Sinteza rapoartelor anuale referitoare la implementarea de ...ale administraţiei publice centrale...

Piața Victoriei nr. 1, Sector 1, București Tel.: +4 021 319 1506 sgg.gov.ro

Sinteza rapoartelor anuale referitoare la implementarea de către autorități ale

administrației publice centrale și locale a legislației privind liberul acces la

informații de interes public în anul 2017

București, 2018

2

CUPRINS

Introducere ..................................................................................................................................................................4

Scopul sintezei și cadrul legal .......................................................................................................................................5

Metodologie .............................................................................................................................................................7

Analiza cantitativă și calitativă a rapoartelor anuale privind accesul la informațiile de interes public aferente

anului 2017 ..........................................................................................................................................................................8

IV.1 Rata de răspuns .......................................................................................................................................................8

IV.2 Considerații asupra indicatorilor privind liberul acces la informațiile de interes public în anul 2017 ....................9

IV.2.1 Informații privind persoana responsabilă cu implementarea Legii nr. 544/2001 la nivelul autorității/instituției

raportoare ......................................................................................................................................................................... 12

IV.2.2 Aprecierea activității ............................................................................................................................................... 14

Aprecierea activității în domeniul liberului acces la informații de interes public în anul 2017 a fost declarată ca fiind

foarte bună de către 335 de respondenți (68%), 131 au considerat-o bună (27%), 20 satisfăcătoare (4%) și doar 6

excelentă (1%), în timp ce 19 respondeți nu au completat rubrica (4%). ........................................................................ 14

IV.2.3 Resurse disponibile ................................................................................................................................................. 18

A. Umane ....................................................................................................................................................................... 18

B. Materiale ................................................................................................................................................................... 21

IV.2.4 Colaborarea cu direcțiile de specialitate ................................................................................................................ 22

IV.2.5 Locul afișării informațiilor/documentelor din oficiu .............................................................................................. 25

IV.2.6 Informații publicate în format deschis ................................................................................................................... 29

IV.2.7 Numărul total de solicitări de informaţii de interes public .................................................................................... 31

A. Din care, în funcție de solicitant: .............................................................................................................................. 32

B. Din care, în funcție de modalitatea de adresare: ..................................................................................................... 34

C. Din care, în funcție de domeniile de interes ............................................................................................................. 38

IV.2.8 Numărul de solicitări rezolvate favorabil: .............................................................................................................. 42

A. Din care, în funcție de termenul de răspuns: ........................................................................................................... 42

B. Din care, în funcție de modul de comunicare: .......................................................................................................... 46

C. Din care, în funcție de domeniile de interes: ............................................................................................................ 48

IV.2.9 Numărul de solicitări respinse ................................................................................................................................ 52

B. Din care, în funcție de domeniile de interes: ............................................................................................................ 55

3

IV.2.10 Reclamații administrative la adresa instituției în baza Legii nr. 544/2001 cu modificările și completările

ulterioare .......................................................................................................................................................................... 58

IV.2.11 Plângeri in instanţă la adresa instituţiei în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare . 61

IV.2.12 Creșterea eficienței accesului la informații de interes public .............................................................................. 63

IV.2.13 Punctele considerate necesare și măsurile luate de către autorități în vederea creșterii eficienței accesului la

informațiile publice ........................................................................................................................................................... 66

A. Punctele considerate necesar a fi îmbunătăţite la nivelul instituţiei pentru creşterea eficienţei procesului de

asigurare a accesului la informaţii de interes public ........................................................................................................ 66

B. Măsurile luate pentru îmbunătăţirea procesului de asigurare a accesului la informaţii de interes public .............. 69

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ................................................................................................................................... 72

4

Introducere

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a fost adoptată de

Parlament în octombrie 2001, iar normele metodologice de aplicare a legii, prin hotărâre de

Guvern, în februarie 2002. Această reglementare survenea în contextul îndeplinirii de către

România a criteriilor politice pentru admiterea în Uniunea Europeană.

Liberul acces la informaţie era deja prevăzut în art. 31 din Constituţia României şi Legea nr.

544/2001 întăreşte, practic, acest drept constituţional al cetăţeanului. Potrivit acestei legi,

accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public este regula, iar limitarea accesului la

informaţie - excepţia. Legea obligă autorităţile şi instituţiile publice să comunice din oficiu anumite

categorii de informaţii de interes public, altele putând fi obţinute la cerere.

Liberul acces la informaţiile de interes public dobândea astfel, prin lege şi prin normele

metodologice de aplicare, întregul cadru normativ necesar.

Modificarea, în 2016, a Normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001 aduce multe clarificări

domeniilor în care s-au manifestat disfuncționalități și răspunde parțial semnalelor transmise de-a

lungul anilor atât de autorități, cât și de societatea civilă.

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Normele de

aplicare aprobate prin H.G. nr. 123/2002 cu modificările și completările ulterioare, reprezintă un

cadru juridic fundamental în practicarea unei guvernări deschise sprijinind, în mod direct,

transparența instituțională la toate nivelurile. Potrivit principiului transparenței, precum și

principiului aplicării unitare, astfel cum acestea sunt definite de legiuitor, autoritățile publice au

obligația să-și desfășoare activitatea într-o manieră deschisă față de public, cadrul legal actual

oferind cetățenilor instrumente de lucru și indicii definitorii pentru analiza activității autorităților

publice centrale și locale.

5

Scopul sintezei și cadrul legal

Scopul prezentului document îl reprezintă sintetizarea rapoartelor anuale referitoare la

evaluarea implementării de către autoritățile administrației publice centrale și locale a

legislației privind liberul acces la informațiile de interes public pentru anul 2017, în vederea

monitorizării și evaluării respectării prevederilor legale în vigoare în acest domeniu, în

conformitate cu prevederile art. I, pct. 2, lit. d, e și f ale H.G. nr. 150/2018 pentru completarea

H.G. nr. 21/2017 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al

Guvernului.

Art. 5 alin. 3 din Legea nr. 544/2001 statuează că ”Autorităţile publice sunt obligate să dea

din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin anual, care va fi publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea a III-a”, iar art. 27 alin. 1 din H.G. nr. 123/2002 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 clarifică: ”fiecare instituţie sau

autoritate publică va întocmi anual, prin structurile de informare şi relaţii publice, un raport

privind accesul la informaţiile de interes public”.

Conform art. 27 alin. 3 din hotărârea anterior indicată, ”Ministerele şi celelalte autorităţi

ale administraţiei publice centrale vor asigura centralizarea rapoartelor prevăzute la alin. (1) de

la autorităţile şi instituţiile publice din subordine”, iar conform alin. 4, ”Autorităţile publice locale

din judeţ, respectiv municipiul Bucureşti vor transmite către instituţiile prefectului raportul

prevăzut la alin. (1) până la data de 30 aprilie a anului următor”.

Potrivit art. 27 alin. 6 din aceeași hotărâre, coroborat cu prevederile art. 2 al O.U.G. nr.

1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi

pentru modificarea unor acte normative și ale art. I pct. 2 al H.G. nr. 150/2018 pentru completarea

H.G. nr. 21/2017 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al

Guvernului, raportul se transmite (i) anual (ii) către Secretariatul General al Guvernului (iii) de

către ministere și celelalte autorități ale administrației publice centrale, precum și de către

instituțiile prefectului, (iv) până la data de 15 mai.

6

Structura acestor rapoarte anuale este standardizată conform prevederilor Anexei nr. 10 a

H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001,

modificată și completată.

7

Metodologie

Pentru a atinge scopul menționat, Secretariatul General al Guvernului a efectuat, în

perioada iulie-noiembrie 2018, următoarele demersuri:

- a formulat un număr total de 108 solicitări scrise privind transmiterea raportului anual

referitor la accesul la informațiile de interes public aferent anului 2017, până la data de 20 august

2018, către toate ministerele, instituțiile prefectului și consiliile județene. Totodată a fost

menționat că anexa se va completa și de către autoritățile și instituțiile subordonate acestora;

- a colectat, a centralizat și a analizat un număr total de 511 răspunsuri: 26 de la ministere,

42 de la instituțiile prefectului, 42 de la consilii județene și 401 de la autorități și instituții

subordonate.

O mențiune importantă vizează faptul că, în majoritatea cazurilor, ministerele și consiliile

județene au redirecționat solicitarea Secretariatului General al Guvernului către

autoritățile/instituțiile din subordine, respectiv către autoritățile publice locale, acestea din urmă

transmițând răspunsurile individual către Secretariatul General al Guvernului.

De asemenea, precizăm că termenul de transmitere indicat a fost parțial respectat de către

autorități, marea majoritate comunicând răspunsul după această dată, până la data de 10

octombrie a.c. inclusiv. La realizarea prezentei sinteze au fost utilizate rapoartele primite până la

data de 30 septembrie 2018.

Ca surse de informații pentru prezenta sinteză, au fost utilizate exclusiv răspunsurile

scrise primite. Răspunderea pentru acuratețea și conținutul documentelor transmise aparține

integral respondenților.

În prima parte a prezentei sinteze, s-a urmărit centralizarea și analiza cantitativă și

calitativă a informațiilor conținute în rapoartele anuale transmise de respondenți. A doua parte se

concentrează pe concluziile și recomandările rezultate în urma acestei sinteze.

8

Analiza cantitativă și calitativă a rapoartelor anuale privind accesul la

informațiile de interes public aferente anului 2017

IV.1 Rata de răspuns

Numărul total de răspunsuri recepționate a fost 511, respectiv rapoartele privind accesul la

informațiile de interes public aferente anului 2017 recepționate de la 5 categorii de autorități

administrației publice centrale și locale, după cum urmează:

- 26 rapoarte ale ministerelor, inclusiv cel al Secretariatului General al Guvernului și al

fostului Minister al Consultării Publice și Dialogului Social;

- 42 rapoarte ale instituțiilor prefectului;

- 42 rapoarte ale consiliilor județene;

- 121 rapoarte ale autorităților/instituțiilor subordonate ministerelor;

- 280 rapoarte ale autorităților/instituțiilor subordonate consiliilor județene.

Așadar, rata de răspuns este de 100% în cazul ministerelor, instituțiilor prefectului și

consiliilor județene.

În ceea ce privește autoritățile și/sau instituțiile subordonate, nu s-a putut calcula rata

de răspuns din cauza lipsei informațiilor privind numărul total al acestora, furnizate în mod

centralizat de ministere și instituțiile prefectului. Astfel, au fost recepționate răspunsuri de la o

parte din autoritățile și/sau instituțiile subordonate la nivel central și local, fără a avea însă

confirmarea cu privire la numărul total al acestora de la autoritățile coordonatoare. Putem doar

aprecia, la acest moment, că rata de răspuns este afectată negativ de conduita omisivă a

autorităților cu rol coordonator, de natură să provoace o imagine incompletă asupra ansamblului

activității din domeniul accesului la informațiile de interes public a autorităților subordonate.

9

IV.2 Considerații asupra indicatorilor privind liberul acces la informațiile

de interes public în anul 2017

Prezentul capitol analizează categoriile de informații obligatorii conform structurii

standardizate a raportului anual referitor la accesul la informațiile de interes public, reglementat

de Anexa nr. 10 a H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr. 544/2001, modificată și completată, respectiv următorii indicatori:

a) Informații privind persoana responsabilă cu implementarea Legii nr. 544/2001 la

nivelul autorității/instituției raportoare;

b) Aprecierea activității;

c) Resursele disponibile (umane și materiale);

d) Colaborarea cu direcțiile de specialitate;

e) Locul afișării informațiilor/documentelor din oficiu;

f) Informații publicate în format deschis/măsuri propuse;

g) Numărul total de solicitări de informaţii de interes public, defalcat pe: solicitant,

modalitatea de adresare, domenii de interes;

h) Numărul de solicitări rezolvate favorabil, defalcat pe: termen de răspuns, modul de

comunicare, domenii de interes;

i) Numărul de solicitări respinse, defalcat după motivul respingerii și domenii de

interes;

j) Reclamaţii administrative la adresa instituţiei publice în baza Legii nr. 544/2001, cu

modificările şi completările ulterioare, defalcat după modalitatea de soluționare;

k) Plângeri în instanţă la adresa instituţiei publice în baza Legii nr. 544/2001, cu

modificările şi completările ulterioare, defalcat după modalitatea de soluționare;

l) Creșterea eficienței accesului la informații de interes public - existența bibliotecii

virtuale/punct de informare.

10

Din analiza structurii obligatorii a raportului analizat, trebuie menționat, ca prim

aspect metodologic, faptul că indicatorii cuprinși în raport se împart în două mari categorii: (a)

indicatori care solicită răspunsuri cu un însemnat caracter subiectiv, ce includ aprecierea personală

a persoanelor responsabile cu implementarea Legii nr. 544/2011 (e.g. aprecierea activității,

resursele umane și materiale disponibile, colaborarea cu direcțiile de specialitate și sugerarea unor

tipuri de măsuri specifice care pot îmbunătăți situația implementării transparenței) și (b) indicatori

care solicită răspunsuri cu caracter obiectiv, fundamentate pe informații standard, ușor de evaluat

cantitativ.

Trebuie precizat, de asemenea, faptul că aprecierile comparative între diferitele

tipuri de autorități și instituții care au furnizat răspunsuri pot implica riscuri – asumate prin

prezenta analiză, chiar dacă domeniul de analiză este unul similar, cel al asigurării liberului acces

la informații de interes public. Motivele constau în aspecte precum specificul diferit al cadrului

instituțional (tipologia instituției) și dinamica diferită a activităților ori a evoluțiilor interne ale

aparatului birocratic analizat.

Metodologic, un aspect esențial care nu trebuie scăpat din vedere este deficitul

calitativ al raportărilor. Confirmând concluzia anterioară pe marginea ratei de răspuns, simpla

lectură a rapoartelor furnizate de cei 511 respondenți din 5 categorii diferite de autorități/instituții

relevă existența unei certe practici deficitare de raportare, care solicită o atenție deosebită în

vederea corectării în viitor. Principalele deficiențe constatate vizează completarea parțială sau

eronată a unor rubrici, confuzia sau calificarea greșită a noțiunilor/informațiilor furnizate,

frecvente neconcordanțe între rubrici sau cifrele raportate (de ex. pe alocuri numărul

solicitărilor respinse a fost raportat mai mare decât numărul total al solicitărilor; suma

solicitărilor respinse și a celor soluționate favorabil nu coincide cu numărul total de solicitări

etc.), constante erori de calcul (frecvent cifre/totaluri diferite de la rubrică la rubrică; totalul

unor rubrici nu este egal cu suma rubricilor defalcate etc.), de natură să genereze situații

paradoxale, anomalii matematice ori chiar imposibilitatea întocmirii și/sau coroborării

statisticilor, cât și inexistența unor sugestii clare privind elemente prin care activitatea ar

putea fi îmbunătățită sau menționarea multor informații irelevante.

