SINTEZA - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI · 2 escortării, supravegherii, aplicarea regimului de...

1

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

DEPARTAMENTUL XII

SINTEZA

RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANȚEI

privind constituirea, administrarea și utilizarea veniturilor extrabugetare la

Administrația Națională a Penitenciarelor și entitățile subordonate, pentru

perioada 2008-2012

Conform Programului de activitate pe anul 2013, aprobat prin Hotărârea nr.

253/18.12.2012 a Plenului Curții de Conturi, în perioada 12.09-13.12.2013 s-a

desfășurat la Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și pe tot parcursul

anului 2013, prin camerele teritoriale de conturi, la un număr de 28 de entități

subordonate (penitenciare), în calitate de ordonatori terțiari de credite, acțiunea cu

tema Auditul performanței privind constituirea, administrarea și utilizarea

veniturilor extrabugetare la Administrația Națională a Penitenciarelor și entitățile

subordonate în perioada 2008-2012. Misiunea de audit al performanței a fost efectuată în conformitate cu

standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi, elaborate în baza standardelor

internaţionale de audit.

CAP. I - PREZENTAREA SINTETICĂ A CONTEXTULUI ÎN CARE SE

DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA AUDITATĂ, INCLUSIV A CADRULUI

INSTITUȚIONAL

I.1. Scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative în baza cărora

funcționează Administrația Națională a Penitenciarelor

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) este o instituție publică de

interes național, cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul București, fiind

organizată, în baza H.G. nr.1849/2004, în subordinea Ministerului Justiţiei.

ANP și unitățile subordonate fac parte din instituțiile publice de apărare,

ordine publică și siguranță națională ale statului, având ca obiectiv principal

apărarea ordinii publice și a siguranței naționale prin asigurarea pazei,

2

escortării, supravegherii, aplicarea regimului de detenție și organizarea de

activități de asistență socială și educație destinate reinserției sociale a

persoanelor private de libertate.

Activitatea ANP se desfășoară în conformitate cu prevederile Constituției

României, Declarației Universale a Drepturilor Omului, recomandărilor Consiliului

Europei cu privire la tratamentul deținuților, dispozițiilor Legii nr. 293/2004 privind

Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, Legii

nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, Legii nr. 275/2006 privind

executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul

procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, legislației execuțional

penale și ale hotărârilor Guvernului date în aplicarea acestei legislații.

Administrația Națională a Penitenciarelor aplică în domeniile ce o privesc

strategia Guvernului României în executarea pedepselor și măsurilor privative de

libertate pronunțate de instanțele judecătorești.

În realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, ANP exercită, în

principal, următoarele atribuții:

a) organizează și coordonează activitățile referitoare la modul de executare a

pedepselor privative de libertate, a măsurii arestării preventive și a măsurii educative

de internare a minorilor in centre de reeducare, pronunțate de instanțele judecătorești;

b) coordonează, îndrumă și controlează asigurarea pazei, escortării și

supravegherii condamnaților, arestaților preventiv și minorilor din unitățile

subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, astfel încât să se asigure

prevenirea evenimentelor negative;

c) elaborează strategia de aplicare a regimului penitenciar, urmărește

transpunerea ei în practică, ține evidența nominală și statistică a persoanelor private

de libertate și urmărește folosirea lor la activități productive, potrivit legii;

d) controlează și ia măsuri pentru executarea misiunilor de pază și escortare

a persoanelor private de libertate la instanțele de judecată, transferul acestora la

organele de urmărire penală sau la alte locuri de deținere;

e) organizează, controlează, îndrumă și sprijină activitățile privind

asigurarea dreptului la asistență medicală a persoanelor private de libertate și a

personalului din sistemul administrației penitenciare;

f) evaluează nevoile de asistență socială, educație și terapeutice ale

persoanelor private de libertate și stabilește strategia și modalitățile de realizare a

activităților de reintegrare sociala a acestora;

g) organizează și îndrumă activitatea de pregătire școlară și de calificare a

persoanelor private de libertate și coordonează planificarea etapelor și a programelor

educaționale;

h) planifică, organizează și coordonează activitățile destinate executării

pedepselor, înzestrării, dotării și asigurării cu bunuri și mijloace materiale în funcție

de obiectivele sistemului penitenciar, prioritățile și resursele materiale și financiare

avute la dispoziție și urmărește derularea contractelor de achiziții, conform legii;

i) elaborează programe anuale și de perspectivă pentru investiții și reparații

capitale ale spațiilor de deținere, precum și realizarea locuințelor de serviciu și

3

intervenție pentru personal;

j) coordonează nemijlocit aplicarea și respectarea legilor, instrucțiunilor și

ordinelor ministrului justiției și deciziilor directorului general al Administrației

Naționale a Penitenciarelor, referitoare la problematica resurselor umane, aplică

legislația specifică numirii și eliberării din funcție a personalului, a recompensării și

sancționării acestuia;

k) elaborează, organizează și coordonează programele de formare, pregătire

și perfecționare profesională a personalului din sistemul penitenciar, prin centrele de

pregătire proprii, precum și activitatea de perfecționare continuă a pregătirii de

specialitate desfășurate în unități;

l) organizează, îndrumă și coordonează activitățile de menținere a capacității

de intervenție și acțiune a unităților, de întocmire a documentelor de mobilizare

pentru trecerea unităților de la starea organizatorică de pace la starea organizatorică

de război;

m) elaborează și fundamentează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli

al Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate, pe care îl

propune spre avizare ministrului justiției, asigură executarea bugetului în condițiile

legii, îndrumă și controlează respectarea dispozițiilor legale pe linie financiar-

contabilă;

n) asigură administrarea patrimoniului potrivit dispozițiilor legale,

organizează și asigura alocarea, mișcarea, evidența și controlul mijloacelor și

echipamentelor din dotare;

o) îndrumă, controlează și ia măsuri pentru respectarea prevederilor legale

referitoare la evidența, întocmirea, multiplicarea, manipularea, păstrarea și transportul

documentelor clasificate;

p) elaborează studii, efectuează analize și întocmește proiecte de acte

normative privind organizarea și activitatea Administrației Naționale a

Penitenciarelor și unităților subordonate și le prezintă ministrului justiției pentru a

decide;

r) organizează activitatea de relații publice, îndrumă și coordonează

activitățile de primire, evidență și soluționare a petițiilor;

s) asigură sistemul informatic integrat, prelucrarea datelor, realizarea,

implementarea și exploatarea aplicațiilor informatice pentru Administrația Națională

a Penitenciarelor și unitățile subordonate;

t) reprezintă în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție

interesele Administrației Naționale a Penitenciarelor și coordonează această activitate

la nivelul unităților subordonate.

I.2. Modul de organizare și funcționare a ANP și unităților subordonate

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor sunt prevăzute de Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor

publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu modificările şi completările

ulterioare, H.G. nr. 1849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile

4

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu modificările și completările ulterioare,

H.G. nr. 652/2009 privind organizarea și funcţionarea Ministrului Justiției, precum

şi de Ordinul nr. 2003/C/2008 al ministrului justiției pentru aprobarea

Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor, cu modificările și completările ulterioare.

În structura organizatorică a aparatului central al ANP funcționează direcții,

servicii independente, servicii, secții, birouri, compartimente sau colective temporare,

înființate prin ordin al ministrului justiției.

Conducerea ANP a fost exercitată de către directorul general, ajutat de trei

directori generali adjuncți.

În cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor funcționează Consiliul de

conducere, ca organ consultativ în stabilirea masurilor de îmbunătățire a activității,

având ca membrii titulari: directorul general, directorii generali adjuncți, directorii și

șefii de servicii independente.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în subordinea ANP s-au înființat, au fost

organizate și funcționează 48 de entități, și anume: penitenciare, penitenciare-spital,

penitenciare pentru minori și tineri, penitenciare pentru femei, centre de reeducare,

Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, Baza de

Aprovizionare, Gospodărire și Reparații, Complex Flamingo-Eforie Sud, Centrul de

Pregătire a Magistraţilor, Grefierilor şi Celuilalt Personal din Sistemul Justiţiei

Sovata.

Unitățile subordonate ANP au fost înființate prin H.G. nr. 1849/2004 și H.G.

nr. 652/2009, și au personalitate juridică, directorii acestora fiind ordonatori terțiari

de credite.

Atribuțiile unităților penitenciare stabilite prin Decizia nr. 507/2012 privind

aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor penitenciare,

emisă de directorul general al ANP, se referă la:

a) custodia persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii, precum şi a persoanelor

împotriva cărora s-a luat măsura arestării preventive;

b) evaluarea nevoilor concrete de asistenţă socială, educaţie şi terapeutice ale

persoanelor private de libertate, organizarea şi derularea de programe socio-educative

pentru o cât mai eficientă reintegrare socială după punerea în libertate;

c) transpunerea în practică a prevederilor legale referitoare la realizarea

separaţiunii persoanelor private de libertate;

d) paza şi apărarea locului de deţinere şi a punctelor de lucru, escortarea şi

supravegherea persoanelor private de libertate în scopul preîntâmpinării sustragerii

acestora de la executarea pedepsei închisorii sau a măsurii arestării preventive;

e) aplicarea diferenţiată a regimului pedepsei cu închisoarea şi a măsurii arestării

preventive;

f) acordarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele private de libertate;

g) ordinea şi disciplina în rândul persoanelor private de libertate şi respectarea de

către acestea a obligaţiilor care le revin;

h) prezentarea persoanelor private de libertate la instanţele de judecată şi organele

de urmărire penală la termenele fixate şi cu respectarea strictă a prevederilor legale;

5

i) respectarea normelor legale pe linia protecţiei muncii;

j) evidenţa persoanelor private de libertate;

k) folosirea persoanelor private de libertate la muncă la unităţi beneficiare, cu

plată, în scopul obţinerii de venituri extrabugetare, precum şi în interesul

unităţii;

l) evidenţa muncii prestate de persoanele private de libertate şi acordarea

drepturilor legale cuvenite;

m) condiţiile tehnico-materiale, financiare şi medico-sanitare necesare persoanelor

private de libertate avute în custodie;

n) respectarea prevederilor legale referitoare la administrarea patrimoniului, a

valorilor materiale şi băneşti din dotare;

o) realizarea integrală a planului de venituri şi a celui de cheltuieli;

p) încadrarea cu personal (funcţionari publici cu statut special şi personal

contractual), în limitele prevederilor statului de organizare;

q) perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului propriu, în conformitate cu

prevederile actelor normative, ordinelor şi instrucţiunilor ministrului justiţiei,

deciziilor directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

r) îndeplinirea misiunilor specifice, potrivit legii, a prevederilor planurilor

întocmite în acest scop şi a dispoziţiilor eşaloanelor superioare;

s) asigurarea măsurilor necesare pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea

consecinţelor situaţiilor de urgenţă;

ş) aplicarea întocmai a normelor legale, a ordinelor şi instrucţiunilor ministrului

justiţiei care reglementează domeniul de activitate al penitenciarelor;

t) executarea întocmai a hotărârilor instanţelor judecătoreşti care privesc situaţia

persoanelor private de libertate, asigurarea condiţiilor prevăzute de lege pentru ca

instanţele judecătoreşti să poată exercita controlul şi supravegherea, sesizarea

operativă a organelor de justiţie şi a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor atunci

când se constată erori judiciare sau încălcări ale legii;

ţ) asigurarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă;

u) asigurarea asistentei medicale pentru persoanele private de libertate aflate în

custodie.

I.3. Finanțarea ANP și a unităților subordonate

În perioada 2008-2012 finanțarea ANP și a unităților subordonate a fost

asigurată în conformitate cu dispoziţiile art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 500/2002

privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv din

venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, așa cum stipulează O.G.

nr. 68/1999 privind finanțarea activității Direcției Generale a Penitenciarelor din

subordinea Ministerului Justiției - aprobată prin Legea nr. 219/2001 și abrogată în

anul 2012 prin Legea nr. 48/2012 privind finanţarea activităţii Administraţiei

Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate.

Activitățile generatoare de venituri extrabugetare au fost organizate în scopul

formării profesionale a deținuților prin desfășurarea unor activități lucrative, în

6

vederea reinserției sociale a acestora și a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, și în

subsidiar în scopul obținerii de venituri suplimentare, care să acopere un volum cât

mai mare din cheltuielile sistemului penitenciar.

În conformitate cu prevederile din anexa nr. 1 la OG nr. 68/1999 privind

finanţarea activităţii Direcţiei Generale a Penitenciarelor din subordinea

Ministerului Justiţiei, aprobată prin Legea nr. 219/2001 și Legea nr. 48/2012 privind

finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor

subordonate, veniturile extrabugetare pot proveni din: prestații cu deținuții pentru

persoanele fizice și juridice; producție în atelierele organizate în cadrul

penitenciarelor și al centrelor de reeducare; producție realizată în gospodăriile

agrozootehnice din unitățile sistemului penitenciar; alte surse de venituri ca:

valorificări de bunuri, chirii, servicii medicale contra cost etc.

CAP. II – SINTEZA PRINCIPALELOR CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII

REZULTATE ÎN URMA ACȚIUNII DE AUDIT AL PERFORMANȚEI

II.1. La nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor

► Nu există o strategie pe termen mediu și lung în sistemul administrației

penitenciare în ceea ce privește veniturile extrabugetare, aprobată de ordonatorul

principal de credite al Ministerului Justiţiei;

► Veniturile extrabugetare realizate de ANP și unitățile subordonate nu au

caracter permanent și completează într-o măsură foarte mică veniturile bugetare, prin

urmare se impune modificarea sistemului de finanțare a sistemului administrației

penitenciare.

► Nu au fost utilizate integral toate capacitățile de producție, de care dispune

sistemul administrației penitenciare, astfel:

- atelierele de producție bugetară nu au fost utilizate decât pentru organizarea

de cursuri de calificare pentru persoanele private de libertate cu puțin timp înainte de

terminarea pedepsei, în vederea reintegrării sociale a acestora;

- suprafața de teren de care dispune nu a fost cultivată integral;

- nu s-a acționat în direcția creșterii șeptelului în cazul animalelor de producție

și reproducție.

► Preocuparea redusă a ANP în identificarea de noi activități și/sau creșterea

contribuției celor existente la realizarea de venituri extrabugetare.

În urma misiunii de audit, la nivelul ordonatorului secundar de credite, au fost

constatate unele abateri de la legalitate și regularitate consemnate în Procesul-verbal

de constatare astfel:

► ANP nu a organizat şi condus contabilitatea de gestiune, iar contabilitatea

financiară este parțial organizată pentru activităţile de producţie şi prestările de

servicii desfăşurate de sistemul administraţiei penitenciare.

► Evidenţa contabilă a veniturilor şi a produselor finite obţinute din activitatea

desfăşurată în gospodăriile agrozootehnice nu s-a condus şi organizat conform

7

Normelor Metodologice, a Planului de conturi şi instrucţiunilor de aplicare a acestuia.

► Organizarea și desfășurarea necorespunzătoare a activităţii de audit public intern

prin subdimensionare faţă de complexitatea şi volumul activităţilor auditabile.

►Neimplementarea tuturor dispozițiilor privind controlul intern, în sensul

neactualizării periodice a procedurilor operaționale existente, neimplementării tuturor

standardelor de control intern/managerial și nestabilirii funcțiilor sensibile.

►La nivelul ANP au fost emise unele acte administrative al căror conținut contravine

și/sau nu respectă în totalitate prevederile Legii contabilității nr.82/1991, republicată,

precum și ale dispozițiilor Ordinului nr.1826/2003 al ministrului finanțelor publice de

aprobare a Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi

conducerea contabilităţii de gestiune.

Pentru valorificarea constatărilor a fost emisă decizie, prin care au fost dispuse

măsurile pe care ANP trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării

deficiențelor constatate. Decizia împreună cu Raportul de audit al performanței,

însoțit de anexe, a fost transmis spre analiză ordonatorului principal de credite al

Ministerului Justiției.

Totodată s-a constatat o inadvertență între conţinutul anexei la HG nr. 1849/2004

privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor și conţinutul anexei 3 la HG nr. 652/2009 privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Justiţiei cu privire la numărul ordonatorilor de credite şi

numărul posturilor aprobate pentru sistemul administraţiei penitenciare. În timpul

misiunii au fost întocmite și înaintate Ministerului Justiției, proiecte de hotărâre de

Guvern pentru modificarea HG nr.1849/2004.

În urma misiunii de audit al performanței au fost constatate și unele abateri de

la legalitate și regularitate, reținute în sarcina Ministerului Justiției. Astfel,

ordonatorul principal de credite:

► Nu s-a preocupat de organizarea contabilității de gestiune, financiară şi

bugetară pentru activităţile de producţie bugetară, producţia în gospodăriile

agrozootehnice şi prestările de servicii desfăşurate de sistemul administraţiei

penitenciare, nefiind aprobată monografia contabilă completă pentru activitatea

economică a sistemului administraţiei penitenciare, care să reflecte operaţiunile

specifice desfăşurate în sectorul zootehnic, ferma vegetală, prelucrarea bunurilor

intrate/obţinute din activitatea popotelor/bucătăriilor de unitate şi prestărilor de

servicii efectuat, nefiind elaborat planul de conturi cu dezvoltarea conturilor

analitice, care să reflecte operaţiunile specifice desfăşurate în sistemul administraţiei

penitenciare. Mai mult, prin emiterea Ordinului nr.1318/2012 al ministrului justiției

privind normele de acordarea drepturilor de hrană, în tip de pace, pentru personalul

din sistemul administraţiei penitenciare, s-a dispus ca evidenţa financiar contabilă să

fie organizată şi condusă în partidă simplă.

