Sinele-Suprem

7/29/2019 Sinele-Suprem

1/42

R A M A N A M A H A R I S H I

C A U T A R E A S I N E L U I

DIALOGURI DESPRE ESENTA DIVINA

A FIINTEI

C U P R I N S===================


2/42

INTRODUCERE..............................................................2

VIATA LUI RAMANA MAHARISHI...............................................4

CINE SINT EU ? (NAN YAR ?)...............................................7

CUNOASTEREA SINELUI (SAD VIDYA).........................................13

SUPLIMENT LA CELE 40 DE STROFE (ANUBANDHAM).............................16

TACERE SI SINGURATATE...................................................20

DISCIPLINA MENTALA......................................................21

BHAKTI SI JNANA.........................................................24

PACEA SI FERICIREA......................................................25

JNANI SI LUMEA..........................................................25

REALIZAREA SINELUI......................................................30

SINELE SI INDIVIDUALITATEA..............................................32

AHAM SI AHAMVRITTI......................................................34

INIMA ESTE SINELE.......................................................37

CAUTAREA SINELUI........................................................42

- 1 -DARUIESC ACEASTA TRADUCERE MAESTRULUI MEU SPIRITUAL GREGORIAN BIVOLARU, CAR

E MI-A TREZIT FIORUL DIVIN AL CAUTARII SINELUI .


3/42

CLAUDIU

INTRODUCERE

Un studiu atent al nvtturilor lui RAMANA MAHARISHI, va releva faptul c ele sebazeaz pe experienta sa personal si complet, experient confirmat de textele sacre ce i-au fost aduse de primii si discipoli si pe care el le examina cu atentie pe

ntru a limpezi neclarittile ivite n mintea discipolilor. In nvtturile sale, BHAGAVAN (formul de respectcu care discipolii i se adreseaz maestrului, si care nseamn fiint divin)foloseste expresii ca "scripturile declar", "astfel cum spun nteleptii" etc.,

de asemenea citeaz pasaje din texte ca BHAGAVAD GITA, VIVEKACHUDAMANI si RIBHU-GITA. Dar este evident c aceste trimiteri snt oferite numai ca niste confirmri,cci ele au fost ntelese de MAHARISHI nsusi, prin propria sa experient. Invttura dbaz este cea din ADVAITA-VEDANTA. Experienta complet a Sinelui lipsit de dualitate este scopul, introspectia n natura Sinelui, este mijlocul .

Cnd mintea identific Sinele cu non-Sinele (corpul fizic, etc.) apare suferinta, nlntuirea n iluzie; cnd aceast identificare gresit este nlturat prin ntrebsnt eu?" este calea direct propus de BHAGAVAN RAMANA. Experienta Eului Suprem es

te accesibil tuturor .Dintre toate gndurile, gndul "EU" apare ntotdeauna primul. Ceea ce trebuie fcut este s ne ntoarcem cu gndul, prin introspectie, ctre sursa gndului "Eu". Acesta este procesul invers fat de ceea ce se petrece n mod obisnuit n activitatea mintiinoastre. Mintea cerceteaz structura si cauza tuturor lucrurilor din jur, carela o examinare adnc, snt propriile sale proiectii n afar; ea nu reflecteaz asuprasa nssi si nu-si cerceteaz propria sa cauz. Cunoasterea de sine poate fi dobnditientnd mintea spre ea nssi. Acest lucru nu trebuie confundat cu introspectia despre care ne vorbesc psihologii occidentali .Introspectia ce duce la realizarea Sinelui nu este examinarea de ctre minte apropriului su continut, introspectia este aducerea primului mod de manifestarea mintii, a gndului "Eu" pn la originea sa care este Sinele. Cnd se realizeaz o cercetare adecvat si perseverent, chiar gndul "Eu" nceteaz s se mai manifeste si se

roduce iluminarea, fr cuvinte, n forma lui "Eu-Eu", care este Constiinta pur. Aceasta este eliberarea, ncetarea succesiunii nasterii si mortii .

Metoda prin care se realizeaz aceasta, asa cum s-a artat, este introspectia,care, n Vedanta, e numit JNANA, cunoastere. Devotiunea pur (BHAKTI), meditatia (DHYANA) si concentrarea snt identice (ca rezultat) cu aceasta. Dup cum clarific perfect BHAGAVAN, experienta complet a Sinelui nseamn n acelasi timp o real devotiune, controlul mintii,cunoastere, perseverent si voint. In limbajul devotiunii, scopul final poate fi descris ca o resorbtie a mintii n izvorul su care este Sinele; n limbajul stiintei YOGA el poate fi descris ca dizolvarea mintiin Lotusul-Inim. Acestea snt numai dou moduri diferite de a exprima acelasi adevr

.Metoda introspectiei este considerat dificil de cei ce nu au dobndit o compet

ent necesar pentru aceasta. Mintea trebuie mai nti purificat si fcut capabil sntreze asupra unui singur punct. Aceasta se realizeaz prin ASANAS, PRANAYAMA,concentrare si meditatie. Astfel, diferitele tehnici YOGA, snt auxiliare metodei directe care este introspectia. In acest context, BHAGAVAN se refer la trei grade de aspiranti: cel superior, cel mediu si cel inferior .

Pentru aspirantii de nivel superior, calea prescris este VEDANTA, metoda fiind introspectia; prin aceast practic, mintea devine linistit cufundndu-se n Sine,si n final nceteaz de a mai fi, trind

- 2 -experienta pur a Sinelui Divin strlucitor. Calea pentru aspirantii de nivel me

diu este meditatia asupra Sinelui; meditatia const n dirijarea unui flux continuu al mintii nspre acelasi obiect; exist mai multe formede meditatie, cea mai bun este aceea asupra afirmatiei "EU SINT SINELE", acea

st form de meditatie culmineaz eventual cu Realizarea Sinelui .Pentru aspirantii de nivel inferior, disciplina cea mai folositoare este c

ontrolul respiratiei care conduce la controlul mintii .


4/42

BHAGAVAN explic diferenta dintre JNANA-YOGA (calea cunoasterii) si DHYANA-YOGA (calea meditatiei) astfel: JNANA este ca si cum ai supune un taurncptnat, ademenindu-l cu o legtur de iarb verde, n timp ce DHYANA este ca si cum l-ai stpni prifort .

Dup cum exist opt ramuri n YOGA, exist deasemenea opt faze similare si n JNANA.ele au ns semnificatii diferite. Astfel, n timp ce PRANAYAMA din tehnica YOGA const n regularizarea si retinerea respiratiei, PRANAYAMA, ca ramur din JNANA, se r

efer la respingerea lumii de forme si nume, care este ireal, si realizarea Realului care nseamn Existent pur - Constiint pur - Fericire suprem .

Astfel, prin metoda introspectiei, Realizarea Sinelui poate fi obtinut chiar n aceast viat. De fapt, Realizarea Sinelui nu este ceva ce trebuie dobndit din exterior. Cheia acestei cutri este ntrebarea "Cine snt eu?". Ea constituie axul a ceea ce MAHARISHI numeste metoda simpl si direct. Rspunsul trebuie s survin spontan,cu o sigurant infailibil, dobndit prin experient: "Eu snt Sinele" .

MAHARISHI cita uneori din YOGA-VASISHTHA, o carte a ntelepciunii orientale: "Mediul mental este creatorul lumii" .

Un om adormit aflat n starea de somn profund, fr vise, ne spune el, exist n nediferentiat. Psihismul apare la fel ca o poz care se reveleaz ntr-o baie fotografic. Mai nti apare rasterul, (fondul). Noi l numim "ego" .

In om, de ndat ce acesta si-a asumat ideea individualittii, rsare imediat si lumea. El o modeleaz conform structurilor sale mentale, care focalizeaz Constiinta n imagini pe care el le consider a fi obiecte .

Dar de fapt, individualitatea noastr nu este dect una dintre aceste imagini,prin intermediul creia le vedem pe toate celelalte .

In acest caz, fiind supusi iluziei, Sinele pare a se limita la "eu". Astfelconstiinta individual, mintea agitat, corpul, lumea exterioar, par a fi domeniiseparate. Dar ele apar n acelasi timp, coexist si se resorb mpreun .

MAHARISHI exprima ntelepciunea UPANISHADELOR care afirm c mintea, corpul si lumea snt elemente componente ale aceleiasi manifestri n care Sinele se reveleaz lui nsusi. Acesta este spectacolul magic, "iluzia creatoare", pe care textele traditionale o numesc MAYA. A transcende iluzia, a vedea cine sntem cu adevrat, aceasta este esenta nvtturii sale .

Noi sntem de fapt SINELE. Sinele singur exist. Ignoranta este aceea care neface s credem c nu am realizat Sinele. Cnd aceast ignorant este nlocuit prin cunorea de sine, realizm natura etern a Sinelui.Acela care a obtinut aceast realizare e numit JIVAN-MUKTA (eliberat n viat). Ce

lorlalti, el poate s le apar continund s locuiasc n trup. Se afirm c pentru a ajceilalti, corpul va continua s existe atta timp ct vor dura resturile din PRARABHDA-KARMA (acea KARMA a trecutului care a nceput s se fructifice n forma corpului actual) si c atunci cnd aceasta s-a consumat, trupul se dizolv , si astfel JIVAN- MUKTAdevine un NIDEHA-MUKTA. Dar din punctul de vedere al Adevrului Absolut, nu este nici o diferent ntre cele dou forme de MUKTI; ceea ce trebuie nteles,este c aceast MUKTI, sau eliberare, este natura neschimbtoare a Sinelui .

- 3 -VIATA LUI RAMANA MAHARISHI

S-a nscut n anul 1879 ntr-un sat ndeprtat la vreo 30 de mile de MADURA, oras din sudul Indiei, unde se afl un templu renumit. Tatl lui era magistrat si brahman. Avea faima c a fost foarte milostiv. Hrnea si mbrca un mare numr de localnici. Copilul a fost crescut si instruit la MADURA, acolo a nvtat englezeste la scoala misionarilor americani .

La nceput tnrul RAMANA iubea mai ales sporturile si jocurile. Era tarela lupt,la box si a fost un bun nottor, nfruntnd apele cele mai adnci. Nu avea nici un interes deosebit pentru filozofie sau religie .

Singurele lui ciudtenii erau n vremea aceea accesele de somnambulism, urmatede un somn att de adnc c nici un fel de zgomot nu l mai putea trezi. Colegii luide scoal observaser acest lucru si deoarece le era team de el ziua, din pricina


5/42

iutelii cu care rspundea la orice atac, se foloseau de somnul lui noaptea, ca s-si bat joc de el. Il azvrleau din pat, l duceau n curte, l bteau si apoi l puneaunou n pat fr s fi izbutit s-l trezeasc din somn. A doua zi nu si amintea nimic.r, pentru un cercettor atent, toate acestea ar fi fost semne pentru a discernemanifestri care exprimau potentiale forme ale extazului mistic .

Intr-o zi, o rud, care sosise n vizit din tinutul su, i povesti c vine dintr-upelerinaj la ARUNACHALA. Acest nume sun ciudat n mintea copilului, fr ns s poat

de ce. Se inform, si cnd afl c ARUNACHALA este un templu deveni total preocupat de acest nume. Nu ar fi putut spune pentru ce l interesa ARUNACHALA mai mult dectalt templu .