11

În urma analizei răspunsurilor oferite de către respondenți, a devenit evident că seria

de disfuncționalități menționate a condus în mod constant la inadvertențe aritmetice în

centralizarea fiecărui indicator, aspect reflectat în secțiunile de mai jos; calculele și ponderile

procentuale reflectă exclusiv informațiile primite, răspunderea pentru acuratețea și conținutul

rapoartelor transmise aparținând integral respondenților.

Problemele de raportare sus-indicate ne-au pus în imposibilitatea furnizării sau

certificării unor indicatori numerici cerți, totali sau parțiali, privind activitatea din anul 2017

a autorităților sau instituțiilor publice respondente în domeniul liberului acces la informațiile

de interes public. În secțiunile IV.2.7 – IV.2.12, toate numerele totale calculate sunt rezultatul

exclusiv al însumării datelor furnizate de cei 511 respondenți prin rapoartele comunicate

S.G.G.; erorile sau anomaliile aritmetice nu aparțin S.G.G.

Totuși, pentru a se putea proceda la prezenta analiză și concluzionarea pe marginea

fiecărui indicator, în secțiunile de mai jos au fost avute în vedere tendințele reflectate de

proporțiile/ponderea dintre informațiile raportate, și mai puțin cifrele în sine ca valori

absolute, fiind interpretate semnalele de principiu ce pot fi extrase din datele (chiar și

inexacte/incomplete) centralizate pe marginea practicii autorităților și instituțiilor publice în

domeniul transparenței instituționale.

12

IV.2.1 Informații privind persoana responsabilă cu implementarea Legii nr. 544/2001 la

nivelul autorității/instituției raportoare

La nivelul celor 5 categorii de autorități și instituții publice respondente, atât centrale,

cât și locale, a fost raportată desemnarea expresă a unei persoane responsabile cu

implementarea Legii nr. 544/2001 în anul 2017 de către 487 de respondenți, respectiv 95,31%;

în timp ce 4,69% nu au completat această rubrică, respectiv 24 de respondenți.

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 98% au completat rubrica referitoare la numele persoanei

responsabile cu aplicarea legii.

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 100% au completat rubrica referitoare la numele persoanei

responsabile cu aplicarea legii.

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 100% au completat rubrica referitoare la numele

persoanei responsabile cu aplicarea legii.

d. Subordonatele Ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 98% au completat rubrica referitoare la

numele persoanei responsabile cu aplicarea legii.

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de rapoarte, 93% au completat rubrica

referitoare la numele persoanei responsabile cu aplicarea legii.

13

Reprezentarea grafică a datelor privind responsabilul cu aplicarea legii nr. 544/2001

Conform art. 3 și 4 din Legea nr. 544/2001, fiecare autoritate și instituție publică este

obligată să ofere acces la informațiile de interes public prin intermediul compartimentului pentru

relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop. De asemenea, art. 5 lit. c) al legii sus-

menționate precizează faptul că ”numele și prenumele (...) funcționarului responsabil cu

difuzarea informațiilor publice” face parte din categoria informațiilor care trebuie comunicate din

oficiu de către autoritățile publice.

98%

2%

PREFECTURI

A completat Nu a completat

100%

0%

MINISTERE


100%

0%

CONSILII JUDEȚENE


98%

2%

SUBORDONATE MINISTERE


93%

7%

SUBORDONATE CONSILII JUDEȚENE


14

Numărul covârșitor al autorităților și instituțiilor care au raportat desemnarea unui

funcționar cu atribuții speciale în acest domeniu denotă conștientizarea cvasi-generală a

importanței domeniului, chiar și în condițiile în care completarea rapoartelor s-a realizat de o

manieră deficitară.

Pe de altă parte, valorile procentuale ridicate nu exclud importanța și necesitatea de a lua

în considerare perspectiva de a dezvolta, pe viitor, în mod semnificativ, o colaborare

interinstituțională solidă, pornind de la principiul aplicării unitare a standardelor calitative în

domeniului transparenței. În acest sens, trebuie menționat că, la nivelul instituțiilor administrației

publice, un corp stabil și înalt profesionalizat al angajaților, constituit din rețeaua de specialiști în

transparență, poate reprezenta o măsură oportună cu valențe clare în sensul unei plaje clare de

atribuții dedicate în domeniu, creșterii capacității operaționale și, în final, îmbunătățirii

indicatorilor per ansamblu în materia transparenței instituționale, ca dovadă a unei solide asimilări

la nivel instituțional a principiilor democrației, respectiv a dezvoltării unei culturi organizaționale

care să fie întemeiată pe valorile transparenței și ale deschiderii față de cetățean.

IV.2.2 Aprecierea activității

Aprecierea activității în domeniul liberului acces la informații de interes public în anul

2017 a fost declarată ca fiind foarte bună de către 335 de respondenți (68%), 131 au

considerat-o bună (27%), 20 satisfăcătoare (4%) și doar 6 excelentă (1%), în timp ce 19

respondeți nu au completat rubrica (4%).

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 69% consideră activitatea instituției ca fiind foarte bună,

în timp ce 26% o consideră bună, iar 5% nu au completat.

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 54% consideră activitatea instituției ca fiind foarte bună, în

timp ce 31% o consideră bună, 8% satisfăcătoare și doar 7% excelentă.

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 74% consideră activitatea instituției fiind foarte

bună, 12% o consideră bună, doar 2% excelentă, iar 12% nu au completat.

15

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 65% consideră activitatea instituției fiind

foarte bună, 31% o consideră bună, satisfăcătoare 2% și doar 2% excelentă.

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de rapoarte, 65% consideră activitatea

instituției fiind foarte bună, 25% o consideră bună, satisfăcătoare 6%, iar 4% nu au completat.

Reprezentarea grafică a datelor privind aprecierea activității

69%

26%

0%

0%

5%

PREFECTURI FOARTE BUNĂ

BUNĂ

EXCELENTĂ

SATISFĂCĂTOARE

NU AUCOMPLETAT

54%31%

7%

8%

0%

MINISTEREFOARTE BUNĂ

BUNĂ

EXCELENTĂ

SATISFĂCĂTOARE

NU AUCOMPLETAT

74%

12%

2%0%

12%

CONSILII JUDEȚENEFOARTE BUNĂ

BUNĂ

EXCELENTĂ

SATISFĂCĂTOARE

NU AU COMPLETAT

65%

31%

2%

2%

0%

SUBORDONATE MINISTERE FOARTE BUNĂ

BUNĂ

EXCELENTĂ

SATISFĂCĂTOARE

NU AUCOMPLETAT

16

Reprezentarea grafică a datelor privind aprecierea activității

Din datele privind auto-aprecierea activității instituției în materia procedurilor de acces la

informațiile de interes public, putem formula câteva considerente, pornind de la trei aspecte

distincte: caracterul întrebării, tipul instituției care a furnizat răspunsul și nivelul procentelor

extrase din răspunsuri.

Cu privire la primul aspect, cel al caracterului întrebării, putem observa faptul că acesta

este unul general, care vizează o apreciere aproximativă a specialistului care a avut drept sarcină

implementarea Legii nr. 544/2001, iar miza de fond a răspunsului urmărit este opinia personală, la

limită subiectivă, relativă la rezultatele activității specifice. Pentru corectitudinea concluziilor

analizei, trebuie luate în considerare două aspecte referitoare la criteriile care ar putea (sau nu)

influența răspunsul furnizat de responsabilul cu aplicarea Legii nr. 544/2001: (1) faptul că

întrebarea vizează implicit o auto-evaluare a activității respondentului, ceea ce poate crea

premisele unei eventuale prudențe (sau dimpotrivă) în furnizarea răspunsului, respectiv o reală

tușă de subiectivism și (2) faptul că itemii de răspuns includ o apreciere cel puțin generală și chiar

non-tehnică cu privire la activitatea pe un întreg domeniu pe durata unui an de activitate.

Din punctul de vedere al tipologiei instituționale, remarcăm o apropiere între procentele

regăsite în cazul consiliilor județene și al prefecturilor (74% în cazul consiliilor județene consideră

activitatea instituției ca fiind foarte bună, respectiv 69% în cazul prefecturilor au răspuns că

65%

25%

0%

6%

4%


FOARTE BUNĂ

BUNĂ

EXCELENTĂ

SATISFĂCĂTOARE

NU AU COMPLETAT

17

activitatea instituției în materia aplicării Legii nr. 544/2001 a fost foarte bună), ambele instituții

având rol la nivel teritorial și, totodată, o dinamică internă relativ similară și constantă a activității

și sarcinilor instituționale. La nivelul subordonatelor, identificăm un procent mai mic rezultat din

aprecierile menționate în răspunsuri (65% dintre respondenții subordonatelor ministerelor

consideră activitatea instituției ca fiind foarte bună, și tot 65% din respondenții subordonatelor

consiliilor județene consideră activitatea instituției ca fiind foarte bună). Trebuie totuși remarcată,

și în acest caz, apropierea de rezultate dintre acestea, luând în considerare aspectele menționate

anterior, privind similaritățile create de tipologia instituțională.

În privința ministerelor, procentul de 54% al respondenților care au apreciat drept foarte

bună activitatea instituției privind implementarea Legii nr. 544/2001, împreună cu cei 31% care au

apreciat-o drept bună, denotă o asumare corectă și, probabil, mai obiectivă, a unor

disfuncționalități privind aplicarea legii.

Astfel, la o primă constatare, aprecierea pozitivă privind activitatea în general în materia

liberului acces la informații de interes public se înregistrează cu lejeritate la mai mult de jumătate

din numărul respondenților, în timp ce în analiza posibilelor cauze ale aprecierilor sub medie pot

fi deduși factori cauzali exogeni, cât și endogeni, privind atingerea unui astfel de rezultat.

În privința factorilor exogeni, pentru a avea mai multă relevanță în analiză, putem face o

scurtă corelare cu restul datelor obținute din rapoarte, acolo unde procentele obținute au arătat

o situație precară a indicelui analizat în această secțiune. În acest sens, pot fi identificate

dificultăți privind colaborarea cu direcțiile de specialitate, acolo unde întâlnim un procent scăzut

privind un criteriu esențial de funcționare internă a unei instituții, cel al coordonării între

departamente/direcții de specialitate. Astfel, în cazul ministerelor, doar 45% din respondenți

consideră foarte bună colaborarea cu direcțiile de specialitate, în timp ce 41% o consideră bună,

iar 14% o consideră satisfăcătoare.

Factorii endogeni sunt vizibil mai numeroși și mai complecși, fapt care rezultă din privirea

în ansamblu a întregului raport, relevând o serie de cauze interne care au îngreunat sau chiar

limitat activitatea în materia accesului la informațiile de interes public. Spre exemplificare, așa

cum reiese din măsurile și propunerile făcute de către respondenți, în vederea creșterii eficienței

18

accesului la informațiile publice, cel mai pregnant criteriu menționat este cel al nevoii de

participare la sesiuni de instruire sau perfecționare a personalului desemnat să gestioneze

informațiile de interes public, în vederea însușirii legislației, precum și conștientizarea importanței

furnizării acestor informații în termenele prevăzute de lege.

IV.2.3 Resurse disponibile

A. Umane

Conform datelor furnizate, aprecierea resurselor umane necesare desfășurării activității

în anul 2017 a fost declarată ca fiind suficientă de 369 dintre respondenți; 82 le-au considerat

insuficiente; în timp ce 60 nu au completat rubrica. Statistic vorbind, 72% au considerat că au

suficiente resurse umane, 16% că sunt insuficiente și 12% nu au completat rubrica.

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 88% le consideră suficiente, 7% le consideră insuficiente,

în timp ce 5% nu au răspuns;

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 69% le consideră suficiente, 19% le consideră insuficiente,

în timp ce 12% nu au răspuns;

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 86% au răspuns și le consideră suficiente, în timp ce

14% nu au răspuns;

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 67% le consideră suficiente, 29% le

consideră insuficiente, în timp ce 4% nu au răspuns;

e. Subordonatele consiliilor județene – din cele 280 de rapoarte, 88% le consideră suficiente, 7%

le consideră insuficiente, în timp ce 5% nu au răspuns.

19

Reprezentarea grafică a datelor privind resursele umane disponibile

În privința resurselor umane disponibile necesare realizării în bune condiții a cerințelor de

implementare a măsurilor privind accesul cetățenilor la informațiile de interes public, răspunsurile

primite au permis identificarea unui important indicator în analiză. Vom face referire la conceptul

teoretic al clivajului centru/periferie, care în doctrină face referire la decalajele de dezvoltare,

modernizare sau evoluție calitativă în diverse domenii, pornind de la asumarea teoretică a două

categorii de poli aflați sub observație, cei de la nivel central, respectiv cei de la nivel periferic,

88%

7%5%

PREFECTURI

SUFICIENTE INSUFICIENTE

NU AU COMPLETAT

69%

19%

12%

MINISTERE


NU AU COMPLETAT

86%

0%

14%

CONSILII JUDEȚENE


NU AU COMPLETAT

67%

29%

4%


SUFICIENTE INSUFICIENTE NU AU COMPLETAT

88%

7%5%


SUFICIENTE INSUFICIENTE NU AU COMPLETAT

20

cei din urmă distanțați în variate forme și contexte față de centru. În cazul de față, clivajul este

inversat și concretizat printr-o vizibilă diferențiere în privința resursei umane disponibile: astfel,

dacă la nivelul ministerelor, 69% consideră resursele umane ca fiind suficiente, iar subordonatele

ministerelor – doar 67%, prefecturile raportează în procent de 88% resurse umane suficiente,

consiliile județene - 86%, în timp ce subordonatele acestora care au formulat răspunsuri le

apreciază ”suficiente” în procent de 88%.

Deși mai devreme am făcut mențiunea că o auto-evaluare poate aduce cu sine o serie de

informații subiective, date de aprecierea personală a celor care au transmis răspunsurile solicitate,

se constată o distanță mare la nivelul autorităților executive centrale față de prefecturi și consilii

județene, diferență care se păstrează inclusiv la nivelul subordonatelor acestora. Cu alte cuvinte,

deși poate exista tendința prezentării unei situații subiective (pozitive sau negative, observație

metodologică demnă de luat în calcul în general atunci când vorbim de auto-evaluări ale

activității), starea obiectiv resimțită a subdimensionării personalului responsabil cu domeniul

liberului acces la informații publice la nivelul ministerelor și subordonatelor acestora a impus de

la sine specificarea situației reale de către unii respondenți, aceasta neputând fi ignorată sau lăsată

neevidențiată prin chiar consecințele directe create.