► În bugetul aprobat pentru ANP nu a fost cuprins capitolul ”Sănătate”,

deși se realizează venituri din contractele încheiate cu casele de asigurări sociale

8

de sănătate, iar în cazul veniturilor provenite din taxe și alte venituri din

învățământ, realizate de Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare

Târgu Ocna – unitate subordonată Administrației Naționale a Penitenciarelor, acestea

sunt reflectate în bugetul și execuția ordonatorului principal, în loc de a fi reflectate în

bugetul și execuția ordonatorului secundar.

II.2. La nivelul unităților subordonate ANP

Misiunea de audit al performanței s-a desfășurat și la 28 de entități subordonate

ANP, fiind finalizate la data raportării 10 procese-verbale de constatare în care au

fost consemnate unele deficiențe după cum urmează:

► Nu a fost organizată şi condusă contabilitatea de gestiune potrivit clasificărilor,

principiilor și procedurilor cu caracter general reglementate de OMFP nr. 1826/2003,

precum și Normelor metodologice privind organizarea și conducerea evidenței

contabile și tehnic-operative în instituțiile din sistemul administrației penitenciare

aprobate prin Ordinul nr. 2292/2008 al ministrului justiției (Penitenciarele: Colibași,

Pelendava, Tulcea și Hunedoara);

►Modul de înregistrare în evidența contabilă a veniturilor și a producției obținute din

activitatea desfășurată în gospodăria agrozootehnică este defectuos, fiind utilizat

contul 709 „Variația stocurilor” în corespondență cu contul 345 „Produse finite”

(atât producția vegetală obținută, cât și carnea rezultată în urma sacrificării

animalelor) și contul 361 „Animale și păsări” pentru înregistrarea sporului în

greutate și pentru înregistrarea animalelor obținute în cursul anului (fătări). Tot în

aceste conturi au fost înregistrate și veniturile realizate din prelucrarea produselor

finite obținute din gospodăria agrozootehnică (grâu, carne de porc în carcasă, carne

de vită în carcasă, carne de miel, lapte etc.), fapt ce nu permite determinarea

veniturilor aferente, fără dezvoltarea acestora în conturi analitice distincte pentru

produsele rezultate (Penitenciarul Tulcea);

► Controlul financiar preventiv propriu nu a fost organizat și exercitat asupra tuturor

categoriilor de operațiuni prevăzute în legislația aplicabilă și derulate în cadrul

execuției bugetare a anului 2012 (Penitenciarul Colibași);

► Nu au fost respectate în totalitate dispozițiile legale referitoare la inventarierea

patrimoniului (Penitenciarele Colibași și Târgșor), precum și a celor ce privesc

reevaluarea activelor fixe corporale, existând o subevaluare a valorii unor terenuri

(Penitenciarul Târgșor);

► Nu a fost elaborată o strategie de eficientizare şi extindere a activităţilor Centrului

de Pregătire Profesională şi Recuperare a Cadrelor de Penitenciare (CPPRCP) –

Rodbav, cu identificarea surselor de finanţare. Nu a fost elaborat un regulament de

organizare și funcționare care să reflecte cu fidelitate obiectul actual de activitate,

modul de lucru şi de organizare a centrului (Penitenciarul Codlea);

► În anul 2012, au fost afectate sursele de finanțare, iar rezultatul financiar al

exercițiului a fost diminuat nejustificat , ca urmare a virării în plus la bugetul de stat a

sumei de 578.285 lei reprezentând TVA (Penitenciarul Pelendava);

► Nu s-a efectuat operațiunea de auto-facturare pentru bunurile preluate din

9

producția proprie și care au fost utilizate pentru hrana persoanelor private de libertate

aflate în custodia instituției (Penitenciarul Pelendava);

►Necalcularea, neînregistrarea în evidența contabilă și neîncasarea penalităților

datorate pentru neplata la termen a veniturilor din prestări servicii cu persoane private

de libertate, stabilite prin contractele încheiate cu terți clienți, fiind estimate venituri

suplimentare nerealizate în sumă totală de 482.933 lei (Penitenciarele: Târgșor -

430.494 lei, Hunedoara – 42.472 lei, Galați - 2.516 lei, Târgu Mureș - 4.980 lei,

Ploiești - 2.471 lei);

►Nerespectarea principiilor economicității, eficienţei şi eficacității în administrarea

patrimoniului public și privat al statului, precum și în utilizarea fondurilor publice, în

sensul că au fost cultivate produse care nu se pot obține la prețuri de producție mai

mici decât cele practicate pe piață (Penitenciarul Ploiești); ►Creanțe aferente unor contracte încheiate în condiții de nerespectare a

reglementărilor interne pentru prestări de servicii cu persoane private de libertate,

pentru care entitatea auditată este înscrisă în tabloul creditorilor, procedura

insolvenței nefiind finalizată, creanțe urmărite necorespunzător în instanță (acțiuni

respinse pentru penalități calculate eronat), precum și neînscrierea în tabloul

creditorilor pentru creanțele neîncasate în situațiile în care debitorii în cauza au intrat

în procedura de insolvență (Penitenciarul Târgșor), precum și neîncasarea în cadrul

termenului legal de prescripție a creanțelor comerciale și debitelor (Penitenciarul

Colibași);

►Neimplementarea dispozițiilor privind controlul intern în sensul neelaborării

tuturor procedurilor identificate, neactualizării periodice a celor existente,

neactualizării registrului riscurilor și neelaborării procedurilor referitoare la

managementul riscurilor, monitorizarea și evaluarea sistematică a acestora,

neelaborării de proceduri în domeniile în care riscurile au fost identificate și s-au

produs și în anii anteriori, neelaborarea de proceduri pentru compartimentul juridic,

reguli, măsuri, proceduri care săreglementeze relațiile între structura economico-

administrativă și compartimentul juridic (Penitenciarele: Ploiești, Târgșor și

Brăila);

► Neconcordanțe între contul 102 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul

privat” și conturile 212 „Construcții domeniul privat”, 214 „Mobilier, aparatură

birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane și materiale și alte active fixe

corporale” în sumă totală de 1,5 mil. lei, la finele anului 2012 (Penitenciarul

Brăila);

► Nerespectarea clauzei contractuale privind modificarea prin act adițional a

tarifului negociat, în cazul modificării salariului minim brut pe țară, în contractele de

prestări servicii cu persoane private de libertate încheiate cu terți (Penitenciarul

Brăila).

Pentru valorificarea constatărilor, directorii camerelor teritoriale de conturi au

emis decizii, prin care au fost dispuse măsurile pe care entitățile trebuie să le ducă la

îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate. În două cazuri, împotriva

măsurilor dispuse prin decizie, au fost formulate contestații, care au fost soluționate

10

de către comisiile constituite la nivelul Curții de Conturi.

Conform prevederilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea

activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din

aceste activități deciziile emise pentru ordonatorii terțiari de credite au fost înaintate

ordonatorului secundar de credite al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în

vederea urmăririi modului de ducere la îndeplinire, la termenul stabilit, a măsurilor

dispuse.

CAP. III ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ÎNSCRIȘI ÎN BILANȚ ȘI

CONTUL DE EXECUȚIE

În perioada 2008 – 2012, principalii indicatori din bilanțurile contabile

întocmite la finele exercițiilor financiare se prezintă astfel:

Tabelul nr.1-Principalii indicatori înscriși în bilanțurile contabile din perioada 2008-2012

-lei- INDICATORI ANUL 2008 ANUL 2009 ANUL 2010 ANUL 2011 ANUL 2012

TOTAL ACTIVE din care: 1.186.220.768 1.256.666.162 1.544.415.234 1.509.366.174 1.509.473.217

ACTIVE NECURENTE 1.015.439.896 1.147.393.038 1.437.942.491 1.367.827.280 1.382.767.287

Active fixe necorporale 1.537.104 1.258.939 676.364 526.640 986.788

Active fixe corporale 1.012.667.228 1.142.054.470 1.429.699.370 1.360.183.069 1.371.542.589

Instalații tehnice, mijloace de transport, animale,

plantații, mobilier, aparat birotică și alte active

corporale

130.443.708 96.411.781 88.120.059 73.615.142 61.313.382

Terenuri și clădiri 882.223.520 1.045.642.689 1.341.579.311 1.286.567.927 1.310.229.207

Active nefinanciare 0 0 179.917 179.917 179.917

Active financiare necurente 4.138 1.123 1.112 832 832

Creanțe necurente 1.231.426 40.178.506 7.385.728 6.936.822 10.057.161

ACTIVE CURENTE 170.780.872 109.273.124 106.472.743 141.538.894 126.705.930

Stocuri 90.282.187 79.121.680 77.283.687 81.709.241 78.579.645

Creanțe din operațiuni comerciale și avansuri 55.390.381 16.289.196 15.221.930 9.936.131 11.779.704

Creanțe bugetare 101.228 84.443 190.102 238.115 275.637

Creanțe din operațiuni cu Comunitatea Europeana 559.679 15.391 30.475 24.179.187 15.894.832

Conturi la trezorerie, casa, alte valori, avansuri de

trezorerie

15.048.430 9.253.547 11.433.514 23.036.429 17.771.934

Dobânda de încasat, alte valori, avansuri de

trezorerie

0 0 0 0 50.268

Conturi la instituții de credit, casa, avansuri de

trezorerie

8.232.623 4.250.170 1.929.941 2.089.964 2.073.898

Cheltuieli în avans 1.166.344 258.697 383.094 349.827 280.012

TOTAL DATORII din care: 160.745.997 103.199.681 86.034.955 136.186.336 136.786.981

DATORII NECURENTE 13.311.322 5.006.834 832.302 11.921.777 12.267.556

DATORII CURENTE 147.434.675 98.192.847 85.202.653 124.264.559 124.519.425

Datorii comerciale, avansuri și alte decontări 104.942.594 61.433.684 54.856.530 50.507.604 47.998.126

Datorii către bugete 6.612.927 9.973.454 9.119.025 20.965.567 26.035.516

Datorii din operațiuni cu Fonduri externe

nerambursabile

0 0 0 27.913.317 20.426.531

Împrumuturi pe termen lung 0 0 1.082 6.247 432.248

Datoriile angajaților 35.876.871 26.779.569 21.223.733 24.869.250 29.627.004

Venituri in avans 2.283 6.140 2.283 2.574

ACTIVE NETE 1.025.474.771 1.153.466.481 1.458.380.279 1.373.179.838 1.372.686.236

CAPITALURI PROPRII 1.025.474.771 1.153.466.481 1.458.380.279 1.373.179.838 1.372.686.236

Rezerve, fonduri 879.899.659 1.022.155.085 1.287.709.558 1.224.188.366 1.265.034.876

11

Rezultatul reportat (cont 117 – sold creditor) 171.394.940 132.713.772 169.855.416 189.255.179 167.524.241

Rezultatul patrimonial al exercițiului (cont 121 – sold

creditor)

0 0 815.305

Rezultatul patrimonial al exercițiului (cont 121 – sold

debitor)

25.819.828 1.402.376 0 40.263.707 59.872.881

Evoluția principalilor indicatori bilanțieri este reprezentată în graficul nr.1.

Graficul nr.1 Evoluția principalilor indicatori bilanțieri

Din analiza datelor prezentate în bilanțul centralizat se constată că „Activele

totale” au cunoscut cea mai mare creștere în anul 2010, față de perioada 2008-2009,

fiind în ușoară descreștere în perioada 2011-2012.

De asemenea, față de aceeași perioadă de referință am constatat că „Datoriile

totale” au înregistrat un trend descendent comparativ cu anul 2008, cunoscând cel

mai scăzut nivel în anul 2010, iar în perioada 2011-2012 au avut o ușoară creștere

față de anul 2010, dar s-au situat sub nivelul anului 2008.

În ceea ce privește „Capitalurile proprii”, începând cu anul 2008 au avut o

creștere semnificativă în anul 2010, apoi au avut o perioada de descreștere în 2011,

iar în 2012 s-au menționat aproximativ la același nivel.

În perioada 2008 – 2012, veniturile încasate și cheltuielile efective ale

Sistemului Administrației Penitenciare, conform datelor din contul de rezultat

patrimonial întocmit la finele fiecărui an, se prezintă astfel:

Tabelul nr. 2-Veniturile încasate și cheltuielile efectuate în perioada 2008-2012

- lei- EXPLICAȚII ANUL

2008

ANUL

2009

ANUL

2010

ANUL

2011

ANUL

2012

VENITURI OPERAȚIONALE 841.832.642 827.142.642 775.461.272 868.322.357 919.457.139

0

200.000.000

400.000.000

600.000.000

800.000.000

1.000.000.000

1.200.000.000

1.400.000.000

1.600.000.000

2008 2009 2010 2011 2012

ACTIVE

DATORII

CAPITALURI PROPRII

12

- Venituri din impozite, taxe contribuții de

asigurări și alte venituri ale bugetelor 11.052 30.911 91.858 639.991 0

- Venituri din activități economice 65.422.872 50.145.119 42.768.000 51.890.152 66.146.763

- Finanțări, subvenții, transferuri alocații

bugetare cu destinație specială 773.870.453 775.005.246 730.897.383 814.257.156 847.651.782

- Alte venituri operaționale 2.528.265 1.961.366 1.704.031 1.535.058 5.658.594

CHELTUIELI OPERAȚIONALE 866.211.951 827.737.399 773.686.732 904.950.045 979.134.753

- Salariile și contribuțiile sociale aferente

angajaților 599.192.641 574.105.545 529.866.262 629.387.255 683.129.136

- Subvenții și transferuri 32.931.041 33.746.184 38.852.307 31.011.606 32.432.215

- Stocuri, consumabile, lucrări și servicii

executate de terți 184.875.541 160.873.662 145.221.278 172.686.465 179.147.259

- Cheltuieli de capital, amortizări și

provizioane 33.673.492 40.903.006 40.290.976 50.177.707 66.941.818

- Alte cheltuieli operaționale 15.539.236 18.109.002 19.455.909 21.687.012 17.484.325

REZULTATUL DIN ACTIV.

OPERAȚIONALĂ 24.379.309 594.757 1.774.540 36.627.688 59.677.614

- excedent 0 0 1.774.540 0 0

- deficit 24.379.309 594.757 0 36.627.688 59.677.614

Venituri financiare 535.467 668.031 29.527 19.664 33.970

Cheltuieli financiare 1.184.840 958.664 633.858 38.344 30.449


FINANCIARĂ 649.373 290.633 604.331 18.680 3.521

- Excedent 3.521

- Deficit 649.373 290.633 604.331 18.680 0

Venituri extraordinare 80.138 167.662 82.090 142.517 46.599

Cheltuieli extraordinare 871.284 684.648 436.994 3.759.856 245.387


EXTRAORDINARĂ 791.146 516.986 354.904 3.617.339 198.788

- Excedent

- Deficit 791.146 516.986 354.904 3.617.339 198.788

REZULTATUL PATRIMONIAL AL

EXERCIȚIULUI 25.819.828 1.402.376 815.305 40.263.707 59.872.881

- EXCEDENT 815.305

- DEFICIT 25.819.828 1.402.376 40.263.707 59.872.881

Așa cum rezultă din tabelul nr. 2, veniturile operaționale au cunoscut în

perioada 2008-2012 o creștere continuă, cu excepția anului 2010, în care veniturile au

reprezentat 88,55% din veniturile înregistrate în anul 2008, veniturile înregistrate în

anul 2012 față de 2008 cunoscând o creștere de 9,22%.

Cheltuielile operaționale au înregistrat în aceeași perioadă creștere, cu excepția

anilor 2009 și 2010, când acestea au reprezentat 95,56%, respectiv 93,47% din

cheltuielile anilor precedenți, cheltuielile înregistrate în anul 2012 fiind mai mari cu

13,04% față de nivelul anului 2008, creșterea fiind mai mare decât a veniturilor

operaționale.

Analiza evoluției indicatorilor economico-financiari care caracterizează activitatea

entității

13

În sistemul administrației penitenciare, în perioada 2008 – 2012, evoluția

încasărilor, respectiv a plăților, conform datelor din conturile de execuție a fost

următoarea:

Tabelul nr. 3-Evoluția încasărilor și a plăților conform datelor din conturile de execuție

lei INDICATORI ANUL 2008 ANUL 2009 ANUL 2010 ANUL 2011 ANUL 2012

PREVAZUT INCASAT PREVAZUT INCASAT PREVAZUT INCASAT PREVAZUT INCASAT PREVAZUT INCASAT

TOTAL

VENITURI

din care:

865.223.325 818.874.170 817.207.054 806.432.591

770.290.643 763.919.549 960.089.227 853.365.957 936.133.252 903.422.401

VENITURI

CURENTE 68.690.325 71.825.194 75.420.054 66.314.289 58.761.643 54.510.444 181.866.227 77.327.608 106.130.252 75.929.983

Venituri din

concesiuni și

închirieri 0 0 279.000 277.302 880.000 855.223 1.011.000 994.542 1.203.000 1.190.002

Alte venituri

din dobânzi 0 0 9.000 8.121 8.000 5.625 4.000 3.628 6.000 3.779

Venituri din

prestări

servicii 29.548.000 32.423.840 28.110.000 24.714.366 27.374.000 25.583.526 36.393.000 34.475.787 40.553.000 37.151.518

Venituri din

valorificare

produselor

obț. din actv.

proprie 11.751.000 10.731.312 15.258.000 14.943.148 3.819.000 4.127.985 2.845.000 2.620.772 2.938.000 2.566.246

Venituri din

contractele

încheiate cu

casele de asig.

de sănătate 20.820.325 20.274.778 21.272.054 16.723.374 19.240.643 16.603.784 21.457.227 20.166.881 23.628.252 21.022.032

Alte venituri 6.320.000 8.193.322 10.387.000 9.561.082 7.366.000 7.277.294 9.042.000 7.549.574 8.439.000 7.876.952

Donaţii şi

sponsorizări 251.000 201.942 105.000 86.896 74.000 57.007 69.000 61.985 101.000 77.963

VENITURI

FEN UE 0 0 0 0 0 0 96.256.000 8.521.505 2.011.000 1.987.286

SUBVENȚII

PT.

