lege şi alte cazuri de scutire a părţilor de

plata taxei de stat. (3) Eliberarea, la cerere, a copiilor de pe actele judecătoreşti

pentru participanţii la proces se face fără plata taxei de stat.

Eliberarea repetată de copii de pe acelaşi act se supune taxei de

stat. (4) În funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în

acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de

judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau

de plata unei părţi a ei. Articolul 89. Restituirea taxei de stat (1) Taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, în

cazul: a) depunerii într-o sumă mai mare decît cea prevăzută de

legislaţia în vigoare (se restituie suma plătită în plus); b) refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonanţei

judecătoreşti în temeiul art.348; c) refuzului de a primi cererea spre examinare în temeiul art.169 alin.(1); d) restituirii cererii în temeiul art.170 alin.(1) şi art.171

alin.(2);

2. La articolul 89 alineatul (3) cuvintele ,,organele fiscale”

se înlocuiesc cu cuvintele ,,Serviciul Fiscal de Stat”. Modificarea poartă un caracter

redacțional și are drept scop executarea

recomandării Curții de conturi nr.25.4

din Raportul auditului performanţei

sistemului administrării veniturilor publice aprobat prin Hotărîrea Curții de

Conturi nr.44 din 20.11.2015.

01.04.2016

208

e) încetării procesului pentru motivele specificate la art.265

lit.a), b) şi e); f) scoaterii cererii de pe rol pentru motivele specificate la art.267 lit.a) şi b); g) restituirii cererii de apel şi cererii de recurs pentru motivele

prevăzute la art.369, 408 şi 409; h) refuzului persoanei care a plătit taxă pentru întocmirea sau

primirea documentelor pînă la adresare în instanţă

judecătorească. (2) Taxa de stat se restituie şi în alte cazuri stabilite de

legislaţia în vigoare. (3) Restituirea taxei de stat se efectuează de către organele

fiscale prin intermediul Trezoreriei de Stat, în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii. Articolul 109. Căutarea pîrîtului (1) Dacă, în acţiunile intentate în interesul statului, în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere, în pricinile de reparaţie a

prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale, prin

altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, nu se cunoaşte locul de

aflare a pîrîtului, instanţa judecătorească este obligată să

ordone căutarea lui. (2) În cazul în care, la judecarea altor categorii de pricini decît cele de la alin.(1), locul de aflare a pîrîtului nu este cunoscut, judecătorul poate ordona căutarea lui prin intermediul

organelor abilitate numai după ce persoana interesată depune

suma cheltuielilor de căutare. (3) Căutarea pîrîtului se face de organele poliţiei sau de

organele fiscale în temeiul unei încheieri judecătoreşti. (4) Cheltuielile de căutare a pîrîtului în condiţiile alin.(1) se încasează de la pîrît în beneficiul statului, la cererea organelor

poliţiei sau organelor fiscale, prin ordonanţă judecătorească.

3. La articolul 109 alineatele (3) şi (4), cuvintele ,,sau de organele fiscale” se exclud.

Se propune excluderea din sarcina organelor fiscale a acțiunilor de căutare a

pîrîtului în temeiul unei încheieri judecătoreşti. Căutarea părătului nu este o acțiune

specifică Serviciului Fiscal de Stat și

depășește competența acestuia. Totodată,

în alin.(1) al articolului respectiv sunt specificate tipul de acțiuni judiciare care

presupune acțiuni de căutare a părătului

printre care nu se regăsește nici o acțiune

specifică procesului de administrare fiscală, iar organele poliției sunt

suficiente pentru a realiza sarcina nominalizată.

01.04.2016

Articolul 345. Pretenţiile în al căror temei se emite ordonanţă

judecătorească Se emite ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia: a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial; b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu, iar legea nu dispune altfel; c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea,

neacceptarea sau nedatarea acceptului, autentificat notarial; d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor

care nu necesită stabilirea paternităţii, contestarea paternităţii

(maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane

interesate; e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi

4. La articolul 345 litera f), cuvintele ,,organul fiscal” se

înlocuiesc cu cuvintele ,,Serviciul Fiscal de Stat”. Modificarea poartă un caracter

redacțional și are drept scop executarea

recomandării Curții de conturi nr.25.4

din Raportul auditului performanţei

sistemului administrării veniturilor

publice aprobat prin Hotărîrea Curții de

Conturi nr.44 din 20.11.2015.

01.04.2016

209

calculate, dar neplătite salariatului; f) este înaintată de organul de poliţie, de organul fiscal sau de executorul judecătoresc privind încasarea cheltuielilor aferente

căutării pîrîtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului

luat de la debitor în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, precum

şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă; g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a

unor bunuri; h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la

bibliotecă; i) decurge din neonorarea de către agentul economic a datoriei

faţă de Fondul Social; j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat; k) urmăreşte exercitarea dreptului de gaj; l) rezultă din neachitarea de către persoanele fizice şi juridice a

primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală; m) rezultă din prevederile art.99 alin.(4) din Codul de executare; n) rezultă din facturi care au scadenţa la data depunerii lor. Legea privind regimul metalelor preţioaseşi pietrelor

preţioase nr.282-XV din 22 iulie 2004 Articolul 19. Utilizarea şi circulaţia metalelor preţioase şi

pietrelor preţioase (1) Utilizarea şi circulaţia metalelor preţioase şi pietrelor preţioase se efectuează în conformitate cu prezenta lege şi alte

acte normative în domeniu. (2) La desfăşurarea activităţilor cu metale preţioase şi pietre

preţioase, persoanele juridice şi fizice care practică activitate

de întreprinzător sînt obligate să ţină evidenţa contabilă a

metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în conformitate cu

legislaţia. (3) Resturile şi deşeurile ce conţin metale preţioase sînt

supuse, în modul stabilit de legislaţie, unei evidenţe stricte şi

colectării obligatorii de către persoanele juridice şi fizice care

practică activitate de întreprinzător şi care, în procesul de

producere şi/sau utilizare, au acumulat resturi şi deşeuri. (4) Persoanele juridice şi fizice, inclusiv instituţiile finanţate

de la buget, vînd metale preţioase obţinute din resturi şi

deşeuri exclusiv pe piaţa internă, în condiţiile legii. (5) Resturile şi deşeurile colectate ce conţin metale preţioase

pot fi prelucrate fie de sine stătător de proprietar sau de

persoana ce le posedă în alt mod legal, fie la alte întreprinderi

Art.XXIV. – La articolul 19 alineatul (71 ) din Legea privind regimul metalelor preţioaseşi pietrelor preţioase

nr.282-XV din 22 iulie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.171–174, art.777), cu modificările ulterioare, cuvintele ,,inspectoratelor fiscal de stat” se înlocuiesc cu cuvintele ,,Agenţiei Proprietăţii

Publice subordonată Ministerul Economiei”.

Se propune tranferarea atribuţiilor de

organizare a evidenţei, evaluării şi

vînzării bunurilor confiscate, bunurilor

fără stăpîn, a bunurilor sechestrate

perisabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi a comorilor din sarcina

inspectoratelor fiscal de stat în sarcina Agenţiei Proprietăţii Publice subordonată

Ministerul Economie. Menționăm că, aceste atribuți sănt

improprii competențelor Serviciului

Fiscal de Stat, iar avînd în vedere faptul Agenția Proprietății Publice de pe lîngă

Ministerul Economiei realizează politica

statului în domeniul administrării proprietății publice, inclusiv exercită și

funcțiile de proprietar al patrimoniului ce aparține statului, funcţiile privind

administrarea acestor categorii de bunuri urmează a fi atribuită acesteia. Modificarea va contribui la eficientizarea

01.04.2016

210

prelucrătoare. Metalele preţioase obţinute în urma prelucrării şi

afinării acestora se vînd în baza contractelor încheiate între părţi la preţurile de piaţă. (6) Comercializarea bijuteriilor şi a altor articole din metale

preţioase şi pietre preţioase pe teritoriul Republicii Moldova se

efectuează de către persoane juridice şi fizice care practică

activitate de întreprinzător şi au obţinut licenţa respectivă în

modul stabilit de legislaţie. Marcarea şi vînzarea articolelor din

metale preţioase se efectuează doar în cazul cînd există

documente de plată ce confirmă achitarea accizului. Regulile

comerţului cu amănuntul, recepţionării, păstrării şi evidenţei

articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase se aprobă

prin lege. (61) Comercializarea articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase, recepţionate în baza contractelor civile (contract de

comision, bilet de amanet, chitanţa pentru valorile achiziţionate), se efectuează de către persoanele juridice şi

fizice care practică activitate de întreprinzător după

expertizarea şi marcarea articolelor la Camera de Stat pentru

Supravegherea Marcării. (7) Achiziţionarea de la populaţie a metalelor preţioase şi

pietrelor preţioase ce se conţin în articole şi în resturi se

efectuează de către titulari de licenţă, în condiţiile legii, la

preţuri contractuale. (71) Metalele preţioase şi pietrele preţioase, articolele din ele şi deşeurile acestora confiscate sau fără stăpîn, comorile

descoperite, articolele găsite, precum şi metalele preţioase şi

pietrele preţioase, articolele din ele şi deşeurile acestora,

înregistrate şi/sau trecute în proprietatea statului cu drept de

succesiune se transmit inspectoratelor fiscale de stat pentru valorificare. (8) Paza în procesul păstrării, transportării, producerii,

prelucrării, utilizării şi circulaţiei metalelor preţioase şi

pietrelor preţioase şi a articolelor din ele se efectuează, în bază

de contract, de organele Ministerului Afacerilor Interne sau de organizaţiile de pază particulare care au obţinut, în modul

stabilit de legislaţie, licenţă pentru practicarea acestui gen de activitate.

activităților organelor fiscale privind

administrare fiscală.

Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004

Art.XXV. – Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214–220, art.704), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează

după cum urmează:

01.04.2016

Articolul 22. Drepturile şi obligaţiile executorului 1. La articolul 22 alineatul (1) litera ş), cuvintele ,,şi Se propune excluderea sarcinii 01.04.2016

211

judecătoresc (1) Executorul judecătoresc este în drept: a) să emită acte procedurale în limitele competenţei prevăzute

de lege; b) să citeze, la sediul biroului său şi la locul efectuării actelor

de executare, debitorul şi alţi participanţi implicaţi în procesul

de executare; c) să solicite şi să primească gratuit pe suport de hîrtie şi în

regim on-line din partea autorităţilor publice centrale şi locale,

a instituţiilor (inclusiv financiare), din partea altor organizaţii

(indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de

organizare) deţinătoare de registre de stat şi de informaţii

relevante pentru procedura de executare orice informaţie care

ar permite identificarea debitorului, a patrimoniului său şi a locului aflării lor; d) să sesizeze autorităţile şi persoanele competente referitor la

faptele constatate de neconformare cerinţelor înaintate legal de

executorul judecătoresc; e) să prezinte cerinţe legale persoanelor fizice şi juridice părţi

în procedura de executare în vederea întreprinderii anumitelor acţiuni de executare; f) să intre, cu acordul debitorului sau al membrilor lui de

familie adulţi (iar în lipsa acordului, cu concursul organelor de drept), în încăperile ce reprezintă domiciliul sau sediul

debitorului, în alte încăperi şi depozite ce aparţin debitorului, precum şi în cele aflate în folosinţa acestuia, şi să le cerceteze; g) să calculeze dobînzi, penalităţi, alte sume rezultate din întîrzierea executării unei obligaţii ce decurge dintr-un document executoriu; h) să acorde asistenţă părţilor în procedura de executare şi altor

solicitanţi, explicîndu-le consecinţele juridice ale actelor de

procedură; i) să concilieze părţile în faza prejudiciară şi în procedura de

executare; j) să constate, la cererea persoanei interesate, fapte şi stări de

fapt; k) să comunice, la solicitarea părţii interesate, actele procedurale; l) să sechestreze, să ridice, să depoziteze, să administreze şi să

vîndă bunurile sechestrate în procesul de executare, precum şi

bunurile gajate; m) să recupereze datoriile pe cale amiabilă; n) să aplice în regim on-line măsuri asigurătorii; o) să elibereze copii de pe actele din dosarul de executare către

organul fiscal” se exclud. organellor fiscal de a informa executorul judecătoresc despre deschiderea în viitor a unor conturi bancare de către debitor,

dat fiinf faptul că, obținerea informației

de la instituțiile bancare exclude

necesitatea de a exista și alt organ. Menționăm că, instituțiile bancare sunt

generatorii și furnizorii primari a acestor

informații.