O limită a prezentei analize la nivelul subordonatelor este dată de marja incertă de

răspunsuri, însă indicele celor care au semnalat nevoia de suplinire a personalului la nivelul

acestora poate sugera o situație de ansamblu similară și la nivelul celorlalte instituții care nu au

furnizat răspunsuri. Astfel, cele 86% procente din cele 280 rapoarte primite ale subordonatelor

consiliilor județene pot fi un indicator valid privind structura instituțională stabilă a unor structuri

birocratice de mici dimensiuni, însă nu la fel arată situația în cazul subordonatelor ministerelor,

unde doar cca jumătate din răspunsuri au indicat o situație pozitivă la nivelul resurselor umane

disponibile în aria de activitate a comunicării informațiilor de interes public.

Extragem astfel din analiză ideea unui set necesar de măsuri, recomandabil a fi elaborat în

viitorul apropiat, privind îmbunătățirea situației personalului alocat acestui domeniu la nivelul

ministerelor și subordonatelor din administrația publică centrală.

21

B. Materiale

Conform datelor furnizate, aprecierea resurselor materiale deținute în vederea

desfășurării activității în anul 2017 a fost declarată ca fiind suficientă de 472 dintre cei 511

respondenți, în timp ce 39 le-au considerat insuficiente. Statistic, 92% le consideră suficiente

și 8% insuficiente.

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 97% le consideră suficiente, în timp ce 3% le consideră

insuficiente;

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 87% le consideră suficiente, în timp ce 13% le consideră

insuficiente;

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 97% le consideră suficiente, în timp ce 3% le

consideră insuficiente;

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 89% le consideră suficiente, în timp ce

11% le consideră insuficiente;

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de rapoarte, 92% le consideră suficiente, în

timp ce 8% le consideră insuficiente.

Reprezentarea grafică a datelor privind resursele materiale disponibile

97%

3%

PREFECTURI


87%

13%

MINISTERE


97%

3%

CONSILII JUDEȚENE


22

Reprezentarea grafică a datelor privind resursele materiale disponibile

Remarcăm din setul de date extras, în urma centralizării răspunsurilor exprimate în

rapoartele colectate, o situație auto-apreciată ca fiind suficientă într-un procent covârșitor (în

medie peste 90%) a resurselor materiale disponibile, atât la nivelul autorităților centrale, cât și a

celor locale, cu subordonatele aferente, semn că, la nivel instituțional, mai degrabă se poate pune

problema modului de utilizare și de repartiție a resurselor materiale existente, decât cea a

existenței efective a acesteia.

IV.2.4 Colaborarea cu direcțiile de specialitate

Pentru activitatea aferentă anului 2017, 376 de respondenți au apreciat colaborarea cu

direcțiile de specialitate ca fiind foarte bună (73%), 106 au considerat-o bună (21%) și doar 29

satisfăcătoare (6%).

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 67% o consideră foarte bună, în timp ce 33% o consideră

bună;

89%

11%



92%

8%



23

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 45% o consideră foarte bună, 41% o consideră bună, în timp

ce 14% o consideră satisfăcătoare;

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 61% o consideră foarte bună, 36% o consideră bună,

în timp ce 3% o consideră satisfăcătoare;

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 75% o consideră foarte bună, 23% o

consideră bună, în timp ce 2% o consideră satisfăcătoare;

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de rapoarte, 76% o consideră foarte bună, 22%

o consideră bună, în timp ce 2% o consideră satisfăcătoare.

Reprezentarea grafică a datelor privind colaborarea cu direcțiile de specialitate

67%

33%

0%0%

PREFECTURI

FOARTE BUNĂ BUNĂ

EXCELENTĂ SATISFĂCĂTOARE

45%

41%

0%

14%

MINISTERE

FOARTE BUNĂ BUNĂ


61%

36%

0%

3%

CONSILII JUDEȚENE

FOARTE BUNĂ BUNĂ


75%

23%

0%2%


FOARTE BUNĂ BUNĂ EXCELENTĂ SATISFĂCĂTOARE

76%

22%

0%2%


FOARTE BUNĂ BUNĂ EXCELENTĂ SATISFĂCĂTOARE

24

Structurând punctual analiza pe baza teoriilor despre birocrație existente în literatura de

specialitate, relația internă a sub-ansamblelor care compun aparatul de funcționare al unei

instituții publice este determinantă în evaluarea eficienței, rezultatelor și finalității pe care o

creează obiectul de activitate administrat în sistemul public.

Relația dintre direcțiile de specialitate poate fi un indicator mai mult decât relevant atunci

când vorbim de eficiența și de succesul în rezultate a unei sub-structuri a cărei activitate depinde

implicit de relația cu celelate direcții, în speță, comunicarea informațiilor de interes public, adică

a unui ansamblu de date referitor la activitatea întregii instituții. Iar aici putem vorbi de două

aspecte importante, nu doar de capacitatea profesională și de abilitățile responsabililor cu

implementarea Legii nr. 544/2001, ci și de raportarea celorlalți angajați la activitatea, relevanța

și importanța acestor măsuri prevăzute de lege.

De aceea, considerăm că datele centralizate la acest capitol sunt extrem de importante,

pentru că ele privesc un aspect mult mai profund decât simpla funcționare sau abilitate tehnică de

îndeplinire a unei sarcini birocratice, în speță, comunicarea informațiilor de interes public. Relația

între direcțiile de specialitate cu privire la acest domeniu poate devoala o serie întreagă de aspecte

cu privire la percepții, perspective și chiar mentalități ale personalului în raport cu principiul

transparenței, un deziderat, de altfel, de factură democratică. Din acest punct de vedere, nu este

lipsit de importanță să precizăm importanța unei culturi organizaționale adecvate acestui

deziderat.

Situațiile evidențiate în urma centralizării raportărilor diferă de la caz la caz, interesantă

fiind din nou evidențierea clivajului inversat - la nivel de percepție a respondentului - menționat

mai sus în analiză, în acest caz clivajul central/subordonate între instituții în favoarea nivelului

subordonat.

Pornind de la nivel central, adică de la nivelul ministerelor, aprecierea celor care au răspuns

cu privire la o foarte bună relație de colaborare între direcțiile de specialitate a înregistrat un

procentaj de 45%, 41% considerând-o bună, în timp ce 14% satisfăcătoare. Cumulând procentele,

rezultatul obținut relevă o apreciere per ansamblu pozitivă a relației dintre departamente, fapt

care centrează și mai mult atenția asupra responsabilităților, volumului de activitate și rezultatelor

persoanelor responsabile cu implementarea Legii nr. 544/2001. Cu toate acestea, procentele

obținute sunt perfectibile, și ne putem întreba dacă o astfel de situație, mai ales la nivelul

25

administrației publice centrale, nu necesită măsuri și îmbunătățiri, atât legislative, cât și de

factură profesională.

La nivel local, situația unor procente per ansamblu apropiate de o zonă mediană a

rezultatelor poate indica un aspect pozitiv, cel în care putem constata o oarecare stabilizare a

implementării liberului acces la informațiile de interes public și o standardizare de bază a

procedurilor interne.

Dintr-un alt punct de vedere, o mai mare stabilitate instituțională poate confirma o

colaborare mai coerentă între direcții, fapt regăsit într-o măsură mai mare, conform datelor, la

nivel local. Pe de altă parte, nu putem ignora că acest aspect este favorizat și de tipologia

instituțională, angajații de la nivel local confruntându-se cu o mai mică mobilitate a activității,

față de angajații din ministere, de exemplu, acolo unde complexitatea sarcinilor diferă în sens

superior, iar dificultatea sincronizării dintre direcții de specialitate, departamente etc. crește

implicit. Același criteriu îl putem deduce și în cazul subordonatelor, acolo unde procentele ridicate

ne pot confirma aceeași stabilitate a activității/instituțională.

Trebuie spus că acesta nu este în mod automat și un criteriu care indică cu necesitate o mai

bună percepție asupra importanței activității publicării informațiilor de interes public de către

angajați, deci a raportării valorice adecvate a acestora față de domeniul transparenței, ci, mai

degrabă, un aspect care ține mai mult de tipologia instituțională și de gradul de încărcare al

instituției.

IV.2.5 Locul afișării informațiilor/documentelor din oficiu

Conform centralizării datelor furnizate, respondenții au declarat că, la nivelul anului

2017, modalitatea preferată de afișare a fost pe pagina de internet, regăsită în 459 de cazuri;

urmând afișarea la sediul instituției în 423 de cazuri; apoi publicarea în presă în 135 de cazuri;

în Monitorul Oficial în 82 de cazuri, în timp ce în 79 de cazuri au utilizat și alte modalități de

afișare a informațiilor. Statistic, 39% au afișat pe pagina de internet a instituției, 36% la sediul

26

instituției, 11% în presă, 7% au publicat și în Monitorul Oficial și tot 7% au publicat informațiile

și în alte modalități.

Trebuie precizat faptul că majoritatea respondenților (79%) au bifat minim 2 modalități

de afișare din oficiu a informațiilor/documentelor din oficiu, cumulul locațiilor de afișare fiind

de esența acestui indicator.

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 48% au afișat pe pagina de internet a instituției, 39% la

sediul instituției, 4% au publicat în presă, 1% în Monitorul Oficial al României și 8% în altă

modalitate (rețelele de socializare fiind preferate);

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 47% au afișat pe pagina de internet a instituției, 31% la

sediul instituției, 11% au publicat în presă, 6% în Monitorul Oficial al României și 5% în altă


c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 45% au afișat pe pagina de internet a instituției,

39% la sediul instituției, 8% au publicat în presă, 0% în Monitorul Oficial al României și 8% în altă


d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 37% au afișat pe pagina de internet a

instituției, 39% la sediul instituției, 10% au publicat în presă, 6% în Monitorul Oficial al României

și 8% în altă modalitate (rețelele de socializare fiind preferate);

e. Subordonatele consiliilor județene – din cele 280 de rapoarte, 37% au afișat pe pagina de

internet a instituției, 35% la sediul instituției, 13% au publicat în presă, 9% în Monitorul Oficial

al României și 6% în altă modalitate (rețelele de socializare fiind preferate).

27

Reprezentarea grafică a datelor privind locul afișării informațiilor/documentelor din oficiu

În privința locului afișării informațiilor/documentelor din oficiu, în ordinea procentelor,

observăm următoarea ierarhie: cele mai mari procente sunt înregistrate în cazul informațiilor

afișate pe pagina de internet, urmate de cele la sediul instituției, în presă și în Monitorul Oficial.

Trebuie observată distanța clară în procente a informațiilor afișate pe pagina de internet, un motiv

48%

39%

4%1%

8%

PREFECTURI

PE PAGINA DE INTERNET

LA SEDIUL INSTITUȚIEI

ÎN PRESĂ

ÎN MONITORUL OFICIAL

ALTĂ MODALITATE

47%

31%

11%

6%5%

MINISTERE



ÎN PRESĂ


ALTĂ MODALITATE

45%

39%

8%0%

8%

CONSILII JUDEȚENE



ÎN PRESĂ


ALTĂ MODALITATE

37%

39%

10%

6%

8%


PE PAGINA DE INTERNET LA SEDIUL INSTITUȚIEI

ÎN PRESĂ ÎN MONITORUL OFICIAL

ALTĂ MODALITATE

37%

35%

13%

9%

6%


PE PAGINA DE INTERNET LA SEDIUL INSTITUTIEI

IN PRESA IN MONITORUL OFICIAL

IN ALTE MODALITATI

28

ușor de intuit fiind obligația impusă expres de lege, alături de accesibilitatea soluției tehnice. Însă

procentele privind afișarea la sediul instituției, deci în format fizic, nu se află la mare distanță de

cele referitoare la informațiile publicate pe pagina de internet, motivația legală fiind similară, deși

intuitiv mai puțin eficace.

Trebuie precizat faptul că marea majoritate a respondenților a declarat utilizarea a cel

puțin două canale de comunicare din oficiu din cele descrise anterior – ceea ce coincide cu intenția

legiuitorului de a asigura o maximizare a expunerii informațiilor de interes public prin multiplicarea

căilor de comunicare. Cazurile în care instituția a ales o singură modalitate de afișare subsumează

un procent de 21% din cele 511 autorități/instituții publice respondente - comportament generat

probabil de tipologia instituțională care conduce la anumite rezultate ale activității, deci și la un

număr limitat de categorii de informații publicabile din oficiu, ori de o deficiență a capacității de

comunicare.

Ceea ce apare însă ca remarcabilă este distanța între cele două modalități anterior

menționate și publicarea în Monitorul Oficial. Procentele privind această din urmă procedură sunt

sensibil scăzute ca valori. Astfel, în cazul ministerelor, deși din cele 42 de rapoarte primite, 47%

au afișat pe pagina de internet a instituției, în Monitorul Oficial procentul înregistrat este de doar

6%. Mai mult, prefecturile și consiliile județene înregistrează o valoare procentuală aproape

nesemnificativă, de 1%, respectiv 0%, cele din urmă preferând într-un procent de 8% alte modalități

de publicare. În cazul subordonatelor, cele de la nivelul ministerelor păstrează același procent cu

ministerele, de 6% informații afișate în Monitorul Oficial, în timp ce subordonatele consiliilor

județene au un procent de 9% informații publicate în Monitorul Oficial. Acest comportament poate

fi cauzat și de costul necesar publicării, dar și de tipul diferit de informații, multe dintre acestea

nefăcând obiectul publicării în Monitorul Oficial.

29

IV.2.6 Informații publicate în format deschis

Raportele centralizate de la cei 511 respondenți indică faptul că 436 de respondenți

(85%) au declarat că, în anul 2017, au publicat informații în format deschis și doar 75 declară

nu au publicat în format deschis (15%).

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 76% au declarat că au publicat informații în format deschis,

în timp ce 24% nu au publicat;

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 82% au declarat că au publicat informații în format deschis,

în timp ce 18% nu au publicat;

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 81% au declarat că au publicat informații în format

deschis, în timp ce 19% nu au publicat;

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 75% au declarat că au publicat informații

în format deschis, în timp ce 25% nu au publicat;

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de rapoarte, 91% au declarat că au publicat

informații în format deschis, în timp ce 9% nu au publicat.

30

Reprezentarea grafică a datelor privind informațiile publicate în format deschis

În privința informațiilor publicate în format deschis, vom face, încă de la început, observația

generală că unul din cele mai des întâlnite deziderate ale societății civile în cazul interacțiunii

dintre reprezentanții acesteia și instituțiile publice este asigurarea posibilității reutilizării

categoriilor de date de interes public.

Potrivit datelor extrase din rapoartele analizate, trebuie remarcat drept pozitiv faptul că

publicarea datelor în format deschis este totuși un aspect neignorat de majoritatea respondenților

(în medie 80%), în contextul în care acesta este un criteriu relativ nou în domeniul transparenței.