PROIECTE

FIN DIN FEN 0 0 0 0 0 0 14.789.000 2.932.934 27.251.000 4.054.205

SUBVENȚII

PENTRU

INSTITUȚII

PUBLICE 796.533.000 747.048.976 741.787.000 740.118.302 711.529.000 709.409.105 778.223.000 776.038.349 830.003.000 827.492.418

BUGET

DEFINITIV PLĂȚI

BUGET

DEFINITIV PLĂȚI

BUGET

DEFINITIV PLĂȚI

BUGET

DEFINITIV PLĂȚI

BUGET

DEFINITIV PLĂȚI

TOTAL

CHELTUIELI

din care: 865.223.325 814.895.685 817.207.054 808.516.385 770.290.643 763.291.723 960.089.227 853.708.437 936.133.252 902.264.582

Titlul I –

Cheltuieli de

personal 616.995.718 588.961.576 570.610.394 569.624.911 494.520.844 493.222.761 570.865.016 569.604.123 629.391.588 626.260.803

Titlul II –

Bunuri și

servicii 168.117.493 154.028.572 170.043.660 163.659.196 159.963.310 156.396.730 178.441.211 173.402.230 170.969.664 165.292.362

Titlul III –

Dobanzi 1.073.000 1.061.749 774.000 771.583 173.000 172.579 0 0 0 0

Titlul VI –

Transferuri

între unități

ale adm.

publice 34.628.000 33.743.981 34.210.000 33.305.772 67.191.000 66.287.377 71.575.000 71.358.328 79.504.000 79.202.751

Proiecte cu

finantare FEN 0 0 0 0 0 0 111.045.000 13.382.797 29.262.000 6.425.619

Titlul VIII –

Asistenţă

socială 11.873.000 10.953.232 12.217.000 12.160.975 16.949.000 16.740.819 5.173.000 5.126.178 3.350.000 3.318.421

Titlul X –

active

nefinanciare 32.536.114 26.146.575 29.352.000 28.993.948 31.493.489 30.471.457 22.990.000 20.834.781 23.656.000 21.764.626

14

Din datele prezentate în tabelul nr.3, se constată că în anul 2008, încasările

aferente veniturilor extrabugetare au reprezentat 8,77% din total, în anul 2009 acestea

au reprezentat 8,22%, în anul 2010 au avut o pondere de 7,14% în totalul încasărilor,

în anul 2011 acestea au reprezentat 7,72% din totalul încasărilor, iar în anul 2012 au

reprezentat 7,74 % din total. În perioada 2011-2012, în totalul încasărilor au fost

incluse și veniturile din fonduri externe nerambursabile.

Conform datelor din contul de execuție aferent perioadei auditate, rezultă că

plățile efectuate au cunoscut o creștere în anii 2011 și 2012, creșterea plăților

efectuate în anul 2012 față de cele din anul 2008 fiind de 10,72% (procentul de

realizare fiind de 110,72%), respectiv o descreștere accentuată în anul 2010, față de

anul 2008, fiind de 6,33% (procentul de realizare fiind de 93,67%).

Astfel, încasările și plățile efectuate în perioada 2008-2012 au avut următoarea

evoluție, după cum reiese din graficul nr. 3:

Graficul nr. 3 Evoluția încasărilor și plăților în perioada 2008-2012

CONCLUZII

►ANP a întocmit un singur cont de execuţie cumulat pentru venituri proprii şi

subvenţii de la bugetul de stat, iar cheltuielile sunt evidenţiate pe total cheltuieli

aferente veniturilor proprii şi subvenţiilor, ceea ce, pe de o parte, nu permite

efectuarea unor analize cu privire la eficiența cheltuielilor, iar pe de altă parte

creează riscul nerecuperării cheltuielilor efectuate pentru veniturile obținute.

►Nu a fost întocmit Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice –Venituri,

după natura veniturilor încasate în timpul anului;

► Nu a fost întocmit Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice –

Cheltuieli, în funcţie de activitatea care generează cheltuiala.

RECOMANDĂRI

- Elaborarea bugetului sistemului administrației penitenciare prin includerea

tuturor veniturilor extrabugetare realizate (venituri CASAOPSNAJ și venituri

din taxe concurs);

- Întocmirea Contului de execuţie a bugetului instituţiei publice – Venituri, după

naturi de venituri și a Contului de execuţie a bugetului instituţiei publice –

Cheltuieli, după naturi de cheltuieli.

650.000.000

700.000.000

750.000.000

800.000.000

850.000.000

900.000.000

950.000.000

2008 2009 2010 2011 2012

Încasări

Plăți

15

CAP. IV PREZENTAREA OBIECTIVELOR PRINCIPALE ȘI SPECIFICE ALE

AUDITULUI PERFORMANȚEI

IV.1. Mandatul legal

Iniţierea şi desfăşurarea acţiunii de audit al performanţei au avut la bază

mandatul legal conferit de prevederile Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, astfel:

▪ art. 21 alin. (2) „Curtea de Conturi poate exercita auditul performanţei asupra

gestiunii bugetului general consolidat, precum şi a oricăror fonduri publice”

▪ art. 28 alin. (2) - „Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra

economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un

proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru

îndeplinirea obiectivelor stabilite”.

IV.2. Obiectivele auditului

Potrivit Standardelor de audit INTOSAI, auditul performanței are ca scop

evaluarea sau examinarea independentă a măsurii în care un program, proiect, proces,

o activitate sau entitate publică funcționează în mod economic, eficient și eficace.

Misiunea de audit a avut la bază motivațiile privind economicitatea, eficiența

și eficacitatea („3E”), utilizării fondurilor publice.

Obiectivul principal al auditului îl reprezintă evaluarea performanței

constituirii, administrării și utilizării veniturilor extrabugetare de către ANP și

unitățile subordonate.

Obiectivele specifice ale auditului au vizat evaluarea performanței referitor la

următoarele aspecte:

activitățile economice desfășurate de penitenciar și activitățile desfășurate în

prezent;

cuprinderea în structura organizatorică a acestor activități;

existența unei strategii pe termen mediu sau lung la nivelul ANP în ceea ce

privește această activitate și corelarea acesteia cu cea a Ministerului Justiției;

contabilizarea și evidențierea acestor activități;

modul de stabilire a costurilor pentru produsele fabricate și elementele de cost

luate sau neluate în considerare la determinarea acestora;

metodologia adecvată de determinare a costurile;

organizarea contabilității de gestiune;

identificarea tuturor oportunităților de valorificare a resursei de forță de muncă

cu persoanele private de libertate;

prețul la care sunt achiziționate materiile prime și materialele de pe piață;

luarea în considerare, la determinarea costurilor, a pierderilor din calamități,

mortalități animale, pierderilor tehnologice etc.;

16

relaționarea și tipul relațiilor cu alte penitenciare sau alte persoane juridice cu

privire la aceste activități;

propuneri de îmbunătățire a acestor activități generatoare de venituri

extrabugetare transmise către ANP și dacă au fost luate în considerare sau nu de către

aceasta;

existența preocupării pentru maximizarea veniturilor extrabugetare;

managementul și gestiunea acestor activități;

nivelul costurilor de producție comparativ cu nivelul prețurilor practicate pe

piață de alți producători;

evidența, gestiunea si utilizarea tuturor activelor de care dispune ANP;

încasarea în totalitate a veniturilor extrabugetare;

înregistrarea tuturor activităților prestate către terți.

Misiunea de audit al performanței și-a propus să ofere răspunsuri reale și

pertinente la următoarele întrebări:

1.Dacă la nivelul sistemului penitenciar există o strategie pe termen mediu şi/sau lung

referitoare la activitatea de constituire, administrare și utilizare a veniturilor

extrabugetare?

2. Dacă această strategie a fost aprobată de ordonatorul principal de credite și pusă în

aplicare în mod eficient?

3.Dacă managementul activităților generatoare de venituri extrabugetare este unul

performant?

4.Dacă resursele sistemului penitenciar permit constituirea, administrarea și utilizarea

eficientă a veniturilor extrabugetare?

5. Dacă veniturile extrabugetare au fost planificate, realizate și utilizate conform

bugetelor aprobate?

IV.3 Ținta auditului și riscurile identificate

Ţinta auditului a reprezentat-o efectuarea unei analize independente asupra

activităţilor de realizare a veniturilor extrabugetare, pentru identificarea

vulnerabilităţilor şi a riscurilor specifice, a disfuncţionalităţilor şi a deficienţelor, a

zonelor potenţial perfectibile, pentru formularea de recomandări în vederea creşterii

nivelului de percepere şi de implicare a conducerii sistemului administrației

penitenciare și personalului cu atribuții în domeniul veniturilor extrabugetare şi de

îmbunătățire a activităţii respective.

Riscurile identificate Auditul a identificat principalele riscuri, specifice activităţii de realizare a

veniturilor extrabugetare, ținând cont de aspectele referitoare la organizare şi

funcționare, strategii, regulamente proprii, surse şi resurse de finanţare şi modalităţi

de efectuare a plăţilor, monitorizarea şi controlul furnizării/prestării de servicii.

Se consideră că riscul principal în activitatea de constituire, administrare și

utilizare a veniturilor extrabugetare la nivelul ANP și a unităților subordonate este o

performanţă relativ scăzută prin prisma celor „3 E”, respectiv: economicitate, prin

17

minimizarea costurilor, fără a compromite realizarea în bune condiții a obiectivelor

declarate, eficienţă prin raportarea rezultatelor obţinute faţă de resursele alocate

(alocarea surselor fără efect pe termen mediu şi lung) şi eficacitate prin neatingerea

scopului acestor cheltuieli, de satisfacere a cerinţelor şi nevoilor sistemului

administrației penitenciare (impactul dorit comparativ cu impactul realizat).

Au fost identificate și alte riscuri de audit care se referă la:

♦ Neînregistrarea în contabilitate a tuturor veniturilor;

♦ Activitatea de realizare a veniturilor extrabugetare să nu să se efectueze în mod

corespunzător;

♦ La estimarea veniturilor extrabugetare să nu se ia în considerare anumite

elemente sau să se urmărească unele care nu au legătură cu domeniul;

♦ Existența unor creanțe provenite din venituri extrabugetare care să nu fie

înregistrate în evidența contabilă, să nu se mai încaseze și/sau prescrie;

♦ Nefuncționarea corespunzătoare a programelor informatice;

♦ Existența unor activități extrabugetare care să nu fie monitorizate;

♦ Anumite activități generatoare de venituri extrabugetare să nu fie eficiente;

♦ Costul de producție al produselor obținute din activitățile entității să fie mai mari

decât prețurile de achiziție de pe piață;

♦ Lipsa unor indicatorii de performanță și de evaluare;

♦ Lipsa monitorizării și/sau existența unei performanțe reduse în monitorizarea

activității;

♦ Lipsuri în ceea ce privește organizarea și implementarea sistemul de control intern;

♦ Lipsa unor strategii cu privire la dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu şi

lung a activității de obținere a veniturilor extrabugetare;

♦ Alocarea resurselor financiare prin buget, fără a ține cont de așteptările îndreptățite

de creștere a ponderii veniturilor extrabugetare în totalul alocațiilor bugetare;

♦ Funcționarea deficitară a activității de monitorizare și control desfășurată de către

personalul cu atribuții.

Pentru evaluarea riscurilor s-au avut în vedere o serie de cauze, cum ar fi:

Existenţa unor modificări legislative în domeniu;

Implicarea necorespunzătoare a conducerii;

Existenţa unor iniţiative fundamentate necorespunzător;

Posibilitatea estimării eronate a unor veniturilor extrabugetare ;

Organizarea şi funcţionarea necorespunzătoarea a sistemelor interne de

control;

Existenţa riscului neînregistrării în contabilitate a tuturor operaţiunilor

aferente acestei activităţi ;

Posibilitatea existenţei lipsei de eficienţă a unor activităţi creatoare de

venituri extrabugetare

Posibilitatea ca activitatea din gospodăriile agrozootehnice să

înregistreze pierdere

Posibilitatea urmăririi necorespunzătoare a încasărilor veniturilor de

această natură şi a aplicării necorespunzătoare a tuturor clauzelor din convenţiile

încheiate de entitate pentru realizarea acestor venituri.

18

CAP. V. PREZENTAREA CRITERIILOR DE AUDIT

Criteriile de audit vizează atingerea performanței în constituirea, administrarea

și utilizarea veniturilor extrabugetare la ANP și sunt stabilite pentru a răspunde la

întrebările: Ce este? și Ce ar trebui să fie?

Misiunea de audit a fost efectuată prin stabilirea și analiza unor criterii

cantitative, valorice și calitative.

Criteriile de audit alese de auditorii publici externi au fost stabilite pe baza

raționamentului profesional și utilizând ca principale surse: legislaţia specifică care

reglementează domeniului auditat, cum ar fi legi, ordonanțe și hotărâri ale

guvernului, indicatori de eficiență și indicatori de rezultat. De asemenea, s-au mai

avut în vedere ordinele emise de Ministerul justiției (ordonatorul principal de credite)

și decizii ale directorului general al ANP.

Criteriile de audit avute în vedere au fost:

- Identificarea tuturor activităţilor ce pot fi desfășurate de către sistemul

administrației penitenciare pentru creșterea veniturilor extrabugetare

- Calitatea activităților generatoare de venituri extrabugetare

- Situația mediului relațional al penitenciarelor cu alte instituții publice

- Modernizarea serviciilor şi activelor

- Îmbunătăţirea coordonării interne

- Calitatea activității de administrare a veniturilor extrabugetare

CAP. VI. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE AUDIT, A ABORDĂRILOR

AUDITULUI, RESPECTIV A PROCEDURILOR DE AUDIT UTILIZATE

PENTRU COLECTAREA ȘI ANALIZAREA DATELOR ȘI INFORMAȚIILOR,

CU PRECIZAREA SURSELOR ACESTORA

În alegerea celor mai adecvate metode şi tehnici de obţinere a probelor de audit

s-a ținut cont de necesităţile de a aprofunda obiectivele propuse, de bugetul de timp

alocat şi de costul obţinerii probelor.

Procedurile de audit utilizate pentru obţinerea și analiza probelor de audit au

fost: examinarea documentelor, observarea directă, interviurile, chestionarele și

machetele, analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor „înainte” și „după”, analiza

„cost-beneficiu”, analiza comparativă.

Sursele pentru obținerea informațiilor: Strategia ANP privind veniturile 2013-

2016, care urmează a fi aprobată; Organigrama; Regulamente; Cadrul legislativ care

reglementează activitatea de realizare a veniturilor financiare; Situațiile financiare

întocmite și raportate de ANP în perioada 2008-2012; Dările de seamă ale activității

de producție în gospodăriile agrozootehnice întocmite în perioada 2008-2012.

Datele şi informaţiile obţinute, au fost utilizate pentru a verifica dacă

managementul şi personalul entităţii auditate au acţionat în conformitate cu

principiile stabilite prin procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacă au

folosit resursele în mod economic, eficient şi eficace.

19

Selectarea procedurilor și metodelor de audit a urmărit ca probele de audit să

fie suficiente, adecvate și cuprinzătoare.

Au fost utilizate următoarele probe: verbale, obţinute de la angajaţii entităţii

implicați în activitățile auditate, prin interviuri; analitice, obţinute ca urmare a

verificării, interpretării şi analizării datelor privind activitatea de obținere a

veniturilor; probe documentare, obţinute sub formă de acte şi/sau documente, în

formă scrisă şi în format electronic.

CAP. VII. CONSTATĂRI, CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

VII.1. Strategia pentru constituirea și monitorizarea veniturilor extrabugetare

Pentru reiniţializarea reformei a fost elaborat în iunie 2008 Planul de măsuri

pentru eficientizarea sistemului penitenciar, document care a prevăzut ca una dintre

măsurile importante în acest sens să fie fundamentarea şi implementarea unei strategii a

sistemului administraţiei penitenciare.

În acest sens, Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar

2008-2009 a prevăzut elaborarea unui document strategic pe termen mediu şi a unui

plan de acţiune aferent, care să constituie un document reper cu privire la acţiunile

întreprinse pentru funcţionarea eficientă a sistemului penitenciar.

În vederea fundamentării direcţiilor viitoare de acţiune Administrația Națională

a Penitenciarelor a elaborat Strategia sistemului penitenciar pentru majorarea

veniturilor extrabugetare pentru perioada 2013-2016, care însă nu a fost aprobată de

ordonatorul principal de credite. Prin documentul menționat, au fost identificate

obiectivele strategice, obiective care sunt susţinute, la rândul lor, de obiectivele

specifice şi planul anual de activităţi.

CONCLUZII


penitenciare în ceea ce privește activitatea generatoare de venituri

extrabugetare, aprobată de către ordonatorul principal de credite al

Ministerului Justiţiei;

► Nu au fost stabiliți indicatori de performanță, precum și urmărirea și

raportarea la ANP a modului de realizare a acestora.

RECOMANDĂRI

- Elaborarea şi supunerea spre aprobarea ordonatorului principal al

Ministerului Justiției a unei strategii pe termen mediu și lung privind veniturile

extrabugetare în sistemul administrației penitenciarelor, precum și

implementarea acesteia.

20

VII.2. Modul de constituire a veniturilor extrabugetare

Până la apariția Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, finanţarea

activităţii Direcţiei Generale a Penitenciarelor (în prezent ANP) şi a unităţilor

subordonate acesteia s-a efectuat în conformitate cu dispoziţiile art. 70 alin. (1) lit. b)

din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, respectiv din venituri extrabugetare

şi alocaţii de la bugetul de stat.