212

terţi neimplicaţi în procedura de executare doar în condiţiile

legii şi în baza unei solicitări scrise; p) să primească, în condiţiile legii, onorarii şi taxe pentru

activităţile efectuate; q) să urmărească mijloacele băneşti ale debitorului (atît în numerar, cît şi de pe conturile lui bancare) şi veniturile lui

(salariul, pensia, bursa, alte venituri) şi să exercite controlul

asupra corectitudinii în executarea indicaţiilor sale privind

urmărirea mijloacelor băneşti şi a veniturilor debitorului; r) să aplice sechestru pe conturile debitorului şi să interzică

băncilor virarea oricăror sume de pe aceste conturi, solicitînd

instituţiei bancare informaţii despre soldul sumei din contul

debitorului, existent la momentul aplicării sechestrului, cu

eliberarea imediată şi necondiţionată a unui extras bancar şi comunicat informativ; s) să verifice în instituţiile bancare operaţiunile efectuate la

conturile bancare ale debitorului; ş) să oblige instituţiile bancare şi organul fiscal să îl informeze

despre deschiderea în viitor a unor conturi bancare de către

debitor; t) să urmărească mijloacele băneşti şi bunurile debitorului care

se află la terţi, inclusiv în instituţii financiare; ţ) să ridice de la debitor obiectele indicate în documentul

executoriu; u) să beneficieze la timp şi necondiţionat de asistenţa organelor de drept, a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi a autorităţilor administraţiei publice

locale; v) să interzică instituţiilor de stat, persoanelor cu funcţie de

răspundere, persoanelor fizice şi persoanelor juridice,

indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de

organizare, efectuarea anumitelor acte în privinţa debitorului

sau a bunurilor lui, inclusiv a bunurilor care vor fi dobîndite în viitor, care ar putea duce la împiedicarea executării, şi să

înainteze cerinţe executorii persoanelor cu funcţie de

răspundere în vederea executării eficiente a documentului

executoriu; w) să dispună anunţarea în căutare şi reţinerea mijloacelor de

transport, să identifice bunurile debitorului; x) să solicite instanţei judecătoreşti, la cererea creditorului,

aplicarea faţă de debitor a interdicţiei de a părăsi ţara în cazul

în care plecarea acestuia ar face imposibilă sau dificilă

executarea hotărîrii judecătoreşti; y) să solicite, după caz, organelor care au emis documentele

213

executorii explicarea motivată a expunerilor dispozitive ale

acestora, precum şi explicarea modului şi a ordinii de executare; z) să folosească, în exercitarea atribuţiilor, mijloace de

înregistrare audio, foto şi video. (2) Executorul judecătoresc este obligat să întreprindă măsurile

prevăzute de lege pentru executarea operativă a documentelor

executorii şi să explice participanţilor la procesul de executare

drepturile şi obligaţiile lor. Articolul 43. Părţile în procedura de executare (1) Părţi în procedura de executare sînt: creditorul şi debitorul. (2) Creditor este persoana fizică sau juridică în al cărei interes

a fost emis documentul executoriu. În cazul în care sumele se încasează în beneficiul statului, calitatea de creditor o exercită

Ministerul Finanţelor prin intermediul organelor fiscale teritoriale. (3) Debitor este persoana fizică sau juridică obligată, prin

documentul executoriu, să efectueze anumite acţiuni ori să se

abţină de la efectuarea lor.

2. La articolul 43 alineatul (2), propoziţia a doua se

exclude. Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova 2015-2018, fiind un document de de politici, la capitolul IV compartimentul D prevede excluderea activităților improprii din competențele

Serviciului Fiscal de Stat. Totodată, Curtea de Conturi a RM prin

Hotărîrea nr.44 din 20.11.2015 cu privire

la Raportul auditului performanţei

sistemului administrării veniturilor

publice stabilește cert că exercitarea de către organele SFS a unor sarcini

nespecifice activităţii de bază afectează

mobilizarea resurselor umane, utilizarea timpului calculat pentru activitatea de bază şi implicarea costurilor financiare în

aceste scopuri.

01.04.2016

Articolul 88. Dispoziţii generale cu privire la urmărirea bunurilor (1) Urmărirea bunurilor debitorului constă în sechestrarea, în

ridicarea şi în vînzarea lor. (2) Poate fi urmărit orice bun corporal ori universalitate de

bunuri ale debitorului, care se află în circuit civil, indiferent de

faptul la cine se află în posesiune, precum şi orice drept

patrimonial sau creanţă bănească, cu excepţia celor care nu sînt

pasibile de urmărire silită. (3) Bunurile supuse unui circuit civil limitat pot fi urmărite

numai în condiţiile prevăzute de lege. (4) La cererea executorului judecătoresc, deţinătorii de registre

şi de informaţii relevante pentru procedura de executare, instituţiile financiare, organele fiscale, organele cadastrale, alte persoane fizice sau juridice sînt obligate să îi comunice, în cel

mult 10 zile, informaţiile necesare pentru efectuarea executării

silite.

3. La articolul 88 alineatul (4), cuvintele ,,organele fiscale” se substituie cu cuvintele ,,Serviciul Fiscal de Stat”.

Modificarea poartă un caracter redacțional.

01.04.2016

Articolul 293. Confiscarea specială 4. La articolul 293 alineatul (2) cuvîntul ,,fiscal” se exclude. Se propune excluderea din sarcina 01.04.2016

214

(1) Instanţa de judecată care, în temeiul art.106 din Codul penal, a dispus confiscarea bunurilor utilizate la săvîrşirea infracţiunii ori rezultate din infracţiune sau contravaloarea

acestora expediază hotărîrea sa executorului judecătoresc în a

cărui competenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a

executorilor judecătoreşti, se află bunurile. (2) Executorul judecătoresc ridică şi transmite bunurile supuse

confiscării organului fiscal competent, în modul stabilit de Guvern. În cazul confiscării substanţelor narcotice, psihotrope

sau a precursorilor, armelor şi muniţiilor, executorul

judecătoresc le ridică şi le transmite organului competent. (3) Executorul judecătoresc încunoştinţează, în termen de 5

zile, instanţa de judecată care a pronunţat hotărîrea despre

ridicarea şi transmiterea obiectelor confiscate către organele competente.

organelor fiscale a obligației de evidență

și păstrare a bunurilor supuse confiscării de executorul judecătoresc. Aceste bunuri urmează a fi transmise

organelor competente în conformitate modul stabilit de Guvern

Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007

Art.XXVI. – Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali

nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 (Monitorul Oficial nr.184-187/711 din 30.11.2007), cu modificările ulterioare,

se modifică şi se completează după cum urmează:

Articolul 2. Noţiunile principale persoană juridică inactivă – persoană juridică care, în decurs

de 12 luni de la înregistrare, nu a prezentat dările de seamă

fiscale prevăzute de legislaţie şi nu a efectuat operaţiuni pe

niciun cont bancar;

1. Articolul 2: noţiunea persoană juridică inactivă va avea următorul

cuprins: „persoană juridică inactivă – persoana juridică care în

decurs de 12 luni de la data înregistrării sau pe parcursul ultimilor 4 ani nu a prezentat dările de seamă fiscale

prevăzute de legislaţie, nu a efectuat operaţii pe nici un cont bancar, nu este fondator al unei alte persoane juridice, nu are filiale şi reprezentanţe, nu are datorii la bugetul public

naţional şi nu deţine maşini de casă şi control cu memorie

fiscală;”; se completează cu o noţiune nouă cu următorul cuprins: ,,întreprinzător individual inactiv – întreprinzătorul

individual care în decurs de 12 luni de la data înregistrării

sau pe parcursul ultimilor 4 ani nu a prezentat dările de

seamă prevăzute de legislaţie, nu a efectuat operaţii pe nici

un cont bancar, nu este fondator al unei alte persoane juridice, nu are filiale şi reprezentanţe, nu are datorii la bugetul public naţional şi nu deţine maşini de casă şi

control cu memorie fiscală.”.

Se propune definirea în Legea nr.220-XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali a noţiunii

„întreprinzător individual inactiv”,

precum şi extinderea spectrului de persoane juridice inactive care din oficiu pot fi radiate din Registrul de Stat. Modificarea dată are drept scop

eficientizarea evidenţei contribuabililor

în partea ce ţine de radierea acestora din

Registrul de stat. Totodată, conform informaţiei

înregistrate în Registrul fiscal de stat, la situaţia din 30.09.2015, numărul

contribuabililor luaţi la evidenţă fiscală

constituie 553300, inclusiv 57326- întreprinzători individuali şi persoane

juridice (SRL) - 87944. Din numărul total de întreprinzători

individuali pe parcursul a ultimilor 4 ani nu prezintă dări de seamă fiscale, nu au

rulaje pe conturi bancare 33400, respectiv SRL - 23000.

01.04.2016

215

Astfel, din numărul total de persoane

juridice care în perioada ultimilor 4 ani nu au prezentat dări de seamă fiscale

(23000), conform prevederilor art.26 alin.(6) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali, au fost

înaintate pe parcursul a 9 luni ale anului 2015 doar 202 persoane juridice inactive către Camera Înregistrării de Stat pentru

a decide asupra radierii lor din oficiu. Prin urmare, cadrul legal existent cuprinde un segment foarte mic de contribuabili care corespund noţiunii de inactivi, şi respectiv este foarte mare

decalajul dintre numărul contribuabililor înregistraţi în Registrul fiscal de stat şi

numărul contribuabililor care prezintă

dări de seamă fiscale. Este de menţionat faptul că, după

promovarea modificărilor şi

completărilor propuse la Legea privind

înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali,

se va micşora considerabil povara Serviciului fiscal de stat în partea ce ţine

de administrarea fiscală şi Registrul

Fiscal de Stat va conţine informaţii mai

reale despre contribuabilii. Articolul 26. Radierea din oficiu a persoanei juridice din Registrul de stat (1) Persoana juridică inactivă se consideră că şi-a încetat activitatea şi este radiată din oficiu. (2) Dacă persoana juridică inactivă nu are datorii la bugetul public naţional, nu este fondator al unei alte persoane juridice şi nu are filiale şi reprezentanţe, organul înregistrării de stat

iniţiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a

persoanei juridice inactive, adoptînd decizia de iniţiere a

procedurii de radiere.

2. Articolul 26: în denumirea articolului, după cuvîntul „juridice” se

introduc cuvintele „şi a întreprinzătorului individual; alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Persoana juridică inactivă şi întreprinzătorul individual

inactiv se consideră că şi-au încetat activitatea şi sunt

radiaţi din oficiu.”; la alineatul (2), în ambele cazuri, după cuvîntul „inactivă”

se introduc cuvintele „şi întreprinzătorul individual

inactiv”, la forma gramaticală respectivă, iar după cuvîntul

„naţional” se introduc cuvintele „nu deţine maşini de casă şi

control cu memorie fiscală;

A se vedea argumentele expuse la art.2 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007 al proiectului de lege.

01.04.2016

216

(3) În termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de

iniţiere a procedurii de radiere din Registrul de stat, organul înregistrării de stat va publica gratuit pe site-ul său oficial şi în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz cu privire la iniţierea procedurii de radiere din Registrul de stat a persoanei

juridice inactive. Avizul va conţine şi date cu privire la

modalitatea şi termenele de înaintare a cererilor de către

persoana juridică inactivă ce urmează a fi radiată, a creanţelor

de către creditori sau de către alte persoane interesate, precum

şi adresa la care acestea pot fi depuse. (5) În termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de

depunere a cererilor şi creanţelor de către persoanele

interesate, dacă cereri şi creanţe nu au fost înaintate, organul

înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive şi o radiază. În cazul depunerii cererilor şi creanţelor, lichidarea şi radierea din

Registrul de stat a persoanei juridice inactive se efectuează în

conformitate cu condiţiile generale prevăzute de lege, organul

înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din oficiu

radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive. (6) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va prezenta trimestrial organului înregistrării de stat informaţie despre persoanele

juridice care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării, nu au

prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie şi nu

au efectuat operaţii pe nici un cont bancar, indicînd existenţa sau lipsa datoriilor la bugetul public naţional, pentru a decide

asupra radierii acestora din Registrul de stat.

la alineatul (3), în ambele cazuri, după cuvîntul „inactive”

se introduc cuvintele „şi a întreprinzătorului individual

inactiv”, la forma gramaticală respectivă, iar cuvîntul

„radiată” se înlocuieşte cu cuvîntul „radiaţi”; la alineatul (5), în ambele cazuri, după cuvîntul „inactive”

se introduc cuvintele „şi a întreprinzătorului individual

inactiv”, cuvintele „o radiază” se înlocuiesc cu cuvintele „îi

radiază”, iar cuvintele „persoanei juridice inactive” se înlocuiesc cu cuvîntul „acestora”; alineatul (6) va avea următorul cuprins: „(6) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va prezenta

trimestrial organului înregistrării de stat informaţie despre

persoanele juridice inactive şi întreprinzătorii individuali

inactivi care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării sau pe parcursul ultimilor 4 ani nu au prezentat dările de seamă

fiscale prevăzute de legislaţie, nu au efectuat operaţii pe

nici un cont bancar, nu au datorii la bugetul public naţional,

nu sunt fondatori al unei alte persoane juridice, nu au filiale şi reprezentanţe şi nu deţin maşini de casă şi control cu

memorie fiscală, pentru a decide asupra radierii acestora din

Registrul de stat.”. Codul Contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 Art.XXVII. – Codul Contravenţional nr.218-XVI din 24

octombrie 2008 (publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.3-6/15 din 06.01.2009), cu modificările

ulterioare, se modifică şi se completează după cum

urmează:

Articolul 277. Încălcarea legislaţiei în domeniul pieţei

produselor petroliere (3) Lipsa la staţia certificată de alimentare cu produse

petroliere principale şi gaze lichefiate a documentelor de forma

stabilită în actele normative în vigoare (registrul de evidenţă a

produselor petroliere recepţionate, raportul de schimb, raportul

privind datele înregistrate în aparatul de casă şi de control),

1. Articolul 277: alineatul (3) se completează în final cu textul „şi cu amendă

de 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice”;

Modificarea prevede aplicarea amenzii de 500 de u.c. pentru persoane juridice în cazul lipsei la staţia certificată de

alimentare cu produse petroliere principale şi gaze lichefiate a

documentelor de forma stabilită în actele

normative în vigoare, ţinerii lor

01.04.2016

217

ţinerea lor nesistematică sau înscrierea în ele a unor date

neveridice se sancţionează cu amendă de la 150 la 200 de unităţi

convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (8) Recepţionarea plăţilor pentru produsele petroliere

principale şi gazele lichefiate comercializate cu amănuntul în

alt loc decît la ghişeul de plată al staţiei certificate de

alimentare cu produse petroliere principale şi gaze lichefiate se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi

convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la

150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de

răspundere.

alineatul (8) se completează în final cu textul „şi cu amendă

de 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice”.

nesistematice sau înscrierea în ele a unor date neveridice, precum şi în cazul recepţionării plăţilor pentru produsele

petroliere principale şi gazele lichefiate

comercializate cu amănuntul în alt loc

decît la ghişeul de plată al staţiei

certificate de alimentare cu produse petroliere principale şi gaze lichefiate. Amendamentul are drept scop stabilirea unor sancţiuni mai dure pentru încălcarea

legislaţiei din domeniul produselor

petroliere şi anume reglementarea unor

amenzi pentru persoanele juridice şi nu

doar pentru persoanele cu funcţie de răspundere. Menţionăm că, conform art.34 alin.(1)

din codul contravenţional, O unitate convenţională este egală cu 20 de lei.