Isi urm studiile la scoala misionarilor, fr ns s dovedeasc nzestrri deosebioate c era foarte inteligent si un bun elev. Avea 17 ani cnd simti chemarea menirii sale. Prsi scoala fr nici un motiv si fr s le spun nimic profesorilor sau p. Care erau motivele pentru care procedase astfel, zdrobindu-si orice posibilitate de viitor? Fapta era perfect motivat n ochii lui, ns ctusi de putin n ai pilor lui. Cci viata l mpinse ntr-o directie pe care nu o prevzuser profesorii lui.ase sptmni dup aceast revelatie prsi liceul din MADURA si nu se mai ntoarse nici

Era singur la el n odaie n ziua aceea si deodat l cuprinse o mare spaim. Cu toate c era sntos avu impresia c va muri. Obsedat de aceast idee, se pregti ca si cn

easta ar fi fost de nenlturat. Se culc pe parchet, si nclest membrele si si opriiratia. "Iat c acest corp care e al meu va muri si va fi pus pe rug si prefcut ncenus. Dar eu voi fi mort odat cu acest corp? Corpul snt eu? Acest corp e teapn si tcut, si totusi simt c exist cu toat forta si plintatea."

Asa descria MAHARISHI aceast curioas experient. Ceea ce se petrecu pe urm e greu de nteles, si chiar mai greu de explicat: Crezu c a czut ntr-un fel de extaz adnc dar constient n care atinsese adedvratele izvoare, nssi esenta fiintei sale. Intelese atunci c trupul este un obiect exterior Eului, c Eul rmnea neschimbat n moarte. Adevratul Eu i apru nzestrat cu o realitate absolut, dar att de adnc ngropata omeneasc nct si el, ca si ceilalti oameni, nu o cunoscuse pn n acea clip .

Cnd RAMANA si reveni din acea stare iluminatorie era cu desvrsire schimbat. Pierduse orice interes pentru studiile lui, pentru sport, pentru colegi, pentruc ntreaga lui capacitate de atentie era acum ndreptat asupra acestei sublime notiun

i a Eului Suprem, care l cuprinsese cu atta fort c i ddea o putere sufleteasc carciodat n-avea s-l mai prseasc. Pe ct era nainte gata s rspund cu nervozitate calui cnd l necjeau, pe att acum nu mai putea fi dect blndete si rbdare. Nedrepta

nu l mai atingea si o perfect umilint se desprindea din toate gesturile lui. Renunt la toate vechile lui obiceiuri, cutnd singurtatea ca s poat medita si s se poadus de curentul interior n care se adncea .

- 4 -Astfel de schimbri ale caracterului nu se pot ivi neobservate. Intr-o zi,

fratele lui mai mare, intrnd n camera lui RAMANA, l gsi cu ochii nchisi, adncit nprofund meditatie. Crtile de scoal erau trntite pe jos, ca si cum ar fi fost respinse cu dezgust. Fratele l cert amarnic .

- Ce vrei s faci? Dac ai de gnd s devii yoghin, de ce mai nveti n vederea unecariere obisnuite ?

Tnrul RAMANA simti puterea acestor argumente si hotr s primeasc total starea cnou. Tatl su murise, dar stia c poate s se bizuie pe sprijinul unui unchi si pe alfratelui mai mare, care vor avea grij de mama lui. Hotrt lucru, nu mai avea ce cuta acas. In clipa aceasta numele i rsri n minte, numele care l fascinase attia an-a rndul, care l urmrise cu atta putere. ARUNACHALA ! Acolo trebuia s mearg.Simt, fr s poat explica ns de ce. Astfel se supuse unei chemriporuncitoare nepremeditEram literalmente ca sub efectul unei vrji" spune MAHARISHI .

Tnrul biat prsi totul, prieteni, studii si rude si plec spre ARUNACHALA ndemne destin. Ls n urma lui o scrisoare n limba tamil: "Plec n cutarea Tatlui meu peasculta de porunca Lui. Ceeace am ntreprins acum e curat; nimeni deci s nu se frmnte. N-are rost s cheltuiti bani ca s m cutati" .

Plec deci, necunoscnd deloc lumea, cu trei rupii n buzunar, dar cluzitpe calealui de aceea putere divin care l chemase. Cnd sosi la templu era lipsit de toatesi absolut necunoscut. Dar flacra renuntrii strlucea n sufletul lui si l nviora.


6/42

tt de mare i era dispretul fat de bunurile lumesti, nct, ntrnd n templu, azvrlide pe el si se prostern gol. Un preot sosi si l cert zadarnic. Altii venir pentru a-i face observatii si reusir s-l conving pe tnrul biat s-si mbrace haina. Dia aceea niciodat nu a mai avut alt mbrcminte .

Timp de sase luni sttu aici, mutndu-se doar dintr-un loc n altul nluntrul templului. O dat pe zi, un preot, uimit de fervoarea timpurie a copilului, i aducea putin orez. Isi petrecea zilele adncit ntr-un extaz att de profund, nct uita cu desv

re de lumea de afar. Se ntmpla ca pungasii s arunce n el cu noroi si apoi s fugjocorindu-l, dar RAMANA numai dup cteva ceasuri observa ce se petrecuse si nu simtea nici un fel de suprare .

Dar forfota pelerinilor n templu nu era potrivit cu singurtatea pe careo cuta:asa c prsi templul ca s se retrag ntr-un mic sanctuar care se afla pe cmp, nu dee de oras. Aici sttu un an si jumtate si se multumi cu mncarea pe care trectorii piosi o depuneau n fata lui. Nu vorbea cu nimeni; de fapt nu pronunt nici un cuvnttimp de trei ani, nu pentru c fcuse vreun jurmnt, ci pentru c vocea lui luntricporuncea s-si pstreze toate puterile pentru a se concentra asupra vietii spirituale luntrice. Cnd atinse tinta pe care si-o propusese ncepu din nou s vorbeasc, dealtfel nu cu mult mai mult dect atunci cnd tcea .

Isi pstra identitatea bine ascuns, dar, printr-o serie de coincidente, mama

lui reusi s afle unde se gseste: aceasta doi ani dup plecarea lui de acas... Veniimediat cu fiul cel mare si cut prin lacrimile ei s-l fac s se ntoarc acas. Darfu n zadar. Dup lacrimi ea trecu la nvinuiri: atunci el lu o bucat de hrtie si scre c o putere superioar ndreapt pasii omului si c nici mcar mama lui nu l poatea de la calea aceasta. Atunci mama se recunoscu nvins. Rsunetul acestei povesti se rspndi, vizitatori din ce n ce mai numerosi ncepur svin s-l vad, ceea ce l hdin nou locul unde sttea, iarde data aceasta urc pe dealul Sfntului Semn, unde atrit ctivaani ntr-o pester natural. Pe acest munte se gsesc multe pesteri de feluacesta si toate adpostesc yoghini sau pustnici, dar grota lui RAMANA era deos

ebit pentru c n ea trise un yoghin vestit care era chiar nmormntat acolo. Arderearug este lucru curent n India, dar se face

- 5 -o exceptie la acest obicei pentru yoghinii care au faima de-a fi atins mari nl

timi spirituale, deoarece se crede c n acest caz curentul vital continu s stea n corp timp de mii de ani si l faces fie indestructibil. Corpul e atunci splat, uns si asezat cu picoarele ncrucisate, ca n timpul meditatiei. Intrarea mormntului sezideste. De cele mai multe ori mausoleul devine loc de pelerinaj. Apoi mai exist si un alt motiv pentru care marii yoghini snt nmormntati si nu arsi: credintaspune c ei nu mai au nevoie s fie purificati prin foc, deoarece au fost ndeajunsde curtiti prin felul lor de viat .

E interesant de observat c ntotdeauna pesterile au fost locul preferat de yoghini sau pustnici. In antichitate, de multe ori erau consacrate unui zeu: ZOROASTRU, profetul pars si ndeplinea meditatiile ntr-o pester si tot asa si-a primitMAHOMED revelatiile. yoghinii indieni mai au si alte motive pentru a preferaoricrei alte locuinte. Acolo snt feriti de furtuni, de vnturi si de rapidele schimbri de temperatur care au loc seara si simineata. Aerul rarefiat reduce si toate necesittile corporale.

Poate c si frumusetea fr pereche a locului l-a fermecat pe RAMANA. De pe un podis nvecinat se desfsoar o vedere splendid asupra orasului si a templului urias.La marginea cmpiei, linia dealurilor se estompeaz blnd, nchiznd orizontul .

RAMANA rmase ctiva ani n aceast pester, adncit n meditatie si extaz. Nu era ughin obisnuit: pentru c nu urmase nvtturile nici unui Maestru, nu practica exercitii obisnuite. Urmase o cale individual, calea care duce la cunoasterea Eului Suprem, Sinelui, cluzit de chemarea interioar a unui Maestru Divin .

In anul 1905 izbucni ciuma n localitate, adus desigur de pelerini. Fcu asemenea ravagii, nct aproape toti locuitorii prsiser orasul cutnd scpare n cmpie. Tioparzii circulau n plin libertate pe strzile orasului prsit. Aceste animale, ca sboare n oras, treceau prin fata pesterii lui RAMANA care fu sftuit s prseasc lo

l: el refuz si rmase tot att de linistit si nepstor ca de obicei.In timpul acela tnrul sihastru trebui s se obisnuiasc cu prezenta unui discipo

l care se legase n mod spontan de el si avea grij de tot ce i trebuia. Acest om a


7/42

murit, dar a transmis celorlalti discipoli urmtoarea legend: n fiecare noapte, un tigru de mari dimensiuni intra n pester, lingea minile lui RAMANA, care i rspundea mngindu-l. Tigrul sttea toat noaptea culcat la picoarele lui si nu pleca dect nzori. Este o credint nrdcinat n India c yoghinii sau fachirii, cnd au atins o trt de perfectiune, pot tri n jungl fr s se team de tigri, lei, reptile sau celelaiciuni care cutreier prin ea. Se mai spune si alt poveste despre RAMANA: ntr-o zi, n timp ce

era asezat n fata locuintei lui, o cobr si art coltii, fr ca RAMANAs se miste. Omul si reptila rmaser astfel fat n fat, ochinochi, cteva minute. Aptila se retrase, fr s-i fi fcut nici cel mai mic ru .

Austerittile tnrului ascet se sfrsir de ndat ce el consider c snt suficiend c puseser stpnire pe anumite forte din adncul lui. singurtatea nu mai era trebucioas; comtinu totusi s stea n pester pn cnd, ntr-o zi, primi vizita unui ilustt numit GANAPATI SHASTRI, vizit care a fost nceputul a ceea ce se poate numiviata public a lui RAMANA MAHARISHI. Acest profesor venise s locuiasc n apropiereatemplului ca s se ndeletniceasc cu studiul meditatiei. Auzi vorbindu-se despre tnrul yoghin si curiozitatea l mpinse s mearg s-l vad. Il gsi pe RAMANA contemplnde. Era un exercitiu pe care tnrul pustnic l fcea adesea. Un european nu si poateda seama ce nseamn intensitatea soarelui sub cerul Indiei .

Profesorul studiase timp de 12 ani doctrina nteleciunii indiene si se supuse la tot felul de discipline ca s poat atinge un oarecare grad de perfectiune, dar era mereu cuprins de ndoieli si nedumeriri. Ceru sfatul

- 6 -lui RAMANA n aceast privint si rmase uimit de ntelepciunea rspunsului primit. Pu

se cteva ntrebri n legtur cu anumite probleme filozofice si religioase care l preau si foarte curnd viata lui fu desctusat de nencrederea care l frmnta. Acest omst att de impresionat, nct s-a prosternat n fata tnrului sihastru, implorndu-lrimeasc discipol. Profesorul SHASTRI, care el nsusi avea un grup de discipoli n orasul VELLORE, le vorbi acestora despre descoperirea unui mare ntelept, a unuiMAHARISHI, a unui om a crui desvrsire spiritual depsea tot ce putea fi nchipuit. Dvremea aceea, numele de MAHARISHI ncepu s fie dat tnrului RAMANA n clasele cultivate, n timp ce poporul continua s-l adore ca pe o fiint inspirat

de Zei, cu toate c MAHARISHI a respins din toate puterile acest fel de manifestri fat de el. Dar ntre ei, credinciosii lui si oamenii din mprejurimi spuneau c el este un zeu .