Prin OUG nr. 68/1999 privind finanțarea activităţii Direcţiei Generale a

Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiţiei, act normativ dat în aplicarea

Legii nr.72/1996, veniturile obținute din activităţile realizate de către Direcţia

Generală a Penitenciarelor şi de unităţile subordonate au fost următoarele:

„1. Venituri din prestaţiile cu deţinuţi, pentru persoane fizice și juridice;

2. Venituri realizate în atelierele de producție bugetară, organizate în cadrul

penitenciarelor și al centrelor de reeducare;

3. Venituri realizate în gospodăriile agrozootehnice din unitățile sistemului

penitenciar;

4. Venituri de la Regia Autonomă "Multiproduct";

5. Venituri din alte surse ca: valorificări de bunuri, chirii, servicii medicale contra

cost, arendă etc.”

Potrivit Legii nr. 500/2002 finanțarea Administrației Naționale a

Penitenciarelor și a unităților subordonate s-a efectuat în conformitate cu dispoziţiile

art.62, alin. (1) lit. b) respectiv din „venituri proprii şi alocaţii de la bugetul de stat”.

În anul 2012, OUG nr. 68/1999, aprobată prin Legea nr. 219/2001 a fost

abrogată prin Legea nr.48/2012 privind finanțarea activității Administrației Naționale

a Penitenciarelor și a unităților subordonate.

Potrivit Legii nr.48/2012, unităţile din sistemul administraţiei penitenciarelor

pot realiza venituri în scopul finanţării parţiale a cheltuielilor curente şi de capital,

astfel:

„1.Venituri din munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate,

conform prevederilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a

măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi

completările ulterioare.

2.Venituri din arendarea terenurilor agricole, valorificare bunuri, încasare chirii,

tarife, sponsorizări, în condiţiile legii.”

În conformitate cu prevederile legale mai sus menționate, sistemul

administrației penitenciare a realizat venituri extrabugetare și a beneficiat de

subvenții de la bugetul de stat.

Analizând evoluția veniturilor înregistrate la nivelul sistemului administrației

penitenciare, în perioada auditată, se observă o scădere a veniturilor extrabugetare în

total venituri, în perioada 2009-2012, față de cele realizate în anul 2008 (contul de

execuție- tabelul nr.4).

Tabelul nr.4-Evoluția veniturilor în perioada 2008-2012

-lei-

21

INDICATORI ANUL 2008 ANUL 2009 ANUL 2010 ANUL 2011 ANUL 2012

INCASAT INCASAT INCASAT INCASAT INCASAT

TOTAL VENITURI din care: 818.874.170 806.432.591 763.919.549 853.365.957 903.422.401

1.VENITURI EXTRABUGETARE 71.825.194 66.314.289 54.510.444 65.873.169 69.888.492

Pondere venituri extrabugetare în total

venituri 8,77% 8,22% 7,14% 7,72% 7,74% Venituri din concesiuni și închirieri 0 277.302 855.223 994.542 1.190.002

Alte venituri din dobânzi 0 8.121 5.625 3.628 3.779

Venituri din prestări servicii 32.423.840 24.714.366 25.583.526 34.475.787 37.151.518

Venituri din valorificare produselor obținute din

activitate proprie 10.731.312 14.943.148 4.127.985 2.620.772 2.566.246

Venituri din contractele încheiate cu casele de

asigurări de sănătate 20.274.778 16.723.374 16.603.784 20.166.881 21.022.032

Alte venituri 8.193.322 9.561.082 7.277.294 7.549.574 7.876.952

Donaţii şi sponsorizări 201.942 86.896 57.007 61.985 77.963

2.VENITURI FEN UE 0 0 0 8.521.505 1.987.286

3.VENITURI BUGETARE, din care: 747.048.976 740.118.302 709.409.105 778.971.283 831.546.623

Subvenții de la buget pt. proiecte finanțate

din FEN 0 0 0 2.932.934 4.054.205

Subvenții pentru instituții publice 747.048.976 740.118.302 709.409.105 776.038.349 827.492.418

Din situația prezentată, se constată că veniturile extrabugetare au avut o

pondere scăzută în total venituri, cuprinsă între 8,77% la finele anului 2008 și 7,74%

în anul 2012.

Grafic ponderea veniturilor extrabugetare în total venituri, în perioada 2008-

2012, se prezintă astfel:

Graficul nr .4 Ponderea veniturilor extrabugetare în total venituri

Dinamica realizării anuale a veniturilor extrabugetare arată că în anii 2008 și

2012, încasările au fost superioare celor din perioada 2009-2011.

Graficul nr. 5 Evoluția veniturilor extrabugetare

0

500.000.000

1.000.000.000

2008 2009 2010 2011 2012

71.825.194 66.314.289 54.510.444 65.873.169 69.888.492

747.048.976 740.118.302 709.409.105 776.038.349

827.492.418

8.521.505 1.987.286 2.932.934

4.054.205

venituri extrabugetare subvenții buget de stat venituri FEN subvenții FEN

71.825.194 66.314.289 54.510.444

65.873.169 69.888.492

2008 2009 2010 2011 2012

22

Veniturile extrabugetare încasate au atins nivelul maxim în anul 2008, fiind în

sumă de 71.825.194 lei, în timp ce în anul 2012 au fost în sumă de 69.888.492 lei,

înregistrând o scădere cu 2,70% față de anul 2008.

Veniturile bugetare, față de nivelul înregistrat în anul 2008 au avut creșteri

semnificative în anii 2011 (778.971.283 lei) și 2012 (831.546.623 lei), ținând cont și

de nivelul subvențiilor pentru proiecte finanțate din FEN aferente cotei de

cofinanțare, care reprezintă un efort al statului, fiind cu 11,31% mai mari în anul

2012.

Veniturile extrabugetare realizate de sistemul administrației penitenciare în

perioada 2008-2012, potrivit datelor raportate de ANP au avut următoarea structură:

1. Venituri din prestări servicii;

2. Venituri din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie;

3. Venituri din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate;

4. Venituri din alte surse (din concesiuni și închirieri, donații și sponsorizări, din

dobânzi și alte venituri)

În perioada raportată nivelul maxim al veniturilor extrabugetare a fost realizat

în anul 2008, în timp ce în anul 2012 s-au situat sub nivelul celui înregistrat în 2008.

La nivelul anului 2008, structura veniturilor extrabugetare realizate de sistemul

administrației penitenciare se prezintă grafic astfel :

Graficul nr.6 Structura veniturilor extrabugetare în anul 2008

Analizând datele prezentate putem constata că în anul 2008, ponderea cea mai

mare în structura veniturilor extrabugetare au reprezentat-o veniturile din prestările

de servicii (45,14%), urmată de veniturile din contractele încheiate cu casele de

asigurări de sănătate (28,23%); veniturile din valorificarea produselor obținute din

activitatea proprie (14,94%); alte venituri (11,41%); venituri din donații și

sponsorizări (0,28%).

De asemenea, în anul 2012 (graficul nr.7), se constată că ponderea cea mai

mare în structura veniturilor extrabugetare au reprezentat-o veniturile din prestările

de servicii (53,16%), urmată de veniturile din contractele încheiate cu casele de

Venituri din concesiuni și

închirieri

0,00%

Alte venituri din dobanzi

0,00%

Venituri din prestări

servicii

45,14%

Venituri din valorificare

produselor obținute din

activitatea proprie

14,94%

Venituri din contractele

încheiate cu casele de

asigurări de sănătate

28,23%

Alte venituri

11,41%

Donaţii şi sponsorizări

0,28%

Total venituri extrabugetare 2008

23

asigurări de sănătate (30,08%); alte venituri (11,27%); venituri din valorificarea

produselor obținute din activitatea proprie (3,67%); venituri din concesiuni şi

închirieri (1,70%); venituri din donații și sponsorizări (0,11%); alte venituri din

dobânzi (0,01%).

Graficul nr.7 Structura veniturilor extrabugetare în anul 2012

Din cele prezentate rezultă că 53,16% din veniturile extrabugetare au

reprezentat-o categoria de venituri din prestări servicii, astfel că, în anul 2008 față de

anul 2012, structura veniturilor extrabugetare s-a păstrat aproximativ la fel, excepție

făcând veniturile din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie care au

scăzut cu 23,91% de față de nivelul atins în anul 2008.

VII.3 Tendinţe în realizarea activităţilor generatoare de venituri extrabugetare

În conformitate cu art. 1 din OG nr. 68/1999, aprobată prin Legea nr. 219/2001

privind finanţarea activităţii Direcţiei Generale a Penitenciarelor din subordinea

Ministerului Justiţiei, finanțarea activității Direcţiei Generale a Penitenciarelor (actuala

Administrația Națională a Penitenciarelor) și unităților subordonate se face din „venituri

extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat”.

De asemenea, conform art. 3 alin.(2) din OG nr. 68/1999 „Pentru acoperirea

întregului necesar de cheltuieli curente şi de capital, veniturile extrabugetare se

completează cu alocaţii de la bugetul de stat”.

Potrivit Legii nr. 500/2002, finanțarea Administrației Naționale a

Penitenciarelor și a unităților subordonate acesteia s-a efectuat în conformitate cu

dispoziţiile art. 62, alin. (1) lit. b) respectiv din „venituri proprii şi subvenții acordate

de la bugetul de stat”.

Cadrul legal stabilește că finanțarea Administrației Naționale a Penitenciarelor

și a unităților subordonate se asigură din „venituri proprii şi subvenții de la bugetul

de stat”. Din execuția bugetară a ANP și unităților subordonate, pentru perioada 2008

– 2012, a rezultat că finanțarea cheltuielilor curente şi de capital din veniturile

extrabugetare a reprezentat circa 8,77% la finele anului 2008 și 7,74% în anul 2012

din finanțarea totală.

Venituri din concesiuni și

închirieri

1,70%

Alte venituri din dobanzi

0,01%

Venituri din prestări servicii

53,16%

Venituri din valorificare

produselor obținute din

activitatea proprie

3,67%

Venituri din contractele

încheiate cu casele de

asigurări de sănătate

30,08%

Alte venituri

11,27%

Donaţii şi sponsorizări

0,11%

24

Din cele prezentate s-a constatat că deşi cadrul legal stabilea că, finanţarea

activităţii sistemului administraţiei penitenciare se face din „veniturile

extrabugetare” şi „se completează cu alocaţii de la bugetul de stat”, în realitate

situația este diferită, în sensul că alocațiile de la bugetul de stat sunt principala

sursă de finanțare, completate nesemnificativ de veniturile extrabugetare.

CONCLUZII

►Finanțarea activității sistemului administraţiei penitenciare se

realizează în principal din alocații de la bugetul de stat, care au reprezentat

91,23% în anul 2008 și 92,26% în anul 2012.

►Veniturile extrabugetare realizate de sistemului administraţiei

penitenciare completează, nesemnificativ, veniturile bugetare, contrar

prevederilor art. 3 alin.(2) din OG nr. 68/1999 (7,74% în 2012);

►În contabilitate, nu au fost evidențiate distinct cheltuielile aferente

veniturilor extrabugetare, situație care nu permite efectuarea unor analize cu

privire la eficiența cheltuielilor, existând riscul nerecuperării cheltuielilor

efectuate prin veniturile obținute.

RECOMANDĂRI

- ANP trebuie să organizeze şi conducă contabilitatea de gestiune și

financiară, pentru activităţile de producţie şi prestările de servicii desfăşurate de

sistemul administraţiei penitenciare.

VII.4. Veniturile din prestări de servicii

Din datele prezentate de ANP a rezultat că veniturile din prestări de servicii

realizate în sistemul penitenciar au avut următoarea structură:

venituri din prestări servicii cu persoane private de libertate în interiorul

și exteriorul penitenciarului;

venituri din prestări servicii turistice.

Grafic, evoluția acestei categorii de venit extrabugetar se prezintă astfel:

Graficul nr. 8 Evoluția veniturilor din prestări servicii

Analizând evoluția acestui tip de venit extrabugetar s-a constatat că în anul

32.423.840

24.714.366 25.583.526

34.475.787 37.151.518

2008 2009 2010 2011 2012

25

2009 aceste venituri au înregistrat cel mai scăzut nivel din perioada analizată, fiind

mai reduse cu 23,78% față de anul 2008 și cu 3,40% față de nivelul anului 2010. În

2011, veniturile din prestări servicii au crescut cu 34,76% față de nivelul anului 2010,

iar în 2012 au crescut cu 7,76% comparativ cu anul 2011.

Grafic, în anul 2012, structura veniturilor din prestări servicii se prezintă astfel:

Graficul nr.9 Structura veniturilor din prestări servicii 2012

Din cele prezentate rezultă că 91,93% din veniturile din prestări servicii o

reprezintă categoria de venituri din prestări servicii cu persoanele private de libertate.

VII.4.1.Venituri din prestări servicii cu persoanele private de libertate în interiorul

și exteriorul penitenciarelor

Activitatea de prestări servicii cu persoanele private de libertate a fost

reglementată inițial de prevederile art. 16 din Decretul Consiliului de Stat nr.

545/1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-

un centru de reeducare, și ulterior de prevederile art.57 și art.82 alin.(7) din Legea

nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele

judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, de

prevederile H.G. nr. 1.897 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului

de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor

dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi

completările ulterioare.

Prin Decizia nr. 619/2011 a directorului general al ANP pentru aprobarea

instrucțiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate aflate în

unitățile subordonate ANP s-a stabilit în mod concret modalitatea de organizare a

muncii persoanelor private de libertate în sistemul administrației penitenciare.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 60 din Legea nr. 275/2006,

persoanele private de libertate pot presta activități fără să fie remunerate, în interiorul

penitenciarului și/sau în caz de calamitate.

Veniturile din prestări servicii cu persoanele private de libertate, în perioada

supusă auditului, se prezintă astfel:


cu PPL

91,93%


turistice

8,07%

Total venituri din prestări servicii 2012

26

- în 2008, au fost în sumă de 32.423.840 lei, ceea ce reprezintă 45,14%

din total venituri extrabugetare;








din total venituri extrabugetare.

Folosirea persoanelor private de libertate la activităţi productive, element

principal al regimului de executare a pedepselor privative de libertate, are ca obiectiv

major adaptarea comportamentului persoanei condamnate la valorile sociale

recunoscute de lege, susţinută de schimbări în atitudini şi de dezvoltarea de

competenţe.

Adaptarea comportamentului persoanei condamnate la valorile sociale

recunoscute de lege conduce la:

- reducerea probabilităţii de încălcare a legii penale, după eliberare;

- îmbunătăţirea comportamentului instituţional, de exemplu, pentru a reduce

numărul altercaţiilor între persoanele private de libertate;

- îmbunătăţirea comportamentului inter-personal, inclusiv respectul pentru

diversitate;

- îmbunătăţirea perspectivelor de reintegrare socială;

- reducerea numărului de manifestări agresive a acestora concretizate în acţiuni de

distrugeri a dotărilor din camerele de deţinere şi a infrastructurii logistice, în general.

De asemenea, activitatea de prestări servicii realizată de persoanele private de

libertate contribuie și la:

- economii la cheltuielile de întreţinere a spaţiilor (utilităţi, reparaţii curente,

etc.) corespunzătoare perioadei din zi în care aceste persoane desfășoară activități

lucrative.

- menţinerea stării de sănătate a persoanelor private de libertate;

- costurile de detenţie sunt diminuate și/sau suportate în totalitatea lor prin

veniturile realizate.

În anul 2009, veniturile din prestări servicii cu persoanele private de libertate au

scăzut cu 34,44% față de nivelul anului 2008, înregistrând cea mai scăzută valoare

din întreaga perioadă analizată, urmând apoi un trend ascendent, în anul 2012, având

valoarea cea mai mare. De remarcat că aceste venituri au evoluat direct proporțional

cu numărul persoanelor private de libertate scoase la muncă, după cum reiese din

graficul nr. 11.

Grafic evoluția veniturilor din prestări de servicii cu persoanele private de

libertate (PPL) se prezintă astfel:

27

Graficul nr.10 Evoluția veniturilor din prestări servicii cu PPL

Situația persoanelor private de libertate folosite la muncă, în baza unor

contracte de prestări servicii, în perioada 2008-2012, este prezentată în tabelul de mai

jos:

Tabelul nr.5-Situația persoanelor private de libertate

Anul Efectiv

total*1)

Apţi de

muncă

Indic

e deţ

inuţi

apţi

de

mu

ncă

(co

l.2

/ co

l.1*

10

0)-

%-

Nefolosiți

la muncă*2)

(col.2-

col.5)

Folosiţi

la muncă

total

(col.8+

col.11+

col.12)

Gra

d f

olo

sire

la

mu

ncă

din

tota

l (c

ol.

5/c

ol.

2*10

0)

-%

-

Gra

d f

olo

sire

la

mu

ncă

din

tota

l ap

ţi (

col.

5/

col.

3*1

00

)

-%-

Fo

losi

ţi l

a m

un

că c

u

pla

tă (

col.

