Folosindu-se de energiaFrantei revolutionare, aven-turierul militar N apoleon

Bonaparte paruse invincibi1,piina ciind excesiva sa ambitiei-a adus caderea. Suprematiasa scurta, dar impresionanta,a avut efecte de durata asupraistoriei franceze ~i europene.

O Portretul luiNapoleon Bonaparterealizat de pictorulneoclasic JacquesLouis David.Napoleon a fost ungeneral genial, carea pus mana pe put-ere in perioadafran'ei rev-olu,ionare. s-aincoronat imparat ~ipentruun timp atransformat fran'ain puterea dominataa Europei. Unul din-tre cei mai spectacu-lo~i dictatori, el aremodelat institu'iilefran'ei. Stilul deadministra,ie cen-tralizata pe care l-aimpus a supravie'uitpana in secolul XX.

biscit (referendum), care introducea un nousistem politic, Consulatul, In care guvemul eracondus de trei consuli. in realitate 1ns~ contadoar primul consul, Napoleon Bonaparte, maiales dup~ victoria de la Marengo In 1800, princare 1mbun~t~tise semnificativ pozitia FranteiIn Italia. Ulterior succesele Frantei au silitAustria s~ accepte anexarea malului drept alRinului de c~tre Franta ~i crearea de c~treaceasta a unor republici satelit In Olanda,Elvetia ~i Italia.

Fran,a napoleonicaDevenind practic dictator al Frantei,Napoleon a remodelat fortat institutiile t~rii,iar modific~rile lui s-au simtit pan~ in secolulxx. Printre creatiile sale erau centralizareaadministratiei, eficientizarea serviciului civil,crearea unei b~nci nationale, reformarea sis-temului de taxe, un nou cod de legi ~i un nousistem educational. oricat de impresionantear fi aceste realiz~ri, ele favorizau mai degra-b~ accentuarea autorit~tii decat a libert~tii ~i

173

Imperiului Indian al Marii Britanii, du~manulcel mai nelnduplecat al Frantei. La scurt timpdupa debarcarea lui Napoleon, In iulie 1798,flota sa a fost distrusa 1n golful Aboukir(batalia de pe Nil) de fortele britanice coman-date de Horatio Nelson. De~i francezii auobtinut victorii asupra egiptenilor ~i turcilor,rezistenta ora~ului Acre ~i o epidemie deciuma a lmpiedicat orice avansare ulterioara.

Cand Napoleon a af1at ca o criza politica erape cale de izbucnire 1n Franta, ~i-a lasat arma-ta In Egipt ~i a traversat riscant Mediterana.De~i expeditia din India nu obtinuse nici unrezultat sernnificativ, fairna aventurilor esticeale lui Napoleon i-au sporit reputatia.

Napoleon pune mana pe putereLa lntoarcerea sa In Franta, Napoleon a aflatc~ Directoratul l~i pierduse popularitatea ~iavea dificult~ti serioase. Ner~bd~tor s~ profitede situatie, el a pus mana pe putere in 18Brumaire (9 noiembrie) 1799. A fost conce-puta o nou~ constitutie, aprobat~ de un ple-

N apoleon Bonaparte s-a nascut in 1769in localitatea Ajaccio, din insulaCorsica. £ducat la ~colile militare fran-

ceze, tanarul Napoleon devine in 1785 locote-nent de artilerie. Planurile sale de viitor suntins~ afectate de revolutia francez~ din 1789,care a dus la rnzboi cu restul £uropei, c~de-rea monarhiei ~i emigrarea multor ofiteri aris-tocrati.

in aceast~ situatie armatele revolutionareaveau nevoie urgent~ de militari abili, promo-varea fiind mult mai rapid~ decat in vremurilemai putin turbulente. in decembrie 1793, fap-

~ tele de vitejie ale lui Napoleon in asediul dela Toulon -detinut un timp de britanici -l-auf~cut, la doar 24 de ani, general de brigad~.