Un mic grup de discipoli se form n jurul lui; ei au cldit pe deal o csut; se hotrr s triasc acolo. Mama lui, care revenise de mai multe ori s-l vad, i recunosatia si cnd moartea l lu pe fiul cel mare,ea i ceru lui MAHARISHI s o lase s triag el, iar el primi. Ea tri timp de sase ani acolo si la sfrsit deveniseunul dintre discipolii cei mai convinsi ai lui MAHARISHI. In schimbul ospitalittii, eaera cea care avea grij de gospodrie. Cnd btrna doamn muri, cenusa ei a fost nmorma poalele dealului ntr-o capel, unde lmpi ard frncetare n memoria femeii care ddmii unul dintre cei mai mari ntelepti ai ei. Buchete de iasomie si de alte flori snt mereu depuse n dar de credinciosi .

Cu timpul, reputatia lui MAHARISHI se rspndi n toat tara; pelerini care veneaus viziteze templul urcau si pe deal s contemple chipul nteleptuluinainte de a pleca napoi. Abia atunci MAHARISHI consimti s locuiasc n holul cel mare care fusese cldit pentru el si discipolii lui. MAHARISHI primea daruri n hran, dar niciodat altceva. Tot ceea ce posedaera datorat afectuoasei insistente a credinciosilor lui. In timpul primilor ani de pustnicie nu se sfia s coboare cteodat cu strachina n

mnpentru a cersi putin mncare. Unei femei btrne i se fcu atunci mil de el sidup aceea regulat mncare. Credinta care l gonise din confortabila cas printeasc aost rspltit de o provident binevoitoare. Dar, de obicei, respingea orice dar carei se fcea, de orice natur .

Cnd o band de rufctori au intrat n ncperea unde se afla singur RAMANA, hotiir dect ctiva bnuti pe care i pstra discipolul care se ocupa cu gospodria. Hotii,ati de putinul cstig, l lovir pe MAHARISHI cu ciomagul, dar nteleptul nu numai c r

linistit loviturile, dar le oferi si mncare, fr a fi n stare s resimt ur, ci diriv, fiind plin de mil pentru rtcirea lor. Ii ls s plece linistiti .

Si-a abandonat corpul fizic, pentru a intra n stare de MAHA SAMADHI n anul 1


8/42

950, la vrsta de 71 de ani. Dar el va rmne de-a pururi n noi .

Adaptare dup "India secret" de Paul Brunton

CINE SINT EU ? (NAN - YAR ?)

Toate fiintele vii doresc s fie fericite, s triasc fr s sufere. La fiecare fi

e poate constata o suprem iubire de sine, si numai fericirea este cauza acesteiiubiri. Pentru a dobndi aceast fericire absolut care este natura proprie oricreicreaturi si care este experimentat n starea de somn profund fr vise, cnd mintea obisnuit dispare, trebuie s ne cunoastem Sinele-Esent. Pemntru a obtine aceasta, caleacunoasterii,cutarea interioar de forma "Cine snt eu?" este principalul mijloc.

- 7 -1. Cine snt eu ?Nu snt corpul fizic, care este alctuit din cele sapte umori (DHATUS) .Nu snt cele cinci organe de simt (JNANENDRIYAS) - aspectele mentale ale org

anelor fizice: urechi, piele, ochi, limb si nas - care si au fiecare obiectele l

or specifice - esentele subtile, (TANMATRAS): sunet, atingere, culoare (form),gust si miros, respectiv: nu snt cele cinciorganede actiune (KARMENDRIYAS) - corespondentul subtil, luntric al organelor fizice:coardele vocale, mini, picioare, sex si anus, care ndeplinesc functiilespecifice de vorbire, apucare, locomotie, procreatie-creare a plcerii erotice si excretie .

Nu snt cele cinci sufluri vitale: PRANA, APANA, SAMANA, UDANA, VYANA, carerealizeaz functiile specifice de inspiratie (asimilare), excretie, digestie, vorbire si circulatie a sngelui si a fluidelor vitale .

Nu snt nici chiar mintea care gndeste; si de asemenea, nici necunoasterea care este nzestrat numai cu impresiilereziduale ale obiectelor si n care nu exist nici obiecte si nici functii .

2. Dac nu snt nimic din toate acestea, atunci cine snt eu ?Dup negarea si transcenderea tuturor lucrurilor mentionate mai nainte, ca ne

fiind eu-nsumi (NETI, NETI), numai acea Constiint care rmne singur, aceasta snt eu3. Care este natura Constiintei Supreme ?Natura Constiintei Supreme este pura existent - pura constiint - pura beatit

udine (SAT-CHIT-ANANDA) .4. Cnd va fi obtinut Realizarea Sinelui-Esent (ATMAN) ?Cnd lumea vizibil va fi transcens, atunci va fi realizat Sinele- -Esent, care e

ste vztorul, constiinta martor .5. Nu poate avea loc revelarea Sinelui (ATMAN) chiar dac lumea vizibil nu es

te transcens, fiind considerat n continuare drept real ?Nu, nu se poate .6. De ce ?Vztorul si obiectul vzut snt precum frnghia si sarpele, atunci cnd n ntuneri

undm nspimntati frnghia cu un sarpe veninos. Intocmai cum cunoasterea frnghiei, caeste substratul real al experientei, nu survine pn cnd falsa cunoastere a sarpelui iluzoriunu dispare, tot astfel Realizarea Sinelui, care este substratul esential al fiintei, nu se va produce pn cnd nu este ndeprtat convingerea c lumeabil este real .

7. Cnd va fi transcens lumea (care reprezint de fapt obiectul vzut)?Atunci cnd mintea, care este cauza tuturor perceptiilor si actiunilor, devi

ne linistit si imobil, lumea este transcens .8. Care este natura mintii ?Ceea ce este numit "minte" este o uimitoare putere ce rezid n Sinele Suprem.

Acesta provoac aparitia oricrui gnd. Fr gnduri, nu exist minte. Astfel, gndul etura mintii. Fr gnduri nu exist nici o entitate independent numit "lume". In starede somn profund fr vise nuexist gnduri si nu exist nici lumea exterioar pentru sub

ct. In starea de veghe si n starea de vis exist gnduri si de asemenea exist si olume exterioar. Exact asa cum pianjenul si ntinde pnza, scotnd-o din el nsusi sio retrage apoi n el nsusi, tot asa si mintea proiecteaz lumea n afara sa si o res


9/42

oarbe apoi din nou n ea nssi. Cnd mintea iese din interiorul Sinelui, se naste lumea exterioar. Prin urmare, cnd lumea exterioar ne apare ca fiind real, Sinele Suprem nu mai este vzut. Iar cnd Sinele strluceste n constiinta noastr, lumea exterioar dispare. Cnd cineva si pune cu perseverent ntrebri despre natura mintii, minteca un reziduu, va sfrsi prin a prsi Sinele .

Ceea ce noi numim Sine este de fapt ATMAN. Mintea exist ntotdeauna depinznd de ceva grosier; ea nu poate exista singur. Mintea formeaz si este ceea ce numim

corpul subtil sau sufletul (JIVA) .

- 8 -9. In ce fel trebuie s ne punem ntrebri pentru a ntelege natura mintii ?Ceea ce apare n acest corp ca fiind "eul" (egoul) este mintea. Dac cineva se

ntreab unde apare prima dat n corp ideea de "Eu" va descoperi c ea apare n Inim.sta este locul de origine a mintii. Chiarsi dac cineva gndeste constant "Eu", "Eu", va fi condus ctre acel loc.Din toate gndurile care apar n minte, gndul "Eului"esteprimul . Doar dup aparitia acestuia, apar celelalte lucruri. Numai dup aparitia primului pronume personal, cel de al doilea si al treilea pronume personalpot s apar. Fr primul pronume personal nu pot exista al doilea si al treilea .

10. Cum va putea deveni mintea linistit ?Prin ntrebarea "Cine snt eu?", gndul "Cine snt eu?" va distruge celelalte gnduri si precum btul folosit pentru a aprinde un rug de foc, el nsusi n final va fi distrus. Atunci va nflori Realizarea de Sine .

11. Ce rost are pstrarea n permanent n minte a gndului "Cine snt eu" ?Cnd alte gnduri apar, ele nu trebuie urmate ci trebuie s ne ntrebm "Cuii apar

este gnduri?". Nu are important cte gnduri apar. De fiecare dat cnd un gnd apareuie s ne ntrebm cu seriozitate "Cui i-a aprut acest gnd?". Rspunsul care va veni vfi "Mie". Apoi dac se pune ntrebarea "Cine snt eu?", mintea se va ntoarce la sursasa, iar gndul care a aprut se va linisti. Printr-o practic repetat realizat n aast manier, mintea si va dezvolta capacitatea de a rmne permanent cufundat n propsa surs. Cnd mintea, care este de natursubtil se exteriorizeazprin intermediul creierului si a organelor de

simt apar numele grosiere si formele. Cnd ea rmne n Inim, numele si formele dispar. A nu lsa mintea s se exteriorizeze si a o pstra interiorizat n Inim, este ceease numeste interiorizare (ANTAR- MUKHA). A lsa mintea s mearg n afara Inimii estecunoscut ca fiind exteriorizare (BAHIR-MUKTA). Astfel, cnd mintea st n Inim, "eul"

(egoul) care este sursa tuturor gndurilor va fi eliminat si Sinele care exist de-a pururi va strluci. Orice ar face un asemenea om, el nu vafi impulsionat de ideea egotic de"Eu". Dac cineva actioneaz n acestfel, toate i vor apare ca fiindde natura lui JIVA .

12. Mai exist oare si alte metode pentru a linisti mintea ?Alte metode dect acest fel de a ne ntreba nu reprezint metode adecvate.Dac pri

n intermediul altor metode se va ncerca un control al mintii, mintea ne va preac este controlat, dar va continua s existe si mai departe. Prin controlul respiratiei, de asemenea, mintea va deveni linistit. Dar ea va fi linistit doar atta timp ct respiratia rmne controlat. Cnd respiratia va fi reluat, mintea de asemenea vaencepe s se miste si va hoinri, mpins fiind de impresiile reziduale care se afla .