9+

co

l.10

)

Fo

losi

ţi l

a m

uncă

cu p

lată

în i

nte

rio

rul

locu

lui

de

deţ

iner

e

Fo

losi

ţi l

a m

uncă

cu

pla

tă î

n e

xte

rio

rul

locu

lui

de

deţ

iner

e

Fo

losi

ţi l

a m

un

că î

n

inte

resu

l lo

cu

lui

de

deţi

nere

şi

în r

egie

pro

pri

e

Fo

losi

ţi l

a m

un

că î

n

ca

z d

e c

ala

mit

ate

şi

pe

ba

ză d

e vo

lun

tari

at

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2008 27.697 22.485 81 14.064 8.421 30 37 3.392 2.088 1.304 5.029 0

2009 26.859 21.674 81 14.822 6.852 26 32 2.033 832 1.201 4.803 16

2010 27.525 22.258 81 15.800 6.458 23 29 2.062 706 1.356 4.364 32

2011 29.263 24.031 82 16.713 7.318 25 30 2.612 1.004 1.608 4.584 122

2012 31.502 26.166 83 18.112 8.054 26 31 2.990 1.291 1.699 4.991 73

Total 142.846 116.614

79.511 37.103

13.089 5.921 7.168 23.771 243

Medie

perioadă 28.569 23.323

15.902 7.421

2.618 1.184 1.434 4.754 49

*1) efective medii anuale

*2) din cei nefolosiți la muncă aproximativ 3500 PPL în medie pe an au refuzat să muncească

Din graficul nr.11 rezultă că, în perioada 2008-2012, dintr-un efectiv mediu

anual de 28.569 persoane private de libertate, au fost apte de muncă un număr de

23.923 persoane, din care au fost utilizați la muncă 7421 de deținuți (31,02%), restul

încadrându-se în următoarele situații:

- Refuză să desfășoare activități lucrative (aproximativ 3500 de persoane, în

medie pe an);

- Transferați și/sau în tranzit;

- Prezenți la instanțele de judecată;

- Grad sporit de risc etc.

32.423.840

21.256.019 22.688.114

31.457.275 34.066.891

2008 2009 2010 2011 2012

28

Graficul nr.11 Situația privind folosirea la muncă a PPL

În condițiile în care, potrivit dispozițiilor legale, persoanele private de libertate

care nu optează să muncească, nu pot fi obligate, rezultă că în perioada supusă

analizei, media anuală a persoanelor care nu au fost folosite la muncă este de 18.745

(78,35%).

În perioada 2008-2012, din cele 7421 persoane private de libertate, în medie pe

an, au fost utilizate la realizarea de prestări servicii, astfel:

- 4.754 persoane, în medie pe an, în interiorul locului de deținere și în regie proprie,

nefiind remunerați;

- 2.618 persoane, în medie pe an, prestări de servicii cu plată (10,95% din totalul

efectivului mediu anual și 35,27% din totalul mediu anual al celor apți de muncă);

- 49 persoane, în medie/an, au efectuat muncă pe bază de voluntariat și/sau în caz de

calamitate, fără plată.

Calculul veniturilor obținute ca urmare a muncii prestate de persoanele private

de libertate, se face la tariful orar negociat sau, după caz, la tariful orar corespunzător

salariului minim brut pe economie, din care 40% revine persoanei condamnate și

60% revin penitenciarului.

Din venitul de 40%, care revine persoanei condamnate, 75% poate fi folosit pe

durata executării pedepsei, iar 25% se consemnează pe numele deținutului, urmând să

fie încasat împreună cu dobânda aferentă în momentul punerii în libertate.

Din punct de vedere al modului de contabilizare și evidențiere a acestor

venituri, sumele facturate ca urmare a derulării contractelor de prestări servicii

cuprinzând atât partea de 40%, cât și cea de 60%, sunt înregistrate ca venituri, iar

partea ce revine persoanei condamnate, adică 40% este reflectată ca și cheltuială.

Situația tarifului mediu orar realizat în perioada 2008 – 2012 se prezintă în

tabelul nr.6:

Tabelul nr.6-Situația tarifului mediu orar în perioada 2008-2012

Nr.

crt. Anul

Salariul

minim

reglementat

(lei/oră)

Tariful mediu

realizat

(lei/oră)

%

realizare tarif față de

salariul minim

reglementat

0 1 2 3 4

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

2008 2009 2010 2011 2012

37% 32% 29% 30% 31%

efectiv total

apți de muncă

folosiți la muncă

29

1 2008 2,941 3,942 1,3404

2 2009 3,529 4,908 1,3909

3 2010 3,529 4,275 1,2113

4 2011 3,941 5,657 1,4354

5 2012 4,117 6,314 1,5336

6 Media perioadei 3,611 5,019 1,3898

Din datele prezentate rezultă că, în perioada 2008 - 2012, tariful mediu realizat

de către penitenciare a fost de 5,019 lei/oră, cu 39,98% mai mare decât salariul minim

brut pe economie reglementat. De menționat că, procentul de realizare a tarifului

mediu realizat a crescut de la 34,04% în 2008 la 53,36% în 2012.

Din analiza efectuată cu privire la prețul negociat cu beneficiarii, cu care s-au

încheiat contracte de prestări servicii, la stabilirea tarifului s-a avut în vedere atât

numărul persoanelor puse la dispoziție, calificarea necesară pentru realizarea unor

activități cu grad mare de dificultate, cât și respectarea cerinței ca acesta să fie cel

puțin la nivelul salariului minim pe economie.

Din documentele prezentate, precum și din răspunsurile formulate de

conducerea ANP, s-a constatat că nivelul costului mediu a fost de 85,18

lei/zi/deţinut.

Cauzele care au determinat folosirea la muncă a unui număr mic de persoane

private de libertate, din efectivul apt de muncă în perioada 2008 – 2012, au fost:

Refuzul persoanelor arestate preventiv și a persoanelor private de libertate de a

presta anumite activități productive, întrucât potrivit art. 57 și art. 82 alin. (7) din

Legea nr. 275/2006, cu modificările și completările ulterioare prestarea unor activități

este opțională;

Lipsa personalului de pază şi supraveghere, datorită multitudinii de misiuni

operative și/sau de prezentare a persoanelor private de libertate la instanțele de

judecată;

Un număr redus de persoane private de libertate condamnate definitiv,

potenţiale pentru a fi selecţionate la activităţi productive;

Lipsa calificării într-o meserie a persoanelor private de libertate;

Intrarea în insolvenţă a Regiei Autonome Multiproduct (în anul 2005 erau

folosiţi la muncă la acest agent economic situat în interiorul locului de deţinere 1142

deţinuţi, în 2008 – 439 deţinuţi, în 2009 – 96 deţinuţi, iar din 2010 niciun deţinut);

Spaţiile din interiorul locurilor de deţinere, care pot fi folosite pentru

desfăşurarea activităţilor productive sunt limitate şi nu pot fi crescute în condiţiile în

care sistemul penitenciar se confruntă cu un puternic fenomen de suprapopulare;

Dotarea tehnică a atelierelor interioare, cu unele excepţii, este învechită, legislaţia

limitează posibilitatea achiziţionării rapide a materiilor prime, materialelor şi pieselor

de schimb necesare pentru funcţionarea în regim concurenţial a acestora, precum şi

numărul redus al persoanelor condamnate calificate în meseriile necesare desfăşurării

activităţii;

30

Criza economică prelungită, creşterea salariului minim brut pe economie, slaba

calificare a persoanelor condamnate, precum şi creşterea TVA în anul 2010, au redus

substanţial cererea pentru serviciile prestate cu persoanele private de libertate în

exteriorul locului de deţinere;

Specificitatea unor unități penitenciare de tranzit (Penitenciarele Rahova și

Jilava), fiind înregistrat un tranzit crescut între unitățile penitenciare a persoanelor

private de libertate, ceea ce a afectat folosirea la muncă constantă și identificarea

persoanelor calificate într-o meserie;

Profilarea unităţilor pe regimuri de executare a pedepsei a dat posibilitatea

creşterii/descreşterii mobilităţii şi a posibilităţii de folosire la muncă a persoanelor

private de libertate.

CONCLUZII

►Folosirea la activități productive a persoanelor private de libertate, în

timpul executării pedepselor, este o componentă importantă a activităţii de

reintegrare socială şi urmăreşte dezvoltarea competențelor persoanelor private

de libertate și realizarea de venituri după eliberare.

►Prestarea de activități productive de către persoanele private de libertate

contribuie la realizarea unor venituri extrabugetare care pot fi folosite la

îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, fapt pentru care creşterea numărului

persoanelor private de libertate folosite la muncă în regim de prestări servicii ar

trebui să constituie unul dintre obiectivele prioritare ale administraţiei naţionale

a penitenciarelor şi ale unităţilor subordonate;

►Conform prevederilor legale a fost introdusă posibilitatea pentru

persoanele private de libertate de a face voluntariat şi de a presta o activitate în

interesul comunităţii (construcţii de şcoli, spitale etc), în caz de calamitate, fapt

ce contribuie la valorizarea mai mare a interesului acestora pentru muncă;

► Activităţile lucrative desfăşurate de persoanele private de libertate, în

afară de perspectiva beneficiilor financiare imediate, contribuie şi la modificări

comportamentale, prin formarea unei atitudini corecte faţă de activitatea

lucrativă şi prin exersarea deprinderilor formate;

►Principalele domenii în care au lucrat persoanele private de libertate au

fost agricultură, construcții, salubrizare, întreținere și amenajare spații verzi, în

special munci necalificate, dar și activități calificate – cusut fețe încălțăminte;

► Persoanele private de libertate sunt motivate să muncească, pe de o

parte, pentru că li se reduce durata pedepsei, iar pe de altă parte, se

perfecționează, câștigă experiență și bani;

► Concurența pe piața forței de muncă este mare, există puține locuri de

muncă pe plan local;

►Faptul că lucrează pe timpul detenției poate fi o recomandare pozitivă

pentru foștii deținuți și ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra încrederii în

aceștia;

►Selecționarea la muncă a persoanelor private de libertate se efectuează

în raport cu regimul de executare a pedepsei, vârsta, riscul pentru siguranță

31

penitenciarului, aptitudini, capacitate de muncă, natura activității;

►La angajarea deținuților la muncă în exteriorul locului de detenție,

există riscul de evadare;

►În contabilitate, nu au fost detaliate separat cheltuielile aferente

veniturilor din prestări de servicii cu persoanele private de libertate de

cheltuielile aferente altor activități, aspect care nu permite efectuarea unor

analize cu privire la eficiența cheltuielilor, existând riscul nerecuperării

cheltuielilor efectuate prin veniturile obținute.

RECOMANDĂRI

- ANP să procedeze la crearea unei baza de date cuprinzând

potențialii beneficiari care pot desfășura activități lucrative cu persoanele

private de libertate;

- Seminarii organizate de ANP pentru persoanele private de libertate,

având ca temă prezentarea avantajelor care rezultă din desfășurarea

activităților lucrative;

- Dezvoltarea activității de prestări servicii în toate atelierele de

producție ţinând cont în primul rând de latura educativă, socială a muncii

persoanelor private de libertate și în strânsă legătură cu școlarizarea acestora şi

nu cu scopul principal de a obține venituri extrabugetare.

VII.4.2. Venituri din prestări servicii turistice

În categoria veniturilor din prestări servicii se regăsesc şi veniturile din prestări

servicii turistice.

Activitatea de prestări servicii turistice a fost realizată de: Centrul de Pregătire

Profesională a Magistraţilor, Grefierilor şi Celuilalt Personal din Sistemul Justiţiei

Sovata (CPPMGCPSJ Sovata) și de Complexul „Flamingo”din Eforie Sud, instituţii

publice ai căror directori au calitatea de ordonatori terţiari de credite, finanțarea fiind

asigurată integral din venituri proprii.

Această activitate a fost reglementată prin Ordinul nr.1604/C/2002 al

ministrului justiției privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare,

care stabilește că obiectul de activitate al CPPMGCPSJ Sovata este:

a) „asigurarea condițiilor optime pentru desfășurarea activităților de pregătire și

instruire a magistraților, grefierilor și a celuilalt personal din sistemul justiției

și din unitățile subordonate ministerului justiției;

b) refacerea capacității de muncă a magistraților, grefierilor și a celuilalt

personal din sistemul justiției și din unitățile subordonate ministerului justiției

sau aflate sub autoritatea sa, precum și a membrilor familiilor acestora.”

Capacitatea de cazare a CPPMGCPSJ Sovata este 98 de locuri de cazare.

La art. 2 din Ordinul nr.1104/C/2002 al ministrului justiției pentru aprobarea

Regulamentului de organizare și funcționare, a fost stabilit obiectul de activitate al

Complexul „Flamingo”din Eforie Sud, astfel:

32

a) „asigură condițiile materiale aferente acțiunilor organizate pentru

pregătirea și perfecționarea magistraților și a celuilalt personal de la

Ministerul Justiției și Ministerul Public, de la unitățile subordonate sau

aflate sub autoritatea acestora, de la instanțele judecătorești, precum și de

la parchetele de pe lângă aceste instanțe;

b) asigură condițiile de odihnă, tratament și recuperare a stării de sănătate a

magistraților și a celuilalt personal prevăzut la lit.a), precum și a familiilor

personalului respectiv: soțul/soția, copii și părinți aflați în întreținere,

c) Complexul „Flamingo”poate asigura servicii și pentru terți, în condițiile

prevăzute de prezentul regulament.”

Capacitatea de cazare a Complexului „Flamingo”din Eforie Sud este de 364

locuri de cazare, iar conform certificatului de clasificare gradul de confort este de „3

stele”.

Activitatea de prestări servicii turistice a fost reglementată de Ordinul nr.

2120/C/1998 al ministrului lustiției prin care au fost aprobate Instrucţiunile privind

clasificarea, distribuirea, închirierea şi utilizarea fondului de locuinţe aflat în

administrarea Ministerului Justiției-ANP, care prevede că ordonatorul terțiar de

credite stabilește tarifele de cazare anual, care sunt aprobate de ANP.

Din analiza datelor prezentate reiese că aceste venituri au reprezentat 8,07%

din totalul veniturilor din prestări servicii și au evoluat astfel:

Graficul nr.12 Evoluția veniturilor din prestări servicii turistice

CONCLUZII

►Cheltuielile și veniturile se situează la același nivel, astfel că nu se poate

exprima o opinie în ceea ce privește eficiența, eficacitatea și economicitatea;

►Preocuparea redusă a ANP în identificarea de noi prestații turistice

generatoare de venituri.

RECOMANDĂRI

- Includerea în planurile anuale de activitate a unor indicatori de

performanță pentru categoria de venituri din prestații turistice, precum și

urmărirea și raportarea la ANP a modului de realizare a acestora;

0

3.458.347

2.895.412

3.018.512 3.084.627

2008 2009 2010 2011 2012

33

- Studierea posibilității de modificare a legislației, astfel încât să se poată

suporta de la bugetul de stat contravaloarea reparaţiilor capitale şi a

eventualelor modernizări în vederea creşterii atractivităţii spaţiilor de cazare.

VII. 5. Veniturile din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale penitenciarelor-spital se

efectuează în conformitate cu prevederile art. 62 litera b) din Legea nr. 500/2002

privind finanţele publice, ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,

cu modificările și completările ulterioare și ale Ordinului nr. 405/C/2012 al

ministrului justiției pentru stabilirea activităţilor specifice sistemului penitenciar,

prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006.

În conformitate cu prevederile art.12 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul

procesului penal, penitenciarele-spital asigură asistenţa medicală pentru deţinuţi,

activitate care presupune un specific deosebit.

Din datele prezentate s-a constatat că veniturile realizate din contractele

încheiate cu casele de asigurări de sănătate dețin locul doi în total venituri

extrabugetare, fiind realizate de cele șase penitenciare-spital, care au personalitate

juridică, directorii acestora având calitatea de ordonatori terțiari de credite.

Graficul nr.13-Evoluția veniturilor din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate

Din cele prezentate s-a constatat că aceste venituri au înregistrat cea mai mare

valoare în anul 2012. În anul 2009 au scăzut cu 17,52% comparativ cu anul 2008 și

au fost cu 0,7% mai mari decât în anul 2010. În anul 2011 au înregistrat o creștere cu

21,46% față de anul 2010, iar în 2012 acestea au continuat trendul ascendent, fiind cu

4,24% mai mari față de nivelul anului 2011.

Reţeaua sanitară a sistemului administraţiei penitenciare este formată din șase

penitenciare-spital, care au ca principală misiune protejarea şi promovarea sănătăţii

persoanelor private de libertate, prevenirea îmbolnăvirilor şi îmbunătăţirea calităţii

vieţii acestora pe perioada cât acestea execută o pedeapsă privativă de libertate, în

condiţii similare celor oferite în reţeaua sanitară publică şi în concordanţă cu

legislaţia aferentă sistemului penitenciar.

Recunoaşterea faptului că sănătatea din penitenciare este importantă pentru

sănătatea publică în general, este stipulată şi în recomandările Consiliului Europei

privind Regulile europene pentru penitenciare.

20.274.778 16.723.374 16.603.784

20.166.881 21.022.032

2008 2009 2010 2011 2012

34

Politica de sănătate din penitenciar este integrată în politica naţională de sănătate,

fiind compatibilă cu aceasta. Deţinuţii au acces la serviciile de sănătate din reţeaua

naţională, fără discriminare în ceea ce priveşte situaţia lor judiciară.

În conformitate cu normativele în vigoare, privind executarea pedepselor

privative de libertate: „Dreptul la asistenţă medicală al persoanelor aflate în

executarea pedepselor privative de libertate este garantat. Asistenţa medicală în

penitenciare se asigură, ori de câte ori este necesar sau la cerere, cu personal

calificat, în mod gratuit, potrivit legii. Persoanele aflate în executarea pedepselor

privative de libertate beneficiază în mod gratuit de tratament medical şi de

medicamente”.

CONCLUZII

► În bugetul aprobat pentru ANP nu a fost cuprins capitolul ”Sănătate”,

deși se realizează venituri din contractele încheiate cu casele de asigurări sociale

de sănătate, acestea fiind reflectate în bugetul și execuția ordonatorului principal, în

loc de a fi reflectate în bugetul și execuția ordonatorului secundar.