Deși procentele sunt destul de ridicate, rămân în discuție validitatea inventarelor tipurile seturilor

de date selectate și publicate de cei responsabili la nivelul instituțiilor analizate. Acestui aspect i

se adaugă și aprecierea subiectivă a respondenților în formularea răspunsului, menționată drept

limită a cercetării la începutul prezentei analize.

76%

24%

PREFECTURI

DA NU

82%

18%

MINISTERE

DA NU

81%

19%

CONSILII JUDEȚENE

DA NU

75%

25%


DA NU

91%

9%


DA NU

31

Astfel, supra-aprecierea anumitor aspecte privind gradul de implementare a formatului

deschis al datelor, eventualele confuzii terminologice (”informații” – ”date” deschise) sau

selectarea anumitor informații în cazul furnizării datelor cu caracter deschis reprezintă situații

care pot fi evitate pe viitor prin măsuri care pot duce la creșterea gradului de pregătire

profesională a angajaților.

IV.2.7 Numărul total de solicitări de informaţii de interes public

La nivelul celor 5 categorii enumerate de autorități și instituții publice respondente,

atât centrale, cât și locale, au fost raportate ca fiind primite în total la nivelul anului 2017 un

număr de 85.154 de solicitări de furnizare a informațiilor de interes public.

Un aspect esențial de menționat este că prezenta secțiune contabilizează solicitările de

informații de interes public, așadar accesarea mecanismului la cerere prevăzut de legea nr.

544/2001. Or, acest mecanism are, în accepțiunea și spiritul legii privind liberul acces la

informațiile de interes public, caracter subsecvent pe lângă principiul și mecanismul prioritar al

furnizării din oficiu a acestor categorii de informații – văzut ca o premisă primordială a participării

cetățenești și a unei implicări eficiente a cetățenilor în procesul decizional, indicând și verificând

intenția reală de deschidere a administrației publice. Astfel, în lipsa comunicării din oficiu de către

autoritățile și instituțiile publice a informațiilor de interes public, cetățenii formulează solicitări

având acest obiect, or în acest context numărul total de solicitări de informații de interes public

(indicator de factură obiectivă – conform distincției asumate la începutul acestei analize) are

potențialul de a furniza indicii semnificative cu privire la gradul concret de transparență

instituțională.

32

A. Din care, în funcție de solicitant:

Per ansamblu, însumând informațiile completate de respondenți în rapoartele

centralizate, rezultă că cele mai multe solicitări, la nivelul anului 2017, au venit din partea

persoanelor fizice, respectiv 44.174 (55% din numărul total al solicitărilor declarate ca primite

de respondenți), în timp ce persoanele juridice au adresat 35.667 de solicitări (45% din

numărul total al solicitărilor declarate ca primite de respondenți).

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au primit un număr de 2.519 solicitări, din care

64% de la persoane fizice și 36% de la persoane juridice;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au primit un număr de 28.044 solicitări, din care

64% de la persoane juridice și 36% de la persoane fizice;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au primit un număr de 4.392 solicitări,

din care 63% de la persoane fizice și 37% de la persoane juridice;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au primit un număr de 30.292

solicitări, din care 65% de la persoane fizice și 35% de la persoane juridice;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au primit un număr de

14.594 solicitări, din care 68% de la persoane fizice și 32% de la persoane juridice.

33

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul total de solicitări de informaţii de interes public în funcție de solicitant

În privința numărului total de solicitări defalcat pe tipologia instituțională, poate fi

remarcată o diferență semnificativă între numărul total de solicitări înregistrat la nivelul

ministerelor și subordonatelor acestora, pe de o parte, și, pe de altă parte, cel de la nivelul

prefecturilor, consiliilor județene și subordonatelor acestora. Diferența, de cca 10 ori mai

mare, este una justificată doar de tipologia diferită instituțională; avem în vedere raportul de

diferențiere constant între solicitările de la persoanele fizice și cele juridice, procentele sunt

similare în cazul persoanelor fizice care au trimis solicitări către ministere și prefecturi și la fel și

în cazul persoanelor juridice, doar numărul efectiv de solicitări diferă semnificativ. Astfel, putem

vorbi de 2.519 solicitări în total în cazul prefecturilor, în cazul a 42 de instituții, și o remarcabilă

creștere în cazul ministerelor, la 28.044, în cazul a doar 26 de instituții. Acest fapt subliniază un

64%

36%

PREFECTURI

De la persoane fizice De la persoane juridice

36%

64%

MINISTERE


63%

37%

CONSILII JUDEȚENE


65%

35%



68%

32%



34

grad de încărcare mult diferit (de cca 10 ori mai mare) la nivelul administrației centrale, în

raport cu cea de la nivel teritorial și local, fapt care întărește fundamental observația că tipologia

instituțională contează și că trebuie să existe, de principiu, o raportare diferită atunci când

analizăm datele în cazul unor instituții cum sunt ministerele.

O constantă demnă de observat este diferența de procentaj între solicitările persoanelor

fizice și cele ale persoanelor juridice, care rămâne, cu mici diferențe, apropiată ca valoare,

excepție făcând ministerele, singurele instituții unde solicitările persoanelor juridice depășesc

numărul solicitărilor persoanelor fizice. Trebuie menționat că aici nu evidențiem numărul de

solicitări totale, ci ne raportăm exclusiv la valoarea agregată reprezentată în procente. Astfel,

putem remarca o constantă diferență între solicitările persoanelor fizice, care au un procent

aproximativ de +/-65% și cele ale persoanelor juridice, cu un procent aproximativ de +/-35%.

Diferența poate fi explicată odată prin numărul intuitiv mai mic al persoanelor juridice și, în al

doilea rând, prin faptul că persoanele fizice au apelat sau solicitat instituțiile în interesul

satisfacerii unor interese individuale cu precădere la nivel teritorial/local/subordonat; pe când, în

cazul persoanelor juridice, procentele relativ similare înregistrate arată o orientare constantă

către aspecte de natură dependentă de sfera atribuțiilor la nivel central sau unele care privesc

domeniul de activitate al acestora. Numărul mai mare al solicitărilor din partea persoanelor

juridice în cazul ministerelor ține de tipologia instituțională, acestea, ca instituții centrale, având

o sferă mai largă de atribuții de natură juridică, prin care cererile persoanelor juridice pot fi

satisfăcute.

B. Din care, în funcție de modalitatea de adresare:

Conform celor declarate de respondenți, în 2017, modalitatea preferată de adresare a

solicitărilor de informații de interes public a fost cea verbală (45.081 de solicitări), urmând

cea electronică (29.017 de solicitări), pe ultimul loc aflându-se modalitatea de adresare pe

suport de hârtie (17.831 de solicitări). Statistic, solicitările primite verbal reprezintă 49% din

35

totalul solicitărilor declarate ca fiind primite, solicitările în format electronic reprezintă un

procent de 32%, iar cele pe suport de hârtie ocupă o pondere de 19%.


11% pe suport de hârtie, 16% pe suport electronic și 73% verbal;


15% pe suport de hârtie, 37% pe suport electronic și 48% verbal;

c. Consilii județene – cele 42 de de instituții au declarat că au primit un număr de 4.953 solicitări,

din care 25% pe suport de hârtie, 39% pe suport electronic și 36% verbal;


solicitări, din care 10% pe suport de hârtie, 29% pe suport electronic și 61% verbal;


19.048 solicitări, din care 43% pe suport de hârtie, 34% pe suport electronic și 23% verbal.

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul total de solicitări de informaţii de interes public în funcție de modalitatea de

adresare

11%

16%

73%

PREFECTURI

Pe suport de hartie

Pe suport electronic

Verbal

15%

37%

48%

MINISTERE

Pe suport de hârtie


Verbal

25%

39%

36%

CONSILII JUDEȚENE

Pe suport de hârtie


Verbal

36

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul total de solicitări de informaţii de interes public în funcție de modalitatea de

adresare

Așadar, în ceea ce privește modalitatea de adresare, putem observa următoarea ierarhie

raportată în cazul prefecturilor, ministerelor și subordonatelor acestora: cele mai multe solicitări

sunt de natură verbală, adică la sediul instituției; acestea fiind urmate de solicitările în format

electronic; iar cel mai mic procent este alocat solicitărilor în scris. Consiliile județene și

subordonatele acestora înregistrează o preponderență a soliicitărilor în format electronic și pe

hârtie, dar diferența de procente între solicitările verbale și cele pe suport electronic nu este una

semnificativă.

Această ierarhie ne poate da un indice relevant cu privire la tipologia obiectului solicitărilor

corelată cu tipologia instituțională, precum și la percepția cetățenilor asupra administrației

publice.

Astfel, tendința cea mai mare a cetățenilor este aceea de a formula solicitări verbale, adică

la sediul instituției, ceea ce, din punctul de vedere al eficacității și facilității de efort, poate fi

considerată o procedură utilă doar în cazul anumitor categorii de informații care, în condițiile legii,

ar fi disponibile pe loc, prin intermediul compartimentului pentru relații cu publicul/cu cetățenii,

alături de premisa accesibilității fizice a autorității/instituției. În cazul formulării de solicitări cu

obiect complex, adresarea verbală, ca tip de comportament manifestat de cetățean, ne poate

spune mai multe despre nevoia de siguranță a acestuia și despre dorința de creștere în certitudine

10%

29%

61%


Pe suport de hârtie Pe suport electronic Verbal

43%

34%

23%


Pe suport de hârtie Pe suport electronic Verbal

37

și în predictibilitate a faptului că solicitarea adresată va avea șanse mai mari de rezolvare și de

primire a unui răspuns. Același raționament se aplică în analiza solicitărilor verbale formulate pe

lângă autorități/instituții publice dificil localizate în afara ariei geografice uzuale a solicitantului.

Datele centralizate din rapoartele respondenților arată faptul că situația se regăsește cu

precădere într-o formulă mai vizibilă în cazul prefecturilor, unde ecartul între cele trei modalități

de adresare este mai mare, în special între solicitările verbale și cele de tip electronic, procentele

pentru acestea fiind mai mult decât grăitoare: 73% în cazul adresărilor verbale și doar 16%

adresărilor în varianta digitală. Diferența față de situația în cazul ministerelor poate fi cauzată și

de clivajul teritorial între instituții, asigurând accesibilitatea diferită, precum și de un aspect cu o

putere explicativă mai mare, și anume tipologia instituțională diferită (executiv-teritorial), care

poate determina eficiența unei astfel de căi de abordare pornind de la sfera concretă a atribuțiilor

instituționale care întâmpină direct nevoia concretă a cetățeanului. Această ipoteză este susținută

de realitatea existenței unui grad ridicat de digitalizare a website-urilor prefecturilor de exemplu,

și totuși, în pofida unor site-uri modernizate, solicitările verbale la nivelul acestora păstrează cea

mai ridicată proporție.

De menționat în cazul ministerelor că ecartul între cele două modalități de solicitare este

unul destul de scăzut, anume 48% solicitări verbale și 37% solicitări pe suport electronic, urmate

de 15% solicitări pe suport hârtie: în contextul concentrării celor 26 de ministere într-un areal

geografic limitat, coroborat cu aria de competențe orientate mai puțin către nivelul individual,

precum și cu gradul foarte mare de încărcare cu solicitări comparativ cu toate celelalte categorii

de autorități, se poate concluziona mai degrabă cu privire la existența unui anumit tip de abordare

a relației cu autoritatea din partea cetățeanului, impunându-se restabilirea unei relații de

încredere.

38

C. Din care, în funcție de domeniile de interes

Sintetizând datele declarate de respondenți, la nivelul anului 2017, cele mai solicitate

informații de interes public au vizat următoarele domenii, enumerate în ordinea

descrescătoare a interesului cetățenilor:

informații specifice domeniului de activitate al fiecărei instituții (Altele) - 29.141

de solicitări (36%);

utilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc) - 21.968 de

solicitări (27%);

modul de îndeplinire a atribuţiilor instituţiei publice – 14.164 de solicitări (18%);

acte normative, reglementări – 13.926 de solicitări (17%;

activitatea liderilor instituţiei – 1.156 de solicitări (1%);

modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 – 819 solicitări (cca 1%).


14% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 20% privind modul

de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 19% privind actele normative și reglementări, 4% privind

activitatea liderilor instituției, 7% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și

36% alte solicitări;


55% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 21% privind modul

de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 14% privind actele normative și reglementări, 1% privind


8% alte solicitări;

c. Consilii județene – cele 42 de de instituții au declarat că au primit un număr de 4.455 solicitări,

din care 19% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 14% privind

modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 30% privind actele normative și reglementări, 1%

privind activitatea liderilor instituției, 4% informații privind modul de aplicare a Legii nr.

544/2001 și 32% alte solicitări;

39


solicitări, din care 3% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.),

20% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 20% privind actele normative și

reglementări, 1% privind activitatea liderilor instituției, 0% informații privind modul de aplicare

a Legii nr. 544/2001 și 56% alte solicitări;


16.732 solicitări, din care 33% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli,

etc.), 7% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 14% privind actele normative și


a Legii nr. 544/2001 și 42% alte solicitări.

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul total de solicitări de informaţii de interes public în funcție de domeniile de interes

14%

20%

19%4%7%

36%

PREFECTURI

Utilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc)

Modul de îndeplinire a atribuţiilor instituţiei publice

Acte normative, reglementări

Activitatea liderilor instituţiei

Informaţii privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cumodificările şi completările ulterioare

Altele

55%

21%

14%

1%1%

8%

MINISTERE

Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc)

Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice


Activitatea liderilor instituției

Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioareAltele

40

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul total de solicitări de informaţii de interes public în funcție de domeniile de interes

19%

14%

30%

1%4%

32%

CONSILII JUDEȚENEUtilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc)




Informaţii privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cumodificările şi completările ulterioareAltele

3%

20%

20%

1%0%

56%

SUBORDONATE MINISTEREUtilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc)




Informaţii privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cumodificările şi completările ulterioareAltele

33%

7%

14%3%

1%

42%


Utilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc)




Informaţii privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare

Altele

41

În cazul ministerelor, putem observa un grad foarte ridicat de interes al cetățenilor pentru

publicarea informațiilor privind utilizarea banilor publici, fapt explicabil prin variabile de tipul:

ministerele sunt instituții ale administrației publice centrale cu rol executiv, gestionează cea mai

mare parte a resurselor bugetului public, sunt instituții asupra cărora planează o puternică

influență mediatică, dar și factori de natură politică, totodată acestea exercitând o influență

directă asupra celorlaltor instituții din subordine, pentru care ministerele au statut nu doar

coordonare/tutelă, ci sunt și principali ordonatori de credite. Celelalte categorii de

autorități/instituții respondente se situează la o distanță considerabilă – de zeci de procente în

minus - de interes din partea publicului cu privire la aspectul utilizării banilor publici, cu o

mențiune aparte pentru subordonatele ministerelor (doar 3%).