Sursa este aceeasi att pentru minte ct si pentru respiratie. Intr- adevr,gnduleste natura real a mintii. Gndul de "eu" este primul gnd din minte si cu el apareegoul. Acolo de unde egoul si trage originea, respiratia de asemenea si trage originea. Deci cnd mintea devine linistit, respiratia este controlat, mintea devine linistit. Dar n starea de somn profund fr vise, desi mintea devine linistit, respiratia nu se opreste. Aceasta se ntmpl datorit vointei lui Dumnezeu, pentru a putea fi pstrat corpul fizic si pentru ca ceilalti oameni s nu triasc cu impresia c fiinta a nurit. In starea de veghe si n SAMADHI atunci cnd mintea devine linistit,respiratia este controlat. Respiratia este

forma grosier a mintii. Pn n momentul mortii, mintea pstreaz respiratia n corp;corpul moare, mintea si ia si respiratia odat cu plecarea ei. Deci exercitiul decontrol al respiratiei este doar un sprijin pentru a face mintea s devin linist


10/42

it (MANONIGRAMA); acest exercitiu nu va distruge mintea (MANONASA). Intocmaiprecum practica

- 9 -controlului respiratiei, meditatia fcut pe formele lui Dumnezeu, repetarea de

MANTRE, postul alimentar, etc. nu snt dect ajutoare pentru a facemintealinistit.Prin intermendiul meditatiei asupra formelor lui Dumnezeu si prin repetarea deMANTRE, mintea devine focalizat. De obicei, mintea hoinreste n permanent. Tot ast

fel precum atunci cnd unui elefant i este dat o frnghie pe care s o apuce cu trompael va ncepe s mearg dup noi tinndu-se de frnghie si de nimic altceva, tot astfel,cnd mintea este ocupat cu un nume sau cu o form ea se va "apuca" doar de aceasta. Cnd mintea se diversific sub forma nenumratelor gnduri, fiecare gnd devine lipsitde fort; cnd ns gndurile se dizolv, mintea devine focalizat si puternic. Pentrumenea minte, cutarea Sinelui prin intermediul ntrebrii "Cine snt eu?" devine usoar. Dintre toate regulile restrictive ce ajut la linistirea mintii, cea n legtur cu consumarea n exclusivitate a hranei SATTVAICE n cantitti moderate este cea maiimportant. Respectnd aceast regul, calitatea SATTVAICA a mintii va creste si acestlucru va fi foarte util n cutarea Sinelui prin intermediul ntrebrii "Cine snt eu?".

13. Impresiile reziduale (gndurile) despre obiecte apar fr sfrsit, precum valu

rile unui ocean. Cnd vor fi eliminate toate aceste gnduri ?Pe msur ce meditatia asupra Sinelui ajunge la nivele din ce n ce mai nalte, gndurile vor fi treptat distruse .

14. Este posibil ca aceste impresii reziduale ale obiectelor, care provinchiar din alte existente, dintr-un timp fr nceput, asa cum este timpul nsusi, s fiedizolvate astfel nct fiinta s rmn cufundat n puritatea Sinelui ?

Fr a-ti mai pune problema dac "Este posibil sau nu?" trebuie s te pstrezi cu perseverent ntr-o stare de meditatie asupra Sinelui. Chiar dac cineva este un marepctos, el nu va trebui s se ngrijoreze plngndu-se "Vai, snt un pctos, cum as puge eu eliberarea?"; el va trebui s renunte complet la gndul "Snt un pctos" si s sedruiasc cu fervoare n meditatia asupra Sinelui. Cu sigurant, astfel vareusi s ating Realizarea Ultim. Nu exist dou minti - una bun si una rea. Impresi

e reziduale snt de dou feluri - pozitive si negative. Cnd mintea este sub influen

ta impresiilor pozitive este numit bun, iar cnd este sub influenta impresiilor negative este considerat rea .

Nu va trebui s-i permitem mintii s se ndrepte ctre obiectele lumesti si ctre lucrurile care i preocup pe oamenii ignoranti. Orict de ru ar fi omul delng tine, nurebuie s ndrepti ura asupra lui. Atractia posesiv si ura vor trebui amndou evitate.Tot ceea ce o fiint d celorlalti, ea d Sinelui su Suprem. Dac acest adevr este ns, cine va mai putea s nu druiasc totul celorlalti? Cnd Sinele se dezvluie, totulse dezvluie; cnd mintea devine linistit totul devine linistit. Pe msur ce ne purtcu mai mult umilint, vom putea genera din ce nce mai mult bine. Dac mintea devinetcut putem tri fericiti oriunde .

15. Ct timp va trebui practicat introspectia, calea de evolutie spiritual prin ntrebarea "Cine snt eu?"

Att timp ct n minte se mai pstreaz mpresii ale obiectelor exterioare sau interare, ntrebarea "Cine snt eu?" este necesar. Pe msur ce gndurile rsar, ele vor firuse imediat, chiar n locullor de origine, prin intermediul acestei ntrebri. Dac ne pstrm n contemplarea Sinelui nentrerupt pn ce Sinele a fost recunoscut, doar anci putem renunta la aceast ntrebare. Atta timp ct mai exist dusmani n interiorulrtretei, ei vor continua s atace fortreata, dar dac ei snt distrusi imediat ce apar, fortreata va fi n totalitate sub stpnirea noastr .

16. Care este natura Sinelui ?Ceea ce exist cu adevrat este doar Sinele. Lumea si sufletul individual apa

r n acest Sine (precum sideful n scoica ce va nasteo perl); lumea si sufletul individual apar si dispar n acelasi timp .

- 10 -

Sinele este acolo unde n mod absolut nu exist nici un gnd despre "Eu". Acesta(Sinele) este numit "Tcere". Sinele nsusi este lumea, Sinele nsusi este "Eul", Sinele nsusi este Dumnezeu; totul este SHIVA, totul este Sine .


11/42

17. Nu este totul lucrarea lui Dumnezeu ?Fr dorint sau efort, Soarele rsare; si numai n prezenta acestuia, pietrele pret

ioase strlucesc, lotusul nfloreste si apa se evapor; oamenii si realizeaz diferitele lor activitti si apoi se odihnesc. Precum pilitura de fier se misc si se ordoneaz nprezenta magnetului, doar n virtutea prezentei lui Dumnezeu, sufletele guvernate de cele trei functii cosmice sau de ncincita activitate divin si realizeazactiunile si apoi se odihnesc, n concordant cu KARMA proprie. Dumnezeu nu impune

; nici o KARMA nu l poate atinge. Este la fel cum actiunile lumesti nu afecteazSoarele sau precum activitatea celorlalte patru elemente (pmnt, ap, foc, aer) nuafecteaz eterul atotpstrtor .

18. Dintre toti cei care se druiesc prin devotiune lui Dumnezeu cine este cel mai de admirat ?

Cel care este druit Sinelui care cu adevrat este Dumnezeu, este cel mai devotat lui Dumnezeu. A te drui lui Dumnezeu nseamn a rmne mereu cufundat n Sine frs apar nici un alt gnd n afarde gndul fat de Sine. Oricte probleme i-am lsa luiu, El le suport pe toate. Din moment ce puterea Suprem a lui Dumnezeu face toatelucrurile sse miste, de ce oare noi, fr a ne supune Lui, ne preocupm n mod constant de gnduri de genul "ce ar trebui fcut si cum si ce nu ar trebuis facem si cum s nu facem?". Stim c un tren car toate bagajele, asa c, dup ce ne

m suit n el, de ce ar mai fi necesar n continuare sne crm pe cap cu efort micul nostru bagaj, n loc s l punem jos n tren si s ne simtim astfel usurati ?19. Ce este nonatasamentul ?A distruge gndul n momentul n care acesta apare, fr ezitare, fr a mai lsa vr

eziduu, chiar n locul n care gndul si are originea, aceasta nseamn nonatasament. Lfel cum un cuttor de perle si agat de bruo greutate si se scufund pn pe fundul mde acolo adun perle, tot astfel fiecare dintre noi trebuie s fie nzestrat cu nobila calitate a nonatasamentului pentru a se cufunda astfel n interiorul su de unde s obtin Perla Sinelui .

20. Este posibil pentru GURU s realizeze prin propria sa voint eliberarea unui discipol ?

GURU nu va face dect s arate calea ctre eliberare; el nu va aduce prin el nsusi un suflet la starea de eliberare .

Intr-adevr, Dumnezeu si GURU nu snt diferiti. La fel cum prada czut n gheareletigrului nu are nici o scpare, tot astfel cei care intr n sfera privirii plin de gratie a unui GURU vor fi eliberati cu ajutorul GURU-ului si nu se vor mai rtci;totusi fiecare va trebui s-si urmeze prin propriul su efort calea revelat de Dumnezeu sau GURU si s ating eliberarea. Nimeni nu se poate autocunoaste dect prin proprii si ochi ai cunoasterii si nu cu ai altora. Cel care este RAMA solicit oareajutorul unei oglinzi pentru a sti c el este RAMA ?

21. Este necesar pentru cel care caut eliberarea s cerceteze natura categoriilor fundamentale ale manifestrii (TATTVE) ?

La fel precum cel care vrea s arunce gunoiul nu are nevoie s l analizeze si svad cum este, tot astfel cel care vrea s cunoasc Sinele nu are nevoie s tin cont denumrul de TATTVE sau s le cerceteze caracteristicile; tot ceea ce trebuie s fac este s elimine mpreun toate TATTVA-ele care i ascund Sinele. Lumea trebuie s fie considerat iluzorie precum un vis .

22. Exist vreo diferent ntre starea de veghe si starea de vis ?Starea de veghe dureaz mai mult timp, iar visul este mai scurt; n afar de ace

ast diferent nu mai exist o alta. La fel cum starea de- 11 -

veghe pare a fi real cnd sntem treji, tot astfel se ntmpl s ni se par ntr-unci cnd vism. In vis mintrea ia un alt corp. Att n starea de veghe ct si n cea de sn gndurile, numele si formele apar simultan .

23. Pentru cei care caut eliberarea este util s citeasc crti ?Toate textele sacre afirm c pentru a atinge eliberarea trebuie ca mintea s d

evin linistit; deci concluzia acestor nvtturi este c mintea va trebui fcut s detit; odat ce acest lucru a fost nteles nu mai este nevoie s citim la nesfrsit. Pent

ru a linisti mintea nu trebuie dect s cutm n interiorul nostru ceea ce este Sinele;cum ar putea fi fcut aceast cutare citind crti? Trebuie s ne cunoastem propriuline cu propriul ochi al ntelepciunii. Sinele este n interiorul


12/42

celor cinci nvelisuri - corpul fizic (ANNAMAYAKOSHA); corpul eteric (PRANAMAYAKOSHA); corpul astral (MANOMAYAKOSHA); corpul mental (VIJNANAMAYAKOSHA) si corpul cauzal (ANANDAMAYAKOSHA), n timp ce crtile snt nafara lor. Deoarece Sinele trebuie cutat prin eliminarea celor cincinvelisuri (corpuri), este inutil s-l cutm nti. Vine un timp cnd fiecare trebuie s uite tot ceea ce a nvtat .

24. Ce este fericirea ?Fericirea este nssi natura Sinelui; fericirea si Sinele nu snt diferite. Nu e

xist fericire n obiectele lumii. Datorit ignorantei noastre ne imaginm c primim fericire de la obiectele exterioare. Cnd mintea se ndreapt spre exterior noi nu experimentm dect suferint. Intr-adevr, cnd dorintele ei snt mplinite, ea se ntoarceiulei loc si se bucur de fericirea c este Sinele. Tot astfel, n strile de somn, SAM

ADHI si lesin (pierderea cunostiintei) si cnd obiectul dorit este obtinut sauobiectul neplcut este eliminat, mintea devine orientat ctre interior si se bucur de pura fericire a Sinelui. Astfel, mintea se misc fr odihn plecnd de la Sine si ntcndu-se ctre acesta n mod repetat. Sub copac, la umbr este plcut, dar sub cerul liber cldura esteinsuportabil. O persoan care a cltorit prin arsita soarelui simte bucuria rcorii cnd ajunge la umbr. Cel care continu s mearg de la umbr la Soare sii la umbr si iar la Soare este un ignorant. Un ntelept st n permanent la umbr. In

d similar, mintea celui care cunoaste adevrul ultim nu l prseste pe BRAHMAN (Supremul Absolut Divin). Mintea unui om ignorant din contr se ndreapt ctre lume, sufersi apoi pentru o scurt perioad se ntoarce ctre BRAHMAN pentru a experimenta feri

cirea. De fapt ceea ce este considerat a fi lumea, nu este dect gnd. Cnd lumea dispare, adic atunci cnd nu exist gnduri, mintea trieste fericirea; cnd lumea aparentea se ndreapt ctre suferint .