► Legislaţia în domeniul sănătăţii nu face distincție între spitalele-

penitenciar și cele din sistemul public de sănătate, astfel că în conformitate cu

prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt obligate să

presteze servicii medicale contra cost și pentru alte categorii de persoane din afara

unităților penitenciare, ceea ce practic nu se realizează, întrucât penitenciarele -

spital, conform prevederilor art.12 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 275/2006 privind

executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul

procesului penal, asigură asistenţa medicală pentru deţinuţi, activitate care presupune

un specific deosebit.

RECOMANDĂRI

Cuprinderea în bugetul instituției a veniturilor realizate din prestările de

servicii cu casele naționale de sănătate.

VII.6. Venituri din alte activități

Analizând datele prezentate în tabelul nr. 4 rezultă că această categorie („Alte

venituri”) deține o pondere de 12,32% și ocupă locul trei în structura veniturilor

extrabugetare.

Din această categorie fac parte:

a) venituri din prepararea hranei pentru persoanele private de libertate din

arestul poliţiei/spitale;

b) venituri din diverse ateliere-auto, spălătorie, tâmplărie etc.;

c) venituri din copii xerox pentru persoanele private de libertate;

d) venituri din recuperarea utilităţilor aferente spaţiilor închiriate;

e) venituri din vânzarea caietelor de sarcini;

35

f) venituri din vânzări deşeuri;

g) venituri din taxe psihologice/taxe examen;

h) venituri din prestări servicii de transport la terţi;

i) venituri din subvenţii pentru agricultură APIA;

j) venituri din lucrări stomatologice;

k) venituri din cazare/masă la centrele de pregătire;

l) venituri din închirierea spațiilor;

m) venituri din arendarea terenurilor;

n) venituri din penalităţi, despăgubiri, imputaţii;

o) venituri din lucrări agricole;

p) venituri din valorificarea unor bunuri scoase din funcţiune;

q) venituri din garanţii de participare la licitaţie/bună execuţie.

În perioada 2008-2009 aceste venituri au ocupat locul patru în structura

veniturilor extrabugetare (graficul nr.6), iar în perioada 2010-2012 (graficul nr.7)

acestea au devansat veniturile din valorificarea produselor obținute din activitatea

proprie, trecând pe locul trei.

De asemenea, s-a constatat că aceste venituri au înregistrat cea mai mare

valoare în anul 2009, fiind cu 16,69% mai mari față de nivelul anului 2008, apoi au

urmat un trend descendent, în anul 2010 au fost cu 23,89% mai scăzute comparativ

cu anul 2009, în 2011 au crescut cu 3,74%, iar în 2012 au crescut cu 4,34% față de

anul 2011, după cum reiese din graficul nr.14.

Graficul nr.14 - Evoluția altor venituri

În ceea ce privește valoarea și ponderea veniturilor realizate din alte activități,

aceasta este prezentată în tabelul nr.7:

Tabelul nr.7-Situația veniturilor din alte activități

Denumirea indicatorilor

Incasari realizate (lei)

2008 2009 2010 2011 2012

Alte venituri total din care: 3610.50. 7.277.294 7.549.574 7.876.952

venituri din prepararea hranei pt. ppl arest poliție/spitale - - 2.188.561 2.382.058 2.432.365

venituri din diverse ateliere-auto, spălătorie, tâmplărie etc. - - 218.184 192.181 144.067

venituri din copii xerox pentru ppl - - 3.575 7.421 10.299

venituri din recuperarea utilităților aferente spațiilor închiriate - - 530.507 560.020 1.080.045

venituri din vânzări caiete de sarcini - - 2.341 1.524 3.296

venituri din vânzări deșeuri - - 198.116 242.304 287.471

8.193.322 9.561.082

7.277.294 7.549.574 7.876.952

2008 2009 2010 2011 2012

36

venituri din taxe psihologice/taxe examen - - 183.052 121.515 51.923

venituri din prestări servicii de transport la terți - - 149.721 90.440 110.239

venituri din subvenții pentru agricultură APIA 1.521.746 2.035.410 1.227.220 1.343.885 1.603.724

venituri din valorificări produse gospodăriile agrozootehnice - - 1.085.263 330.959 75.472

venituri din lucrări stomatologice - - 12.569 16.069 18.425

venituri din cazare/masă la centre pregatire - - 466.896 515.636 411.718

venituri din închirierea spațiilor - - 847.433 1.552.188 1.550.188

venituri din arendarea terenurilor - - 30.577 27.377 20.857

venituri din penalități, despăgubiri, imputații - - 74.663 93.669 44.280

venituri din lucrări agricole - - 18.596 15.705 13.543

venituri din valorificarea unor bunuri scoase din funcțiune - - 24.370 53.830 16.727

venituri din garanții participare licitație/bună execuție - - 15.650 2.791 2.314

Pentru perioada 2008-2009 ANP nu a putut prezenta detalierea veniturilor din

alte activități, în lipsa organizării contabilității de gestiune.

Din datele prezentate rezultă că cea mare pondere (30,84%) în cadrul acestei

categorii o reprezintă veniturile din prepararea hranei pentru persoanele private de

libertate aflate în arestul poliției sau în spitale.

ANP, în mod eronat, a înscris în contul de execuție în categoria „Alte venituri”

și unele venituri care trebuiau raportate în cadrul altor categorii de venit, după cum

urmează:

- venituri din subvenții agricultură APIA, care ar fi trebuit înregistrate

distinct ca și subvenție de la bugetul de stat;

- venituri din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie;

- venituri din închirierea spațiilor;

- venituri din arendarea terenurilor.

CONCLUZII

►La nivelul sistemului administrației penitenciare nu este organizată

contabilitatea distinctă pentru veniturile din „alte activități”, astfel încât nu s-au

putut estima costurile reale ale fiecărei categorii de activitate și evalua dacă

aceste cheltuieli sunt acoperite cu veniturile obținute;

►La determinarea costurilor nu au fost respectate următoarele principii:

-separarea cheltuielilor care privesc obţinerea bunurilor, lucrărilor, serviciilor de

cheltuielile care nu sunt legate de achiziţia, producţia sau prelucrarea acestora. Acesta

presupune ca la nivelul obiectelor de calculaţie stabilite să se separe cheltuielile

atribuibile obiectelor respective de cheltuielile ocazionate de restul activităţii;

-delimitarea cheltuielilor în timp - includerea cheltuielilor în costuri să se efectueze

în perioada de gestiune căreia îi aparţin cheltuielile în cauză;

-delimitarea cheltuielilor în spaţiu - delimitarea cheltuielilor efectuate într-o

anumită perioadă de gestiune pe principalele procese sau alte locuri de cheltuieli care

le-a ocazionat, cum ar fi: aprovizionare, producţie, administraţie, iar în cadrul

sectorului producţie, pe sectoare;

-delimitarea cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv - delimitarea

cheltuielilor productive, care sunt creatoare de valoare, de cheltuielile cu caracter

neproductiv;

37

-delimitarea cheltuielilor privind producţia finită de cheltuielile aferente

producţiei în curs de execuţie;

►Nivelul veniturilor realizate din activitatea de preparare a hranei

pentru persoanele private de libertate din arestul poliției și spitale este limitat;

►În lipsa organizării contabilității de gestiune, în sistemul administrației

penitenciare, nu se poate aprecia dacă veniturile din prepararea hranei pentru

persoanele private de libertate din arestul poliției și spitale acoperă costurile cu

prepararea hranei.

RECOMANDĂRI

- monitorizarea activităților pe principalele naturi de venituri;

- organizarea evidenței operative, a contabilității de gestiune și/sau

financiare, pentru toate activitățile care conduc la realizarea acestei categorii de

venituri.

VII.7. Veniturile din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie

În conformitate cu prevederile O.G. nr. 68/1999, aprobată prin Legea

nr.219/2001 și Legea nr. 48/2012, în cadrul veniturilor extrabugetare realizate în

vederea finanțării ANP și unităților subordonate sunt prevăzute „Venituri realizate în

atelierele de producție bugetară, organizate în cadrul penitenciarelor și centrelor de

reeducare” și „veniturile realizate în gospodăriile agrozootehnice din unitățile

sistemului penitenciar”.

În perioada analizată, aceste venituri au avut următoarea structură:

- venituri din valorificarea produselor obţinute din producția vegetală;

- venituri din valorificarea produselor obţinute din producția zootehnică;

- venituri din valorificarea produselor obţinute din producția bugetară.

Analizând evoluția acestor venituri în perioada verificată s-a constatat că în

anul 2009 acestea au înregistrat cea mai mare valoare, fiind cu 39,25% mai mari față

de anul 2008, în anul 2010 a urmat o scădere bruscă cu 72,38% comparativ cu anul

2009. Trendul descendent a continuat și în perioada următoare, în 2011 aceste

venituri au scăzut cu 36,51% față de anul 2010, iar în 2012 au scăzut cu 2,08% față

de anul anterior și cu 82,83% față de anul 2009.

Graficul nr.15-Evoluția veniturilor din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie

10.731.312

14.943.148

4.127.985 2.620.772 2.566.246

2008 2009 2010 2011 2012

38

În scopul valorificării resurselor materiale și umane aflate în administrarea sau

în folosința temporară, precum și pentru resocializarea persoanelor private de

libertate, la nivelul unităților penitenciare au fost organizate gospodării

agrozootehnice.

Potrivit prevederilor Ordinului nr. 963/2005 al ministrului justiției pentru

aprobarea Normelor privind organizarea, conducerea și funcționarea gospodăriilor

agrozootehnice înființate în unitățile din subordinea ANP, obiectul de activitate îl

constituie producerea de bunuri agroalimentare destinate consumului propriu și

valorificării. Unitățile subordonate realizează activitate de producție zootehnică și

vegetală.

În perioada auditată s-a constatat că numărul gospodăriilor agrozootehnice a

scăzut, astfel:

- în anul 2008, 35 de unități aveau dezvoltată activitatea în sectorul vegetal, iar

dintre acestea 25 aveau și activitate în sectorul zootehnic;

- în 2012 mai erau 33 de unități care desfășurau activitate în sectorul vegetal, iar

dintre acestea 18 aveau și activitate în sectorul zootehnic. De asemenea, două unități

(Penitenciarele Craiova și Iași) nu mai desfășurau activitate nici în sectorul vegetal,

nici în cel zootehnic, după cum reiese din tabelul nr.8.

Tabelul nr.8-Situația gospodăriilor agrozootehnice

nr.

crt. Unitatea

2007 2008 2009 2010 2011 2012

zootehnic

vegetal zootehnic

vegetal zootehnic

vegetal zootehnic

vegetal zootehnic

vegetal zootehnic

vegetal

1 Penit. Aiud X X X X X X X

2 Penit. Arad X X X X X X X X X X X X

3 Penit. Bacău X X X X X X X X X X X X

4 Penit.Baia Mare X X X X X X X

5 Penit. Botoşani X X X X X X X

6 Penit.Brăila X X X X X X X X X X X X

7 Penit.Buc. Jilava X X X X X X X X X X

8 Penit.Bistriţa X X X X X X X

9 Penit.Codlea X X X X X X X X X X X X

10 Penit.Colibaşi X X X X X X X X

11 Penit. Craiova X X X

12 Penit.Deva X X X X X X X X X X

13 Penit.Tr.-Severin X X X X X X X X X X

14 Penit.Focşani X X X X X X X X X X X X

15 Penit.Galaţi X X X X X X X

16 Penit.Gherla X X X X X X X X X X X X

17 Penit. Iaşi X X X

18 Penit.Mărgineni X X X X X X X

19

Penit.Miercurea-

Ciuc X X X X X X X X X X X X

20 Penit.Oradea X X X X X X X X X X X X

21 Penit.Poarta Albă X X X X X X X X X X X X

22 Penit.Satu Mare X X X X X X X X X X X X

23 Penit.Slobozia X X X X X X X X X X X X

24 Penit.Timişoara X X X X X X X X X X X X

25 Penit.Târgșor X X X X X X X X X X X X

26 Penit.Tîrgu-Mureş X X X X X X X X X X X X

27 Penit.Tulcea X X X X X X X X X X X X

39

28 Penit.Tîrgu-Jiu X X X X X X X X X X X X

29 Penit.Rahova X X X X X X X

30 Penit.Vaslui X X X X X X X X X X

31 C.R. Găieşti X X X X X X X X

32 SNPAP Tg. Ocna X X X X X X X X X

33 C.R.Tichileşti X X X X X X X X X X X

34 Penit Ploieşti X X X X X X X X X

35 Penit. Pelendava X X X X X X X X X X X X

TOTAL 35 35 25 35 23 33 22 33 19 33 18 33

Închiderea unor activități, în special în sectorul zootehnic, s-a făcut în urma

evaluării gospodăriilor agrozootehnice din sistemul administrației penitenciare,

ținând cont de eficienţa activității, conform deciziilor nr. 474/23.06.2006 şi nr.

431/03.06.2008 ale directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

VII.7.1. Venituri din producția vegetală

Din datele prezentate de ANP (tabelul nr.9) s-a constatat că suprafața de teren

agricol a fost în anul 2008 de 2702,74 ha, ajungând în anul 2012 la 2471,41 ha,

rezultând o diminuare a suprafeței de teren agricole cu 231,33 ha.

Tabelul nr. 9 – Situația suprafețelor de teren agricol

Anul

teren

total

(ha)

teren

cultivat

(ha)

cartofi

(ha)

legume

(ha)

Concen-

trate

( ha)

suculente

(ha)

fiboase

(ha)

cereale

(ha)

plante

tehnice

(ha)

alte

prod.

(ha)

teren

neculti-

vat

(ha)

teren

neprod

(ha)

teren

dat în

arendă

(ha)

2008 2702,74 2403,18 58,00 180,65 913,46 435,55 221,35 383,40 184,20 26,57 - 299,56 -

2009 2756,52 2456,96 47,75 171,09 870,46 501,48 191,28 377,30 286,10 11,50 - 299,56 -

2010 2723,50 2081,34 56,80 146,51 645,10 645,24 142,63 281,13 145,14 18,79 - 389,39 252,77

2011 2672,95 1828,51 29,79 134,24 498,89 645,75 150,28 243,34 115,82 10,40 144,68 292,24 407,52

2012 2471,41 1840,24 31,85 116,79 612,91 473,11 137,53 264,56 185,47 18,02 101,73 334,84 194,60

Din tabelul de mai sus rezultă că suprafață de teren agricol cultivată în anul

2008 a fost de 2403,18 ha (88,92% din total suprafață), având un trend descendent în

anul 2012 fiind de 1840,24 ha (74,46%).

Cauzele principale care au dus la scăderea suprafeței de teren agricol au fost:

- retrocedarea unor suprafețe de teren (22,45 ha);

- transmiterea a 208,88 ha în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale si

Turismului, conform prevederilor H.G. nr. 1132/2011 privind modificarea anexei nr.

11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului

centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și transmiterea unor imobile

proprietate publică a statului din administrarea Ministerului Justiției - Administrația

Națională a Penitenciarelor - Penitenciarul Slobozia în administrarea Ministerului

Dezvoltării Regionale și Turismului.

Grafic, utilizarea suprafețelor de teren agricol se prezintă astfel:

40

Graficul nr.16 Situația cultivării terenului agricol al sistemului administrației penitenciarelor

În perioada analizată, producția vegetală obținută în sistemul penitenciar, se

prezintă în următoarea structură:

Graficul nr. 17-Situația producției agricole realizate

În perioada analizată se constată că producția vegetală realizată a avut un trend

descendent, situându-se sub nivelul celei planificate.

Nivelul prețurilor de cost la care s-au obținut produsele agricole (concentrate,

suculente, fibroase și grosiere), în mai toate cazurile, a fost sub nivelul prețului

practicat pe piață.

Activitatea anuală de producție în perioada 2008 – 2012, în cadrul gospodăriei

agrozootehnice a fost raportată prin Programul de producție și bugetul de venituri și

cheltuieli al gospodăriei agrozootehnice, aprobat de către Directorul general al

Autorității Naționale a Penitenciarelor și transmis penitenciarelor în vederea punerii

în aplicare. La cap. 1 din Program s-au prevăzut „Principalii indicatori de sinteză pe

gospodăria agrozootehnică”, din care: producția globală, producția marfă, venitul

net, cheltuieli la 1.000 lei venituri; rata rentabilității, fără însă a fi menționate țintele

cifrice ce trebuie atinse.

Activitatea de producție realizată anual de gospodăriile agrozootehnice a fost

evidențiată în „Darea de seamă cuprinzând realizările obținute în gospodăria

agrozootehnică”, fără a se prezenta și gradul de realizare a indicatorilor transmiși

0,00

500,00

1.000,00

1.500,00

2.000,00

2.500,00

3.000,00

2008 2009 2010 2011 2012

teren dat în arendă - ha

teren neproductiv - ha

teren necultivat - ha

teren cultivat-ha

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

2008 2009 2010 2011 2012

concentrate

suculente

fibroase

grosiere

41

prin Programul de producție și bugetul de venituri și cheltuieli al gospodăriei

agrozootehnice.

Din datele prezentate rezultă că nu s-a urmărit gradul de realizare a

indicatorilor.

Cauze obiective care au determinat scăderea veniturilor din activitatea

efectuată în sectorul vegetal:

- scăderea suprafeței de teren agricol;

- scăderea suprafeței de teren agricol cultivată;

- utilajele învechite cu care se efectuează lucrările agricole;

- lipsa persoanelor private de libertate care să opteze pentru a efectua

prestații în cadrul gospodăriilor agrozootehnice și care să cunoască specificul acestei

activități;

- lipsa personalului permanent în cadrul gospodăriilor agrozootehnice,

pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și udare, activități care se desfășoară în

afara timpului normal de lucru al punctelor de lucru exterioare;

- schimbările intervenite în tipurile de plante cultivate (rotația culturilor);

- lipsa fondurilor necesare pentru pregătirea producţiei în gospodăriile

agrozootehnice,

- desfășurarea activităților cu întârziere, generate de imposibilitatea

asigurării la timp a escortelor pentru punctele de lucru formate din persoane private

de libertate selecționate din penitenciare și dificultăți legate de posibilitățile de lucru

cu puncte de lucru deplasate de la unități, față de necesitatea de a se desfășura

activități în intervale orare determinate de condiții meteorologice (ex. Penitenciarul

Rahova).