Conducerea trupelorMarea ~ans~ a lui Napoleon s-a ivit doi animai tarziu, cand o mi~care regalist~ din Parisameninta guvemul republican. incredintat cuconducerea trupelor ora~ului, Napoleon ~i-apozitionat in a~a fel artileria incat o rafala demitralii i-au imprn~tiat pe rebeli. Recompensaa fost comanda armatei franceze care lupta ~contra austriecilor in ltalia. ~

Pritria campanie a lui Napoleon in ltalii :E(1796-97) ~i-a uimit contemporanii. Folosindadmirabil armata revolutionarn, care se depla-sa u~or ~i traia din bunurile oferite de p~man-t1:1rile intalnite in drum, tan~rul general inain-ta rapid, dejuca planurile adversarilor ~i loveacu forta in punctele vitale. in ciuda superiori-t~tii numerice, austriecii au fost b~tuti repetat,pan~ cand au fost neyoiti sa accepte pacea.

in campania din ltalia Napoleon ~i-a pusprima oarn in practica geniul militar, talentelesale politice ~i flerul sau pentru propaganda -dar ~i cinismul $i asprimea sa. Zonele eliberatedin Italia au devenit republici, dar in realitateerau tratate ca sateliti ai Frantei; faimoaselucrnri de acta italiene~ti erau jefuite ~i trirnisela Paris; f~rn nici o ezitare Napoleon a cucerit

~ vechiul stat venetian ~i l-a cedat austriecilor car parte a tratatului de pace final. ,

Napoleon s-a intors in Franta ca erounational. ins~ Directoratul (guvemul acelortimpuri) vedea in el o posibila amenintare ~iabia a~tepta sa scape de el. Din aceste motive,

! Napoleon a obtinut cu u~urinta permisiunear de a conduce o expeditie in £gipt, impotriva

174

O La incoronarealui Napoleon, acestaa luat coroana impe-riala de la Papa Piusal Vll-lea. Apoi aincoronat-o peJosephine caimparateasa a

Fran~ei.

O Napoleon ~iTarul Alexandru s-auIntalnit langa Tilsit In25 iunie 1807 pen-tru a diviza Europacorespunzator sfere-lor lor de influen1a.

tatile au izbucnit din nou in anul urmator. inconsecinta, Napoleon a lnceput sa faca pla-nuri pentru o invazie dincolo de Canal. intretimp el s,a autoproclamat lmparatul Frantei in1804 ~i a lntemeiat o noua aristocratie eredi-tara, aleasa din cindul mare~alilor ~i rnini~tri-lor sai. Un nou plebiscit, extraordinar defavorabil, oferea iluzia unei libertati nationale,care se mai regasea lntr-o anumita masura inFranta -spre deosebire de. restul Europei,unde Napoleon lnscauna diferiti. membri aifamiliei sale pe tronurile familiilor izgonitesau ale statelor nou create.

Zdrobirea coalitiei, .In 1805, Napoleon a trebuit sa-~i abandonezeplanurile de a invada Marea Britanie, fiindnevoit sa faca fata unei coalitii continentaleformate de Austria, Rusia ~i Suedia. in urmaunei campanii militare remarcabile, Napoleona dejucat planurile generalului austriac Mackla Ulm, for:tandu-l sa se predea fara rezistenta.Apoi a obtinut o victorie rasunatoare laAusterlitz lmpotriva armatei unite a Rusiei ~iAustriei. Ru~ii s-au retras in graba in timp ceaustriecii au preferat sa faca pace. Singurul.eveniment care a umbrit triumful luiNapoleon a fost victoria lui Nelson asupra

flotelor franceze $i spaniole, in b~~lia de laTrafalgar; aceast~ victorie a oferit MariiBritanii suprematia asupra m~rilor.

Victoria lui Napoleon de la Austerlitz i-aadus suprematia in Italia $i i-a dat posibilitateas~ refac~ harta Germaniei, recompensandu-$ialiatii $i grupandu-i intr-o confederatie aRinului, care avea Franta drept protector.Vechiul titlu de Sfant jmp~rat al ImperiuluiRoman, p~strat timp de mai multe secole dehabsburgi, i$i pierduse acum semnificatia, ast-fel incat Francisc, noul s~u benficiar a renun-tat la el $i s-a numit doar jmp~rat al Austriei.