25. Ce este ntelegerea (viziunea, ptrunderea) ntelepciunii (JNANA-DRISTI) ?A rmne linistit este ceea ce este numit JNANA-DRISTI. A rmne linistit nseamn a

i stabili fermmintea n Sine. Telepatia, cunoasterea ntmplrilor din trecut, prezentsi viitor si clarvederea nu constituie JNANA-DRISTI .

26. Care este relatia dintre starea fr dorinte si ntelepciune ?Starea fr dorinte este ntelepcine. Cele dou nu snt diferite, snt unul si acela

lucru. Starea fr dorinte nseamn a stpni mintea, mpiedicnd-o s se orienteze ct

. Intelepciunea nseamn aparitia a ceea ce nu este obiect. Cu alte cuvinte, a nucuta nimic altceva dect Sinele nseamn detasare sau stare fr dorinte; ntelepciuneamn a nu prsi Sinele .

27. Care este diferenta dintre metoda autoanalizei (prin ntrebarea "Cine snteu?") si meditatie ?

Metoda autoanalizei (prin ntrebarea "Cine snt eu?") const n a-ti retrage mintea n Sine. Meditatia const a tri faptul c Sinele este BRAHMAN, pur existent, pur ciint, pur beatitudine .

- 12 -28. Ce este eliberarea ?A realiza o cutare profund asupra naturii Sinelui care este ascuns de ignora

nt si a-i ntelege adevrata sa natur nseamn a atinge eliberarea .

CUNOASTEREA SINELUI (SAD VIDYA)

INVOCATIE1) Dac Realitatea Ultim nu ar fi n noi, s-ar putea ajunge la cunoastereafiint

ei Divine? Eliberat de orice gnd, Realitatea Ultim slsluieste n Inim, fiind sursauror gndurilor. O numim deciInima. Cum am putea s-O contemplm ? A rmne mereu n Inimseamn a o contempla .

2) Cei care manifest o team intens fat de moarte, caut refugiu la picoarele Divinului care este dincolo de moarte si nastere. Atunci, acesti oameni fiind morti fat de ei nsisi (fat de aspectele inferioare ale egouluisifat de orice posesiune), cum ar putea s mai fie afectati de gndul mortii ? Ei snt nemuritori, cci Sinel

e este etern .1. Din perceptia real a lumii decurge acceptarea unui principiu primordial

unic, cu puteri nelimitate. Imagini avnd nume si forme, spectatorul si ecranul


13/42

pe care acesta priveste imaginile, ct si lumina gratie creia el vede, toate acestea snt doar El nsusi - Principiul Unic.

2. Toate religiile postuleaz trei principii de baz: lumea, individul si Dumnezeu. In toate acestea trei, doar Realitatea Suprem Unic se manifest. Poti spune:"Acestea trei snt n mod real trei principii distincte" doar atta timp ct egoul subzist. Dar, transcenznd egoul limitatiluzoriu si trind starea iluminatorie de ntelegere a naturii noastrerealeultime, n care egoul dispare, realizm starea perfect n

care totul ne apare ca fiind Unicul, Realitatea Suprem .3. Ct este de folositor pentru noi s ne ntrebm dac lumea este real sau este do

o simpl aparent iluzorie, dac lumea este constient sau nu, dac este bucurie sau durere ?

4. In starea n care abandonm punctul de vedere limitat, ridicndu-ne deasupralumii, recunoastem Divinul si abandonm orice notiune de unitate sau dualitate,de Sine sau de ego .

Dac Sinele ar avea form, n mod corespunztor, lumea si Dumnezeu ar prea, de asemenea c au form; dac Sinele ar fi fr form, cine ar mai putea svad forma lui Dumnea lumii, si cum? Fr ochi poate fi vzut un obiect? Sinele atotvztor este Ochiul, iar acest Ochi este ochiul infinitului .

5. Corpul este o form compus din cinci nvelisuri. Deci toate cele cinci nvelis

uri snt implicate n notiunea de corp .Poate exista lumea separat de corp? Fr corp, a putut vedea cineva lumea ?6. Lumea nu este nimic altceva dect o manifestare obiectiv de conceptii cond

itionate de cele cinci organe de simt .Deoarece prin intermediul acestor cinci organe de simt un mental unic conc

epe existenta lumii, lumea nu este nimic altceva dect acest mental. In afara mentalului, ar putea exista lumea ?

7. Desi lumea si cunoasterea sa rmn, rsar si dispar mpreun, totusi lumea nu poate fi perceput dect prin intermediul cunoasterii mentalului. Doar perfectiunea ncare lumea si cunoasterea se nasc si dispar,care strluceste fr s rsar si s apun,Realitatea Ultim .

8. Oricare ar fi numele si forma sub care este adorat Divinul, acestea nusnt dect mijloace de a-L realiza dincolo de nume si form. Adevrata Realizare este

doar aceea prin care Sinele individual se recunoaste n Divin, atingnd pacea sirealiznd identitatea cu El .

9. Dualitatea subiect-obiect si triada observator-observatie-observat nu- 13 -

potexista dect fiind sustinute de Realitatea Unic. Dac ne ntoarcem ctre interiorcutarea acestei Realitti Ultime, toate celelalte aspecte dispar. Cei care vd aceasta, snt cei ce cunosc ntelepciunea . Niciodat ei nu snt supusi dualittii .

10. Cunoasterea obisnuit este mereu nsotit de ignorant, iar ignoranta este nsotit de cunoasterea obisnuit limitat; singura adevrat Cunoastere este ceaprin care este cunoscut Sinele. El poatefi realizat cutnd s ntelegem ceea ce nglobeaz cunoasterea si ignoranta .11. A cunoaste tot restul fr a-ti cunoaste Sinele esent individual, deci fr a c

unoaste Cunosctorul nsusi, nu este oare o dovad a ignorantei ?Atunci cnd este cunoscut Sinele, care este substratul cunoasterii obisnuite

si al ignorantei, cunoasterea obisnuit si ignoranta dispar .12. Adevrata Cunoastere este doar aceea n care nu este nici cunoastere obisn

uit, nici ignorant. Ceea ce este cunoscut n mod obisnuit nueste Cunoastere adevrat.Doar Sinele strluceste si nu exist nimic altceva de cunoscut dect Sinele. El singur este Cunoasterea. El nu este vid .

13. Sinele, care este Cunoasterea adevrat, este Realitatea Unic; cunoastereamultiplicittii este o fals cunoastere. Nici chiar aceast fals cunoastere, care este de fapt ignoranta, nu poate exista ea nssi separat de Sine, care este Adevrata Cunoastere. Varietatea ornamentelor din aur este ireal deoarece nici unul dintreele nu poate exista fr aurul din care toate snt fcute .

14. Dac vorbim la persoana nti, se manifest, de asemenea, si persoana a doua s

i a treia. Dac cutm natura real a persoanei nti si o recunoastem, atunci pierdereaotiunii de "eu" antreneaz pierderea notiunii de "tu" si "el". starea care rezult, ce strluceste n Divin, este starea natural a fiecruia, este Sinele .


14/42

15. Trecutul si viitorul nu pot exista dect n raport cu prezentul. De altfel,atunci cnd ele nsele se manifest, nu snt altceva dect prezent .

A dori s determini natura trecutului si a viitorului ignornd prezentul n sineeste echivalent cu a vrea s numeri fr a cunoaste numrul unu care exprim nceputul

16. Ce ar deveni fr noi timpul si spatiul? Dac ne identificm cu corpul, vom fi supusi timpului si spatiului, dar sntem noi oare corpul? Noi sntem Unicul, neschimbat acum, atunci si pentru totdeauna, aici, acolo si pretutindeni. Prin ur

mare noi sntem Sinele pur, dincolo de timp si spatiu .17. Pentru cei care nu au realizat Sinele, ca si pentru cei care L-au real

izat, cuvntul "eu" se refer la corp. Ins pentru cei care nu au realizat Sinele, cuvntul "eu" se limiteaz la corp, n timp ce pentru cei care au realizat Sinele, care cuprinde si ptrunde si ptrunde si corpul, cuvntul "eu" strluceste precum Sinelenelimitat .

18. Pentru cei care nu au realizat Sinele, ca si pentru cei care L-au realizat, Adevrul este limitat la forma acestei lumi, n timp ce pentru cei care L-au realizat, Adevrul strluceste n perfectiunea fr form care este nsusi substratuli. Acestea snt toate diferentele ntre ei .

19. Numai cei care nu cunosc sursa ultim a destinului si a liberului arbitru discut, dorind s afle care dintre ele actioneaz asupra celuilalt. Cei care cuno

sc Sinele ca surs unic a destinului si a liberului arbitru, snt eliberati de acestea dou. Cum ar mai putea ei s se lase prinsi ntr-o discutie privind aceste probleme ?

20. Cel care l vede pe Dumnezeu fr a vedea Sinele, nu vede dect o imagine mental. Cel care vede Sinele, l vede pe Dumnezeu. Cel care, anihilndu-si complet simtul egoului, vede Sinele, L-a gsit pe Dumnezeu deoarece Sinele nu exist separat de Dumnezeu .

- 14 -21. Care este semnificatia real a scrierilor sacre ce afirm c dac ai cunoscut

Sinele, L-ai cunoscut pe Dumnezeu? Cum poate fi cunoscut propriul Sine ?L-ai cunoscut pe Dumnezeu? Cum poate fi cunoscutpropriul Sine ? Si deoarece sntem o fiint unic, dac nu ar putea fi cunoscut Sinele, cum ar putea fi cunoscut Dumnezeu

? De aceea trebuie s-I devenim ofranda druit n sacrificiu .22. Divinul ilumineaz si strluceste n interiorul acestuia. In afar de orientar

ea spre interior a mentalului si fixarea lui continu asupra Divinului, nu existalt mijloc de a-L cunoaste pe Dumnezeu cu ajutorul mentalului .

23. Nu corpul este cel care se numeste "Eu". Nimeni nu poate sustine c n starea de somn profund, "Eu" nceteaz s mai existe. Acolo de unde acest "Eu" si are izvorul, tot restul si are izvorul. Cercetati cu luciditate mental locul din careacest "Eu" izvorste .

24. Nu corpul fizic este cel care se autodenumeste "Eu", si nici Realitatea Suprem a Constiintei (care fiind absolut nu se manifest). Intre cele dou, la limita corpului fizic, ceva izvorste n calitate de "Eu". Acest ceva este cunoscut sub numele de CHID-JADA-GRANTHI (nodul dintre Constiint si materie inert) fiind numit totodat si suflet, corp subtil, ego, SAMSARA, mental si asa mai departe .

25. El se manifest fiind asociat unei forme si se mentine atta timp ct mai exist o form. Avnd form, el se hrneste si creste. Dar dac l cercetm cu atentie, aces spirit, care nu are form proprie, si abandoneaz atpnirea sa asupra formei si se dizolv .

26. Dac egoul exist, tot restul exist de asemenea. Dac egoul nu exist, nimic altceva nu exist n experienta empiric. Cu sigurant, egoul este totul n experimentarealumii. Deci a cuta ceea ce este acest ego reprezint fundamentul renuntrii la tot .

27. Starea n care sentimentul egoului nu izvorste este starea real de existent. Fr cutarea si atingerea acestei stri de neizvorre a sentimentului de "eu", cumar putea obtine starea de anihilare a individualittii, de unde sentimentul de "eu" nu mai poate reveni ? Fr aceast realizare, cum poate fi atins adevrata stare a

fiintei, n care este realizat identitatea cu Sinele ?28. Precum un om care se scufund pentru a cuta o comoar ascuns n ap, tot astfe

trebuie s ne scufundm n noi nsine cu ajutorul unui mental focalizat si lucid, cont


15/42

rolndu-ne suflul si cuvntul, pentru a gsi locul de origine a sentimentului de "eu" .