CONCLUZII


penitenciare în ceea ce privește activitatea realizată în sectorul vegetal;

► Nu există indicatori de performanță, precum și urmărirea și raportarea

către ANP a modului de realizare a acestora;

►Activităţile care se derulează în sectorul vegetal sunt activităţi cu

caracter instructiv-educativ în scopul reinserţiei sociale a persoanelor private de

libertate, produsele obţinute sunt destinate cu prioritate consumului propriu al

unităţilor producătoare și/sau al altor unităţi penitenciare din sistemul

administraţiei penitenciare şi numai eventualele excedente sunt destinate

valorificării pe piaţa liberă, în scopul obţinerii de venituri extrabugetare;


evidența tehnico-operativă aferentă activităților din sectorul vegetal;

►Nu au fost utilizate conturi specifice și/sau nu există o dezvoltare a

conturilor din contabilitatea financiară pentru veniturile şi cheltuielile realizate

din activitatea sectorului vegetal;

►Cheltuielile aferente obținerii acestor venituri sunt înregistrate pe total

cheltuieli, nefiind evidențiate distinct pe naturi de cheltuieli;

42


contabilitatea distinctă pentru veniturile din activitatea sectorului vegetal, astfel

încât nu s-au putut estima costurile reale ale fiecărei activităţi realizate de

sectorului vegetal și evalua dacă aceste cheltuieli sunt acoperite cu veniturile

obținute.

RECOMANDĂRI

- Elaborarea şi aprobarea de către Ministerul Justiției a unei strategii pe

termen mediu și lung în sistemul administrației penitenciare în ceea ce privește

activitatea din sectorul vegetal;

- Implementarea de către ANP a strategiei aprobate pe termen mediu și

lung în sistemul administrației penitenciare în ceea ce privește activitatea din

sectorul vegetal;

- Cultivarea întregii suprafețe de teren agricol;


performanță, obligativitatea de urmărire și raportare la ANP a modului de

realizare a acestora;

- Analizarea posibilităților de închiriere/arendare a spațiilor de producție

disponibile la nivelul gospodăriilor agrozootehnice;

- Organizarea și conducerea contabilității de gestiune şi/sau financiare.

VII.7.2. Venituri din producția zootehnică

În sectoarele zootehnice din cadrul gospodăriilor agrozootehnice se cresc trei

specii de animale: bovine, ovine şi porcine. În perioada analizată această activitate a

fost desfășurată în 18 unităţi penitenciare (Arad, Bacău, Brăila, Codlea, Focşani,

Gherla, Miercurea-Ciuc, Oradea, Poarta Albă, Satu Mare, Slobozia, Timişoara,

Târgșor, Târgu Mureş, Tulcea, Târgu Jiu, Ploieşti, Pelendava).

Situația efectivelor de animale raportate în dările de seamă anuale, se prezintă

după cum urmează:

Graficul nr.18-Situația efectivelor de animale

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

2008 2009 2010 2011 2012

ovine

bovine

porcine

43

În perioada analizată, producția obținută în sectorul zootehnic se prezintă

astfel:

Graficul nr.19-Situația producției zootehnice realizate

Din analiza datelor prezentate se constată că producția zootehnică a avut un

trend descendent în perioada analizată și că în toate cazurile producția zootehnică

realizată s-a situat peste nivelul celei planificate.

Prețurile de cost la care au fost realizate produsele din sectorul zootehnic

(carcasă de porc, de vită și de oaie, precum și lapte de vacă și de oaie), aproape în

toate cazurile, s-au situat sub nivelul prețului practicat pe piață, excepție făcând

prețurile aferente producției de carne de porc și vită (Penitenciarele Miercurea-Ciuc,

Timișoara, Târgu-Mureș etc.) .

Principalele cauze care au dus determinat scăderea veniturilor din producția

zootehnică:

- transformarea unor penitenciare în anul 2009 în penitenciare pentru minori și

tineri unde se desfășoară în principal activități socio-educative, școlarizare, cursuri de

calificare, activități și programe efectuate pentru reintegrarea socială (de exemplu:

penitenciarul Târgu Mureș);

- situaţia juridică a unor ferme zootehnice şi terenuri agricole (unele dintre

acestea fiind supuse unor litigii – revendicări);

- respectarea legislaţiei de mediu: Ordinul nr. 536/1997 al ministrului sănătății

privind aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al

populaţiei - distanţele față de localităţi; H.G. nr.188/2002 pentru aprobarea unor

norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate; H.G. nr.

89/2006 pentru aprobarea programului strategic privind monitorizarea, controlul şi

eradicarea pestei porcine clasice în România, ce a dus la închiderea unor ferme ce nu

respectau aceste prevederi;

- starea fizică a construcţiilor şi utilităților, starea efectivelor de animale şi

posibilităţile de îndeplinire a măsurilor de biosecuritate şi de mediu prevăzute în

legislaţia de la momentul respectiv în perspectiva aderării la UE;

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

1.600.000

1.800.000

2008 2009 2010 2011 2012

carcasă de porc-kg

carcasă de vită- kg

carcasă de oaie- kg

lapte de oaie - litri

lapte de vacă - litri

44

- starea fizică a adăposturilor de animale, respectiv o parte din clădirile aferente

gospodăriilor agrozootehnice au fost fie puse în conservare, fie casate (H.G. nr.

496/2013);

- condiţii de mediu: existența staţiilor de epurare, reţea de canalizare etc;

- utilităţi - alimentare cu energie electrică, alimentare cu apă.

CONCLUZII


penitenciare în ceea ce privește activitatea din sectorul zootehnic, aprobată de

ordonatorul principal de credite, Ministerul Justiţiei;

► Nu există indicatori de performanță, precum și obligativitatea de

urmărire și raportare la nivelul ANP a modului de realizare a acestora;

►La nivelul entității nu este organizată evidența tehnico-operativă

aferentă activităților de producție generatoare de venituri extrabugetare;

►Nu au fost utilizate conturi specifice sau dezvoltări ale conturilor din

contabilitatea financiară pentru veniturile şi cheltuielile realizate în gospodăriile

agrozootehnice;

►Cheltuielile aferente obținerii acestor venituri sunt înregistrate pe total

cheltuieli, nefiind evidențiate distinct pe naturi de cheltuieli în funcţie de

activitatea care le-a generat;


contabilitatea distinctă pentru veniturile realizate din activitatea sectorului

zootehnic, astfel încât nu s-au putut estima costurile reale ale fiecărei activităţi

realizate și evalua dacă aceste cheltuieli sunt acoperite cu veniturile obținute.

RECOMANDĂRI

- Elaborarea şi aprobarea de către Ministerul Justiției a unei strategii pe

termen mediu și lung în sistemul administrației penitenciare în ceea ce privește

activitatea în sectorul zootehnic;

- Implementarea de către ANP a strategiei aprobate pe termen mediu și

lung în sistemul administrației penitenciare în ceea ce privește activitatea în

sectorul zootehnic;


performanță, precum și urmărirea și raportarea către ANP a modului de

realizare a acestora;

- Analizarea posibilităților de închiriere a spațiilor de producție disponibile

la nivelul sectorului zootehnic;

- Organizarea și conducerea contabilității de gestiune şi/sau financiare.

VII.7.3. Venituri din producția bugetară

În cadrul veniturilor extrabugetare realizate în vederea finanțării activității

ANP și unităților subordonate (penitenciare) sunt prevăzute „Venituri realizate în

45

atelierele de producţie bugetară, organizate în cadrul penitenciarelor şi al centrelor de

reeducare”.

Activitatea de producție bugetară s-a desfășurat în baza Ordinului nr.

2938/2012 al ministrului justiției pentru aprobarea Instrucţiunilor privind

desfăşurarea activităţii de producţie bugetară în unităţile subordonate ANP.

În cadrul acestei categorii de venituri se regăsesc:

- venituri din executarea de produse din materii prime și materiale

asigurate de entitate;

- venituri din prestarea de servicii din materii prime și materiale parțial

sau în totalitate asigurate de beneficiar.

În cadrul mai multor unităţi din subordinea Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor au fost amenajate şi funcţionează ateliere de producţie utilate

corespunzător în care pot fi desfăşurate activităţi de prelucrare a lemnului, tâmplărie

lemn, tâmplărie PVC, croitorie, cizmărie, panificaţie etc, astfel:

- Penitenciarul Iaşi – dispune de un atelier de producţie utilat în care pot fi

desfăşurate lucrări de tâmplărie (uscat cherestea, confecţionat mobilier pal şi lemn

masiv, rindeluit cherestea);

- Penitenciarul Gherla - are în dotare un atelier de tâmplărie mecanică dotat

cu utilaje de prelucrare în serie mică;

- Penitenciarul Bacău - dispune de un uscător de cherestea şi un atelier de

tâmplărie;

- Penitenciarul Focşani - dispune de un atelier de producţie dotat cu utilaje de

tâmplărie pentru executarea produselor de mobilier şi a obiectelor de tâmplărie;

- Penitenciarul pentru minori şi tineri Tichileşti este dotat cu o moară pentru

măcinarea grâului de panificaţie, o brutărie şi un atelier de tâmplărie pentru

confecţionarea unor produse de mobilier din pal melaminat, uşi şi ferestre;

- Penitenciarul pentru minori şi tineri Craiova deține mai multe ateliere de

producţie care pot realiza: tâmplărie PVC (ferestre şi uşi tip termopan şi accesorii),

tâmplărie lemn (ferestre şi uşi din lemn, mobilă de orice fel), fier forjat (balustrade,

porţi, pergole), patiserie – gastronomie (prăjituri, pizza, produse patiserie), ambalaj

carton - tipograf - flexograf (dosare plic, dosare şină, cutii arhivare, cutii de pizza şi

prăjituri).

- Penitenciarul Craiova - dispune de un atelier de croit şi pregătit piese pentru

încălţăminte, un atelier de tălpuit şi finisat articole de încălţăminte, un atelier de cusut

mecanic încălţăminte, un atelier de tâmplărie, precum şi o brutărie;

- Penitenciarul Arad este dotat cu un atelier de producţie și cu unelte necesare

desfășurării unor activităţi de producţie;

- în cadrul atelierelor existente la Penitenciarului Colibaşi pot fi prestate

activităţi de tâmplărie, uscare cherestea, confecţionare plasă gard, confecţionare

vatelină, confecţionare saltele şi burdufuri pernă umplute cu vatelină;

- Penitenciarul Bucureşti Rahova dispune de:

- un atelier de tâmplărie pentru prelucrarea şi tratarea lemnului, realizarea de

mobilier, case de lemn, cât şi prelucrarea altor produse din lemn şi derivate ale

acestuia;

46

- un atelier de tâmplărie PVC;

- o hală de aproximativ 1000 m2 pentru desfăşurarea unor activităţi de producţie

și/sau prestări servicii (activităţi de manufactură sau semi-automatizate);

- în cadrul Penitenciarului Mărgineni funcţionează un sector de producţie

bugetară unde se desfăşoară activităţi de confecţionat mobilier din lemn masiv şi din

pal melaminat şi binale (uşi şi ferestre), precum şi activităţi de legătorie – arhivare

volume de cărţi, reviste şi ziare;

- Penitenciarele Galaţi, Satu Mare, Botoşani, Poarta albă şi Aiud – dispun

de ateliere de prelucrare a materialului lemnos,

- Penitenciarul Bucureşti - Jilava dispune de un atelier de croitorie precum şi

de un atelier de tâmplărie unde poate fi produs la comandă mobilier din pal

melaminat.

Cauzele care au dus la scăderea acestui tip de venit au fost:

- lipsa fondurilor pentru procurarea materiilor prime şi materialelor necesare

realizării producţiei bugetare;

- lipsa de preocupare pentru găsirea unor piețe de desfacere adecvate;

- lipsa calificării persoanelor private de libertate;

- intrarea în insolvenţă a Regiei Autonome MULTIPRODUCT.

CONCLUZII

►Nivelul veniturilor din producţia bugetară nu a putut fi determinat din

cauza neorganizării şi neconducerii contabilităţii de gestiune și/sau a dezvoltării

conturilor din contabilitatea financiară;

►Lipsa persoanelor private de libertate care să accepte să muncească în

cadrul atelierelor de producție şi care să cunoască specificul acestor activităţi;

►Lipsa calificării sau slaba calificare a persoanelor private de libertate,

ceea ce a condus la realizarea cu întârziere a comenzilor sau la imposibilitatea

acceptării unor comenzi către diverși beneficiari;

►Atelierele bugetare au în principal ca scop reeducarea şi reinserţia în

societate a persoanelor private de libertate, având caracterul activităţilor

didactice.

RECOMANDĂRI

- Utilizarea atelierelor bugetare pentru organizarea de cursuri de calificare a

persoanelor private de libertate;

- Transformarea atelierelor bugetare în ateliere didactice având în vedere că

acestea au ca scop principal reeducarea şi reinserţia socială a persoanelor

private de libertate.

CAP.VIII - CONCLUZIILE GENERALE ȘI RECOMANDĂRILE FORMULATE

DE AUDITORII PUBLICI EXTERNI ÎN URMA ACȚIUNII DE AUDIT AL

PERFORMANȚEI

47

Ţinta auditului a reprezentat-o efectuarea unei analize independente asupra

activităţilor de realizare a veniturilor extrabugetare, pentru identificarea

vulnerabilităţilor şi a riscurilor specifice. Recomandările formulate în Raportul de

audit al performanței se adresează ANP, dar și instituției ierarhic superioare, respectiv

Ministerului Justiției, care ar trebui să acționeze pentru:

▪ dispunerea măsurilor adecvate pentru implementarea recomandărilor, inclusiv

prin îmbunătăţirea propriilor reglementări procedurale și prin inițierea modificărilor

și a completărilor legislației specifice, acolo unde este cazul;

▪ monitorizarea implementării acestor măsuri și evaluarea periodică a efectelor

produse.

Urmare a misiunii „Auditul performanței privind constituirea, administrarea și

utilizarea veniturilor extrabugetare” - pentru perioada 2008 – 2012, la Administrația

Națională a Penitenciarelor au fost formulate următoarele concluzii şi recomandări:

CONCLUZII FINALE

1. Nu există o strategie pe termen mediu și lung în sistemul administrației

penitenciare în ceea ce privește activitatea generatoare de venituri

extrabugetare, aprobată de către ordonatorul principal de credite al

Ministerului Justiţiei.

2. Finanțarea activității sistemului administraţiei penitenciare se realizează

în principal din subvenții de la bugetul de stat, care au reprezentat 91,23% în

anul 2008 și 92,26% în anul 2012.

Veniturile extrabugetare realizate de sistemului administraţiei

penitenciare completează nesemnificativ veniturile bugetare (7,74% în 2012).

3. ANP a întocmit un singur cont de execuţie cumulat pentru venituri proprii

şi subvenţii de la bugetul de stat, iar cheltuielile sunt evidenţiate pe total

cheltuieli aferente veniturilor proprii şi subvenţiilor, ceea ce pe de o parte, nu

permite efectuarea unor analize cu privire la eficiența cheltuielilor, iar pe de altă

parte creează riscul nerecuperării cheltuielilor efectuate pentru veniturile

obținute.

Nu a fost întocmit Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice –

Venituri, după natura veniturilor încasate în timpul anului și nici Contul de

execuţie a bugetului instituţiei publice – Cheltuieli, în funcţie de activitatea care

generează cheltuiala.

4. În contabilitate nu au fost evidențiate distinct cheltuielile aferente

veniturilor extrabugetare și nu au fost utilizate conturi specifice sau dezvoltări

ale conturilor din contabilitatea financiară pentru veniturile şi cheltuielile

realizate din activitățile productive.

48

Nivelul cheltuielilor/veniturilor realizate din activitatea gospodăriilor

agrozootehnice și producţia bugetară nu a putut fi determinat din cauza

neorganizării şi neconducerii contabilităţii de gestiune în mod corespunzător.

Activităţile care se derulează în sectorul agrozootehnic au caracter

instructiv-educativ, fiind desfășurate în scopul reinserţiei sociale a persoanelor

private de libertate, produsele obţinute sunt destinate cu prioritate consumului

propriu al unităţilor producătoare și/sau al altor unităţi penitenciare din

sistemul administraţiei penitenciare, iar eventualele excedente sunt destinate

valorificării pe piaţa liberă, în scopul obţinerii de venituri extrabugetare.

5. Folosirea la activități productive a persoanelor private de libertate, în

timpul executării pedepselor, este o componentă importantă a activităţii de

reintegrare socială şi urmăreşte dezvoltarea competențelor acestora și realizarea

de venituri după eliberare.

6. Prestarea de activități productive de către persoanele private de libertate

contribuie la realizarea unor venituri extrabugetare, care pot fi folosite la

îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, fapt pentru care creşterea numărului

persoanelor private de libertate folosite la muncă în regim de prestări servicii ar

trebui să constituie unul dintre obiectivele prioritare ale administraţiei naţionale

a penitenciarelor şi ale unităţilor subordonate.

7. Activităţile lucrative desfăşurate de persoanele private de libertate, în

afară de perspectiva beneficiilor financiare imediate, contribuie şi la modificări

comportamentale, prin formarea unei atitudini corecte faţă de activitatea

lucrativă şi prin exersarea deprinderilor formate.

8. Principalele domenii în care au lucrat persoanele private de libertate au

fost agricultură, construcții, salubrizare, întreținere și amenajare spații verzi, în

special munci necalificate, dar și activități calificate – cusut fețe încălțăminte.