Procentul de interes de 1% privind activitatea liderilor ministerelor confirmă o mai mare

cultură instituțională și rigoare acordată ministerelor, vizate fiind rezultatele concrete și efectele

deciziilor luate la nivelul administrației centrale, unde un aport semnificativ l-a putut avea și

Registrul Unic de Transparență a Intereselor, care a permis eliminarea anumitor factori personali

și politici privind activitatea demnitarilor, ocupanți, pentru un timp limitat, a portofoliilor

ministeriale. Nu trebuie ignorat un aspect important, acela că nu doar în cazul ministerelor, ci și

în cel al prefecturilor, consiliilor județene și chiar al subordonatelor acestora aprecierea

cetățenilor vizează factorul instituțional și nu pe cel personal (cu procente de 1% în cazul consiliilor

județene și subordonatelor ministerelor și de doar 4% în cazul prefecturilor în privința interesului

pentru activitatea liderilor instituției), ceea ce indică un aspect încurajator cu privire la orientarea

cetățenilor către modul propriu-zis de funcționare al instituției, cu toate că sondajele de opinie

existente la momentul actual în spațiul public afirmă totuși un grad menținut de neîncredere al

cetățenilor în instituțiile statului.

Un aspect la fel de interesant este cel referitor la atenția acordată informațiilor privind

actele normative și reglementări, topul clasamentului cu cel mai mare interes acordat acestui

aspect fiind ocupat, cu un procent ridicat, de consiliile județene.

Datele relevă o atitudine constantă a cetățenilor de a solicita informații cu privire la modul

de îndeplinire a atribuțiilor instituției de la toate cele 5 categorii de respondenți, procentele în

42

acest caz fiind relevante și constante ca valoare (un procentaj în medie de aprox. 20%, excepție

făcând consiliile județene și subordonatele acestora, cu o medie de cca 10%). Nu în ultimul rând,

solicitările privind informațiile despre modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției pot semnifica

un prim pas al creșterii participării cetățenilor în procesul decizional.

Numărul de solicitări cu privire la modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 este un indicator

al gradului de satisfacție al solicitanților față de conduita autorităților și instituțiilor respondente

referitoare la soluționarea cererilor formulate potrivit acestui temei legal. Cu procente situate

între 0% - 7%, se poate fundamenta concluzia privind o aplicare corespunzătoare de către

respondenți a normelor procedurale din domeniu.

Astfel de date confirmă un interes constant din partea cetățenilor și putem spune că acesta

reprezintă o bază de monitorizare stabilă și extrem de benefică atât din punct de vedere

democratic, cât și pentru procesul de optimizare a activității propriu-zise din instituțiile publice.

IV.2.8 Numărul de solicitări rezolvate favorabil:

Pentru anul 2017, cei 511 respondenți raportează că, din totalul solicitărilor primite, un

număr de 76.647 au fost soluționate favorabil, reprezentând cca 90% din totalul solicitărilor

primite de către instituții, fapt ce demonstrează că liberul acces la informaţiile publice s-a

generalizat la nivelul respondenților administraţiei publice.

A. Din care, în funcție de termenul de răspuns:

Având în vedere conținutul rapoartelor centralizate de la respondenți, la nivelul anului

2017, rezultă că, din totalul solicitărilor rezolvate favorabil:

53.321 de solicitări au fost soluționate în termen de 10 zile (66%);

23.201 de solicitări au fost soluționate în termen de 30 de zile (28%);

pentru 2.496 de solicitări s-a depășit termenul de răspuns (3%);

43

2.160 de solicitări au fost redirecționate către alte instituții (cca 3%).

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 2.094 solicitări,

din care 7% au fost redirecționate către alte instituții, 78% au fost soluționate favorabil în

termen de 10 zile, 13% au fost soluționate favorabil în termen de 30 zile și pentru 2% termenul

a fost depășit;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 27.877

solicitări, din care 3% au fost redirecționate către alte instituții, 41% au fost soluționate

favorabil în termen de 10 zile, 55% au fost soluționate favorabil în termen de 30 zile și pentru

1% termenul a fost depășit;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 3.724

solicitări, din care 12% au fost redirecționate către alte instituții, 63% au fost soluționate

favorabil în termen de 10 zile, 22% au fost soluționate favorabil în termen de 30 zile și pentru

3% termenul a fost depășit;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr

de 33.926 solicitări, din care 1% au fost redirecționate către alte instituții, 86% au fost

soluționate favorabil în termen de 10 zile, 7% au fost soluționate favorabil în termen de 30 zile

și pentru 6% termenul a fost depășit;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil

un număr de 13.557 solicitări, din care 3% au fost redirecționate către alte instituții, 65% au

fost soluționate favorabil în termen de 10 zile, 31% au fost soluționate favorabil în termen de

30 zile și pentru 1% termenul a fost depășit.

44

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări rezolvate favorabil în funcție de termenul de răspuns

În privința numărului de solicitări rezolvate favorabil, defalcate pe termenul de răspuns,

poate fi observată o mai mare eficiență a prefecturilor, consiliilor județente și subordonatelor în

comparație cu ministerele privind perioada de răspuns de 10 zile; ministerele depășesc toate

celelalte categorii de respondenți în privința răspunsurilor oferite în perioada de 30 de zile (55%

7%

78%

13%2%

PREFECTURI

Redirecţionate către alte instituţii

Soluționate favorabil în termen de 10 zile


Solicitări pentru care a fost depășit termenul

3%

41%

55%

1%

MINISTERE





12%

63%

22%

3%

CONSILII JUDEȚENE





1%

86%

7%6%






3%

65%

31%

1%






45

dintre solicitări sunt soluționate în termenul prelungit la 30 de zile). Pentru o explicație validă a

acestui rezultat, se impune coroborarea cu tipologia instituțională, precum și cu alți indicatori din

prezenta sinteză: astfel, ecartul de procentaj este justificat de numărul semnificativ diferit de

solicitări, gradul de încărcare al ministerelor fiind unul net superior (de cca. 10 ori mai mare),

precum și de gradul de complexitate al obiectului solicitărilor, acesta fiind corelat pe măsura sferei

de atribuții a acestor autorități centrale. În cazul subordonatelor ministerelor, numărul mare de

solicitări se păstrează, însă acesta este raportat la un număr de 121 de instituții care declară că s-

au încadrat într-o proporție foarte bună, de 86%, în termenul de 10 zile și de 7% în cel de 30 de

zile.

Consiliile județene au înregistrat un număr mai mare de solicitări în comparație cu

prefecturile, însă eficiența raportată privind răspunsul atât în 10, cât și în 30 de zile, nu diferă în

procentaje în mod semnificativ față de prefecturi.

În cazul subordonatelor consiliilor județene, cele 13.557 de solicitări rezolvate de cele 280

de instituții arată o situație complexă, cu un procentaj dublu în cazul termenelor de 10 și 30 de

zile, anume de 65% răspunsuri favorabile în termenul de 10 zile față de 31% soluționate în termenul

de 30 de zile, gradul de încărcare fiind cel mai scăzut în acest caz și deci șansa de încadrare în

termene favorabilă.

În privința termenelor depășite, procentajele păstrează valori minime, ceea ce reprezintă un

indicator pozitiv în analiză.

Trebuie totuși semnalat faptul că observațiile privind termenele de rezolvare a solicitărilor

nu cuprind și aspecte explicative mai de profunzime, cum ar fi conținutul cererilor. În acest sens,

sunt de notorietate cazurile în care solicitările sunt fie anonime, șicanatorii, fie nerezonabile,

atât ca timp, cât și în ceea ce privește cantitatea, caracterul sintetic și/sau formatul solicitat,

arhivele și statisticile instituțiilor păstrând dovada unor asemenea frecvente situații.

46

B. Din care, în funcție de modul de comunicare:

Autoritățile și instituțiile publice respondente declară, la nivelul anului 2017, că

modalitatea preferată de răspuns la solicitările de informații de interes public a fost cea verbală

– în 43.664 de cazuri (45%); un număr de 29.708 de răspunsuri au fost comunicate în format

electronic (31%), iar 23.005 răspunsuri pe suport de hârtie (24%).


din care 16% în mod electronic, 11% în format hârtie și 73% în mod verbal;


solicitări, din care 36% în mod electronic, 15% în format hârtie și 49% în mod verbal;


solicitări, din care 35% în mod electronic, 25% în format hârtie și 40% în mod verbal;


de 38.952 solicitări, din care 28% în mod electronic, 23% în format hârtie și 49% în mod verbal;


un număr de 18.454 solicitări, din care 35% în mod electronic, 44% în format hârtie și 21% în

mod verbal.

47

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări rezolvate favorabil în funcție de modul de comunicare

În privința modului de comunicare utilizat în cazul solicitărilor rezolvate favorabil,

menționăm că observațiile pot fi coroborate cu cele de la secțiunea modalitatea de adresare în

cazul numărului total de solicitări, pentru a constata dacă există o coerență în analiză privind cele

două proceduri de interacțiune între instituții și cetățeni, modul de adresare al primilor, respectiv

modul de comunicare al instituțiilor. Datele reliefează aceeași tendință majoritară de adresare a

solicitărilor în mod verbal, la sediul instituției, iar procentele obținute sunt sensibil apropiate de

cele menționate în analiza anterioară, cea referitoare la solicitările primite de instituții, ceea ce

16%

11%

73%

PREFECTURI

Comunicare electronică

Comunicare în format hârtie

Comunicare verbală

36%

15%

49%

MINISTERE



Comunicare verbală

35%

25%

40%

CONSILII JUDEȚENE



Comunicare verbală

28%

23%

49%




Comunicare verbală

35%

44%

21%




Comunicare verbală

48

confirmă o coerență între cele două seturi de date. Putem confirma faptul că solicitările verbale

primesc, într-o proporție semnificativă, răspunsuri tot verbale, ceea ce poate indica și un aspect

important cu privire la gradul de complexitate al cererii. Astfel, în privința solicitărilor primite

verbal, faptul că rezolvarea s-a realizat în aceeași manieră, fără o necesitate a prelungirii

termenelor de răspuns, denotă un grad scăzut de complexitate al cererii, deci domeniile de interes

ale cetățenilor care s-au adresat verbal nu au avut o complexitate semnificativă.

C. Din care, în funcție de domeniile de interes:

Centralizarea informațiilor din rapoartele furnizate de respondenți arată că, în anul

2017, cele mai multe solicitări soluționate favorabil au vizat următoarele domenii, în ordine

descrescătoare:

informații specifice domeniului de activitate a fiecărei instituții (Altele) – cu un

număr total de 24.990 de solicitări soluționate favorabil (33%);

utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli) - 24.437 de solicitări

soluționate favorabil (33%);

acte normative, reglementări - 12.704 de solicitări soluționate favorabil (17%);

modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice - 10.454 de solicitări

soluționate favorabil (14%);

activitatea liderilor instituției - 1.216 de solicitări soluționate favorabil (2%);

modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 - 519 solicitări soluționate favorabil (1%).





544/2001 și 39% alte solicitări;



49










de 28.977 solicitări, din care 13% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții,

cheltuieli, etc.), 10% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 21% privind actele

normative și reglementări, 0% privind activitatea liderilor instituției, 1% informații privind

modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 55% alte solicitări;


un număr de 15.221 solicitări, din care 34% privind utilizarea banilor publici (contracte,

investiții, cheltuieli, etc.), 9% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 9% privind

actele normative și reglementări, 2% privind activitatea liderilor instituției, 0% informații

privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 46% alte solicitări.

50

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări rezolvate favorabil în funcție de domeniile de interes

16%

24%

14%

4%

3%

39%

PREFECTURI Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli)


Acte normative,reglementări


Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioareAltele

58%21%

16%

3%

1%

1%

MINISTERE Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc)




Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare

Altele

20%

17%

35%

1% 3%

24%

CONSILII JUDEȚENEUtilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli)





Altele

13%

10%

21%

1%

0%

55%

SUBORDONATE MINISTERE Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli)





Altele

51

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări rezolvate favorabil în funcție de domeniile de interes

Asupra domeniilor de interes am realizat deja mai sus o analiză detaliată, secțiunea prezentă

restrângând doar tematica la nivelul solicitărilor care au fost rezolvate favorabil. Datele obținute

sunt relativ apropiate ca rezultate în procente și nu modifică în mod substanțial detaliile analizei

anterioare, realizată pe tematica similară referitoare la domeniile de interes; practic, numărul de

solicitări soluționate favorabil pe domenii de interes coincide proporțional cu tendințele generale

de interes ale cetățenilor.

În cazul ministerelor, tendințele procentuale ale rezolvărilor favorabile rămân aceleași ca

în secțiunea generală: de ex. în domeniul solicitărilor cu privire la utilizarea banilor publici, la fel

ca în secțiunea anterioară, procentul este unul ridicat (58% din solicitările soluționate favorabil de

ministere vizează acest domeniu) și chiar detașat peste rezultatele celorlalte categorii de instituții

respondente, dată fiind tipologia acestora ca instituții ale administrației publice centrale. De

altfel, domeniul utilizării banilor publici beneficiază de o constanță atât în privința interesului

publicului, cât și al numărului de soluționări favorabile – ocupând în medie declarată peste 20% din

volumul solicitărilor rezolvate favorabil ale instituțiilor respondente.

34%

9%

9%

2%

0%

46%

SUBORDONATE CONSILII JUDEȚENE Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli)





Altele

52

Nu putem să nu remarcăm, totodată, procentul constant, la nivelul tuturor autorităților

respondente, cu privire la rezolvarea favorabilă a solicitărilor privind modul de îndeplinire a

atribuțiilor instituției, precum și, la nivelul consiliilor județene și subordonatelor ministerelor,

corepondența soluțiilor favorabile în domeniul actelor normative și reglementărilor față de totalul

cererilor din acest domeniu, ceea ce poate fi un indicator pozitiv și o bază de plecare serioasă

atunci când vorbim de dezbaterea publică și de importanța acordată participării și implicării

cetățenilor în procesul decizional.

IV.2.9 Numărul de solicitări respinse

Centralizarea informațiilor cuprinse în rapoartele ce fac obiectul prezentei analize arată

că, în anul 2017, a fost respins un număr total de 1.849 de solicitări, la nivelul tuturor

respondenților, corespunzător unui procent de 2,17% din numărul total declarat de solicitări

de informații de interes public.

A. Din care, în funcție de motivul respingerii:

Respondenții au raportat la nivelul anului 2017:

un număr de 1.001 solicitări respinse deoarece priveau informații exceptate

conform legii (55%);

686 de solicitări respinse întrucât priveau informații inexistente la nivelul entității

(37%);

142 solicitări respinse din categoria Altele (8%).