Articolul 2931. Încălcarea regulilor de exploatare a maşinilor

de casă şi control (4) Efectuarea decontărilor cu consumatorii fără utilizarea

maşinii de casă şi control sau emiterea (perfectarea) bonului de

casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele

normative) fără toate elementele obligatorii, sau emiterea (perfectarea) bonului de casă (bonului de plată în cazurile

prevăzute de actele normative) de o valoare ce nu corespunde

sumei achitate real, sau nepredarea premeditată a bonului de

casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele

normative) consumatorului se sancţionează cu amendă de 50 de unităţi

convenţionale.

(7) Lipsa la vedere a informaţiei prin care se atenţionează

consumatorul despre obligativitatea de a prezenta bonul de casă la examinarea eventualelor reclamaţii

se sancţionează cu amendă de 75 de unităţi

convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.

2. Articolul 2931: la alineatul (4), după cuvîntul „consumatorului” se introduce textul „ , sau predarea premeditată a altui

document consumatorului, precum aviz de plată în

numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată, buletin de schimb valutar etc.”; se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins: „(41) Nepreluarea de către consumator a bonului de casă

(bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative), neprezentarea sau refuzul de a prezenta bonul de casă (bonul de plată în cazurile prevăzute de actele

normative) la solicitarea organului de control se sancţionează cu amendă de 3 unităţi

convenţionale.”; la alineatul (7), textul „informaţiei prin care se atenţionează consumatorul despre obligativitatea de a prezenta bonul de casă la examinarea eventualelor reclamaţii” se înlocuieşte

cu textul „anunţului care atenţionează consumatorul despre

obligaţia de a prezenta bonul de casă (de forma şi

conţinutul stabilit) la examinarea eventualei reclamaţii,

precum şi solicitarea de a fi preluat şi păstrat”;

Modificarea respectivă prevede

aplicarea sancţiunii contravenţionale şi

în cazul predării premeditate a altui

document decît bonul fiscal consumatorului, precum aviz de plată în

numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată, buletin de schimb

valutar. De asemenea, se propune introducerea sancţionării nesemnificative, cu amendă

de 3 unităţi convenţionale (60 lei) a consumatorului pentru nepreluarea bonului de casă (bonului de plată în

cazurile prevăzute de actele normative),

neprezentarea sau refuzul de a prezenta bonul de casă (bonul de plată în cazurile

prevăzute de actele normative) la solicitarea organului de control. La aceasta consumatorul este în drept să

păstreze bonului de casă pînă la ieşirea

lui din incinta unităţii comerciale sau de

prestări servicii unde a fost eliberat. Concomitent, se propune înlocuirea conţinutului anunţului ce urmează a fi

01.04.2016

218

obligatoriu plasat de către agenţii

economici care sun obligaţi să utilizeze maşinile de casă şi control. Actualmente, faptul că unii contribuabili

care dispun de restaurante, magazine, baruri, case de schimb valutar, prestatorii de servicii de transport inclusiv, în regim taxi etc. nu asigură

eliberarea bonurilor de casă, emise de

maşinile de casă şi de control în modul

stabilit, inspiră grijă societăţii. La efectuarea decontărilor băneşti în

numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii care încasează integral sau parţial, în numerar, cu

cardurile de credit/debit sau substituenţii

de numerar, contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a

serviciilor prestate sunt obligaţi să

utilizeze maşina de casă şi control,

eliberînd plătitorilor bonurile de casă

emise de acestea. Eliberarea bonului de casă garantează că impozitele se achită şi

se acumulează în bugetul statului.

Ulterior, ele sunt redirecţionate spre achitarea pensiilor, achitarea salariilor lucrătorilor din învăţămînt, din medicină

şi către diverse proiecte de menire

socială. Astfel, prin solicitarea bonului de casă,

cetăţenii se implică activ în procesul de

colectare a impozitelor şi taxelor,

creşterea încasărilor la buget contribuind direct la asigurarea bunăstării societăţii,

ceea ce în final se va răsfrânge pozitiv

asupra calităţii vieţii cetăţeanului şi a

prosperităţii statului şi a întregii societăţi. De menţionat că, o cumpărătură în

absenţa bonului de casă înseamnă în

mod pasiv lipsirea bugetului de banii care ar majora impozitele şi taxele

acumulate, precum şi participarea tacită

la evaziune fiscală. Totodată, practica Romaniei prevede că

219

(9) Desfăşurarea activităţilor de instalare, reparare, deservire

tehnică a maşinilor de casă şi control fără a deţine autorizaţia

de competenţă tehnică respectivă sau desfăşurarea activităţilor

de instalare, reparare, deservire tehnică cu autorizaţia de

competenţă tehnică cu termenul de valabilitate expirat, sau perfectarea incompletă (inadecvată) a registrului de evidenţă a

serviciilor de asistenţă tehnică pentru maşina de casă şi control se sancţionează cu amendă de 100 de unităţi

convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de 150 de

unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de

răspundere.

la alineatul (9), textul ,,fără a deţine autorizaţia de

competenţă tehnică respectivă sau desfăşurarea activităţilor

de instalare, reparare, deservire tehnică cu autorizaţia de

competenţă tehnică" se înlocuieşte cu textul ,,fără a deţine

Certificatul de înregistrare în calitate de centru de asistenţă

tehnică pentru instalarea, repararea, deservirea tehnică a

maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală respectivă sau desfăşurarea activităţilor de instalare,

reparare, deservire tehnică cu Certificatul de înregistrare".

în cazul în care agentul economic refuză

emiterea şi înmînarea bonului fiscal consumatorului, ultimul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de

serviciul prestat fără plata contravalorii

acestuia. Modificarea vizează art.2931 alin.(4), alin.(41) şi alin.(7) din Codul

contravenţional şi art.6 lit.i) şi lit.j) din

Legea nr.105-XV din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor ale proiectului

de lege. A se vedea argumentele expuse la art.133 alin.(1) litera d4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.133 alin.(1) lit.

d4) din Codul fiscal, rîndul 17 la compartimentul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi rîndul 5 la

compartimentul Institutul Naţional de

Metrologie din Anexa la Legea nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, art.2931 alin.(9) din Codul contravenţional ale proiectului de lege.

3. Codul se completează cu articolul 3011 cu următorul

cuprins: „Articolul 3011. Încălcarea modului de prezentare de către

contribuabili a dării de seamă fiscale Neprezentarea în termenul stabilit de legislaţie a dării de

seamă fiscale, se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de

unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de

răspundere.”.

Completarea prevede aplicarea sancţiunii

contravenţionale pentru neprezentarea în termenul stabilit de legislaţie a dării de

seamă fiscale, în valoare de la 10 la 20 de unităţi convenţionale aplicată

persoanei cu funcţie de răspundere. Propunerea dată are drept scop educarea contribuabilului şi majorarea nivelului de conformare benevolă a contribuabililor.

01.04.2016

Articolul 382. Citarea (1) Citarea este o acţiune procedurală prin care autoritatea competentă să soluţioneze cauza contravenţională asigură

prezentarea persoanei în faţa sa pentru desfăşurarea normală a

procesului contravenţional. (2) Citarea se face prin invitaţie scrisă, care se înmînează de

către agentul împuternicit în acest sens sau se expediază prin

4. Articolul 382: alineatul (2) se completează în final cu frazele ,,În cazul în

care participanţii la procesul contravenţional dispun de adrese

Modificarea prevede acordarea dreptului organului vamal de a cita participanţii la procesul contravenţional, care dispun de

adrese electronice, şi în formă electronică. Comunicarea electronică a actelor

procedurale, precum şi citarea pentru

efectuarea actelor respective va eficientiza

01.04.2016

220

poştă. (3) Citarea se face în aşa fel ca persoana chemată să primească invitaţia cu cel puţin 5 zile înainte de data cînd ea trebuie să se

prezinte în faţa autorităţii respective. (4) Persoana este obligată să se prezinte la data, ora şi în locul

indicate în citaţie. În cazul imposibilităţii de a se prezenta,

persoana este obligată să informeze organul respectiv, indicînd

motivul. (5) În cazul în care nu anunţă autoritatea despre imposibilitatea

de a se prezenta la data, ora şi în locul indicate în citaţie ori în

cazul în care nu se prezintă nemotivat, persoana poate fi supusă

amenzii judiciare sau aducerii silite. (6) Acţiunea procedurală de citare a persoanei în timpul procesului contravenţional se efectuează în conformitate cu art.237-242 din Codul de procedură penală. (7) Actele de procedură se comunică persoanei potrivit regulilor

de citare. Articolul 236. Modul de citare (Codul de procedură penală al

Republicii Moldova (partea generală)) (1) Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire

penală sau a instanţei de judecată se face prin citaţie scrisă.

Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică ori

prin mijloace electronice. (11) Citarea se poate face şi prin intermediul poştei electronice sau prin orice alt sistem de mesagerie electronică în cazul în

care ofiţerul de urmărire penală, procurorul, instanţa de

judecată dispun de mijloacele tehnice necesare pentru a dovedi că citaţia a fost primită. (2) Citarea se va face în aşa fel ca persoanei chemate să i se

înmîneze citaţia cu cel puţin 5 zile înainte de data cînd ea

trebuie să se prezinte conform citaţiei în faţa organului

respectiv. Această regulă nu se aplică la citarea bănuitului,

învinuitului, inculpatului, a altor participanţi la proces pentru

efectuarea unor acţiuni procesuale de urgenţă în cadrul

desfăşurării urmăririi penale sau al judecării cauzei. Dacă

acţiunea procesuală este neplanificată şi nu poate fi amînată, citaţia poate fi înmînată nemijlocit înainte de ora prezentării. (21) Minorul în vîrstă de pînă la 16 ani va fi citat prin

intermediul părinţilor sau al tutorelui, cu excepţia cazului în

care acest lucru nu este posibil. (3) Citaţia se înmînează de către agentul împuternicit cu

înmînarea citaţiei (denumit în continuare agent) sau prin serviciul poştal.

electronice, citarea poate fi efectuată şi în formă electronică.

În cazul utilizării citării electronice participanţii la procesul contravenţional vor comunica în scris rechizitele electronice

de comunicare.”; la alineatul (6), textul ,,art.237-242” se înlocuieşte cu textul

,,art.236-242”.

procesul contravenţional prin aspectul

reducerii timpului de examinare a cauzelor contravenţionale şi vor scuti organele

vamale de cheltuieli poştale. Prin modificarea în cauză se va asigura

citarea legală fără a cheltui în plus 9 lei

pentru fiecare citaţie. De exemplu, Biroul

vamal Chişinău emite în jur de 800-1000 de decizii (procese-verbale) într-o singură

lună. Astfel, urmare analizei s-a constatat că, pentru un material contravenţional se

fac cel puţin 2 citaţii ceea ce ar însemna

cheltuieli lunare în jur de 9000 lei pentru serviciile poştale doar pentru citaţiile transmise de Biroul Vamal Chişinău. Totodată, modificarea respectivă are drept

scop racordarea prevederilor art.382 alin.(2) din Codul contravenţional la

prevederile art.105 alin.(11) din Codul de procedură civilă, care stabileşte că, citaţia

sau înştiinţarea se expediază autorităţilor

publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaţilor prin telefax, poşta

electronică sau prin orice alt mijloc de

comunicare ce asigură transmiterea şi confirmarea primirii acestor acte. Citaţia

sau înştiinţarea poate fi transmisă

persoanelor fizice prin telefax, poşta

electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură transmiterea şi

confirmarea primirii acestor acte doar la solicitarea persoanelor în cauză.