9. Persoanele private de libertate sunt motivate să muncească, pe de o parte,

pentru că li se reduce durata pedepsei, iar pe de altă parte, se perfecționează,

câștigă experiență și bani.

10. În unitățile turistice, cheltuielile și veniturile se situează la același nivel,

astfel că nu se poate exprima o opinie în ceea ce privește eficiența, eficacitatea și

economicitatea.

11. Legislaţia în domeniul sănătăţii nu face distincție între spitalele-

penitenciar și cele din sistemul public de sănătate, astfel că în conformitate cu

prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt obligate

să presteze servicii medicale contra cost și pentru alte categorii de persoane din

afara unităților penitenciare, ceea ce practic nu se realizează, întrucât

penitenciarele - spital, conform prevederilor art.12 alin. 2 lit. c) din Legea nr.

275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele

judiciare în cursul procesului penal, asigură asistenţa medicală pentru deţinuţi,

activitate care presupune un specific deosebit.

RECOMANDĂRI

49

1. Elaborarea bugetului sistemului administrației penitenciare prin

includerea tuturor veniturilor extrabugetare realizate (venituri CASAOPSNAJ

și venituri din taxe concurs);

2. Întocmirea Contului de execuţie a bugetului instituţiei publice – Venituri,

după naturi de venituri;

3. Întocmirea Contului de execuţie a bugetului instituţiei publice – Cheltuieli,

după naturi de cheltuieli;

4. Elaborarea şi aprobarea de către ordonatorul principal al Ministerului

Justiției a unei strategii pe termen mediu și lung în sistemul administrației

penitenciare privind veniturile extrabugetare, precum și implementarea

acesteia.

5. Organizarea evidenței operative, a contabilității de gestiune și/sau

financiare, pentru toate activitățile care conduc la realizarea veniturilor

extrabugetare.

6. Monitorizarea activităților pe principalele naturi de venituri.

7. Crearea unei baze de date cuprinzând potențialii beneficiari care pot

desfășura activități lucrative cu persoanele private de libertate.

8. Seminarii organizate de ANP pentru persoanele private de libertate,

având ca temă prezentarea avantajelor care rezultă din desfășurarea

activităților lucrative.

9. Dezvoltarea activității de prestări servicii în toate atelierele de producție

ţinând cont în primul rând de latura educativă, socială a muncii persoanelor

private de libertate și în strânsă legătură cu școlarizarea acestora şi nu cu scopul

principal de a obține venituri extrabugetare.

10. Includerea în planurile anuale de activitate a unor indicatori de

performanță pentru categoria de venituri din prestații turistice, precum și

urmărirea și raportarea la ANP a modului de realizare a acestora.

Unele din recomandările formulate în Raportul de audit al performanței se

adresează și Ministerului Justiției, care în calitate de ordonator principal de credite

ar trebui să acționeze pentru:

- aprobarea unei strategii, pe termen mediu și lung, în ceea ce privește

veniturile extrabugetare realizate de sistemul administrației penitenciare;

- dispunerea măsurilor adecvate pentru implementarea recomandărilor,

inclusiv prin îmbunătăţirea propriilor reglementări procedurale și prin inițierea

modificărilor și a completărilor legislației specifice, acolo unde este cazul;

- monitorizarea implementării acestor măsuri și evaluarea periodică a

efectelor produse.

CAP. IX - CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII REFERITOARE LA EVALUAREA

SISTEMULUI DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL

Evaluarea nivelului de încredere în sistemul de control intern/managerial al

50

ANP s-a făcut potrivit prevederilor O.M.F.P. nr.946/2005 pentru aprobarea Codului

controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial

la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial.

Importanţa evaluării nivelului de încredere în sistemul de control intern al

ANP rezultă din faptul că mediul de control existent (respectiv: modul de funcţionare

al instituției auditate, stabilirea responsabilităţilor pe compartimente funcţionale, a

politicilor şi procedurilor de control) constituie sistemul de referinţă în stabilirea

naturii şi procedurilor de audit utilizate în evaluarea activităţii financiar - contabile a

entităţii.

IX.1. Controlul financiar preventiv propriu

În perioada supusă auditului, la nivelul ANP, a fost exercitat controlul financiar

preventiv propriu din punct de vedere al legalităţii şi regularităţii asupra operaţiunilor

privind angajamentele legale, ordonanţarea cheltuielilor, efectuarea de încasări în

numerar etc. Controlul financiar preventiv propriu a fost organizat în cadrul Direcției

Economico – Administrative, Serviciul Financiar - Contabilitate.

În baza deciziilor emise de ordonatorul secundar de credite al entităţii și în

baza acordului Ministerului Justiției au fost desemnate persoanele care să exercite

controlul financiar preventiv propriu.

În perioada 2008-2012, cadrul metodologic privind activitatea de CFPP a fost

asigurat de Normele metodologice specifice privind organizarea și exercitarea

controlului financiar preventiv propriu în sistemul administrației penitenciare,

aprobate prin Decizia nr. 346/23.02.2006 a directorului general al ANP.

De asemenea, prin decizii ale directorului general al ANP, au fost desemnate

persoanele împuternicite să efectueze operaţiunile privind angajarea, lichidarea,

ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare potrivit Procedurilor privind angajarea,

lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi organizarea, evidenţa şi

raportarea angajamentelor bugetare şi legale în A.N.P.

S-a constatat că nu au existat operațiuni refuzate la viză pentru care

ordonatorul secundar de credite să fi dispus efectuarea acestora, pe propria

răspundere și operațiuni patrimoniale efectuate ca urmare a dispoziției ordonatorului

secundar de credite, fără să existe viza de CFPP.

Din evaluarea activității CFPP au rezultat vulnerabilități atât referitor la modul

de proiectare și organizare, cât și la exercitarea acestuia, și anume:

- Registrul operațiunilor prezentate la viza CFPP nu cuprinde semnăturile

celor care au prezentat documentele la viză și nici ale celor ce au ridicat documentele,

precum și data la care aceste documente au fost ridicate, registrul fiind păstrat în

format electronic;

- Normele metodologice specifice, precum și listele de verificare, elaborate

pentru toate operațiunile pentru care a fost exercitată viza CFPP, nu au fost

actualizate din anul 2006;

- Procedura operațională privind exercitarea CFPP nu a fost actualizată din

2008 și nu respectă modelul prevăzut la Anexa nr.2 a O.M.F.P. nr.946/2005,

51

- Evaluarea persoanelor care au acordat vizat CFPP în perioada 2008 – 2012

s-a făcut fără acordul Ministerului Justiției, contrar prevederilor art.9 alin.(8) din

O.G. nr.119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar

preventiv. ANP nu a transmis entităților subordonate acordul privind evaluările

anuale ale personalului care a acordat CFPP, deși entitățile subordonate ANP au

solicitat acordul.

Din evaluarea activității de CFPP a rezultat că acesta a fost proiectat și

funcționează bine.

IX.2. Auditul public intern

Din documentele puse la dispoziție, echipa de audit a constatat că activitatea de

audit public intern la nivelul ANP şi a unităților subordonate, în perioada 2008 - 2012

a fost organizată și funcționează defectuos.

Serviciul audit public intern de la nivelul ANP, potrivit prevederilor legale,

trebuie să asigure:

- auditul intern la nivelul aparatului propriu;

- auditul intern la nivelul celor patruzeci şi opt de instituţii publice subordonate

care nu au organizat compartiment propriu de audit intern.

Din verificările efectuate a rezultat că: în perioada 2008-2010, activitatea de

audit public intern a fost desfășurată de către Direcţia Audit Public Intern din cadrul

Ministerului Justiției.

Prin Ordinul nr. 2229/C/09.09.2010 al ministrului justiției a fost înfiinţată

Direcţia Audit Public Intern (DAPI), la nivelul ANP - aparat central, aflată în directa

subordonare a directorului ANP, având în perioada 2011-2012 următoarea structură:

- Compartimentul de audit public intern;

- Compartimentul Planificare, Monitorizare, Metodologie și Evaluare Internă.

Conform statului de organizare și funcționare, DAPI a avut aprobate un număr

de 15 posturi de execuție și 1 post de conducere, din care au fost ocupate 5 posturi de

execuție și 1 post de conducere.

În anul 2013, DAPI a fost reorganizată la nivel de serviciu cu un număr de 10

posturi de execuție (9 posturi de auditori interni şi 1 post de secretariat) și 1 post de

conducere, din care sunt ocupate 6 posturi de execuție (5 posturi de auditori interni

din cele 9 posturi existente şi 1 post de secretariat) și 1 post de conducere.

Evaluând sistemul de management şi control intern (inclusiv audit intern)

existent la nivelul ANP şi al unităților subordonate, Curtea de Conturi a constatat că:

- structura de audit la nivelul ANP este subdimensionată prin neocuparea

posturilor aprobate prin statul de organizare și funcționare în raport cu complexitatea

și volumul activităților ANP şi a celor 51 de instituţii subordonate, din care 48

instituţii cu personalitate juridică şi 3 structuri fără personalitate juridică;

- numărul de persoane existente în structura de audit de la nivelul ANP este

mai mic decât numărul de posturi prevăzute în statul de organizare şi funcţionare din

cauza neocupării posturilor aprobate;

- activitățile auditabile din cadrul ANP şi a unităţilor subordonate nu au fost

52

auditate o dată la 3 ani, contrar prevederilor al art. 15 din Legea nr. 672/2002

,astfel:

- în anul 2011, au fost auditate 11 instituţii subordonate (din 51

unităţi/structuri subordonate) ceea ce reprezintă 21,57% şi un număr de 2 structuri

din cele 17 existente la nivelul ANP, ceea ce reprezintă 11,76% .

- în anul 2012, au fost auditate 9 instituţii subordonate, ceea ce reprezintă

17,65% , un număr de 3 structuri din cadrul ANP central, ceea ce reprezintă 17,65%,

31 entități subordonate și 13 structuri din ANP nu au fost auditate în perioada 2008 -

2012.

În urma evaluării activității de audit public intern la nivelul ANP şi a analizei

Raportului anual privind activitatea de audit public intern pe anii 2011 şi 2012 s-au

desprins următoarele deficienţe:

- dimensionarea structurii de audit intern față de complexitatea și volumul

activităților ANP şi a activităţilor din sistemul administraţiei penitenciare, precum și

funcționarea acestei structuri de audit intern este inadecvată (în prezent 6 posturi

ocupate, din care 5 de execuţie şi unul de conducere), fapt ce determină ca şi din

această cauză exercitarea auditului public intern să nu poată fi realizată asupra

tuturor unităţilor subordonate ANP şi a structurilor existente în aparatul central al

ANP (68), precum şi asupra tuturor activităţilor desfăşurate în sistemul penitenciar

într-un timp adecvat;

- structura de audit în forma actuală, având în vedere subdimensionarea

acesteia, nu poate asigura elaborarea/realizarea unui plan multianual/anual realist pe

baza evaluării riscului asociat structurilor auditabile, activităţilor,

programelor/proiectelor /operaţiunilor, activităţilor care prezintă în mod constant

riscuri ridicate şi care trebuie auditate anual.

În urma evaluării activității de audit public intern, s-a apreciat pe baza

scepticismului profesional, că auditul public intern, este situat la un nivel de încredere

care ne permite să acordăm calificativul bine, fapt cauzat de gradul insuficient de

ocupare a posturilor (respectiv 33%), care poate determina ca entitățile/activitățile să

funcționeze defectuos, existând o maximizare a riscului de fraudă, să nu fie auditate

într-un termen rezonabil, iar disfuncționalitățile/deficiențele să nu poată fi depistate.

IX.3. Controlul intern/managerial

În urma examinării documentelor privind modul de organizare a controlului

intern/managerial şi a informaţiilor din chestionarele de autoevaluare a stadiului de

implementare a sistemului de control intern/managerial au rezultat următoarele:

- în perioada 2008 - 2010 sistemul de control intern/managerial nu a fost

proiectat şi implementat;

- în perioada 2011-2012 sistemul de control intern/managerial a fost

proiectat şi implementat parţial;

- din cele 25 de standarde prevăzute de lege, s-a constatat că la nivelul

celor 19 structuri ale ANP au fost implementate numai 17 standarde;

53

- nu au fost actualizate procedurile existente, activităţile procedurabile

inventariate au fost 5992 și au fost elaborate numai 2383 proceduri;

- din totalul celor 46 de entități subordonate care au raportat date, 6

entități au sistemele conforme, 37 de entități au sistemele parțial conforme şi 3

entități au sisteme neconforme.

Cu toate că prin Decizia nr. 685/16.12.2011, emisă de conducerea A.N.P.,

conform prevederilor O.M.F.P. nr .946/2005, a fost constituită Comisia cu atribuții

de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică în domeniul sistemului

propriu de control managerial și control intern, echipa de audit a constatat că aceasta

nu și-a îndeplinit în totalitate obligațiile stabilite, în sensul că nu s-a verificat

respectarea în totalitate a procedurilor stabilite și actualizarea acestora, continuarea

elaborării de proceduri pentru toate activitățile inventariate. Astfel, măsurile,

metodele şi procedurile întreprinse la nivelul fiecărei structuri din cadrul entității nu

sunt în totalitate operaționale, fapt ce a condus la crearea premizelor apariţiei

abaterilor de la legalitate şi regularitate consemnate în procesul- verbal de constatare.

De asemenea s-a constatat că la nivelul entității nu au fost implementate

dispozițiile controlului intern privind stabilirea funcțiilor sensibile, respectiv nu există

stabilite proceduri anticorupție și verificări care să urmărească orice formă de

corupție, fraudă, iregularitate etc.

Cauzele care au determinat producerea acestei abateri au fost nedispunerea

măsurilor necesare implementării tuturor dispozițiilor privind controlul intern,

precum și faptul că managementul entității nu a urmărit modul în care își îndeplinește

atribuțiile comisia mai sus menționată.

Din evaluarea sistemului de control intern/managerial a rezultat că în

perioada 2008-2010 acesta nu au fost proiectat și implementat, iar în perioada

2011-2012, sistemul de control intern a fost proiectat și implementat parțial și

funcționează satisfăcător.

X. PUNCTUL DE VEDERE AL CONDUCERII ENTITĂȚII AUDITATE CU

PRIVIRE LA CONSTATĂRILE AUDITULUI PERFORMANȚEI

Punerea de acord a aspectelor cuprinse în proiectul raportului de audit al

performanței cu punctul de vedere al entității auditate s-a făcut în cadrul întâlnirii de

conciliere care au avut loc la sediul ANP, în prezența reprezentanților conducerii

instituției și ai Curții de Conturi a României.

Obiectivul întâlnirii a fost prezentarea și concilierea aspectelor cuprinse în

proiectul Raportului de audit al performanței, precum și în anexele acestuia (proces-

verbal de constatare și nota de constatare).

În cadrul întâlnirii de conciliere reprezentanții entității nu au formulat puncte

de vedere divergente față de constatările, concluziile și recomandările prezentate în

proiectul Raportului de audit al performanței.

XI. MĂSURILE LUATE DE CONDUCEREA ENTITĂȚII PE PARCURSUL

DESFĂȘURĂRII ACȚIUNII DE AUDIT AL PERFORMANȚEI PENTRU

54

REMEDIEREA DEFICIENȚELOR SEMNALATE DE CĂTRE ECHIPA DE

AUDIT

În vederea înlăturării inadvertențelor legislative constatate de către echipa de

audit, în timpul misiunii de audit, ANP a transmis adresa nr. 71586/DCEAN/12.12.2013,

prin care se face revenire la adresa nr. 42273/19.03.2012, prin care ANP a transmis

Ministerului Justiției proiectul de hotărâre de guvern pentru modificarea H.G.

nr.1849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei

Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea și completarea H.G. nr.652/2009

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, în scopul corelării celor

două acte normative și de asemenea, a fost inițiată procedura de ocupare prin

transfer a două posturi din cadrul Serviciului Audit public intern.

XII. PROPUNERILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A CADRULUI LEGISLATIV CARE

REGLEMENTEAZĂ DOMENIUL AUDITAT

►Punerea de acord a prevederilor legale care reglementează organizarea,

funcţionarea şi atribuţiile ANP din HG nr.1849/2004 privind organizarea,

funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi HG nr.

652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei în vederea

înlăturării inadvertențelor identificate în procesul-verbal de constatare.

*

* *

Pentru valorificarea constatărilor înscrise în Procesul-verbal de constatare,

anexă la Raportul de audit al performanţei, prin decizia emisă de Șeful

Departamentului XII au fost dispuse măsurile pe care ANP trebuie să le ducă la

îndeplinire în vederea înlăturării deficienţelor constatate.

De asemenea, directorii camerelor teritoriale de conturi au emis decizii, prin

care au fost dispuse măsurile pe care entitățile din subordinea ANP trebuie să le ducă

la îndeplinire în vederea înlăturării deficiențelor constatate.

În două cazuri, împotriva măsurilor dispuse prin decizii au fost formulate

contestații, care au fost respinse de către comisiile de soluționare organizate la nivelul

Curții de Conturi.

Conform prevederilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea

activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din

aceste activități, Raportul de audit al performanței, împreună cu decizia emisă au fost

55

transmise spre informare ordonatorului principal al Ministerului Justiției, iar deciziile

emise pentru ordonatorii terțiari de credite au fost înaintate ordonatorului secundar de

credite al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în vederea urmăririi modului de

ducere la îndeplinire, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse.

C O N S I L I E R D E C O N T U R I

prof. univ. dr. Sabina FUNAR

SINTEZA - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI · 2 escortării, supravegherii, aplicarea regimului de...

Documents

Transcript of SINTEZA - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI · 2 escortării, supravegherii, aplicarea regimului de...