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au respins 160 de solicitări, din care 16% erau

exceptate conform legii, 74% informații inexistente și 10% pentru alte motive;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au respins 504 de solicitări, din care 74% erau

exceptate conform legii, 25% informații inexistente și 1% pentru alte motive;

53

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au respins 243 de solicitări, din care 20%

erau exceptate conform legii, 49% informații inexistente și 31% pentru alte motive;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au respins 590 de solicitări,

din care 86% erau exceptate conform legii, 9% informații inexistente și 5% pentru alte motive;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au respins 332 de

solicitări, din care 14% erau exceptate conform legii, 80% informații inexistente și 6% pentru

alte motive.

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări respinse în funcție de motivul respingerii

Procentele obținute relevă o situație care descrie, în primul rând, comportamentul

solicitanților și motivele pentru care solicitările acestora au fost respinse. Respondenții au aplicat

o serie de criterii procedurale și legale pentru a putea da curs solicitărilor înregistrate, dar

16%

74%

10%

PREFECTURI

Exceptate, conform legii

Informații inexistente

Alte motive

74%

25%

1%

MINISTERE



Alte motive

20%

49%

31%

CONSILII JUDEȚENE



Alte motive

86%

9%5%


Exceptate, conform legii Informații inexistente

Alte motive

14%

80%

6%


Exceptate, conform legii Informații inexistente

Alte motive

54

respingând, după caz, situațiile neconforme cu prevederile legale în vigoare, în aprecierea lor. Din

acest considerent, ulterior, vom putea face o serie de mențiuni referitoare și la percepția

cetățenilor în raport cu administrația publică.

Pornind de la domeniul larg al guvernării deschise, participarea cetățenilor la decizie și

respectarea criteriilor care includ transparența, deci a creșterii responsabilității și eficienței

instituțiilor publice, motivele excluderii situațiilor neconforme juridic și procedural ne pot da

câteva indicii despre gradul de implicare și de cunoaștere a cetățenilor privind relația cu instituțiile

statului.

Astfel, la nivelul ministerelor, deci a solicitărilor adresate administrației centrale, din cele

504 de solicitări respinse, nu poate rămâne neremarcat procentul de 74% respinse din cauza

încadrării într-una din situațiile de exceptare prevăzute de lege. La fel, la nivelul subordonatelor

ministerelor, procentul atinge valoarea de 86%, fapt ce poate întări observația că, la nivel central,

solicitanții nu au cunoscut prevederile legale în vigoare. La o privire mai atentă și mai în profunzime

a situației, putem deduce că există, mai degrabă, o înclinație crescută a solicitanților de a depune

cereri direct către administrația centrală, multe dintre acestea nerespectând însă rigorile

prevederilor legale. Tendința poate fi explicată printr-o potențială neîncredere latentă în

administrația publică în ansamblu, cetățenii fiind înclinați, pentru a avea o garanție în plus privind

rezolvarea solicitărilor, să formuleze un număr mai mare de cereri către nivelul central al

administrației.

O serie de observații relevante pe care le putem identifica la nivelul instituțiilor

administrației publice sunt cele referitoare la capacitatea acestora de a formula răspunsuri pe baza

informațiilor deținute. Astfel, putem vedea că, în cazul prefecturilor, întâlnim un procent ridicat,

de 74%, privind inexistența informațiilor la nivelul instituției. În cazul consiliilor județene,

procentul este de 49% privind același criteriu, în timp ce subordonatele consiliilor județene au cel

mai ridicat grad de lipsă a informațiilor, în valoare de 80%.

Procentele ridicate pot fi explicate prin aspecte de natură obiectivă, cum ar fi lipsa

atribuțiilor legale ale entității în domeniul informațiilor ce fac obiectul solicitării, posibilitatea

solicitării informației într-un alt decât format cel existent (deși informația există la nivelul

instituției) sau, pur și simplu, absența unor informații în privința cărora cetățenii au făcut solicitări.

Secundar, necunoașterea unor aspecte referitoare la existența sau la inexistența unui anumit tip

55

de informații la nivelul instituției poate fi un indicator al unei posibile lipse de transparență, care

a creat premisele neinformării adecvate a cetățenilor.

B. Din care, în funcție de domeniile de interes:

Departajarea pe domenii de interes a solicitărilor respinse, pe baza însumării celor

declarate în rapoartele primite, relevă, la nivelul anului 2017:

497 de solicitări respinse în domeniul modului de îndeplinire a atribuțiilor

instituției publice (30%);

450 de solicitări respinse din domeniul ”Altele” (28%);

292 de solicitări respinse privind domeniul actelor normative și reglementărilor

(18%);

233 de solicitări respinse în domeniul informațiilor privind modul de aplicare a

Legii nr. 544/2001 (14%);

115 de solicitări respinse în domeniul utilizării banilor publici (contracte,

investiții, cheltuieli) (7%);

51 de solicitări respinse privind activitatea liderilor instituției (3%).

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au respins 138 solicitări, din care 1% privind

utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 23% privind modul de

îndeplinire a atribuțiilor instituției, 3% privind actele normative și reglementări, 0% privind


62% alte domenii;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au respins 116 solicitări, din care 15% privind

utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 34% privind modul de



3% alte domenii;

56

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au respins 247 solicitări, din care 31%

privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 11% privind modul de


activitatea liderilor instituției,1% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și

13% alte domenii;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au respins 614 solicitări, din

care 0% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 30% privind



544/2001 și 53% alte domenii;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au respins 523 solicitări,




544/2001 și 1% alte domenii.

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări respinse în funcție de domeniile de interes

1%23%

3%0%

11%62%

PREFECTURI Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli)





Altele

15%

34%34%

4%

10%

3%

MINISTERE Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc)





Altele

57

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări respinse în funcție de domeniile de interes

Analiza solicitărilor respinse în funcție de domeniul de interes relevă neconcordanțe privind

modul de formulare și de conținut al solicitărilor, respectiv lipsa de acuratețe în identificarea

31%

11%42%

2%

1%13%

CONSILII JUDEȚENE

Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli)





Altele

0%

30%

8%7%

2%

53%


Utilizarea banilor publici(contracte, investiții, cheltuieli etc)





Altele

3%

40%

19%

0%

37%

1%

SUBORDONATE CONSILII JUDEȚENE Utilizarea banilor publici(contracte, investiții, cheltuieli etc)





Altele

58

domeniului relevant pentru obținerea unui răspuns. Procentele ne pot furniza observații privind

situațiile de slabă cunoaștere de către cetățeni a criteriilor legale în funcție de care aceștia pot

obține răspunsuri din partea instituțiilor publice.

Trebuie totuși menționat că domeniile cu cea mai mare rată a respingerilor, în cazul tuturor

instituțiilor avute în vedere, sunt, în ordine descrescătoare, cele referitoare la modul de îndeplinire

a atribuțiilor instituției, urmate de solicitări din domeniul ”Altele” și solicitări referitoare la

domeniul actelor normative și reglementărilor. Cea mai mică rată de respingeri a solicitărilor de

informații se înregistrează, potrivit declarațiilor celor 5 categorii de autorități respondente, în

domeniile utilizării banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.) și în cel legat de

activitatea liderilor instituției.

Coroborând informațiile cu cele de la secțiunea numărului total de solicitări, putem observa

o corelare între numărul mare al respingerilor privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției

sau privind alte atribuții ale instituției (”Altele”) și faptul că procentele indică persoanele fizice

drept cele care au formulat cel mai des solicitări. Acest fapt arată un interes vizibil al cetățenilor

în raport cu funcționarea eficientă a instituției, chiar dacă, de multe ori, solicitările formulate nu

au fost justificate din punct de vedere legal, trebuind a fi respinse.

IV.2.10 Reclamații administrative la adresa instituției în baza Legii nr. 544/2001 cu

modificările și completările ulterioare

Potrivit datelor din cele 511 rapoarte comunicate de cele 5 categorii de respondenți, în

anul 2017, au fost primite 262 de reclamaţii administrative la adresa instituţiilor publice în

baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, din care 158 au fost

respinse (60%), 70 soluționate favorabil (27%) și 34 în curs de soluționare (13%).

Statistic, raportat la numărul total de solicitări declarate primite în 2017 de respondenți,

reclamațiile administrative reprezintă un procent de 0,30%; pe când, raportat la numărul total

de solicitări respinse în 2017 de respondenți, reclamațiile administrative reprezintă un procent

de 14,17%.

59

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au primit 54 de reclamații administrative, din

care 18% au fost soluționate favorabil, 65% au fost respinse și 17% sunt în curs de soluționare;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au primit 62 de reclamații administrative, din


c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au primit 30 de reclamații administrative,

din care 43% au fost soluționate favorabil, 57% au fost respinse și 0% sunt în curs de soluționare;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au primit 79 de reclamații

administrative, din care 27% au fost soluționate favorabil, 72% au fost respinse și 1% sunt în curs

de soluționare;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au primit 37 de

reclamații administrative, din care 35% au fost soluționate favorabil, 3% au fost respinse și 62%

sunt în curs de soluționare.

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de reclamații administrative la adresa instituției în baza legii nr. 544/2001, cu

modificările și completările ulterioare

18%

65%

17%

PREFECTURI

Soluționate favorabil

Respinse

În curs de soluționare

21%

77%

2%

MINISTERE


Respinse


43%

57%

0%

CONSILII JUDEȚENE


Respinse


27%

72%

1%


Soluționate favorabil Respinse În curs de soluționare

35%

3%

62%



60

Relevanța analizei pe secțiunea dedicată reclamațiilor administrative la adresa instituției în

baza legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, este una evidentă, aceasta

pornind de la inventarul constituit din reclamațiile primite din partea cetățenilor.

Se poate observa, de la bun început, ponderea foarte redusă a cazurilor în care se ajunge la

formularea de reclamații administrative, față de volumul total al solicitărilor reprezentând doar

cca 0,30% din situații, iar față de numărul solicitărilor respinse reprezentând cca 14%. O concluzie

firească este că, în proporție covârșitoare, cetățenii sunt mulțumiți de răspunsurile primite din

partea autorităților și instituțiilor publice la cererile privind informațiile de interes public și își

însușesc soluția oferită de acestea.

În cazul ministerelor, un procent ridicat al reclamațiilor respinse, de 77%, fapt care poate

indica o serie de neconformări procedurale din partea solicitanților. Un procent de 2% în cazul

reclamațiilor aflate în curs de soluționare poate reprezenta un indice privind marja de eficiență și

de operativitate a personalului din ministere.

Cu toate că, la nivelul consiliilor județene, găsim un procent referitor la reclamațiile

rezolvate favorabil de 43%, adică o situație medie privind răspunsurile primite de solicitanți, nu

același standard îl regăsim și la nivelul subordonatelor consiliilor județene. În cazul acestora din

urmă, procentul este de doar 35%, în timp ce în cazul soluțiilor aflate în curs de soluționare datele

relevă un procent de 62%.

Situația subordonatelor din ministere reflectă, într-o anumită măsură, indicii pe care îi

regăsim și la nivelul ministerelor, din 79 de reclamații administrative primite de către cele 121 de

instituții, doar 1% fiind în curs de soluționare. Mai mult, 72% dintre acestea au fost respinse și 27%

au fost soluționate favorabil, ceea ce indică un indice pozitiv de operativitate în domeniul

transparenței la nivelul subordonatelor din ministere.

Pentru analiza obiectivă a relevanței acestui indicator raportat, informațiile din această

secțiune trebuie coroborate cu cele din secțiunea următoare, respectiv, în situația în care cetățenii

aleg să continue demersurile legale în instanță, considerând că dreptul la liberul acces la

informațiile de interes public le-a fost vătămat de respondenți, precum și cu gradul de succes al

acestor demersuri legale.

61

IV.2.11 Plângeri in instanţă la adresa instituţiei în baza Legii nr. 544/2001, cu

modificările şi completările ulterioare

Datele centralizate din rapoartele ce fac obiectul prezentei analize relevă faptul că, la

nivelul anului 2017, a fost înregistrat un număr total de 177 plângeri în instanţă la adresa

tuturor celo 511 instituţii respondente în baza Legii nr. 544/2001, din care 74 sunt în curs de

soluționare (42%), 54 soluționate favorabil (30%) și 49 au fost respinse (28%).

Dacă ne raportăm la numărul total de solicitări primite, plângerile în instanță la adresa

instituției, reprezintă cca 0,20%.

Din totalul de solicitări declarate ca fiind respinse de către instituțiile respondente,

plângerile în instanță reprezintă 9,57%.

Din numărul total de reclamații adresate instituției, plângerile reprezintă 67,55%.

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au primit 13 plângeri în instanță, din care 39%

au fost soluționate favorabil, 15% au fost respinse și 46% sunt în curs de soluționare;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au primit 48 de plângeri în instanță, din care 31%

au fost soluționate favorabil, 25% au fost respinse și 44% sunt în curs de soluționare;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au primit 26 de plângeri în instanță, din


d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au primit 74 de plângeri în

instanță, din care 24% au fost soluționate favorabil, 26% au fost respinse și 50% sunt în curs de

soluționare;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au primit 16 plângeri

în instanță, din care 44% au fost soluționate favorabil, 19% au fost respinse și 37% sunt în curs

de soluționare.

62

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de plângeri in instanţă la adresa instituţiei în baza Legii nr. 544/2001, cu

modificările şi completările ulterioare

Coroborând cu analiza de la secțiunea anterioară, încă de la început putem face observația

că gradul ridicat de respingere a reclamațiilor administrative în cazul ministerelor (77%), coroborat

cu gradul redus al plângerilor în instanță în cazul acelorași instituții (25%) poate fi un indicator

relevant atunci când vorbim de gradele de înțelegere și de mulțumire ale cetățenilor în modul de

soluționare propus de instituția căreia aceștia i-au adresat solicitarea. Astfel, cele 48 de plângeri

în instanță împotriva ministerelor pot avea ca sursă cauzală inclusiv acest aspect, referitor la

percepția cetățenilor față de calitatea serviciilor administrative prestate de instituțiile publice.

Menționăm că observația poate fi valabilă și în cazul celorlalte instituții.

39%

15%

46%

PREFECTURI


Respinse


31%

25%

44%

MINISTERE


Respinse


35%

50%

15%

CONSILII JUDEȚENE


Respinse


24%

26%

50%



44%

19%

37%



63

Datele prezintă un procentaj relativ constant în privința cazurilor aflate în curs de

soluționare, acesta oscilând cu aproximație în jurul valorii de 40%, excepție făcând consiliile

județene, unde procentul este mai mic, de doar 15%; situația prezentată cu privire la plângerile în

instanță aflate în curs de soluționare ține de procedurile lente și întinse ca durată din interiorul

instanțelor.