221

(4) Instanţa de judecată poate comunica şi oral citaţia

persoanei prezente la şedinţă, aducîndu-i la cunoştinţă consecinţele neprezentării. În cursul urmăririi penale, citaţia

făcută în acest mod se consemnează într-un proces-verbal şi se

semnează de către persoana astfel citată. Articolul 400. Ministerul Afacerilor Interne (1) Contravenţiile prevăzute la art.47, 48, art.481 alin.(5) şi

art.482–54, 69-71, 73, 74, art.77 alin.(8), art.78, art.79 alin.(1), (2), (4), art.801, 85–87, 89-91, 96, 97, 98–107, 115 alin.(3), 159, 160, 176, 191, 197, 201-203, 205, 216, 220-226, 228–

232, 234-236, 238-242, 244, 245, 2631, 265, 267, art.272, art.274 alin.(1), (5), art.277 alin.(1), (4), (5) şi (7), art.282–286, 2873, 293, 2931, 295, 2891, art.299 alin.(2), art.321, 325, 326, 333, 334, 338-343, art.349 alin.(1), art.350, 354, 355, art.356 alin.(1) şi (2), art.357–363, art.364 alin.(1)–(51), art.365 se examinează de poliţie.

Articolul 263. Desfăşurarea ilegală a activităţii de

întreprinzător (1) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără înregistrare

la Camera Înregistrării de Stat sau la o altă autoritate publică

competentă conform legii ori cu act de înregistrare declarat nevalabil se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi

convenţionale. (4) Desfăşurarea unei activităţi de întreprinzător fără

autorizaţie, licenţă sau certificat, eliberate de autoritatea

competentă în temeiul legii, se sancţionează cu amendă de la 100 la 300 de unităţi

convenţionale. (5) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără

înregistrarea în termen a modificărilor operate în actele de

constituire, precum şi a datelor privind schimbarea

conducătorului (managerului) ori a sediului, se sancţionează cu amendă de 10 unităţi convenţionale. (6) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător cu încălcarea

dreptului la firmă (denumire), stabilit de lege, şi a modului de utilizare a firmei se sancţionează cu amendă de la 10 la 30 de unităţi

convenţionale. (7) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără emblemă

comercială sau fără marcă de producţie obligatorie prin lege se sancţionează cu amendă de la 10 la 35 de unităţi

5. La articolul 400, alineatul (1), după cifrele „245” se

introduce textul „ , 263 alin.(1), (4) - (8)”. Modificarea prevede acordarea dreptului poliţiei de a examina contravenţiile

privind desfăşurarea activităţii de

întreprinzător fără înregistrare la Camera

Înregistrării de Stat, fără autorizaţie,

licenţă sau certificat, cu încălcarea

dreptului de firmă sau fără emblemă

comercială, precum şi privind

prezentarea spre înregistrare de acte sau informaţii neautentice. Conform prevederilor art.393 lit.d) din Codul contravenţional, cauzele

contravenţionale sunt soluţionate de

agenţii constatatori (organele de

specialitate specificate la art.400-4236). Ca agent constatator, conform prevederilor art.385 alin.(2) din Codul contravenţional, este desemnat

funcţionarul din autorităţile indicate la

art.400-4236 împuternicit cu atribuţii de

constatare a contravenţiei şi/sau de sancţionare. Potrivit art.402 alin.(1) din Codul contravenţional, contravenţiile prevăzute

la art.263 alin.(1), (4)–(8) se examinează

de către organele de inspectarea

financiară/control financiar şi organele

fiscale ale Ministerului Finanţelor. Actualmente, în redacţia Codului

contravenţional, Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de agent constatator, întocmeşte procese-verbale privind contravenţiile prevăzute la art.263 alin.(1), (4)–(8) şi le remite spre

examinare Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, în scopul de a nu admite tergiversarea examinării cazurilor

contravenţionale, de a evita eventualele

confuzii privind acumularea probelor

01.04.2016

222

convenţionale. (8) Prezentarea spre înregistrare de acte sau informaţii neautentice (false) se sancţionează cu amendă de la 20 la 75 de unităţi

convenţionale.

aferente, respectiv de a eficientiza măsurile de procedură, considerăm oportun ca Ministerul Afacerilor Interne să dispună de dreptul de a constata şi

examina cazurile contravenţionale

prevăzute de art.263 din Codul

contravenţional, iar Serviciul Fiscal de

Stat să fie absolvit de obligaţia de a

examina procesele-verbale întocmite de agentul constatator - Ministerul Afacerilor Interne.

Articolul 402. Organele de inspectare financiară/ control

financiar şi organele fiscale ale Ministerului Finanţelor (1) Contravenţiile prevăzute la art.263 alin.(1), (3)–(8), art.277 alin.(2), (3) şi (6), art.2771 alin.(1), (2) şi (4), art.288, 289, 290, 291, 2931, 2932 alin.(1), (2) şi (3), art.2951, 297, 2971, 298, art.299 alin.(1), art.301, 3011, 311, 330 se examinează de

organele de control financiar şi fiscal ale Ministerului

Finanţelor. Contravenţiile prevăzute la art.293, 295, 296, 3271, 349 alin.(1) se examinează de organele de specialitate care le-au depistat ale ministerului. Contravenţiile prevăzute la art.266

alin.(1), (3) şi (4) se examinează de către organele Serviciului

Fiscal de Stat. (2) Sînt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să

aplice sancţiuni ministrul şi vice miniştrii finanţelor,

conducătorii direcţiilor generale finanţe ale unităţilor administrativ-teritoriale şi adjuncţii lor, şefii inspectoratelor

fiscale de stat de toate nivelurile şi adjuncţii lor, directorul

Agenţiei Achiziţii Publice şi adjunctul lui, conducătorii

Inspecţiei financiare din subordinea Ministerului Finanţelor şi

ai subdiviziunilor ei teritoriale, adjuncţii acestora. Articolul 275. Neasigurarea respectării cerinţelor actelor

normative ce reglementează comerţul în pieţe (2) Admiterea de către administraţia pieţei a comercializării

în piaţă a mărfurilor industriale nealimentare şi alimentare de

către persoane fizice şi juridice care nu sînt înregistrate,

conform legii, în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător sau care nu posedă patentă pentru dreptul de a

desfăşura activitate comercială se sancţionează cu amendă de la 300 la 400 de unităţi

convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Articolul 277. Încălcarea legislaţiei în domeniul pieţei

6. La articolul 402 alineatul (1), textul „art.277 alin.(2), (3)

şi (6), art.2771 alin.(1), (2) şi (4)” se înlocuieşte cu textul

„art.275 alin.(2), art.277 alin.(2), (3), (6) şi (8) şi art.2771

alin.(1), (2) şi (4).”.

Modificările în cauză prevăd acordarea

dreptului organelor Serviciului Fiscal de Stat de a examina contravenţiile privind

admiterea de către administraţia pieţei a comercializării în piaţă a mărfurilor

industriale nealimentare şi alimentare de

către persoane fizice şi juridice care nu

sînt înregistrate, conform legii, în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător

sau care nu posedă patentă de

întreprinzător, precum şi încălcarea

regulilor de păstrare a produselor petroliere. Examinarea contravenţiilor menţionate

sunt competenţa exclusivă a organelor Serviciului Fiscal de Stat.

01.04.2016

223

produselor petroliere (2) Comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale şi/sau a gazelor lichefiate fără dispozitive de

alimentare utilate cu aparate de casă şi de control cu memorie

fiscală conectate la distribuitor (sistem de măsurare şi

înregistrare a produselor petroliere principale şi/sau a gazelor

lichefiate) ori utilizarea, în procesul de comercializare, a unor astfel de dispozitive defecte, fără verificare metrologică sau

nesigilate în modul stabilit se sancţionează cu amendă de 500 de unităţi convenţionale. (3) Lipsa la staţia certificată de alimentare cu produse

petroliere principale şi gaze lichefiate a documentelor de

forma stabilită în actele normative în vigoare (registrul de

evidenţă a produselor petroliere recepţionate, raportul de schimb, raportul privind datele înregistrate în aparatul de casă şi de control), ţinerea lor nesistematică sau înscrierea în

ele a unor date neveridice se sancţionează cu amendă de la 150 la 200 de unităţi

convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (6) Intervenţia sau modificarea nesancţionată a dispozitivelor

de alimentare cu produse petroliere principale şi/sau cu gaze

lichefiate utilate cu aparate de casă şi de control cu memorie

fiscală conectate la distribuitor (sistem de măsurare şi

înregistrare a produselor petroliere principale şi/sau a gazelor

lichefiate) se sancţionează cu amendă de la 150 la 500 de unităţi

convenţionale. (8) Recepţionarea plăţilor pentru produsele petroliere

principale şi gazele lichefiate comercializate cu amănuntul în

alt loc decît la ghişeul de plată al staţiei certificate de

alimentare cu produse petroliere principale şi gaze lichefiate se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi

convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie

de răspundere. Articolul 403. Serviciul vamal (1) Contravenţiile prevăzute la art.79 alin.(3), art.265, 287,

2871, 2872, 2873 se examinează de Serviciul vamal.

7. La articolul 403 alineatul (1), textul „ , 2873 ” se exclude.

A se vedea argumentele expuse la art.3484 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.3484 din Codul fiscal şi art.403 alin.(1) din Codul

contravenţional ale proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 431. Corpurile delicte (41) La examinarea cauzelor contravenţionale prevăzute la

art.50 alin.(2), agentul constatator al poliţiei, iar la examinarea

8. La articolul 431 alineatul (42), după textul „art.287 alin.”

se introduce cifra „(8),”.

Modificarea prevede confiscarea de către

agentul constatator al Serviciului Vamal a contravalorii mărfurilor, vehiculelor,

01.04.2016

224

celor de la art.287 alin.(8), (10) şi (11), agentul constatator al Serviciului Vamal hotărăsc asupra corpurilor delicte potrivit prevederilor art.106 din Codul penal şi ale art.162 din Codul de procedură penală, care se aplică în modul corespunzător în

procesul contravenţional. (42) În cazul imposibilităţii aplicării alin.(41) din prezentul articol în partea ce ţine de art.287 alin.(10) şi (11), agentul

constatator al Serviciului Vamal confiscă contravaloarea

corpului delict stabilită de către organul vamal. Articolul 287. Încălcarea regulilor vamale (8) Nescoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor, vehiculelor, obiectelor şi altor valori prohibite

introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau introduse cu obligaţia de a fi scoase de pe teritoriul ei vamal

ori nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor, vehiculelor, obiectelor şi altor valori scoase cu

obligaţia de a fi returnate în termenele stabilite în aceste

obligaţii se sancţionează cu amendă de la 140 la 150 de unităţi

convenţionale, cu obligarea scoaterii de pe teritoriul vamal a

mijloacelor de transport prohibite introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau introduse cu obligaţia de a fi

scoase de pe teritoriul ei vamal.

obiectelor şi altor valori prohibite

introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova care nu au fost scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau au fost introduse cu obligaţia de a fi scoase de pe teritoriul

ei vamal ori nu au fost returnate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova mărfurile, vehiculele, obiectele şi alte

valori scoase cu obligaţia de a fi

returnate în termenele stabilite în aceste obligaţii. La aceasta, mărfurile,

vehiculele, obiectele şi alte valori

menţionate supra constituie corpuri delicte, ce servesc ca mijloc de constatare a existenţei ori inexistenţei

elementelor constitutive ale contravenţiei. Completarea este necesară reieşind din specificul componenţei de contravenţie

prevăzute la art.287 alin.(8) din Codul

Contravenţional şi anume din faptul că,

Serviciul Vamal se afla în imposibilitate de a aplica prevederile art.431 alin.(41) din Codul Contravenţional, deoarece în majoritatea cazurilor contravenientul nu este proprietarul mărfurilor, vehiculelor,

obiectelor şi altor valori care constituie

obiect al contravenţiei, precum şi

reieşind din faptul că acestea sunt

prohibite introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, apare necesitatea confiscării contravalorii corpurilor

delicte. Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii

publice nr.121-XVI din 4 mai 2007 Art.XXVIII. – Legea privind administrarea şi deetatizarea

proprietăţii publice nr.121-XVI din 4 mai 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90–93, art.401), cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

Articolul 3. Scopurile şi principiile de bază ale administrării şi deetatizării proprietăţii publice (1) Administrarea proprietăţii publice se efectuează în scopul: a) armonizării proporţiilor şi a structurii proprietăţii publice,

precum şi a modalităţilor de administrare a acesteia, cu

funcţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale;