29. Singura cutare care conduce la Realizarea Sinelui const n a ntelegesursasentimentului de "eu", cu ajutorul unui mental interiorizat si fr a pronunta cuvntul "eu" .

Meditatia asupra ideii "eu nu snt acesta", "eu snt Acela" poate fi un ajutorn cutare, dar nu poate fi cutarea nssi .

30. Dac ne punem mental ntrebarea "Cine snt eu?", eul individual se vanrui, confuz, n momentul n care este atins Inima spiritual si imediat Realitatea Ultim se manifest spontan sub aspectul "Eu-Eu". Dardesi ea se reveleaz sub aspectul de "Eu", acesta nu este egoul, ci Fiinta pe

rfect, Sinele Absolut .31. Ce ar mai rmne de realizat pentru cel care, dup ce si-a dizolvat egoul, e

ste cufundat n beatitudinea Sinelui? Constiinta sa este n Sine si nimic altceva.Cine ar putea s nteleag aceast stare ?

32. Dac scrierile sacre afirm "Acela esti tu", a medita asupra ideii "Eu sntAcela si nu acesta" nu este dect un semn de slbiciune mental, deoarece noi sntem etern Acela, Sinele. Tot ceea ce avem de fcut este dea cuta Sinele care este ceea ce exist cu adevrat, Martorul .

33. Este, de asemenea, la fel de absurd a spune "Eu nu am realizat Sinele"ca si a spune "Eu nu am realizat Sinele". Ar putea exista doi "Sine", din care unul (Sinele) s fie obiectul cutrii celuilalt (cel care afirm "Eu")? Adevrul accesibil experientei spirituale a fiecruia

- 15 -estec nu exist dect un singur Sine .34. Din cauza iluziei nscute din ignorant, oamenii, n loc s recunoasc si s rea

zeze plenar Sinele, care este ntotdeauna si pentru toti Realitatea inerent dominnd prin propria sa natur n centrul Inimii, caut s afle dac el exist, dac el are osau nu dac estedual sau nondual .

35. A cuta si a te stabili n Realitatea Ultim care este Realizarea etern, estesingura Realizare. Toate celelalte realizri (SIDDHIS) snt asemntoare cu cele care

se deruleaz n vis. Ar putea ele s apar reale celui care s-a trezit din somn? Ar putea ele s i nsele pe cei care au atins Realitatea ultim si s-au eliberat de MAYA(iluzia) ?

36. Doar n cazul n care survine ideea "eu snt corpul", meditatia asupra ideii"eu nu snt acesta, eu snt Acela" ne poate ajuta s rmnem detasati de corp. De ce trebuie noi s gndim mereu "eu snt Acela?". Este necesar pentru un om s ntretin ideeaeu snt un om"? De fapt, nu sntem noi ntotdeauna Acela ?

37. Afirmatiile: "dualitatea n curs de a fi cucerit, nondualitatea n afaraRealizrii Ultime" snt la fel de false. Atunci cnd se realizeaz o cercetare (n dualitate), ca si atunci cnd a fost gsit Sinele, cine altul realizeaz aceasta, dac nu"cel de-al zecelea om"?**

**Aceasta face aluzie la o povestire traditional despre un grup de zece prosti care plecaser ntr-o cltorie. La un moment dat ei au trecut un ru si dup ce auuns pe cellalt mal, au vrut s se conving c trecuser toti cu bine. Fiecare a ncepus numere membrii grupului, darfiecare i-a numrat pe ceilalti nou si a uitat s se numere pe sine nsusi.Gndind c

el de al zecelea om s-a necat, au nceput s-l plng. Tocmai n acel moment trecea pecolo un cltor care i-a ntrebatce se ntmplase. El si-a dat seama imediat de cauza greselii lor si pentru a-i

convinge c nu s-a petrecut nimic ru, i-a pus s treac prin fata lui si le-a dat, fiecruia n parte, cte o lovitur n momentul are treceau, cerndu-le s numere lovituri

38. Atta timp ct omul actioneaz atasat, el recolteaz de asemenea fructeleactiunilor sale, dar atunci cnd el realizeaz Sinele cutnds nteleag cine este cel careoneaz cu adevrat, simtul su de a fi cel care actioneaz dispare si tripla KARMA** este terminat. Aceasta este

starea de etern eliberare .**SANKITA, AGAMI si PRARABDHA. Pentru explicarea acestor trei termeni vezi

suplimentul la cele 40 de strofe, sutra 33 .


16/42

39. Atta timp ct omul se consider legat, gndurile de nlntuire si eliberare perst. Cutnd ceea ce este legat se realizeaz Sinele etern, desvrsit si liber. Cnd idde nlntuire nceteaz, ar mai putea s subziste ideea de eliberare ?

40. Dac se spune c eliberarea este de trei feluri, cu form, sau cu si fr form,tunci lsati-m s v spun c anularea acestor trei forme de eliberare este singura, adevrata Eliberare .

SUPLIMENT LA CELE 40 DE STROFE (ANUBANDHAM)

"Acela n care toate aceste lumi se odihnesc, Acela din care ele snt fcute, Acela care le proiecteaz, Acela pentru care ele exist, Acela din cauza cruia ele apar n existent si Acela care este ceea ce ele sntn modreal - Acela singur este celReal, Adevrul. Acela este comoara din Inim .

1. Prezenta n preajma nteleptilor care au realizat adevrul ne elibereaz de atasamentele simturilor; aceste atasamente, odatdisprute, sntdistruse la rndul lor atasamentele mentalului; cei la care atasamentele mentalului snt de asemenea distruse devin unul cu Acela (Sinele) care este imuabil. Ei ating eliberarea n aceast viat. Pretuiti tovrsia unor asemenea ntelepti .

- 16 -

2. Aceast Stare Suprem, obtinut aici si acum prin prezenta n preajma nteleptilorsi prin meditatie profund proprie cutrii Sinelui n Inim, nu poate fi obtinut cu ajorul unui profesor obisnuit, sau prin cunoasterea scrierilor sfinte nici prinactiuni merituoase sinici prin orice alt mijloc .

3. Dac ne aflm n preajma nteleptilor si asimilm n mod direct nvttura lor,-ar mai putea folosi diferitele discipline individuale? Spuneti-mi ce rost maiare un evantai atunci cnd sufl vntul dulce si proaspt din sud .

4. Agitatia mental si excitarea corporal snt calmate prin influenta lunii. Mizeria si suferinta snt eliminate cu ajutorul arborelui KALPAKA (1); pcatele sntsplate prin mbierea n apele sacre ale Gangelui. Ins toate acestenenorociri snt elinate dintr-o dat prin simplul DARSHAN (Invtturi orale) al unui Intelept fr egal .

1. KALPAKA = arbore celest care acord toate favorurile solicitate prin rugciune .

5. Nici apa sfnt a locurilor de pelerinaj, nici icoanele si reprezentrile divine fcute din pmnt sau piatr nu ar putea fi comparate cu privirea plin de gratie aInteleptului. Acestea nu purificdect dup un timp ndelungat, pe cnd simpla privire plin de bunvointa unui ntelept este suficient pentru a realiza spontan purificarea .

6. Discipolul: Cine este Dumnezeu ?Maestrul: Cel care cunoaste mentalul .Discipolul: Mentalul meu este cunoscut de Spiritul meu ?Maestrul: Deoarece SHRUTIS-urile (scrierile sacre) afirm: "Cunosctorul e Un

ul", tu (n calitate de cunosctor al mentalului) esti cu adevrat Dumnezeu .7. Maestrul: Cine este dup prerea ta, cel ce aduce lumina ?Discipolul: Soarele este lumina zilei, lampa este lumina noptii .Maestrul: Care este lumina care percepe aceast lumin ?Discipolul: Aceast lumin este intelectul (BUDDHI) .Maestrul: Care este Lumina care cunoaste intelectul ?Discipolul: Aceasta este Eul Suprem (Sinele) .Maestrul: (Deci) tu esti Lumina suprem a (tuturor) luminilor .Discipolul: Eu snt Acela (Sinele) (TAT TWAM ASI) .8. In interiorul Inimii strluceste numai BRAHMAN Unicul, n calitate de "Eu-E

u", ATMAN, constient de El nsusi. Realizati aceast stare de fuziune constant n Sine, intrnd n Inim fie printr-o absorbireprofund n interior, prin intermediul cutrie Sine, fie printr-o cufundare n mental, realizat prin intermediul controlului respiratiei (1) .

(1) Aceast strof a fost scris n urmtoarele circumstante deosebite: In tinereteasa, discipolul SHRI JAGADVESA SHASTRI l-a vizitat pe BHAGAVAN (RAMANA MAHARISHI) n pestera de la VIRUPAL si a vrut s rezume nvtturile lui SHRI RAMANA n ctveva


17/42

suri esentiale n limba sanscrit. El a nceput s scrie primele trei cuvinte: "HRIDAYA KUHATA MAAGE", dar el nu a mai putut-o continua si lsnd foaia de hrtie ndoit n-o carte pe locul lui BHAGAVAN, a plecat s fac o baie. La ntoarcere el a gsit ntreaga strof scris de BHAGAVAN .

9. Pura si inalterabila constiint a Sinelui n Inim este Cunoasterea care, prin distrugerea Egoului, confer Eliberarea .

10. Corpul este inert precum un vas de argil. Deoarece el nu are constiinta

lui "eu" si deoarece n starea de somn profund, fr corp (adic atunci cnd nu existnstiinta corpului fizic), noi trim experienta striinoastre naturale, corpul nu poate fi "eul". Atunci cinedetermin simtul "eului" ? De unde provine el ? Celor care cautastfel si care,

ajungnd s cunoasc, se cufund n Sine, Stpnul SHIVA ARUNCHARA El nsusi i rspltea constiintei divine a lui "eu snt Acela", stabilit n lcasul Inimii .

11. Cine este nscut ? S stiti c este nscut cu adevrat doar acela- 17 -

care cutnd prin intermediul ntrebrii: "de unde snt eu nscut ?" se naste n sursapriei sale fiinte. Inteleptul Suprem se naste n el pen-tru eternitate si atunci fiinta se naste n fiecare zi si-n fiecare clip.12. Eliminati ideea "eu snt acest corp nensemnat". Meditati si realizati Sin

ele care este beatitudine etern. A ncerca s cunosti Sinele atasndu-te totodat de corp, este ca si cum ai lua un crocodil drept plut pentru a traversa un ru .13. Actele de caritate si penitenta, devotiunea, YOGA, mretia Cunoasterii,

esenta, aspiratia, pacea, adevrul, gratia, tcerea, Starea Suprem, "moartea fr moarte", cunoasterea, renuntarea, eliberarea si beatitudinea - s stiti c toate snt sinonime desprinderii de constiinta ideii "eu snt corpul" .

14. Singura cale eficient pentru KARMA, BHAKTI, YOGA si JNANA este aceea de a cuta cine este cel care are o KARMA (actiune), o VIBHAKTI (lipsde devotiune), o VIYOGA (separare) si o AJNANA (ignorant). Prin intermediulacestei investigatii, egoul dispare si starea de permanent cufundare n Sine, n care nici una dintre aceste atribute negative nu a existat vreodat, subzist n calitate de Adevr .

15. Exist oameni ignoranti care nentelegnd c ei nsisi snt sustinuti prin PuterDvin, ncearc s obtin toate puterile supranaturale fr a se gndi la Divin. Ei sn

cei schiopi care spun: "Imi voi putea nvinge dusmanul dac o s existe cineva cares m ajute s stau n picioare" .