Blocada continentalaSteaua lui Napoleon se afla intr-o continu~ascensiune. cand Prusia, oarecum intarziat, adeclarat razboi, soldatii ei candva atat de elo-giati au fost infcinti injositor in b~t~liile de laJena $i Auerstadt (1806). Conditiile de paceerau dure. Ele includeau rena$terea statuluipolonez, Marele Ducat al Var$oviei, din teri-toriile care fusesera cedate Prusiei in anii1790. Din capitala Prusiei, Berlin, Napoleon aemis o serie de decrete ale viitoarei "Blocade

reprezentau o indepartare de la principiile re-volutionare; de exemplu, femeile depindeaudin nou de bunavointa sotilor ~i tatilor lor.

O alta revenire la valorile traditionale afost Concordatul (lntelegerea) din 1801, dintreFranta ~i Biserica Catolica, care a pus capatunui lung conflict. Franta a fost declarata Otara catolica, dar bine1nteles ca Napoleon atinut sa se asigure ca Biserica se afla subsupravegherea stricta a statului.

Acestea ~i alte masuri i-au determinat pemulti dintre oponentii lui Napoleon dinFranta sa 11 considere tradator al revolutiei;de~i el se considera mo~tenitorul autentic alrevolutiei. Inrealitate, se pare ca elconsolida-seanumite ca~tigudiil~tevolutiet (dreptul deproprietate, egalitate Infata legii, oportunitatiegale), dar abolise O componenta principala aacestei revolutii: libertatea. Tipul de stabilitateoferita de Napoleon era, 1n mod discutabil,ceea ce francezii l~i doreau 1n 1800, dupa anide schimbari ~i nesiguranta. Dar, la fel ca altepopoare au descoperit ca dictatorii militarierau rareori satisfacuti de stabilitate.

In 1802 popularitatea lui Napoleon atingenoi culmi prin semnarea unui acord de pacecu Marea Britanie la Amiens. Dar nici una din-tre parti nu avea 1ncredere 1n cealalta ~i ostili-

175

NAPOLEON

O Batalia de la Waterloo, din 18 iunie 1815.Dupa revenirea din Elba, Napoleon a preluatcontrolul Frantei, dar trupele aliate de I 30.000de membri au infrant armata de 72.000 deluptatori a lui Napoleon intr-o singura zi.

Continentale", care unnareau sa loveascaMarea Britanie prin singurul mijloc posibil -interzicerea importului de bunuri de prove-nienta britanica In Imperiul Francez, in sp-eranta ca distrugerea comeI1ului britanic vaIngenunchia Marea Britanie.

Mai ramanea totu~i un inamic de careFranta trebuia sa se ocupe: Rusia. O con-fruntare singeroasa ~i neconcludenta ce aavut loc la Eylau a demonstrat ca Napoleonnu era invincibil; dar ru~ii au fost stra~nicbatuti la Friedland in 1807. Jar cind Napoleon~i imparatul Alexandru s-au Intilnit la Tilsit,conducatorul rus nu numai ca a acceptatpacea data ~i propus o alianta.

La sfi~itul anului 1807 trupele franceze auocupat ~i Portugalia, care s-a opus BlocadeiContinentale. Anul urmator Napoleon i-apacalit ~i a obligat regele Spaniei ~i mo~teni-totul sau sa renunte la drepturile lor, numin-du.:l3:polrege pe fratele sau mai mare, JosephBon~~aite. Dar multi spanioli au refuzat saatC~te o dinastie straina ~i In cele din unnarezisrenta s-a raspindit ~i a degenerat Intr-unsalbatic razboi de guerila, sustinut apoi deexpeditia britanica condusa de Sir ArthurWellesly (mai tarziu Duce de Wellington). intimp, resursele ~i ~morala francezilor au fostdrastic slabite de "ulcerul spaniol".