1. Articolul 3 alineatul (2) se completează cu litera f) cu următorul cuprins: ,,f) organizarea evidenţei, evaluării, păstrării, vînzării,

transmiterii cu titlu gratuit şi nimicirii, după caz, a

bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpîn, a bunurilor

sechestrate, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în

01.04.2016

225

b) atragerii în sectorul public al economiei naţionale de

investiţii şi asigurării unui management eficient; c) dezvoltării concurenţei în economia naţională. (2) Administrarea proprietăţii publice se efectuează în

conformitate cu principiile eficienţei, legalităţii şi transparenţei

şi include în particular: a) determinarea componenţei şi a valorii bunurilor domeniului

public al statului şi al unităţii administrativ-teritoriale, evidenţa

acestor bunuri; b) delimitarea bunurilor proprietate publică a statului şi a bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale; c) sporirea atractivităţii întreprinderilor de stat /municipale şi a

societăţilor comerciale cu capital public prin administrare corporativă, alegere pe bază de concurs a administratorilor, stimulare a lor potrivit rezultatelor obţinute şi prin alte

modalităţi; d) prognozarea, planificarea, evidenţa, monitoringul şi

supravegherea proprietăţii publice; e) apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului şi ale

unităţilor administrativ-teritoriale, ale persoanelor juridice în domeniul proprietăţii publice. (3) Scopurile principale ale deetatizării proprietăţii publice

sînt: restructurarea economiei naţionale şi sporirea

competitivităţii acesteia prin atragerea de investiţii private, prin asigurarea unui management eficient şi prin alte

modalităţi. (4) Principiile de bază ale deetatizării proprietăţii publice sînt:

eficienţa, legalitatea şi transparenţa, în particular: a) corelarea direcţiilor, ritmului şi modalităţilor de deetatizare a proprietăţii publice cu strategiile de dezvoltare a ramurilor şi

sectoarelor economiei naţionale, precum şi cu priorităţile de

dezvoltare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a ţării în

ansamblu; b) sporirea atractivităţii bunurilor pasibile de privatizare prin alegerea unei modalităţi adecvate de restructurare şi de

privatizare, prin alte măsuri; c) atragerea unui număr cît mai mare de participanţi la

privatizare, acordarea de drepturi egale, asigurarea concurenţei

loiale între participanţi; d) asigurarea egalităţii în drepturi şi apărarea intereselor

legitime ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi

ale participanţilor la privatizare.

proprietatea statului cu drept de succesiune, inclusiv a metalelor preţioase, pietrelor preţioaseşi articolelor din ele, numerarului şi cecurilor în monedă naţionalăşi în valută

străină, cardurilor, altor instrumente de plată, valorilor

mobiliare, obligaţiilor”.

Articolul 4. Cadrul legislativ şi normativ al administrării şi 2. Articolul 4 se completează cu alineatul (3) cu următorul 01.04.2016

226

deetatizării proprietăţii publice (1) Raporturile ce ţin de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice sînt reglementate de legislaţia civilă,

funciară, fiscală, de alte acte normative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. (2) Terenurile aferente bunurilor care se privatizează sau

bunurilor private, precum şi terenurile destinate construcţiilor,

se privatizează în condiţiile prezentei legi, ale Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, ale altor legi şi ale regulamentelor aprobate de Guvern.

cuprins: ,,(3) organizarea evidenţei, evaluării, păstrării, vînzării, transmiterii cu titlu gratuit şi nimicirii, după caz, a

bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpîn, a bunurilor

sechestrate, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune, inclusiv a metalelor preţioase, pietrelor preţioaseşi articolelor din ele,

numerarului şi cecurilor în monedă naţionalăşi în valută

străină, cardurilor, altor instrumente de plată, valorilor

mobiliare, obligaţiilor se efectuează în condiţiile

regulamentului aprobat de Guvern.”.

Articolul 7. Atribuţiile organului abilitat cu administrarea şi

deetatizarea proprietăţii publice (1) Ministerul Economiei promovează politica statului în

domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice. (2) Organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii

publice a statului este Agenţia Proprietăţii Publice subordonată

Ministerului Economiei, succesor al Agenţiei Privatizare, ale

cărei atribuţii sînt stabilite în conformitate cu prezenta lege şi

cu alte acte normative şi al cărei regulament se aprobă de

Guvern, la propunerea Ministerului Economiei. (3) În domeniul administrării proprietăţii publice, de

competenţa organului abilitat sînt: a) coordonarea activităţii legate de delimitarea bunurilor domeniului public şi bunurilor domeniului privat al statului şi

al unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu legislaţia; b) întocmirea proiectului de listă a bunurilor proprietate

publică nepasibile de privatizare, în baza propunerilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale,

prezentarea acestui proiect Guvernului spre aprobare şi

înaintare în Parlament; c) generalizarea proiectelor de liste ale bunurilor proprietate publică a statului, ale lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse de către autorităţile publice centrale pentru

concesionare sau pentru altă formă de parteneriat public-privat, precum şi a condiţiilor concesionării ori ale altei forme de

parteneriat public-privat, prezentarea acestora Guvernului spre aprobare; d) exercitarea funcţiilor de deţinător de acţiuni (părţi sociale)

în societăţile comerciale cu capital integral sau parţial de stat; e) participarea la administrarea întreprinderilor de stat, a societăţilor comerciale cu capital de stat ori cu capital de stat şi

privat, inclusiv în componenţa consiliilor acestora;

3. Articolul 7 alineatul (3) se completează cu litera f3) cu următorul cuprins: ,,f3) organizarea evidenţei, evaluării, păstrării, vînzării,

transmiterii cu titlu gratuit şi nimicirii, după caz, a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpîn, a bunurilor

sechestrate, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune, inclusiv a metalelor preţioase, pietrelor preţioase şi articolelor din ele,

numerarului şi cecurilor în monedă naţionalăşi în valută

străină, cardurilor, altor instrumente de plată, valorilor

mobiliare, obligaţiilor”.

01.04.2016

227

f) procurarea şi/sau schimbul, în temeiul unei hotărîri de

Guvern şi în numele lui, a pachetelor de acţiuni (cotelor sociale) în societăţile comerciale cu capital privat ori cu capital public-privat; f1) administrarea terenurilor proprietate publică a statului

aferente bunurilor imobile proprietate privată, inclusiv darea

lor în locaţiune/arendă; f2) adoptarea deciziilor privind preluarea în administrare a bunurilor proprietate a statului din administrarea economică a

societăţilor comerciale fondate în procesul privatizării; g) ţinerea registrului patrimoniului public; h) generalizarea rapoartelor anuale privind administrarea proprietăţii publice, prezentarea lor Guvernului; i) alte atribuţii stabilite de prezenta lege sau de regulamentul său. (4) În domeniul privatizării, de competenţa organului abilitat

sînt: a) întocmirea proiectului de listă a bunurilor proprietate de stat

supuse privatizării, prezentarea lor Guvernului spre aprobare; b) examinarea proiectelor individuale de privatizare şi

prezentarea lor Guvernului spre aprobare; c) organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de

privatizare a bunurilor proprietate de stat supuse privatizării şi

încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a acestora; d) participarea la procesul de privatizare a terenurilor din domeniul privat al statului şi încheierea contractelor de

vînzare-cumpărare a acestora; e) organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de

comercializare a bunurilor sechestrate ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor comerciale în care cota statului nu este

mai mică de 25%, neincluse în lista bunurilor nepasibile de

privatizare; f) monitoringul şi supravegherea executării de către

cumpărători a obligaţiilor asumate în contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor proprietate de stat, aplicarea de măsuri

în vederea executării acestor obligaţii sau rezilierii

contractelor, soluţionarea litigiilor în problemele privatizării; g) informarea potenţialilor investitori şi societăţii civile despre

desfăşurarea procesului de privatizare şi rezultatele lui; h) gestionarea mijloacelor financiare destinate restructurării/lichidării sau privatizării întreprinderilor ori altor

bunuri proprietate de stat; i) alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de regulamentul

său.

228

Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 Articolul 2. Domeniul de aplicare Prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice

şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,

organizaţiilor necomerciale, inclusiv instituţiilor publice,

notarilor, avocaţilor, mediatorilor şi birourilor înfiinţate de

aceştia, executorilor judecătoreşti, precum şi reprezentanţelor

şi filialelor întreprinderilor (organizaţiilor) nerezidente,

înregistrate în Republica Moldova (denumite în cele ce urmează entităţi), indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

Art.XXIX. – La articolul 2 din Legea contabilităţii

nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.90-93/399 din 29.06.2007), după cuvintele ,,notarilor, avocaţilor, mediatorilor” se

introduce textul ,, , administratorilor autorizaţi”.

Se propune stabilirea obligaţiei

administratorii autorizaţi de a ţine evidenţa contabilă, analogic notarilor şi

avocaţilor.

01.04.2016

Legea privind partidele politice nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 Articolul 23. Procedura de lichidare a partidului politic (1) Dizolvarea partidului politic potrivit art.22 alin.(1) lit.b) se efectuează, cu participarea Ministerului Justiţiei, de către

organul său colegial de conducere ori de către alte persoane

desemnate de adunarea generală a partidului. (2) În hotărîrea de lichidare a partidului politic, adoptată de

adunarea generală a partidului, se stabilesc procedura şi

termenul în care se va efectua lichidarea, destinaţia bunurilor

rămase după lichidare, precum şi termenul-limită în care

creditorii îşi pot prezenta creanţele. Acest termen va fi de cel

puţin 30 de zile şi începe să curgă de la data publicării hotărîrii

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (3) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art.22 alin.(1) lit.c) şi d), lichidatorii vor fi numiţi prin

hotărîrea de lichidare adoptată de instanţa judecătorească

respectivă. (4) Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul organelor

partidului politic încetează. Lichidatorii sînt obligaţi să

îndeplinească toate cerinţele prevăzute de prezenta lege

referitor la publicarea avizului privind lichidarea partidului. Acest aviz va cuprinde: a) numele lichidatorilor şi sediul partidului; b) procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea,

termenul-limită de prezentare a creanţelor de către creditori; c) invitaţia creditorilor pentru a prezenta dovezi referitor la creanţele lor. Creditorii cunoscuţi vor fi invitaţi prin notificări

individuale. (5) După desemnarea lichidatorilor, aceştia sînt obligaţi să

întocmească neîntîrziat inventarul bunurilor partidului politic, cu indicarea exactă a activelor şi pasivelor. Inventarul va fi

semnat de către lichidatori şi conducătorii organului permanent

Art.XXX. – Articolul 23 la alineatul (7) din Legea privind partidele politice nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.42–44, art.119), cu modificările ulterioare, cuvintele ,,şi inspectoratului fiscal” se exclud.

01.04.2016

229

de conducere al partidului politic. (6) Lichidatorii sînt obligaţi să continue operaţiunile în curs de desfăşurare, să execute creanţele creditorilor, iar dacă

mijloacele băneşti disponibile sînt insuficiente pentru achitarea

tuturor datoriilor, ei sînt în drept să vîndă bunurile partidului

politic. Pentru prejudiciile cauzate din culpa lor, lichidatorii răspund atît în faţa partidului politic în proces de lichidare, cît

şi în faţa terţilor. (7) După încheierea procedurii de lichidare a partidului politic,

lichidatorii au obligaţia să întocmească bilanţul de lichidare şi

să-l prezinte spre aprobare Ministerului Justiţiei şi

inspectoratului fiscal, precum şi să-l publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Activele rămase după

satisfacerea tuturor creanţelor creditorilor se fac venit la bugetul de stat şi se utilizează în scopuri filantropice (de caritate). (8) În toate cazurile de lichidare a partidelor politice, pentru radierea lor din Registrul partidelor politice, lichidatorii depun la Ministerul Justiţiei următoarele documente: a) cererea cu privire la radierea partidului din Registrul partidelor politice; b) certificatul de înregistrare (în original); c) dovada achitării tuturor plăţilor obligatorii la bugetul de stat,

eliberată de inspectoratul fiscal; d) documentele de constituire (în original); e) actul de predare spre nimicire a ştampilelor, eliberat de

organul împuternicit al poliţiei; f) copia de pe avizul despre lichidarea partidului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (9) Obligaţiile lichidatorilor încetează odată cu încheierea

tuturor operaţiunilor financiar-bancare. Codul subsolului nr.3-XVI din 2 februarie 2009 Articolul 70. Plăţile regulate pentru folosirea subsolului (1) Plăţile regulate pentru folosirea subsolului le constituie

renta de resurse. (2) Cotele plăţilor regulate pentru folosirea subsolului, modul lor de percepere şi de distribuire se stabilesc de legislaţia

fiscală. (3) Costul volumului producţiei extrase, folosit la calcularea

plăţii pentru extragerea substanţelor minerale utile solide, se

exprimă în aceleaşi unităţi ca şi la comercializarea acestora. (4) Venitul provenit din plata pentru extragerea substanţelor

minerale utile se transferă la bugetul de stat. (5) Nu mai puţin de 30% din mijloacele acumulate din plăţile

Art.XXXI. – La articolul 70 din Codul subsolului nr.3-XVI din 2 februarie 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.75-77, art.197), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: la alineatul (4), cuvintele ,,la bugetul de stat” se înlocuiesc cu cuvintele ,,la bugetele unităţilor

administrativ-teritoriale de nivelul al doilea”; alineatul (5) se abrogă.

Modificarea poartă un caracter

redacţional şi are drept scop aducerea

în concordanţă a prevederilor art.70 din Codul subsolului cu prevederile art.6 alin.(6) şi art.301 alin.(1) ale Codului fiscal şi art.5 al Legii privind

finanţele publice locale, conform

cărora taxele pentru resursele naturale

fac parte din sistemul impozitelor şi taxelor locale, care formează surse

proprii de venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

01.04.2016

230

pentru folosirea subsolului se utilizează pentru cercetarea

geologică, în scopul extinderii bazei de materie primă minerală. (6) Controlul asupra efectuării la timp şi în volum deplin a

plăţii pentru folosirea subsolului se exercită de organele

fiscale.

Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de

întreprinzător nr.160 din 22 iulie 2011 Anexă

NOMENCLATORUL ACTELOR PERMISIVE

eliberate de autorităţile emitente persoanelor fizice şi

persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de

întreprinzător Serviciul Vamal

1 Autorizaţie de antrepozit vamal Gratuit 2 ani

[Poziţia 2 abrogată prin Legea nr.71 din 12.04.2015,

în vigoare 01.05.2015]

3 Autorizaţie de efectuare a

construcţiilor în zone libere Gratuit De o

singură

dată 4 Autorizaţie pentru admitere

temporară Gratuit Pe

termenul fixat în

autorizaţie 5 Autorizaţie pentru perfecţionare

activă a mărfurilor introduse pe

teritoriul Republicii Moldova

Gratuit Pe termenul fixat în

autorizaţie 6 Autorizaţie pentru perfecţionare

pasivă a mărfurilor introduse pe

teritoriul Republicii Moldova

Gratuit Pe termenul fixat în

autorizaţie 7 Autorizaţie pentru transformare sub

control vamal Gratuit Pe

termenul fixat în

autorizaţie

[Poziţia 8 abrogată prin Legea nr.71 din 12.04.2015, în vigoare 01.05.2015]

Art.XXXII. – Anexa din Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160 din 22 iulie

2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.170–175, art.494 din 14.10.2011), cu modificările ulterioare, se

completează după cum urmează: la compartimentul „Serviciul Vamal”:

01.04.2016

231

9 Coordonarea eliberării autorizaţiei

de activitate a magazinului “duty-free” şi “duty-free-diplomatic”

Gratuit 5 ani

10 Certificat de agent economic autorizat (AEO) pentru simplificări

vamale

Gratuit Fără

termen

11 Certificat de agent economic autorizat (AEO) pentru securitate şi

siguranţă

Gratuit Fără

termen

12 Certificat de agent economic autorizat (AEO) pentru simplificări

vamale/ securitate şi siguranţă

Gratuit Fără

termen

13 Autorizaţie pentru procedura

declaraţiei simplificate Gratuit Fără

termen 14 Autorizaţia pentru procedura de

vămuire la domiciliu Gratuit Fără

termen 15 Certificat de exportator aprobat Gratuit Fără

termen

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

2 Certificat ce confirmă eliberarea unei

hîrtii speciale, prevăzută cu însemne

de protecţie, cu serie şi cu număr,

pentru imprimarea de sine stătătoare a

facturilor fiscale de către agenţii

economici ce dispun de sistem computerizat de evidenţă primară

Gratuit 12 luni

3 Certificat de atribuire a codului fiscal Gratuit Fără

termen 4 Certificat de înregistrare în calitate de

plătitor a TVA Gratuit Fără

termen 5 Certificat de înregistrare în calitate de

subiect impozabil cu accize Gratuit Fără

termen

poziţiile 13 şi 14 se abrogă; se completează cu poziţiile 16, 17 şi 18 cu următorul

cuprins:

16 Autorizaţie pentru utilizarea

procedurilor simplificate Gratuit Fără

termen 17 Autorizaţie pentru acordarea

statutului de expeditor agreat Gratuit Fără

termen 18 Autorizaţie pentru acordarea

statutului de destinatar agreat Gratuit Fără

termen

Modificarea prevede înlocuirea Autorizaţiei pentru procedura declaraţiei simplificate şi Autorizaţiei pentru

procedura de vămuire la domiciliu cu

Autorizaţia pentru utilizarea procedurilor simplificate şi are drept scop ajustarea

legislaţiei vamale naţionale la prevederile

legislaţiei europene din acest domeniu

care eliberează o singură autorizaţie pentru

ambele proceduri a declarării simplificate. Totodată, se propune introducerea ca acte

permisive a Autorizaţiei pentru acordarea

statutului de expeditor agreat şi Autorizaţiei pentru acordarea statutului de

destinatar agreat în contextul conceptului de Proceduri simplificate de tranzit. A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.76)–78) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1 pct.76)–78), art.491 şi 492 din Codul vamal al proiectului de lege şi compartimentul Serviciul Vamal a Nomenclatorului actelor permisive din Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

232

11 Certificat privind atribuirea de cod subdiviziunilor

Gratuit Fără

termen 12 Certificat privind lipsa sau existenţa

restanţelor la bugetul public naţional Gratuit 15 zile

13 Certificat privind luarea la evidenţă a

conturilor bancare Gratuit Fără

termen 14 Confirmare privind prezentarea dării

de seamă fiscale Gratuit Fără

termen 15 Patentă de întreprinzător De la

10 la 600 lei

De la o lună la

12 luni 16 Autorizaţie de utilizator final Gratuit 1 an

Institutul Naţional de Metrologie

1 Certificat de recunoaştere a

aprobării de model

Conform metodologiei de calcul, aprobată prin

lege

În conformitate cu termenul de valabilitate a certificatului de aprobare de model eliberat de organismul naţional de

metrologie al ţării

producătoare 2 Aviz tehnic de

înregistrare Gratuit 5 ani

3 Certificat de aprobare de model

Conform metodologiei de calcul, aprobată prin

lege

5 ani

4 Buletin de verificare metrologică

Conform metodologiei de calcul, aprobată prin

lege

Conform Listei oficiale a mijloacelor de măsurare

supuse controlului

Compartimentul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat se completează cu poziţia 17 cu următorul cuprins:

,,17. Certificat de înregistrare în calitate de centru de asistenţă tehnică pentru

instalarea, repararea, deservirea tehnică

a maşinilor de casă şi de control cu

memorie fiscală (Certificat CAT MCC).

Gratuit 3 ani

A se vedea argumentele expuse la art.133 alin.(1) litera d4) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Modificarea vizează art.133 alin.(1) lit.d4) din Codul fiscal, rîndul 17 la compartimentul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi rîndul 5 la compartimentul Institutul Naţional de

Metrologie din Anexa la Legea nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi

art.2931 alin.(9) din Codul contravenţional ale proiectului de lege.

233

metrologic legal

5 Autorizaţie de

competenţă tehnică

pentru instalarea, repararea, deservirea tehnică а maşinilor de casă şi de control cu

memorie fiscală

Gratuit 3 ani

La compartimentul Institutul Naţional de Metrologie, rîndul 5 se exclude.

Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător

Art.XXXIII. – Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595) cu modificările ulterioare, se modifică şi se

completează după cum urmează:

Articolul 1. Scopul, obiectul de reglementare şi domeniul de

aplicare a prezentei legi. (4) Dispoziţiile prezentei legi nu se extind asupra: ............ c) controalelor efectuate în domeniile fiscal, vamal şi financiar

(bancar şi nebancar).

1. La articolul 1 alineatul (4), litera c) va avea următorul

cuprins: ,,c) controalelor efectuate de către organele fiscale, vamale

şi financiare (bancare şi nebancare).”.

Modificarea poartă un caracter

redacţional şi are drept scop ajustarea

Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător la terminologia utilizată în cadrul legal

existent în domeniile fiscal, vamal şi

financiar. Operarea modificărilor nu modifică

relaţiile între organele de control şi

contribuabili şi nu necesită cheltuieli financiare suplimentare. Modificarea vizează art.1 alin.(4) lit.c) şi

Anexa din Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător ale

proiectului de lege.

01.04.2016

Anexa la Lege Lista organelor abilitate cu dreptul de a iniţia controale şi

de a acorda mandate de control în domeniile aferente r.

crt. Organul

abilitat cu funcţii de

control

Domeniul general Domenii specifice

1 2 3 4 1 Inspectoratul

Fiscal Principal de Stat

Economico-financiar

Fiscal 1. Calcularea corectă, vărsarea

deplină şi la timp la buget a sumelor obligaţiilor fiscale

2. La Anexă poziţia 1, punctul 1 se exclude.

Modificarea are ca scop aducerea prevederilor Anexei la Legea privind controlul de stat asupra activităţii de

întreprinzător în concordanţă cu

prevederile art.1 alin.(4) lit.c) al aceleiaşi

Legii, care prevede că, dispoziţiile prezentei legi nu se extind asupra controalelor efectuate de către organele

fiscale, vamale şi financiare (bancare şi

nebancare). Modificarea vizează art.1 alin.(4) lit.c) şi

Anexa din Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra

01.04.2016

234

2. Respectarea obligaţiilor

pecuniare faţă de

bugetul asigurărilor

sociale de stat 3. Calcularea corectă şi virarea în

termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală 4. Legitimitatea activităţilor filantropice şi de

sponsorizare

activităţii de întreprinzător ale

proiectului de lege.

Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 Articolul 22. Restituirea fără examinare a cererii introductive (1) Instanţa de insolvabilitate restituie fără examinare cererea

introductivă întocmită cu încălcarea art.20. (2) În cazul în care debitorul a depus cerere introductivă în

temeiul art.14, dar nu a anexat la ea documentele prevăzute la

art.17, instanţa de insolvabilitate admite spre examinare cererea solicitînd prezentarea documentelor în ordinea dezbaterilor judiciare.

Art.XXXIV. – Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie

2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193-197, art.663) cu modificările ulterioare, se modifică

după cum urmează: 1. La articolul 22, alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Instanţa de insolvabilitate va restitui fără examinare

cererea introductivă în toate cazurile, dacă anexat la aceasta

(cererea introductivă) va lipsi avizul Serviciului Fiscal de Stat aferent informării acestuia de către creditorul(ii) sau

debitor, despre intenţia de a depune cererea introductivă. Avizul Serviciului Fiscal de Stat includ sumele restanţelor

debitorului aferent bugetului public naţional, la momentul

sesizării, precum şi înştiinţarea instanţei că, pe parcursul

procesului, organul fiscal poate interveni cu sume suplimentare ce pot apărea de pe urma controlului fiscal.”.

Se propune stabilirea obligaţiei instanţei

de insolvabilitate de a restitui fără

examinare cererea introductivă privind

intentarea procesului de insolvabilitate dacă la aceasta nu va fi anexat Avizul

Serviciului Fiscal de Stat aferent informării acestuia de către creditorul(ii)

sau debitor despre intenţia de a depune cererea introductivă. Concomitent, se propune stipularea în lege a informaţiei ce urmează să se

regăsească în Avizul eliberat de către

Serviciul Fiscal de Stat, şi anume sumele restanţelor debitorului aferent bugetului

public naţional la momentul sesizării, precum şi înştiinţarea instanţei că, pe parcursul procesului, organul fiscal poate interveni cu sume suplimentare ce pot apărea de pe urma controlului fiscal. Modificarea are drept scop îmbunătăţirea administrării fiscale în cazul derulării

proceselor de insolvabilitate, în partea ce ţine de asigurarea validării sumelor

calculate de către organul fiscal odată cu

depunerea cererii introductive, precum şi

excluderea cazurile de nevalidare de către instanţa de insolvabilitate a

obligaţiilor fiscale contribuabilului faţă

01.04.2016

235

de buget calculate conform legislaţiei

fiscale.

Articolul 140. Termenele de înaintare a creanţelor (1) Dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei

deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa,

indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor

adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanţelor

se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. (2) Cererea de admitere a creanţei se depune în termenul stabilit în hotărîrea de deschidere a procedurii sau în termenul

indicat în notificarea administratorului provizoriu. Termenul-limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere

a creanţelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este de 30 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile calendaristice de la data intrării în

procedură. (3) Cererea de admitere a creanţei trebuie făcută chiar dacă aceasta nu este stabilită printr-un titlu. Creanţele neconfirmate prin cerere de admitere a creanţei nu se includ în tabelul

definitiv al creanţelor şi nu se satisfac conform procedurii

stabilite de prezenta lege. (4) Creanţele incluse în tabelul preliminar în baza cererilor

scrise ale creditorilor nu se cer confirmate repetat prin cerere de admitere la includerea lor în tabelul definitiv. Creanţele

incluse în tabelul preliminar cu titlu provizoriu fără drept de

vot, în baza datelor din evidenţa contabilă a debitorului, şi

nesusţinute ulterior în termen de către creditor prin cerere de

admitere a creanţei nu se includ în tabelul definitiv al

creanţelor şi se consideră nevalidate. (5) Creanţele neajunse la scadenţă se consideră scadente din

momentul intentării procesului de insolvabilitate. Creanţele

sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi îndreptăţite să

2. La articolul 140, alineatul (2) se completează în final cu

textul „cu excepţia obligaţiilor fiscale, termenul cărora va fi

de 90 zile calendaristice de la data intrării în procedură”.

Se propunerea extinderea termenului-limită privind înregistrarea cererii de

admitere a creanţelor aferent obligaţiilor

fiscale pentru întocmirea tabelului definitiv, de la 45 zile pînă la 90 zile calendaristice de data intrării în

procedură. Menţionăm că, termenul 45 zile de la

data intrării în procedură nu este

suficient organului fiscal pentru valorificarea de facto a creanţelor,

deoarece urmează să organizeze şi să

exercite în mod obligatoriu un control fiscal prin metoda verificării totale pe

toată perioada de activitate a acestuia, ca

rezultat fiind adoptarea deciziei pe marginea actului de control.