16. Deoarece atunci cnd este realizat eliberarea, pacea mental devine permanent, cum ar puteacei care si ataseaz mentalul de puterile paranormale - care snt atinse doar printr-o activitate mental - cum ar puteaacestia s se topeasc n beatitudinea eliberrii, care face s nceteze agitatia mental ?

17. Dumnezeu poart povara lumii. S stiti c egoul efemer care pretinde c poart aceast povar este precum un personaj sculptat la intrarea unui templu care pare c isuport greutatea. A cui poate fi greseala dacun cltor, n loc s-si pun bagajul na care este fcut pentru a purta greutatea, l plaseaz pe propriul su corp, simtindu-i el singur greutatea ?

18. Intre cei doi sni, sub zona pieptului, deasupra abdomenului, exist 6 puncte de culori diferite. Dintre acestea, unul seamn cu un boboc de crin si se gseste la dou degete deprtare de zona central, spre dreapta. Aceasta este Inima. (1)

(1) - aceasta nu se refer la organul musculos situat n stnga, ci la centrul Inimii Spirituale, aflat n partea dreapt a pieptului .

19. Ea este rsturnat, iar n interior exist o gaur minuscul n care se afl ntant un ntuneric fr fund, precum si tendintele latente, etc. Aici se gseste suportul ntregului sistem nervos. Acesta este locul fortelor vitale ale mentalului siai luminii constiintei .

20. Aceast Divinitate ce strluceste n calitate de "EU" n lcasul Inimii Lotus este adorat ca fiind Stpnul GUHESA. Atunci cind, gratie unei practici intensive, BHAVANA (adic a fi n armonie cu Acela - cu Sinele), ideea "eu snt El", adic "eu snt acest GUHESA", este att de ferm stabilit nct notiunea de eu este profund nrdcinate si atunci cnd se rmne n permanent n fuziune cu nssi aceast divinitate, ea e

nsecint ignoranta, cu alte cuvinte ideea "eu snt corpul trector" este disipat precum Intunericul n fata Soarelui ce rsare .

21. Spune-mi despre ceea ce este descris ca Inim a tuturor oamenilor din ac


18/42

east lume, n care, ca ntr-o mare oglind, acest ntreg Univers este perceput prin reflexie", l-a ntrebat ntr-o zi RAMA pe nteleptul VASISHTA.Acesta din urm i-a rspuns:Dup o adnc cercetare de sine, cei ntelepti au spus c Inima la toate fiintele umaneeste dubl" .

22. Ascult si ntelege caracteristicile celor dou Inimi, una trebuind- 18 -

s fie retinut si cealalt eliminat n practica spiritual. Organul numit "inim" ca

ste situat ntr-un loc special n regiunea pieptului din corpul fizic trebuie eliminat. Inima care are forma Cunoasterii absolute trebuie s fie retinut. Existnd attn interior ct si n afar, Ea este dincolo de aspectele intern si extern."

23. Singur aceea este Inima Suprem si n Ea exist toat aceast lume. Ea este oglda tuturor obiectelor si locul tuturor bogtiilor. De aici provine cunoasterea pentru toate fiintele vii si doar aceast cunoastere este considerat a fi Inima. Aceasta nu este o parte a corpului trector care este insensibil precum o piatr laaspectele ultime" .

24. "Deci distrugerea tendintelor latente ale mentalului are loc spontan,ca efect al eforturilor realizate pentru a topi egoul n Inima Purittii Perfectesi a Cunoasterii Absolute, eforturi conjugate cu controlul respiratiei" .

25. "Rmnnd continuu n Inim prin intermediul meditatiei asupra ideii "Eu snt st

SHIVA care este Pura Cunoastere, liber de orice limitare calitativ", se elimin,o, mare erou RAGHAVA, toate atasamentele egoului" .26. "Cercetnd cu detasare cele trei stri (de veghe, vis si somn profund) si

stnd neclintit n Inima ta n starea Suprem, care este deasupra lor, fiind eliberatde iluzie, joac-ti rolul n lume, o erou RAGHAVA! Tu ai gsit n Inim ceea ce este substratul real care apare apoi n lume sub toate aparentele. Deci, fr a abandona vreodat acest punct de vedere, joac-ti rolul n lume asa cum ti va place" .

27. "Precum cel care mimeaz entuziasmul si fericirea, excitarea si ura, precum celcare se preface c ia o initiativ si simuleaz efortul, tot astfel joac-ti rolul n lume, o, erou RAGHAVA !"

28. Cel care si-a cucerit simturile prin starea de ntelepciune este singurul adevrat JNANI, ferm stabilit n cunoasterea de sine. Numiti-l Foc al Cunoasterii, Stpn al Luminii Cunoasterii si Eroul care a nvins Moartea .

29. S stiti c strlucirea, inteligenta si forta se dezvolt prin ele nsele la ceicare au realizat Adevrul, la fel cum frumusetea si lumina mpodobesc natura odatcu venirea primverii .

30. Mentalul care este eliberat de tendintele latente nu este n mod real angajat n manifestare, chiar dac el realizeaz actiuni, la fel ca persoanele care ascult o poveste n timp ce mentalul le umbl aiurea. Mentalul care este subjugat detendintele latente este n mod real angajat n manifestare, chiar dac el nu realizeaz actiuni, precum o persoan care n vis ascensioneaz un munte si cade ntr-o prpast, desi corpul su rmne imobil n pat .

31. Pentru JNANI (eliberat) care este detasat de corpul grosier, strile deactivitate, de somn si de SAMADHI nu semnific altceva dect naintarea, oprirea sideshmarea calului unei crute pentru cltorul care este adormit n ea .

32. A Patra Stare, care este dincolo de cele trei stri, este singura Realitate. Ea este cunoscut ca fiind starea transcendent de "somn constient". Cele trei stri aparente nu exist n mod real, dar s stiti c cea de-a patra, transcenzndu-leeste Realul Absolut .

33. A spune c SANCHITA (KARMA acumulat n trecut si care trebuie s fie consumatviitor) si AGAMI (KARMA acumuulat n prezent si care trebuie s fie consumat n existentele viitoare) nu pot fi acumulate de JNANI, darc PRARABDHA (KARMA care se acumuleaz n viata prezent) se ataseaz totusi de el nu este dect o afirmatie pur formal, un rspuns lao ntrebare pus de cei ignoranti. S stiti c tot astfel cum, dup moartea sotului, n

ici una dintre sotiile sale nu se poate s nu fie vduv, tot astfel dup distrugereaagentului, nici una dintre cele 3 KARMAS-uri nu poate subzista ca atare .

34. Pentru brbatii cu o slab putere de ntelegere, femeia, copii si

- 19 -celelalte constituiefamilia. S stiti c tot astfel pentru intelectuali exist o f

amilie n mentalul lor format din nenumrate crti si cunostinte care reprezint de fap


19/42

t un obstacol n YOGA .35. La ce-ar folosi stiinta celor care nu ncearc s descifreze literele destin

ului (1) prin ntrebarea "De unde provine nasterea noastr, a noastr - cei care nune cunoastem destinul ?" Ei au deczut la nivelul unei masini vorbitoare. Ce altceva ar putea fi ei, o, ARUNACHALA ?

(1) Aceast afirmatie evoc conceptia conform creia literele destinului unui omsnt scrise pe fruntea sa. A sterge literele nseamn a transcende destinul sau KA

RMA proprie .36. Cei care nu snt instruiti ating Realizarea Ultim mai repede dect cei al cr

or ego nu a disprut, n pofida stiintei lor. Cei inculti snt salvati de actiunea implacabil a demonului infaturii; ei nu snt prinsi n cursa spre mbogtire. Aceasta mn pentru ei mai mult dect nlturarea unei mari nenorociri .

37. Chiar dac ar renunta la lumea ntreg si ar dobndi ntreaga cunoastere, i-ar fi foarte greu s se elibereze celui care este czut sub dominatia acestei josniceprostituate care este lingusirea .

38. Ce altceva poate exista n afar de Sine dac sntem mereu cufundati n Sine, fne deprta de aceast stare si fr (a ne individualiza) vreodat pentru a ne diferentia de altii? Ce important are dac ceilalti vorbesc despre noi? Ce conteaz dac estiludat sau denigrat ?

39. Pstreaz n inim simtul nondualittii, dar nu-l exprima niciodat nactiune. Ole, simtul nondualittii poate s se aplice celor 3 lumi, dar s stiti c n raport cu maestrul nu va trebui niciodat trit .

40. Intr-adevr eu afirm chintesenta concluziilor proclamate de filozofia VEDANTA, cu alte cuvinte: cnd egoul este distrus, el devine Acela si atunci rmne doar Sinele, sub forma Constiintei Absolute .

TACERE SI SINGURATATE

Discipolul: Este bine s faci legmntul tcerii ?Maestrul: Tcerea interioar nseamn renuntarea la tine nsuti. Adic vietuirea n

a egoului .Discipolul: Singurtatea este o necesitate pentru un SANYASIN ?

Maestrul: Singurtatea se afl n inima omului. Poti tri n iuresul lumii si, cu toate acestea, s-ti pstrezi o deplin serenitate a mintii. Aceasta nseamn c triestigurtate. Un altul trieste n pdure, dar nu este n stare s-si tin n fru mintea; nte spune despre el c trieste n singurtate .

Singurtatea este o atitudine mental. Fiinta legat de lucrurile acestei lumi nu poate s-o obtin, indiferent unde s-ar afla; dar acela care este detasat de lume, trieste n singurtate, oriunde s-ar afla .

Discipolul: Ce este MAUNA ?Maestrul: MAUNA este starea care transcende vorbirea si gndirea. Este medit

atia n carenu exist activitate mental. Ea const n supunerea mintii. Meditatia profund este o vorbire fr de sfrsit. Tcerea vorbeste nencetat, este un etern torent deimbaj". Acesta se opreste atunci cnd ncepem s vorbim, cci vorbele pun stavil acestui "limbaj" mut. Discursuri si conferinte pot s-i captiveze pe oameni ore ntregi,

fr s le fie de vreun folos. Tcerea ns este permanent si face ca ntreaga umanievolueze. Tcerea este nssi elocventa. Indrumrile verbale nu snt niciodat att de eente ca tcerea. Ea nssi este o continu elocvent... Este cel mai bun limbaj. Existstare n care cuvintele nceteaz, fcndu-i loc tcerii .

Discipolul: Dar atunci, cum ne-am mai putea exprima gndurile pentru a comunica ntre noi ?

Maestrul: Aceasta nu este o necesitate dect atunci cnd exist simtul dualittii...

- 20 -Discipolul: De ce nu merge BHAGAVAN s propvduiasc adevrul tuturor oamenilor de

pe Pmnt ?

Maestrul: De unde stii c n-o fac? A propovdui nseamn oare a te urca la tribun ca s tii cuvntri? A propovdui nseamn a transmite Cunoasterea; aceasta nu se poate fe cu adevrat dect n tcere. Ce-ai zice despre un om care ascult o predic timp de o


20/42

si pleac fr s fi ajuns s-si schimbe viata? Comparati-l cu acela care se aseaz laicioarele unei Sfinte Prezente si duce cu sine, ntorcndu-se acas, un mod de a gndicu totul nou. Ce este mai bine: s predici cu glas tare darfr efect, sau s rmi tcut, revrsnd razele fortei luntrice n jurultu ?Gndeste-te si la originea vorbirii. La nceput este cunoasterea abstract, din

care purcede egoul. La rndul su, acesta zmisleste gndirea, iar gndirea d nastere c

intelor. Prin urmare, cuvntul este strnepotul Izvorului originar. Si dac el esteatt de eficient, gndeste-te de cte ori trebuie s fie mai puternic propovduirea pritcere! Dar oamenii nu nteleg acest adevr simplu si limpede, adevrul experientei

lor de zi cu zi, vesnic, mereu prezent. Acest adevr este cel al Sinelui .Exist oare cineva care care s nu aib cunoastint de Sine? Dar oamenilor nu le p

lace s aud vorbindu-se despre acest adevr. Ei au nevoie de lumea de dincolo, de cer, de infern si de rencarnare. Pentru ceiiubesc mai mult misterul dect Adevrul, religia le d ceea ce si doresc, n speran

ta de a-i aduce n cele din urm la Sine; atunci de ce snu ne statornicim n El, chiar de acum, aici, n clipa aceasta? Pentru a fi mart

or altor lumi, sau pentru a face speculatii pe seama lor, Sinele este absolutnecesar; acestea nu snt diferite de El. Chiar si atunci cnd

cel ignorant crede c vede obiectele, el nu vede altceva dect Sinele .