Semne de nemul\umireAparent Napoleon se afla pe culmile gloriei ~iale puterii. Austria fusese Invinsa Inca o data(In batalia de la Wagram in 1809) ~i parea caIn sfir~it va accepta inevitabila alianta cuFranta. Pentru a pecetlui alianta, Napoleon,divol1at de sotia sa Josephine, s-a casatorit cuo printesa austriaca, care i-a daruit mo~teni-torul de care avea atata nevoie. Totu~i, InEuropa Incepeau sa apara semne de nemultu-mire. Napoleon adusese o serie de beneficiiprin abolirea vechilor privilegii feudale; dar

acest aspect era umbrit tot mai mult de dom-inatia francez~ ~i pierderile economice provo-cate de Blocada Continental~. Blocada s-adovedit o arm~ eficient~ care a distrus indus-tria britanic~, dar In acela~i timp a produs o~erie de neajunsuri ~i supu~ilor lui Napoleon.Contrabanda s-a r~spandit, impunand luareaunor m~suri severe din parte politiei. jn aces-te conditii imperiul lui Napoleon Incepea s~fie v~zut -chiar ~i de c~tre cei mai loialifrancezi -mai mult opresiv decat glorios.

Punct de rascruceAceste nemultumiri nu puteau fi transformateIntr-o rezisten1;:l eficient~ atata timp cat arma-ta francez~ detinea suprernatia. Punctul decotitura s-a ivit atunci cand au ap~rut disensi-uni Intre Napoleon ~i Tarul Alexandru.Hot~rat s~ obtin~ supunerea Tarului,Napoleon a invadat Rusia cu o imens~ armat~multinational~, In 1812. Dup~ o confruntarelung~ ~i sangeroas~ la Borodino, ru~ii auadoptat o tactic~ victorioas~. S-au retras In locs~ se implice In b~t~lie, atr~gandu-~i du~maniiIn centrul friguros al1;:lrii. Chiar ~i atunci candNapoleon a p~truns In Moscova, Tarul a re-fuzat s~ se predea sau s~ lupte. Izolarea peri-culoas~ a francezilor s-a intensificat atuncicand o mare parte a Moscovei a ars, iarNapoleon nu a avut alt~ alternativ~ decat s~se retrag~. H~rtuit de frig, foamete ~i cazaci,Marea armat~ s-a dezintegrat ~i campania s-atransformat Intr-o catastrof~.

Caderea ImperiuluiDup~ aceast~ campanie, Imperiul Francez adec~zut cu o rapiditate uimitoare. MareaBritanie a finantat o nou~ coalitie ImpotrivaFrantei care includea Prusia, Rusia, Austria ~iSuedia. Cu toate c~ Napoleon era un cornan-dant extraordinar, sortii erau de data aceastaImpotriva sa.

Dupa batalia de la Leipzig din octoffibrie1813, Germania a fost pierduta definitiv.Olanda se razvratea, britanicii sprijineau eli-berarea Spaniei, iar la inceputullui 1814, tru-pele coalitiei au invadat Franta. in aprilieParisul a fost ocupat, iar Napoleon silit saabdice. A ramas in continuare iffiparat, dardoar in mica insula ffiediteraneana Elba.

intilnirea de la WaterlooAcesta ar fi trebuit sa fie sfar$itul carierei luiNapoleon, dar intaffiplarea are un epilogreffiarcabil. Dupa abdicarea lui Napoleon,noul rege Bourbon al Frantei a devenitnepopular, iar relatiile dintre fo$tii ffieffibri aivictorioasej coalitii s-au deteriorat.

Mizand pe ace$ti doi factori, Napoleon aparasit Elba ~i, la 1 ffiartie 1815, a ajuns inFranta insotit de o mana de oaffieni. A ajuns laParis intr-un mar~ triumfal, preluand putereafara un singur foc de arma. Dar Europa i-a statferm impotriva ~i a doua sa doffinie -"cele osuta de zile" -s-a sfar~it pe caffipul de laWaterloo, cand francezii nu au reu~jt sa infcin-ga armata anglo-olandeza, condusa de Ducelede Wellington ~i in final au fost pu~i pe fugade armata prusaca condusa de BIOCher.

Napoleon a abdicat pentru a doua oaril,dar de data aceasta a fost exilat pe indepartatainsula Sfanta. Elena, unde a raffiaS pana laffioartea sa, in 1821.

in ciuda urii invingatorilor, Napoleon ~i-alasat affiprenta asupra istoriei Europei.Legenda sa a raffiaS vie, dand posibilitateaunui viitor Bonaparte sa inteffieieze un nouiffiperiu, chiar daca ffiai putin iffipresionant.

176