01.04.2016

236

participe la distribuiri de sume în măsura permisă de prezenta

lege. (6) Se consideră sub condiţie şi creanţele care pot fi

valorificate împotriva debitorului numai după executarea unui

codebitor principal. (7) Sub incidenţa prezentului articol cad şi creanţele întemeiate

pe hotărîri judecătoreşti sau pe hotărîri arbitrale irevocabile,

sau pe titluri executorii. Lege privind bursele private nr.130 din 11.07.2014 Art.13. – (1) Beneficiarul angajator nu poate acorda un număr

de burse private mai mare de 20% din numărul total de

angajaţi de care dispune în momentul încheierii contractului. (2) Sumele alocate burselor private reprezintă cheltuieli

deductibile din impozitul pe venit.

Art.XXXV. – La articolul 13 din Lege nr.130 din 11 iulie 2014 privind bursele private (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.297-309, art.611) cu modificările ulterioare, alineatul (2) se abrogă.

Principiile generale ale impozitării în

Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al

altor participanţi la relaţiile reglementate

de legislaţia fiscală, principiile de

determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei veniturilor şi cheltuielilor deduse, modul şi condiţiile

de tragere la răspundere pentru

încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi

modul de contestare a acţiunilor

organelor fiscale şi ale persoanelor cu

funcţii de răspundere ale acestora se

stabilesc în Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 şi legile pentru punerea în

aplicare a titlurilor respective ale Codului fiscal. Astfel, normele ce ţin de impozitare urmează să se regăsească numai în Codul

fiscal şi legile pentru punerea în aplicare

a titlurilor respective ale Codului fiscal şi

nu în Legea privind bursele private.

01.04.2016

Codul transporturilor rutiere nr.150 din 17 iulie 2014 Art.19. – (1) Condiţia privind capacitatea financiară se

consideră a fi îndeplinită atunci cînd întreprinderea poate în

orice moment să facă faţă obligaţiilor sale financiare pe

parcursul exerciţiului financiar anual. (2) Pentru operatorii de transport rutier care efectuează

operaţiuni de transport în trafic internaţional, condiţia de

capacitate financiară se consideră îndeplinită dacă operatorul de transport rutier demonstrează, pe baza conturilor anuale, că

dispune în fiecare an de capital şi rezerve financiare, conform

ratei de schimb stabilite de Banca Naţională a Moldovei la zi,

în valoare echivalentă a 9000 de euro pentru primul vehicul rutier şi a 5000 de euro pentru fiecare dintre celelalte vehicule

Art.XXXVI. – La articolul 19 alineatul (3) din Codul transporturilor rutiere nr.150 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.247-248, art.568), cuvintele ,,fiscale sau” se exclude.

01.04.2016

237

rutiere deţinute pentru care solicită o copie conformă a licenţei

de transport rutier. (3) Condiţia privind capacitatea financiară se probează prin

capital propriu, confirmat prin copia legalizată a ultimului

bilanţ contabil înregistrat la organele fiscale sau de statistică.

Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014

Art.XXXVII. – Codul educaţiei nr.152 din 17 iulie 2014

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634) se modifică după cum urmează:

Articolul 100. Stagiile de practică (5) Structurile care oferă locuri pentru stagiile de practică ale

studenţilor beneficiază de facilităţi fiscale în modul stabilit de

Guvern.

1. La articolul 100, alineatul (5) se abrogă. Principiile generale ale impozitării în

Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al

altor participanţi la relaţiile reglementate

de legislaţia fiscală, principiile de

determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei veniturilor şi

cheltuielilor deduse, modul şi condiţiile

de tragere la răspundere pentru

încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi

modul de contestare a acţiunilor

organelor fiscale şi ale persoanelor cu

funcţii de răspundere ale acestora se

stabilesc în Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 şi legile pentru punerea în

aplicare a titlurilor respective ale Codului fiscal. Astfel, normele ce ţin de impozitare urmează să se regăsească numai în Codul

fiscal şi legile pentru punerea în aplicare

a titlurilor respective ale Codului fiscal şi

nu în Codul educaţiei. Modificarea vizează art.100 alin.(5),

art.111 alin.(2), art.145 alin.(8) din Codul educaţiei al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 111. Angajarea absolvenţilor pe piaţa muncii (2) Statul acordă facilităţi fiscale agenţilor economici persoane

juridice de drept privat pentru angajarea absolvenţilor în

primul an după absolvire.

2. La articolul 111, alineatul (2) se abrogă.

A se vedea argumentele expuse la art.100 alin.(5) din Codul educaţiei al proiectului de lege. Modificarea vizează art.100 alin.(5),

art.111 alin.(2), art.145 alin.(8) din Codul educaţiei al proiectului de lege.

01.04.2016

Articolul 145. Modalităţile de finanţare şi gestionare

financiară a învăţămîntului

3. La articolul 145, alineatul (8) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.100 alin.(5) din Codul educaţiei al proiectului

de lege.

01.04.2016

238

(8) Statul garantează facilităţi fiscale persoanelor juridice,

indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum şi persoanelor fizice, inclusiv din

străinătate, care investesc mijloacele proprii în dezvoltarea

sistemului de educaţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Modificarea vizează art.100 alin.(5),

art.111 alin.(2), art.145 alin.(8) din Codul educaţiei al proiectului de lege.

Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25 iulie 2014 (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2014, nr.231-237, art.529)

Art.XXXVIII. - Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25 iulie 2014 (Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.231-237, art.529), cu modificările ulterioare, se completează cu Art.I1 cu următorul cuprins: ,Art.I1 - În temeiul Nomenclaturii combinate a mărfurilor se

elaborează şi gestionează Tariful Vamal Integrat al

Republicii Moldova (TARIM). 1. TARIM – reprezintă o bază de date în care sunt stocate

informaţii cu privire la măsurile tarifare şi măsurile de politică economică aplicabile mărfurilor importate/exportate

în/din Republica Moldova. 2. Autorităţile publice centrale şi locale prezintă în mod

obligatoriu, Comisiei interdepartamentale pentru instituirea şi gestionarea TARIM, toate proiectele de acte legislative şi

normative, care prevăd introducerea măsurilor tarifare şi/sau măsurilor de politică economică aplicabile mărfurilor

importate/exportate în/din Republica Moldova, în vederea determinării poziţiilor şi supoziţiilor TARIM şi introducerea

acestora în baza de date a TARIM-ului. 3. TARIM are caracter obligatoriu şi se utilizează în procesul de vămuire a mărfurilor pentru stabilirea măsurilor

tarifare şi măsurilor de politică economică aplicabile, la

importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova. 4. TARIM este publicat pe pagina web a Serviciului Vamal. 5. TARIM cuprinde următoarele: a) Nomenclatura combinată a mărfurilor; b) subdiviziuni suplimentare, denumite subpoziţii TARIM

care se identifică prin cea de-a zecea şi cea de-a unsprezecea cifră care, împreună cu codul poziţiei tarifare din

Nomenclatura combinată, formează codul TARIM. În absenţa subdiviziunilor, a zecea cifră şi a unsprezecea sunt

„00”; c) taxe vamale aplicabile şi alte drepturi de import/export; d) regimul tarifar preferenţial (inclusiv pe bază de

contingente tarifare preferenţiale); e) taxe antidumping; f) prohibiţii; g) restricţii;

Completarea în cauză este propusă în

vederea executării angajamentelor

prevăzute de art.146 din Acordul de

Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi

Comunitatea Europeană a Energiei

Atomice şi statele membre ale acestora, pe

de altă parte şi a Dispoziţiei Guvernului

nr.45-d din 28.04.2015 şi are drept scop

ajustarea legislaţiei privind Tariful Vamal Integrat al RM (TARIM) la Tariful Vamal Integrat al Uniunii Europene (TARIC), precum şi simplificarea formalităţilor

vamale şi reducerii actelor necesare pentru

import/export. Drept baza pentru modificările propuse în

Legea menţionată constituie Regulamentul (CEE) nr.2658/87, al Consiliului privind Nomenclatorul Tarifar şi Statistic şi

Tariful Vamal Comun. Completarea în cauză substituie Hotarîrea Guvernului nr.501 din 14.08.2009 prin care a fost dezvoltat TARIM şi asigură

ajustarea legislaţiei naţionale la principiile

de bază privind utilizarea TARIM de către

autorităţile publice şi agenţii economici. De asemenea, completarea prevede că,

TARIM reprezintă o baza de date în care

sunt stocate informaţii cu privire la

masurile tarifare şi măsurile de politică

economică aplicabile mărfurilor

importate/exportate în/din Republica Moldova. De remarcat că, prin Hotărîrea Guvernului nr.501 din 14.08.2009 TARIM are doar caracter consultativ, însă odată cu

introducerea modificărilor în Legea nr.172

din 25.07.2014, acesta va obţine caracter

obligatoriu. Această prevedere nouă va

asigura previzibilitate şi transparenţă în

01.04.2016

239

h) coduri adiţionale; i) referiri la actele normative, care prevăd măsuri tarifare şi măsuri de politică economică. În mod excepţional, se poate utiliza un cod adiţional TARIM

din patru cifre pentru aplicarea de măsuri specifice, care nu

sunt codificate sau care nu sunt codificate integral, la nivelul cifrelor a zecea şi a unsprezecea.”.

procesul de vămuire, astfel încît toţi

participanţii la comerţul exterior vor cunoaşte din timp despre plăţile şi actele

permisive necesare la importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova. TARIM urmează a fi publicat pe pagina

web a Serviciului Vamal. La aceasta, TARIM va stabili un mecanism clar şi transparent privind

Nomenclatura combinată a mărfurilor,

subdiviziunile suplimentare, denumite subpoziţii TARIM, taxele vamale şi alte

drepturi de import/export, regimul tarifar preferenţial, taxe antidumping, prohibiţii, restricţii, coduri adiţionale, precum şi

referiri la actele normative, care prevăd

măsuri tarifare şi măsuri de politică

economică. Acesta va ameliora climatul de

afaceri şi va elimina interpretarea eronată

a reglementărilor tarifare şi de politică

economică. Gestionarea şi actualizarea bazei de date

TARIM se va asigura de către Serviciul

Vamal, iar Comisia interdepartamentală

pentru instituirea şi gestionarea TARIM, instituită de Guvern, va asigura

gestionarea TARIM prin aplicarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor,

determinarea corectă a poziţiilor tarifare,

participarea la avizarea proiectelor de acte legislative şi normative ce prevăd măsuri

tarifare şi/sau măsuri de politică

economică, precum şi va realiza alte

atribuţii stabilite de Guvernul. De menţionat că, modificările au fost

elaborate cu suportul experţilor din UE, cu

susţinerea Programului USAID BRITE. Art.XXXIX - Prin derogare de la prevederile Legii nr.172

din 25.07.2014, privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor (Monitorul Oficial nr.231-237/529 din 08.08.2014), Codului vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în

A se vedea argumentele expuse la art.20 alin.(61) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.20 alin.(61) din Codul vamal, art.4 alin.(91) şi alin.(92) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal şi Art.XXXIX ale

01.04.2016

240

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din

8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare: (1) Se permite, cu titlu de excepţie, înstrăinarea mijloacelor de transport şi a agregatelor prohibite, cu statut de

confiscate, fără stăpîn, trecute în proprietatea statului cu

drept de succesiune, conform anexei, după cum urmează: a) organul responsabil pentru efectuarea expertizei tehnice, în termen de 60 zile calendaristice din data publicării prezentei legi, efectuează gratuit expertiza

tehnică a mijloacelor de transport şi a agregatelor prohibite,

cu statut de confiscate, fără stăpîn, trecute în proprietatea

statului cu drept de succesiune, conform anexei; b) Cancelaria de Stat, în modul stabilit de Guvern, în termen de 30 zile calendaristice, din data recepţionării listei de la organul investit cu atribuţii de administrare a

bunurilor confiscate, selectează mijloacele de transport şi

agregatele necesare realizării atribuţiilor autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cele ale

instituţiilor publice, cu informarea organul investit cu atribuţii de administrare a bunurilor confiscate, care transmite cu titlu gratuit (donaţie), fără drept de înstrăinare,

mijloacele de transport şi agregatele selectate; c) în cazul în care Cancelaria de Stat, în termenul stabilit la lit.b), nu informează organul investit cu atribuţii

de administrare a bunurilor confiscate despre mijloacele de transport şi agregatele selectate, organul investit cu atribuţii

de administrare a bunurilor confiscate înstrăinează

mijloacele de transport şi agregatele respective în modul

stabilit de Guvern; d) mijloacele de transport care nu sunt comercializate de către organul investit cu atribuţii de administrare a

bunurilor confiscate în termen de 6 luni din data primirii răspunsului de la Cancelaria de Stat, sunt comercializate

prin dezasamblare ca piese de schimb şi/sau agregate

separate cu număr de identificare sau transmise la metal uzat, în modul stabilit de Guvern. (2) Înmatricularea de stat potrivit legislaţiei în vigoare se realizează de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi

Comunicaţiilor sau de către Inspectoratul de Stat pentru

Supraveghere Tehnică „INTEHAGRO”, cu eliberarea gratuită a certificatului de înmatriculare şi a plăcilor de

înmatriculare pentru mijloacele de transport şi agregatele

respective la prezentarea de către solicitant a Deciziei

Cancelariei de Stat cu privire la transmiterea cu titlul gratuit

proiectului de lege.