Cu privire la cazurile rezolvate în favoarea autorităților/instituțiilor publice, situația în cazul

ministerelor, prefecturilor și consiliilor județene este stabilă ca procentaj, acestea înregistrând

valori de 31%, 39%, respectiv 35%, în timp ce, la nivelul subordonatelor, cea mai bună situație este

înregistrată la nivelul subordonatelor consiliilor județene, din cele 280 de instituții, 44% având

cazuri rezolvate favorabil în instanță. Procentele cazurilor respinse în instanță au valori relativ

constante, între 15 și 26%, consiliile județene făcând excepție prin procentul de 50% plângeri

respinse în instanță.

Dincolo de rezultatul modalității de soluționare, un indicator relevant rămâne totuși numărul

efectiv al acțiunilor înaintate instanței de judecată. Acestea reprezintă 0,20% din totalul

solicitărilor primite, ceea ce denotă faptul că un număr covârșitor de beneficiari din totalul

solicitanților au primit răspunsuri complete la solicitările adresate. Acesta ne poate sugera o

imagine generală directă privind nu doar nemulțumirea cetățenilor, ci și reacția concretă a

acestora în speța respectării criteriilor transparenței de către instituțiile publice.

Trebuie totuși spus că plângerile în instanță, alături de reclamațiile administrative,

reprezintă un alt nivel în analiză, unul în care sunt prezentate situațiile critice și semnalate de

cetățeni ca atare despre nerespectarea standardelor de acces la informațiile de acces public

prevăzute de Legea nr. 544/2001.

IV.2.12 Creșterea eficienței accesului la informații de interes public

Din totalul răspunsurilor primite și analizate referitor la activitatea aferentă anului 2017

a celor 511 respondenți, 306 dintre aceștia au declarat că dețin bibliotecă virtuală/punct de

informare (60%), 149 de respondenți au declarat că nu dețin (29%), în timp ce 56 nu au

completat rubrica (11%).

64

a. Prefecturi – din cele 42 de instituții, 79% au declarat că au bibliotecă virtuală/punct de

informare, 14% că nu au, în timp ce 7% nu au completat;

b. Ministere – din cele 26 de instituții, 69% au declarat că au bibliotecă virtuală/punct de


c. Consilii județene – din cele 42 de instituții, 79% au declarat că au bibliotecă virtuală/punct de


d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de instituții, 50% au declarat că au bibliotecă

virtuală/punct de informare, 37% că nu au, în timp ce 13% nu au completat;

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de instituții, 58% au declarat că au bibliotecă

virtuală/punct de informare, 40% că nu au, în timp ce 2% nu au completat.

Reprezentarea grafică a datelor privind creșterea eficienței accesului la informații de interes public

79%

14%

7%

PREFECTURI

DA NU NU AU COMPLETAT

69%

27%

4%

MINISTERE


79%

19%

2%

CONSILII JUDEȚENE


50%

13%

37%



58%

40%

2%



65

Creșterea eficienței accesului la informații de interes public poate fi realizată prin

instrumente facile, cum sunt, de exemplu, biblioteca virtuală sau punctele de informare dedicate.

Astfel, la nivelul prefecturilor și consiliilor județene, poate fi remarcată cea mai bună

situație, 79% din cele 42 de instituții confirmând existența bibiliotecii virtuale sau a punctelor de

informare. Mai mult, trebuie spus că, în cazul prefecturilor, există o situație remarcabilă în privința

standardizării site-urilor dedicate acestor instituții. Acestea au beneficiat de crearea unor noi

pagini de internet, având la bază un soft unic gestionat de MAI. Această măsură a dus la

uniformizarea site-urilor și la promovarea unui standard superior de afișare a informațiilor de

interes public în România. În cazul ministerelor, observăm un procent mai redus - de 69%.

La nivelul subordonatelor, putem constata că situația este alta, fapt explicabil prin factori

obiectivi, cum sunt gradul de modernizare diferit, vizibil în cazul subordonatelor consiliilor

județene, acolo unde procentul înregistrat privind existența bibliotecilor virtuale sau a punctelelor

de informare este de doar 58%, în timp ce subordonatele ministerelor declară un procent de doar

50%.

Această secțiune trebuie coroborată cu informațiile raportate de respondenți privind

resursele materiale. Potrivit acestora, gradul de cca. 80% cu privire la existența acestor resurse la

nivelul tuturor categoriilor de respondenți conduce la concluzia ca tehnologizarea și investițiile

care au ca scop modernizarea, eficientizarea și, în mod particular, digitalizarea administrației

publice pot fi un deziderat realizabil, sub condiția alocării resurselor umane corespunzătoare și a

prioritizării agendei autorităților.

66

IV.2.13 Punctele considerate necesare și măsurile luate de către autorități în vederea

creșterii eficienței accesului la informațiile publice

A. Punctele considerate necesar a fi îmbunătăţite la nivelul instituţiei pentru creşterea

eficienţei procesului de asigurare a accesului la informaţii de interes public

În urma centralizării și analizării tuturor răspunsurilor primite de la cei 511 respondenți,

la nivelul anului 2017, punctele considerate necesare a fi îmbunătățite sunt prezentate mai

jos în ordinea importanței/frecvenței mențiunilor:

1. Actualizarea în timp real a informațiilor de interes public publicate pe site-ul instituției,

exprimate într-un limbaj ușor de înțeles de toate categoriile de cetățeni;

2. Participarea la sesiuni de instruire sau perfecționare a personalului desemnat să

gestioneze informațiile de interes public (responsabilii desemnați cu aplicarea Legii nr.

544/2001), în vederea însușirii legislației referitoare la furnizarea informațiilor de interes

public, precum și conștientizarea importanței furnizării acestor informații în termenele

prevăzute de lege;

3. Optimizarea site-ului instituției mai ales prin facilitarea accesului a persoanelor cu

dizabilităţi;

4. Suplimentarea personalului delegat cu atribuții în domeniul informațiilor de interes

public;

5. Crearea unui punct de informare/bibliotecă virtuală sau îmbunătățirea punctului de

informare/bibliotecii virtuale deja existent;

6. Asigurarea uniformității publicării informațiilor de interes public;

67

7. Îmbunătățirea mecanismelor de culegere și comunicare a datelor între compartimente și

cu mediul extern sau colaborarea cu departamentele de specialitate și instituțiile partenere;

8. Amplasarea unui panou de informare/panou digital.

În primul rând, trebuie menționat un aspect metodologic important referitor la relevanța

informațiilor cuprinse în această secțiune. Lista cu priorități privind măsurile necesare pentru

creșterea eficienței accesului la informațiile publice nu este doar un set de date extrase deductiv

din informații statistice conexe, ci reprezintă direct sugestiile formulate de respondenți. Acest

fapt confirmă un mai mare grad de încredere și, mai ales, o mai mare relevanță cu privire atât la

ordinea punctelor specificate, cât și a conținutului acestora.

Ca modalitate de organizare a analizei, putem propune o împărțire în trei mari categorii a

informației obținute în urma celor menționate de respondenți: pe de o parte, este relevată

necesitatea de instruire a resurselor umane, identificată printr-o serie de puncte care privesc

nevoia de perfecționare a personalului și de creștere a calității profesionale a celor care au

responsabilități în sectorul informațiilor de interes public și, pe de altă parte, necesitatea de

optimizare a organizării instituționale, identificată prin factori care țin de prioritizarea agendei

instituționale, îmbunătățirile realizate la nivelul instituției, facilitățile tehnice de operare și de

modernizare a infrastructurii din administrație.

Astfel, primul aspect menționat de respondenți ca importanță este reprezentat de

participarea personalului desemnat să gestioneze informațiile de interes public la sesiuni de

instruire în vederea însușirii legislației referitoare la furnizarea informațiilor de interes public,

precum și conștientizarea importanței furnizării acestor informații în termenele prevăzute de lege.

Nevoia de perfecționare a personalului este extrasă și din punctul 1 din lista de propuneri a

respondenților, referitor la actualizarea în timp real a informațiilor de interes public publicate pe

site-ul instituției, exprimate într-un limbaj ușor de înțeles de toate categoriile de cetățeni, sarcină

care depinde în mod direct de nivelul de pregătire și de competența personalului. În plus, pe locul

4 este menționată chiar nevoia de a suplimenta personalul delegat cu atribuții în domeniul

informațiilor de interes public. Trebuie precizat că acest tip de măsură este coroborată și de

68

prezența altor informații relevante care reies din conținutul rapoartelor analizate, de exemplu,

cele prezente la secțiunea 1, privind aprecierea activității, sau cele de la secțiunea 2, privind

resursele umane disponibile, respectiv necesitatea acestora. Interesant este faptul că înșiși

respondenții au menționat aceste puncte cu privire la nevoia de îmbunătățire a modului de

implementare a Legii nr. 544/2001, fapt care indică o motivare în plus privind luarea unor măsuri

referitoare la alocarea și capacitarea personalului de specialitate la nivelul autorităților și

instituțiilor publice.

Cu privire la cea de-a doua categorie, referitoare la necesitatea de îmbunătățire a

organizării instituționale, un aspect relevant este cel referitor la mijloacele tehnice, regăsit la

punctul 3, care menționează necesitatea de optimizare a site-ului instituției, mai ales prin

facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi, la care poate fi adăugat punctul 5, privitor la

crearea unui punct de informare/bibliotecă virtuală sau îmbunătățirea punctului de

informare/bibliotecii virtuale deja existent și, inclusiv, punctul 8 care menționează necesitatea

amplasării unui panou de informare/panou digital.

Din datele analizate care conturează această a doua categorie de propuneri, a putut fi

constatat un aspect deosebit de important, care poate crește în mod semnificativ eficiența

implementării Legii nr. 544/2001. Astfel, punctele referitoare la nevoia constantă de instruire și

suplimentare a personalului delegat cu atribuții în domeniul informațiilor de interes public, la care

poate fi adăugată necesitatea îmbunătățirii colaborării între departamente, exprimată la punctul

7, relevă necesitatea unei prioritizări a agendei instituționale care să susțină dezideratul creșterii

gradului de acces la informațiile de interes publice, al unei mai bune organizări interne, poate

chiar prin crearea unei structuri specializate cu atribuții specifice domeniul transparenței.

Din informațiile regăsite constant și coroborate la nivelul răspunsurilor colectate, conturând

necesitatea accentuării importanței acordate personalului și activității în domeniul accesului la

informațiile publice, poate rezulta necesitatea adoptării unor proceduri interne și a unor standarde

care să aibă ca scop eficientizarea colaborării interdependente cu celelalte structuri ale instituției,

cu beneficii evidente în soluționarea principalelor disfuncționalități și practici neuniforme

semnalate de societatea civilă. Spre exemplificare, conform datelor referitoare la numărul de

69

solicitări rezolvate favorabil, cel mai important aspect este cel referitor la extinderea termenelor

de soluționare a solicitărilor primite, de la 10 la 30 de zile. Desigur, termenele depind întotdeauna

de un factor decisiv, anume de complexitatea răspunsului. Scăderea numărului de răspunsuri

rezolvate favorabil în perioada celor 30 de zile și posibilitatea încadrării termenelor într-o măsură

mai mare în perioada celor 10 zile va putea fi facilitată de existența unei structuri specializate, cu

atribuții clare în domeniul transparenței.

Punctul 6 din lista aspectelor considerate necesare a fi îmbunătăţite la nivelul instituţiei

privind creşterea eficienţei procesului de asigurare a accesului la informaţii de interes public se

distinge net de cele două categorii menționate mai sus, prin care am repartizat informațiile

prezente în lista de propuneri. Astfel, punctul 6 prevede un al treilea aspect, de natură juridică,

care exprimă necesitatea de a îmbunătăți cadrul legal existent privind accesul la informaţiile de

interes public prin uniformizarea publicării acestui tip de informații.

În prezent, conform angajamentelor asumate prin Memorandumul cu tema: Creșterea

transparenței și standardizarea informațiilor de interes public, adoptat la nivelul Guvernului în

2016, s-au putut observa beneficiile standardizării publicării din oficiu a informațiilor de interes

public la nivelul ministerelor și celorlalte autorități ale administrației publice centrale,

subordonatelor acestora, precum și instituțiilor prefectului. Documentul reprezintă un punct de

plecare al demersurilor de optimizare a legislației actuale privind liberul acces la informații de

interes public.

B. Măsurile luate pentru îmbunătăţirea procesului de asigurare a accesului la informaţii

de interes public

Conform celor menționate în rapoartele ce fac obiectul prezentei analize, în anul 2017,

măsurile prezentate mai jos au fost cel mai des întâlnite la nivelul autorităților și instituțiilor

publice respondente:

70

1. Reorganizarea şi actualizarea site-ului instituţiei și implicit colaborarea permanentă cu

direcțiile de specialitate în vederea oferirii de informații actualizate cetățenilor, în vederea

oferirii unui răspuns prompt;

2. Actualizarea permanentă a informațiilor oferite la punctul de informare/bibliotecă

virtuală în care sunt publicate seturi de date de interes public și publicarea acestora în

format deschis;

3. Crearea sau creșterea numărului punctelor de informare;

4. Reconfigurarea site-ului instituţiei conform cerinţelor Legii nr. 544/2001, cu modificările

şi completările ulterioare în vederea implementării la nivelul instituției a Memorandumului

privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public;

5. Sporirea transparenței actului public decizional prin intermediul mijloacelor de

comunicare socială on-line – Facebook;

6. Crearea unui formular tip - online, special, destinat solicitărilor de informații de interes

public, care poate fi completat de pe pagina de internet a instituției;

7. Elaborarea unei proceduri de lucru interne;

8. Publicarea seturilor de date deschise pe portalul data.gov.ro.

Secțiunea înregistrează o serie de soluții pe care respondenții le-au adoptat, suplimentar

prevederilor legale minimale deja existente, în vederea rezolvării problemelor apărute pe parcurs

în activitatea de afișare a informațiilor de interes public.

Observăm, la punctul 1 al listei privind măsurile luate pentru îmbunătăţirea procesului de

asigurare a accesului la informaţii de interes public, dincolo de menționarea importanței aspectului

tehnic pe care îl presupune reorganizarea şi actualizarea site-ului instituţiei, specificarea unui

aspect extrem de important, care a reieșit și din interpretarea datelor prezentate anterior în

analiză, la punctul 3, Colaborarea cu direcțiile de specialitate. Așa cum menționam și la acest

71

punct, relația instituțională între componentele interne ale unei structuri administrative reprezintă

un aspect determinant.