241

a mijlocului de transport autorităţii administraţiei publice sau a contractului de vînzare-cumpărare, încheiat cu organul investit cu atribuţii de administrare a bunurilor

confiscate şi eliberării de către Serviciul Vamal a

documentelor necesare.”. Anexă

la Legea nr.din

Lista mijloacelor de transport şi agregatelor ce

urmează a fi înmatriculate Nr.

d/o

Tipul Marca Anul

producerii

Nr. caroseriei (codul vin)

Nr. motorului/menţi

uni

1 Autocamion

FORD-TRANSIT 1995

VIN=WFOHXXGBVH

ST28412

2 Autocamion IRZ-66 1986 ---

3 Autocamion ZIL-131 1988 VIN=412 ---

4 Autoturism

ALFA ROMEO 1997

VIN=ZAR16400006333

649 ---

5 Autoturism

ALFA ROMEO 1994

VIN=ZAR93000004020

879 ---

6 Autoturism

ALFA ROMEO 1995

VIN=ZAP16400006267

295 ---

7 Autoturism ARO 1980

VIN=VV3ARO7CON10

59063 ---

8 Autoturism AUDI 100 1986

VIN=WAUZZZ44ZGN

099220

9 Autoturism AUDI A6 1994

VIN=WAUZZZ4AZSN

005271

10 Autoturism AUDI A6 1997

WAUZZZ4BZWN0608

57

11 Autoturis AUDI B4 1992 VIN=WAU

242

m ZZZ8CZPA143047

12 Autoturism BMW 1991

VIN=WBAHB51010B

D65641

13 Autoturism BMW 1986

VIN=WBAAC5107017

51305

14 Autoturism BMW 1988

VIN=WBAHD1102031

74028

15 Autoturism BMW 1990

VIN=WBAHB51070B

D21692

16 Autoturism BMW 1998

VIN=WBADF71080BS

46710

17 Autoturism

CITROEN SAXO 1990

VIN=VF7S0KFXF5620

7333

18 Autoturism

CITROEN XSARA/H

SZ693 2001

VIN=VF7CHNFVB389

95788

19 Autoturism

DACIA 1310CL 1995

VIN=UU1R13311S0190

555 ---

20 Autoturism

DACIA/GL09BLH 2001

VIN=UU1R5231512928

587 ---

21 Autoturism

DAEWOO NEXIA 1997

VIN=KLATF19Y1VC2

69233

22 Autoturism

DAIHATSU 1989

VIN=JDAA101S000608

142 ---

23 Autoturism

FIAT-CROMA

2,0 1989

VIN=ZFA15400000032

082 ---

24 Autoturism

FIAT-UNO 1,5 1987

VIN=ZFA14600000787

471 ---

25 Autoturism

FORD ESCORT 1991 VIN=WFO

NXXGCAN

243

ML18808

26 Autoturism

FORD ESCORT 1994

VIN=VS6AXXWPAAR

U78271

27 Autoturism

FORD ESCORT/W21379R

VIN=WFOAXXGCAA

LB7300

Lipseste o

cifră/liter

ă a

vincodului

28 Autoturism

FORD FOCUS/GL76FMM

2003 VIN=WF0NXXGCDN3

D70702

29 Autoturism

FORD ORION 1992

VIN=VS6FXXWPAFN

L51916

30 Autoturism

FORD SCORPIO 1993

VIN=WFONXXGAGN

PG11021

31 Autoturism

FORD SIERA 1989

VIN=WFOFXXGBBFK

D36947

32 Autoturism

FORD TRANSIT 1993

VIN=WFOFXXGBVFP

R08751

33 Autoturism

FORD TRANZIT 2003

VIN=WFOPXXGBFP3

M47164

34 Autoturism

GAZ-5201 M 2019 1985 VIN=07923

13 ---

35 Autoturism

HONDA CIVIC 1996

VIN=JHMEJ93300S033

566

36 Autoturism

HYUNDAI

TUCSON 2004

VIN=KMHJN81VR5U0

86720

37 Autoturism

LAND ROVER 1999

VIN=SARRJSLHPXM1

01923 ---

38 Autoturism MAN 2842326235

1 ---

39 Autoturism

MAZDA 323 1994 VIN=JMZB

A14R20151Vincod greşit

244

6172

40 Autoturism

MAZDA 323 F 1996

VIN=JMZBA14F20151

6172

41 Autoturism

MAZDA 626 1998

VIN=JMZGF14P201219

554

42 Autoturism

MAZDA/OH93OF 1990

VIN=JMZBG13E20033

1817

43 Autoturism

MERCEDES 200D 1987

VIN=WDB1241201A5

30640

44 Autoturism

MERCEDES 250 D 1987

VIN=WDB1241251A4

76676

45 Autoturism

MERCEDES BENZ 1993

VIN=WDB124O40188

89615

Vin cod greşit

46 Autoturism

MERCEDES E280 1993

VIN=WDB1240281C0

36786

47 Autoturism

MERCEDES E300D 1986

VIN=WDB1241301A3

58423

48 Autoturism

MERCEDES-BENZ 1980

VIN=WDB1231301018

9112 ---

49 Autoturism

MERCEDES-BENZ 316 CDI

2003 VIN=WDB9036621R5

98366

50 Autoturism

MERCEDES-BENZ

C220D 1996

VIN=WDB2021211A4

46704

51 Autoturism NISSAN 1993

VIN=JN1HEAB13U01

04464

52 Autoturism

NISSAN VANETT

E 1992

VIN=VSKBEC220U006

6496 ---

53 Autoturism

OLCIT CLUB 1988

VIN=UU2TARCV4J2A

00316 ---

245

54 Autoturism

OPEL ASTRA 1992

VIN=WOL000059P2577

802

55 Autoturism

OPEL ASTRA 1995

VIN=WOL000051S8152

799

56 Autoturism

OPEL ASTRA 2001

VIN=WOLOTGF48153

14222

57 Autoturism

OPEL ASTRA

8896 MD33

1995 VIN=WOL000051S2627

895

58 Autoturism

OPEL ASTRA

GEE31655 1993

VIN=WOL000052P2648

994

59 Autoturism

OPEL CORSA/DORC1978

1995 VIN=W0L000073S6004

257

60 Autoturism

OPEL VECTRA 1989

VIN=WOL000089K509

4080

61 Autoturism

OPEL VECTRA 1989

VIN=WOL000089L1127

730

62 Autoturism

OPEL VECTRA 1992

VIN=WOL000087N124

9445

63 Autoturism

OPEL VECTRA/GL86VIO

1992 VIN=WOL000087N101

0092

64 Autoturism

PONTIAC TRANSSP

ORT 1995

VIN=1GMDU06G3ST

316564 ---

65 Autoturism

RENAULT

VIN=VF1B5430651140

343 ---

66 Autoturism

RENAULT CLIO 1990

VIN=VF1B57T0509142

293 ---

67 Autoturism

SKODA FABIA 2002

VIN=TMBBC26P9212

74234

246

68 Autoturism

SKODA FELICIA 1999

VIN=TMBEFF653X007

0597

69 Autoturism

TOYOTA YARIS/GL07 GDX

2001 VIN=JTDJT123X00023

021

70 Autoturism

TOYOTA CARINA 1992

VIN=JT153CTK000007

941

71 Autoturism

TOYOTA CORINA 1993

VIN=SB153SBK10E008

404

72 Autoturism KIA 1993

VIN=KNESA2252R542

1393

73 Autoturism VAZ 2111 2001

VIN=XTAZ11100Y002

5528 ---

74 Autoturism

VAZ 21214 NIVA

2000 VIN=XTA21214011541

083 ---

75 Autoturism

VAZ VLAE/141 1992

VIN=XTA210740N067

8703 ---

76 Autoturism

VAZ/CHBD753 1985

VIN=XTA210510F0705

145 ---

77 Autoturism VAZ-2104 1992

VIN=XTA210430N032

9033 ---

78 Autoturism

VOLVO S80 2001

VIN=YV1TS65P921274

234

79 Autoturism

VOLVO S80 2001

VIN=YV1TS90K51118

1777

80 Autoturism VW 1982

VIN=WVWZZZ33ZCB

115365

81 Autoturism VW 2007

VIN=WVWZZZ3CZP0

20720

Lipseşte

o literă

la vincod 82 Autoturis VW 1987 VIN=WVW

247

m GOLF/PF36C

ZZZ19ZHW764447

83 Autoturism

VW AMBULA

NTA 1992

VIN=WV2ZZZ25ZN600

3589

84 Autoturism

VW CARAVE

LLA 1988

VIN=WV2ZZZ24ZJH07

1652

85 Autoturism

VW CARAVE

LLE 1991

VIN=WV2ZZZ70ZMH0

65252

86 Autoturism

VW GOLF 2006

VIN=WVWZZZ19Z6W

127788

87 Autoturism

VW GOLF 1991

VIN=WVWZZZ1G7MW722858

88 Autoturism

VW GOLF 1994

VIN=WVWZZZ1HZRB

091737

89 Autoturism

VW GOLF 2 1983

VIN=WVWZZZ19ZEW

307641

90 Autoturism

VW GOLF 3 1993

VIN=WVWZZZ1HZPK

662672

91 Autoturism

VW GOLF 3 1993

VIN=WVWZZZ1HZRW223573

92 Autoturism

VW GOLF 4 2001

VIN=WVWZZZ1JZ2D1

86181

93 Autoturism

VW JETTA 1984

VIN=WVWZZZ16ZEW

733248

94 Autoturism

VW PASAT 1990

VIN=WVWZZZ31ZME

121650

95 Autoturism

VW PASSAT 1987

VIN=WVWZZZ334XE

168193

96 Autoturism

VW PASSAT 1987 VIN=WVW

ZZZ33ZHE

248

184316

97 Autoturism

VW PASSAT 1990

VIN=WVWZZZ31ZMB

069051

98 Autoturism

VW PASSAT 1992

VIN=WVWZZZ31ZPB

016359

99 Autoturism

VW PASSAT 2000

VIN=WVWZZZ3BZZE

467897 ---

100

Autoturism

VW PASSAT 6929XJ25

1988 VIN=WVWZZZ31ZKE

094972

101

Autoturism

VW PASSAT

B5 1998

VIN=WVWZZZ3BZXE

128880

102

Autoturism

VW PASSAT/KUN76IN

1989 VIN=WVWZZZ31ZLE

140376

103

Autoturism

VW PASSAT-UNIVERS

AL

1989 VIN=WVWZZZ31ZKE

285109

104

Autoturism VW T4 2001

VIN=WV1ZZZ70Z2H06

8124

105

Autoturism

VW T4 CARAVE

LA 1991

VIN=WVWZZZ70ZMH

084070

106

Autoturism

VW VENTO

CL 1993

VIN=WVWZZZ1HZPW621893

107

Autoturism

YAZ- 31512 1991

VIN=315120-

M0313848 ---

108 Microbus FIAT

DUCATO 1990 VIN=ZEA29000000032

703 ---

109 Microbus

FIAT-IVECO45

10 1991

VIN=YCFC4970005959

280 ---

110 Microbus MERCED

ES-BENS 2008 VIN=WDB9066551S33

249

408 5932

111

Motocicletă

HONDA CBR 600F 2001

VIN=ZDCJC22C01F24

6631

112 Motor

ENGINE=X18XE1425700

9 113 Motor MAN -

114 Motor

ENGINE=464642

13

115 Motor FORD

ENGINE=C851A22F49

116 Motor -

117 Motor NISSAN

ENGINE=CD20169718X

118

Semiremorca

LAMBERT 2003

VIN=VM3LVFS3F34R0

8079 ---

119 Tractor Tractor

T25A 1993 EH3034EX

Art.XL. – (1) Prin derogare de la prevederile art.7 alin.(11) din Codul fiscal prezenta lege intră în vigoare la 1 aprilie 2016, cu excepţia articolului VII punctul 4 referitor la art.8

alin.(2) lit.d2) care se pune în aplicare la 1 iunie 2016 şi

articolului IV; articolului VII punctul 1 referitor la art.5 pct.45) şi 46), punctul 2, punctul 47, punctul 78, punctul 84

referitor la art.279 alin.(1), alin.(6) şi alin.(8), punctul 85,

punctul 87, punctul 97, punctul 98, punctul 99, punctul 101; articolului VIII punctul 3; articolului XIV punctul 1 şi

punctul 3 şi articolului XVI care se pun în aplicare la 1

ianuarie 2017. (2) Guvernul: - în termen de 6 luni, va elabora modul de aplicare a Capitolului 21 din Codul fiscal; - în termen de 3 luni, va elabora o metodologie unică pentru

evaluarea tuturor tipurilor de bunuri imobiliare, precum şi

250

modul şi termenii pentru prezentare a informaţiei despre

bunurile imobiliare deţinute şi valoarea estimată a acestora conform rapoartelor de evaluare.