Dincolo de aspectele tehnice menționate, care presupun mai ales investiții de infrastructură

la nivelul instituției, în vederea funcționării optime a serviciilor publice dedicate transparenței,

cum ar fi, de exemplu, crearea sau creșterea numărului punctelor de informare, lista include o

serie de măsuri alternative la care respondenții au recurs în vederea sporirii accesului la informații

publice, prin modernizarea procedurilor, apelând la instrumente digitale. Astfel, sunt specificate

o serie de mijloace prin care acest lucru poate fi realizat, cum ar fi comunicarea socială on-line

de tipul rețelelor sociale (ex. Facebook), crearea unui formular online, special, destinat

solicitărilor de informații de interes public, care poate fi completat de pe pagina de internet a

instituției sau publicarea seturilor de date deschise pe website-ul www.data.gov.ro.

Confirmând concluziile și sugestiile relevate anterior în prezenta analiză, cu referire la

măsurile concrete prin care respondenții apreciază că s-a îmbunătățit procesul de asigurare a

accesului la informații de interes public prin implementarea Memorandumului privind creșterea

transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, este important de observat

faptul că acest aspect reiese, în mod explicit, din răspunsurile colectate. Astfel, la punctul 4, apare

menționată expres măsura reconfigurării site-ului instituţiei conform cerinţelor Legii nr. 544/2001,

cu modificările şi completările ulterioare, în vederea implementării Memorandumului, subliniind

percepția respondenților potrivit căreia reprezintă o optimizare și, implicit, o îmbunătățire a

proceselor de structurare a informațiilor și de comunicare a acestora în spațiul public.

http://www.data.gov.ro/

72

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Informațiile centralizate pe baza rapoartelor anuale colectate în prezenta sinteză ilustrează

la modul general aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 și a normelor sale de aplicare. Conform

celor declarate de cele 511 autorități și instituții publice respondente, atât centrale, cât și locale,

la nivelul anului 2017, s-au constatat următoarele:

a. Desemnarea expresă a unei persoane responsabile cu implementarea Legii nr.

544/2001 în anul 2017 a fost declarată de către 95,31% dintre respondenți, în timp ce 4,69%

nu au completat această rubrică;

b. Activitatea instituției a fost apreciată ca fiind foarte bună de către 65% dintre

respondenți, 26% au considerat-o bună, 4% au apreciat-o satisfăcătoare și 1% excelentă, în

timp ce 4% dintre respondenți nu au completat rubrica.

c. Resursele disponibile pentru activitatea de furnizare a informațiilor de interes public

în anul 2017 sunt apreciate astfel:

1. cele umane sunt apreciate ca fiind suficiente de către 72% dintre respondenți, 16% le-au

considerat insuficiente, în timp ce 12% nu au completat rubrica.

2. cele materiale sunt apreciate ca fiind suficiente de către 92% dintre respondenți, în timp

ce 8% le-au considerat insuficiente.

d. În cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale respondente,

colaborarea cu direcțiile de specialitate în cursul anului 2017 a fost apreciată ca fiind foarte

bună în 73% din cazuri, 21% au considerat-o bună și 6% satisfăcătoare.

e. Conform celor declarate de respondenți prin rapoartele centralizate, modalitatea

preferată de afișare din oficiu a informațiilor/documentelor prevăzute de lege este pagina

de internet, regăsită în 459 de cazuri (39%), urmând afișarea la sediul instituției în 423 de

73

cazuri (36%), apoi publicarea în presă în 135 de cazuri (11%), în Monitorul Oficial în 82 de

cazuri (7%), iar în 79 de cazuri au utilizat și alte modalități de afișare a informațiilor (7%).

Trebuie precizat faptul că majoritatea respondenților (79%) au bifat minim 2 modalități de

afișare din oficiu a informațiilor/documentelor din oficiu, cumulul locațiilor de afișare fiind

de esența acestui indicator.

f. 85% dintre autoritățile și instituțiile publice respondente au declarat că au publicat

informații în format deschis în anul 2017 și doar 15% că nu au publicat.

g. La nivelul celor 5 categorii de autorități și instituții publice respondente, atât

centrale, cât și locale, au fost raportate ca fiind primite în total la nivelul anului 2017 un

număr de 85.154 solicitări de furnizare a informațiilor de interes public. Această categorie

se clasifică în funcție de:

1. solicitant - cele mai multe solicitări au venit din partea persoanelor fizice, respectiv

55%, în timp ce persoanele juridice au adresat 45% din totalul solicitărilor;

2. modalitatea de adresare - modalitatea preferată de adresare a fost cea verbală cu o

pondere de 49%, urmând cea electronică cu 32%, iar pe ultimul loc fiind cea pe suport de

hârtie cu un procent de 19%;

3. domeniile de interes - cele mai multe solicitări (36%) au vizat informații specifice

domeniului de activitate al fiecărei instituții (Altele), urmate de utilizarea banilor publici

(contracte, investiţii, cheltuieli, etc) cu un procent de 27%, modul de îndeplinire a

atribuţiilor instituţiei publice – 18%, domeniul acte normative/reglementări – 17%,

activitatea liderilor instituţiei – 1% și 1% solicitări de informații privind modul de aplicare a

Legii nr. 544/2001.

h. Cei 511 respondenți, autorități și instituții publice centrale și locale au raportat că, la

nivelul anului 2017, au soluționat favorabil un număr de 76.647 de solicitări, reprezentând

90% din totalul solicitărilor primite de către instituții. Această categorie se împarte în

funcție de:

74

1. termenul de răspuns: 66% au fost soluționate în termen de 10 zile; 28% în termen de 30

de zile; pentru 3% s-a depășit termenul de răspuns, iar 3% au fost redirecționate către alte

instituții.

2. modul de comunicare: modalitatea preferată de răspuns la solicitările de informații de

interes public a fost cea verbală – 45%; un procent de 31% dintre răspunsurile favorabile au

fost comunicate electronic, iar 24% pe suport de hârtie.

3. domeniile de interes - cele mai multe solicitări soluționate favorabil au vizat următoarele

domenii, în ordine descrescătoare: informații specifice domeniului de activitate a fiecărei

instituții (Altele) – 33%; utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli) – 33%;

domeniul actelor normative și reglementărilor – 17%; modul de îndeplinire a atribuțiilor

instituției publice – 14%; activitatea liderilor instituției – 2% și 1% modul de aplicare a Legii

nr. 544/2001.

i. Centralizarea informațiilor arată că, în anul 2017, a fost respins un număr total de 1.849

de solicitări, la nivelul tuturor celor 511 respondenți, corespunzător unui procent de 2,17%

din numărul total declarat de solicitări de informații de interes public. Aceste se clasifică

după cum urmează:

1. în funcție de motivul respingerii: 55% respinse deoarece priveau informații exceptate

conform legii; informații inexistente - 37%; 8% respinse din categoria alte motive.

2. în funcție de domeniile de interes: 30% din solicitările respinse vizau domeniul ”Altele”;

28% - domeniul modului de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice; 18% - domeniul

utilizării banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli); 14% - activitatea liderilor

instituției; 7% - domeniul actelor normative și reglementărilor; 3% - domeniul informațiilor

privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001.

j. În anul 2017, au fost declarate primite în total 262 reclamaţii administrative în baza Legii

nr. 544/2001, la nivelul tuturor celor 511 respondenți, din care: 60% au fost respinse, 27%

au fost soluționate favorabil și 13% sunt în curs de soluționare. Raportat la numărul total de

solicitări primite de respondenți în 2017, reclamațiile reprezintă un cuantum de 0,30%; din

75

totalul declarat de solicitări respinse de către instituțiile respondente, reclamațiile

administrative reprezintă 14,17%.

k. Datele centralizate relevă faptul că, la nivelul anului 2017, a fost înregistrat un număr

total de 177 plângeri în instanţă în baza Legii nr. 544/2001 la adresa tuturor celor 511

instituţii respondente, din care: 42% sunt în curs de soluționare, 30% soluționate favorabil și

28% au fost respinse. Raportat la numărul total de solicitări primite în anul 2017, plângerile

în instanță la adresa instituției reprezintă cca 0,20%; iar din totalul de solicitări declarate

ca fiind respinse de către instituțiile respondente, plângerile în instanță reprezintă 9,57%.

Din numărul total de reclamații adresate instituției, plângerile reprezintă 67,55%.

l. Creșterea eficienței accesului la informații de interes public - 60% dintre respondenți au

declarat că dețin bibliotecă virtuală/punct de informare, 29% au declarat că nu dețin, în

timp ce 11% nu au completat rubrica.

Așa cum s-a precizat pe larg încă de la începutul analizei (Cap. IV.2 – pag. 9-10), datele

centralizate mai sus nu prezintă cu acuratețe numerică, statistică, situația reală a activității

autorităților și instituțiilor publice respondente în domeniul asigurării accesului la informațiile de

interes public. Deși seria de disfuncționalități enumerate privind modul de completare a

rapoartelor colectate poate limita exactitatea datelor analizate, totuși, sintetizarea ponderii

indicatorilor raportați (și mai puțin a cifrelor rezultate ca valoare absolută) poate orienta analiza

către câteva observații generale importante.

Din seturile de date extrase, reies mai multe componente cu impact semnificativ atunci

când vorbim de stadiul implementării Legii nr. 544/2011 în administrația publică centrală și locală.

Corelativ, putem formula o serie de sugestii referitoare la nevoia de optimizare a situației

actuale în domeniul accesului la informațiile de interes public:

(1) Există o nevoie imperativă de a instrui și de a acorda consultanță profesională

personalului responsabil cu implementarea Legii nr. 544/2001, coroborată, acolo unde este cazul,

cu măsuri privind suplimentarea numărului angajaților în domeniu, delimitarea și stabilizarea

76

atribuțiilor acestora prin optimizarea organizării interne a autorităților și instituțiilor publice, ceea

ce implică o prioritizare consecventă a agendei conducerii;

(2) Necesitatea consolidării rolului coordonator al ministerelor și instituțiilor prefectului în

domeniul centralizării efectuate asupra raportărilor periodice ale autorităților și/sau instituțiilor

subordonate și, respectiv, autorităților publice locale, în condițiile legii. În accepțiunea

legiuitorului, intervenția unei autorități cu rol centralizator/coordonatoare are rolul de a preveni

disfuncționalitățile constatate la nivel cantitativ și calitativ prin prezenta analiză, stabilind

posibilitatea verificării pe nivele a activității de raportare și, astfel, stimulând crearea și

perpetuarea unor bune practici unitare.

(3) Necesitatea îmbunătățirii legislației actuale, prin introducerea unor criterii suplimentare

privind uniformizarea modului de afișare din oficiu a informațiilor de interes public, respectiv

transpunerea în normele de aplicare a prevederilor Memorandumului privind creșterea

transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public;

(4) Acordarea investițiilor necesare tehnologizării și digitalizării instituțiilor administrației

publice, în funcție de gradul de necesitate înregistrat din analiză, în vederea facilitării unor

proceduri simplificate, deschise și accesibile cetățenilor interesați de activitatea instituțiilor

publice.

În urma acestor observații, putem înțelege mai bine procentele în discuție înregistrate în

prima parte a analizei, acolo unde respondenții au furnizat răspunsuri privind activitatea instituției

în materia implementării Legii nr. 544/2001. Este vorba de procentul de doar 65% al celor care au

apreciat drept foarte bună activitatea instituției privind implementarea Legii nr. 544/2001,

împreună cu cei doar 26% care au apreciat-o drept bună. Nu doar disfuncționalitățile constante

asumate în legătură cu aplicarea uniformă a legii, ci și slaba corelare a activității privind

transparența cu restul departamentelor subliniază, în mod accentuat, nevoia de perfecționare

profesională a angajaților și de instruire a acestora prin prezentarea de practici și de proceduri

care le pot optimiza acestora activitatea în raport cu restul personalului și cu cerințele specifice

pe care activitatea de publicare a informațiilor de interes public le impune.

77

Din datele rezultate în urma sintezei, se impune un amplu proces de promovare, informare

și prezentare a principiilor și practicilor din domeniul transparenței instituționale și a relevanței

pe care o are munca responsabililor cu implementarea Legii nr. 544/2001.

Această situație poate fi îmbunătățită inclusiv prin optimizări la nivel legislativ, prin

implementarea unor proceduri și prin absorbția acestora în lege, regăsite în Memorandumul privind

creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, asumat la nivelul

Guvernului României. Acest instrument și-a confirmat utilitatea mai ales prin seria de monitorizări

aplicate până la acest moment ministerelor, prefecturilor și consiliilor județene, acțiune care a

îmbunătățit vizibil situația în domeniul transparenței, referitoare la modalitatea de afișare din

oficiu în mod standardiazat a informațiilor de interes public.

În altă ordine de idei, colaborarea între departamente, apreciată drept perfectibilă prin

procentele obținute în urma agregării datelor centralizaate, răsfrânge o și mai mare

responsabilitate asupra responsabililor cu implementarea Legii nr. 544/2001. În acest sens, un bun

circuit intern al informațiilor și o colaborare adecvată între sub-structurile instituțiilor analizate

îndreaptă și mai mult atenția către măsurile de stabilizare a structurilor responsabile cu aplicarea

transparenței instituționale. Mai mult, datele reflectă o bună bază de pornire în ridicarea

standardelor colaborării interinstituționale, la un nivel calitativ care să permită structurarea unui

corp al specialiștilor în transparență, o rețea a cărei activitate să înglobeze guvernarea deschisă,

și care să opereze în domeniul transparenței în mod interconectat, structurat ierarhic și oferind

permanent asistență și feeback.

În ansamblu, debirocratizarea și digitalizarea practicilor și procedurilor din administrația

publică, reprezintă o urgență și o prioritate pe care concluziile prezentei analize o confirmă. Din

acest motiv, este important de precizat un aspect relevant cu privire la analiza implementării Legii

nr. 544/2001: faptul că transparența instituțională include și corelează aspecte referitoare la

întregul ansamblu de activități din interiorul unei instituții publice, iar obligația de a face

disponibile informațiile de interes public acoperă întreaga gamă de interese pe care o pot avea

cetățenii față de instituția în raport cu care aceștia și-au manifestat interesul. În acest sens,

observațiile privind disfuncționalitățile implementării Legii nr. 544/2001 cuprind implicit și aspecte

referitoare la întreaga activitate a instituției, analiza datelor rezultate putând viza aspecte care

transcend domeniul strict al transparenței instituționale. De aceea, putem confirma că observațiile

78

și sugestiile privind nevoia de îmbunătățire a infrastructurii și a nivelului de tehnologizare din

administrația publică, dar și a legislației cu privire la transparența instituțională, are un temei

solid, care completează și justifică dezideratul de a avea o administrație publică eficientă,

responsabilă și transparentă.

Sinteza rapoartelor anuale referitoare la implementarea de ...ale administraţiei publice centrale...

Documents

Transcript of Sinteza rapoartelor anuale referitoare la implementarea de ...ale administraţiei publice centrale...