DISCIPLINA MENTALA

Discipolul: Cum pot s-mi disciplinez mintea ?Maestrul: Nici o minte nu trebuie disciplinat dac realizezi Sinele. Sinele s

trluceste cnd mentalul dispare. Indiferent dac mintea unui realizat este activ saunu, doar Sinele exist (cu adevrat) pentruel, cci mintea, corpul si lumea nu snt desprtite de Sine. Ar putea oare toate acestea s fie altceva dect Sinele? Atunci cnd esti constient de aceasta, cnd ai nteles acest adevr, pentru ce ti-ai mai facegriji din pricina acestor umbre zadarnice? Cum ar mai putea ele s afecteze Sinele ?

Discipolul: Dar dac mentalul nu este dect o umbr, cum vom putea cunoaste Sine

le ?Maestrul: Sinele este nssi Inima ce strluceste prin propria ei lumin. Iluminar

ea vine din Inim si se ndreapt spre creier, sediul mentalului.Noi privim lumea cumintea, deci prin lumina reflectata Sinelui. Lumea este perceput printr-un actal mintii. Atunci cnd mintea esteiluminat, ea este constient de lume; dar atuncicnd mintea este n ntuneric,nu este constient de nimic. Dac ti ndrepti mintea sprenterior, ctre izvorul iluminrii, cunoasterea obiectiv nceteaz, si n Inim va strlmai Sinele .

Luna strluceste pentru c reflect lumina soarelui. Atunci cnd soareleasfinteste, luna ne ajut s distingem obiectele, datorit luminii pe care o refle

ct. Dar atunci cnd soarele rsare din nou, nimeni nu mai are nevoie de lun, al creidisc se vede totusi pe cer .

Mintea si Inima nu se pot compara. Mintea ne este de folos datorit luminiipe care o reflect. O folosim pentru a vedea obiectele. Cndo ntoarcem spre interior, ea se cudund n Izvorul iluminrii,care strluceste prin el nsusi. Atunci mintea este ca luna n timpul zilei. Cnd este ntuneric, ai nevoie de o lamp ca s faci luminDar atunci cnd soarelea rsrit, orice lamp a devenit inutil, cci obiectele snt

- 21 -vizibile. Pentru a vedea soarele nu ai nevoie de nici o lamp, ajunge numai s-t

i ndrepti privirea spre astrul luminos al zilei .Tot astfel, pentru a vedea obiectele, ai nevoie de lumina pe care o reflec

t mintea. Pentru a vedea ns Inima, este de ajuns ca toat atentia s se ndrepte ctr. Atunci mintea nu mai conteaz, si Inima va strluci n toat splendoarea, prin propria ei lumin .

Discipolul: Dup ce am prsit ASRAMUL, n octombrie, m-am simtit nvluit, timp de

eo zece zile, de aceast pace care domneste n jurul dumneavoastr. In fiecare clip,chiar si n timpul celei mai intense activitti cotidiene, simteam n adncul meu aceast pace n snul unittii; era ceva asemntor cu dedublarea constiintei, care apare at


21/42

ci cnd moti n timpul unei conferinte plicticoase. Apoi totul disprea si m ntorcela obisnuitele fleacuri stupide. Munca nu ne las suficient timp pentru meditatie. Ajunge oare s m gndesc nencetat c "Eu snt" ntimp ce muncesc ?

Maestrul (dup un scurt moment de tcere): Dac ti ntresti spiritul, aceast pacecontinua fr ncetare. Durata ei este proportional cu forta mental dobndit printr-octic asidu. O minte astfel "mbiat" ajunge repede n stare s urmeze cursul rului.

st caz, indiferent dac te afli sau nu n activitate, rul nu va fi nici deviat, nici ntrerupt. Nu munca este adevratul obstacol, ci ideea c tu esticel care o face.

Discipolul: Trebuie s facem meditatii special ca s ne ntrim mintea ?Maestrul: Nu, dac pstrati mereu n minte ideea c nu este vorba

de munca voastr personal. La nceput trebuie s faceti eforturi ca s fiti constienti de aceasta tot timpul, dar mai trziu devine un lucru firesc si continuu. Atunci munca se va face de la sine si pacea luntricsi va pstra ntreaga puritate .Meditatia este adevrata voastr natur .Acum o numiti meditatie pentru c snteti distrasi de alte gnduri. Dar atunci cn

d acestea snt eliminate, rmneti singuri - adic n starea de meditatie, eliberati de

orice gnd. Iar ceea ce ncercati s dobnditi prin eliminarea gndurilor este adevrataoastr natur. Aceast nlturare a gndurilor parazite, voi o numiti meditatie. Dar atui cnd practica ajunge s se aseze pe baze solide, adevrata natur se manifest n tospendoarea, si descoperim c aceasta este adevrata meditatie .

Discipolul: Cu ct ncercm mai mult s meditm, cu att mai puternice devin gnduriarazite !

Maestrul: Da, tot felul de gnduri apar n timpul meditatiei. E un lucru firesc, pentru c tot ce este ascuns n voi iese atunci la lumin. Dac toate acestea n-arfi aduse la suprafat, cum am mai putea s le distrugem? Gndurile apar oarecum spontan, pentru ca, n cele din urm, sdispar, ntrind astfel mentalul .

Discipolul: Exist momente n care persoanele si lucrurile capt o form vag, tranarent, ca ntr-un vis. Nu ne mai dm seama c ele vin dinafar;sntem constienti n mod

iv de existenta lor, fr s mai leraportm la noi nsine. Atunci spiritul se scald ntr-o pace profund .Oare n astfel de momente sntem pregtiti s ne cufund n Sine ? Sauo astfel de stae nesntoas, provenind dintr-un fel de autohipnoz?E bine s o ntretinem datorittemporare pe care o aduce ?

Maestrul: Exist n noi o stare de constiint asociat unei linisti luntrice; esteexact starea n care trebuie s ajungem. Dar faptul de a pune ntrebricu privire la aceasta fr a fi nteles c e vorba despre Sine, arat c starea experimental nu e stabi ntmpltoare .

Verbul "a se cufunda" se potriveste atunci cnd e vorba despre tendinte extrovertite.Mentalul trebuie dirijat si introvertit, n asa fel nct s secufunde la o adncime mai mare dect cea aparentelor exterioare. Dar atunci cnd pacea domneste cao regin, fr s umbreasc totusi constiinta, mai e oare nevoie s ne cufundm? Attanu ntelegem

- 22 -c e vorba despre Sine, efortul pentru a ajunge n aceast stare se poate ntr-adevr

numi o "scufundare". In acest sens putem folosi verbul "a se cufunda" n loc de"a realiza". In aceast lumin ntrebarea pe care ati pus-o nu-si mai are rostul .

Discipolul: Mintea mea continu s aib o preferint pentru copii, poate c din cauzc forma unui copil este adeseori folosit pentru a personifica Idealul. Cum s facs depsesc aceast preferint ?

Maestrul: Fixeaz-te asupra Sinelui. De ce s te mai gndesti la copii si la reactiile tale fat de ei ?

Discipolul: Mi se pare c a treia mea vizit la TIRUVANNMALAI mi-a intensificat simtul egoismului si m-a fcut s meditez mai greu. E ntmpltor sau ar fi mai bine

s evit astfel de locuri pe viitor ?Maestrul: E imaginar. Acest loc, sau indiferent care altul, se afl n tine nsu

ti. Trebuie s pui capt unor astfel de scorneli: cci locurile, s-ti fie clar,n-au n


22/42

imic de-a face cu activittile spiritului. Asta e valabil si pentru mediul tu nconjurtor; tu nu te afli n el ca urmare a unei alegeri personale. El apare n mod natural si ti este impus ntr-o oarecare msur. Trebuie s te ridici deasupra, fr s teprins n capcana lui .(Un bietel de opt ani si jumtate vine si se aseaz n camera unde se ntlneau disci

lii pe la ora 5 seara, pe cnd BHAGAVAN era plecat pe Munte. Ct timp a lipsit el,bietelul a vorbit despre YOGA si despre VEDANTA ntr-o tamilpur, simplu si literar

, cu numeroase citate din nvtturile Sfintilor si din Scripturile Sacre. Atunci cndsosi BHAGAVAN, care lipsise trei sferturi de or, s-a ntors, o liniste deplindomnea n ncpere. Copilul a rmas douzeci de minute n prezenta lui SRI BHAGAVAN f

coate o vorb, dar si fr a-si lua privirea de la el. Apoi au nceput s-i curg lacrimdin ochi. Le-a sters cu mna si a plecat la putin timp dup aceea, spunnd c mai arede asteptat RealizareaSinelui .Discipolul: Acest copil este extraordinar ! Cum se explic asta ?Maestrul: Caracteristicile ultimei sale vieti snt foarte marcante la el. Da

r orict de puternic ar fi amprenta lor, ele nu se pot manifesta dect cnd minteae calm si mpcat. Toat lumea stie c atunci cnd te strduiesti s-ti trezesti memoriarunti deseori cu un esec, n timp ce alteori esti pur si simplu strfulgerat de am

intiri dac mintea rmne linistit .Discipolul: Cum putem face ca mintea rebel s devin calm si linistit ?Maestrul: Intoarceti-v la izvorul ei ca s-o faceti s dispar, sau practicati o

renuntare total ca s-o nfrngeti total. Acest sacrificiu este echivalentulCunoasterii Sinelui. Ambele ci implic n mod necesar propria voastr disciplinare. Ego-ul nu se supune dect atunci cnd recunoaste prezenta Puterii Supreme .

Discipolul: Cum as putea s scap din SAMSARA, ce pare a fi adevrata cauz a agitatiei noastre mentale? Renuntarea nu este oare un mijloc eficient pentru a obtine linistea spiritului ?

Maestrul: SAMSARA nu exist dect n mintea noastr. Ati auzit vreodat ca lumea srige: "Iat-m, snt eu, lumea!"? Dac-ar fi asa i-am simti nencetat prezenta,chiar sitimpul somnului. Dar cum ea nu exist de fapt n timp ce dormim, nseamn c nu e permanent. Iar ceeace nue statornic n-ar putea avea nici un fel de substant. Intruct

lumea n-are nici un fel de realitate n afara Sinelui, acestuia i este usor s osupun. Doar Sinele e permanent. Renuntarea const n a nu confunda Sinele cu non-Sinele. Indat ce ignoranta care face ca acestea s par identice este distrus, non-Eul nceteaz de a mai exista. Abia atunci apare adevrata renuntare .

Discipolul: Putem munci n lume n mod detasat chiar si n absenta unei astfelde renuntri ?

- 23 -Maestrul: Numai un ATMA-JNANI poate fi un bun KARMA-YOGHIN .Discipolul: BHAGAVAN condamn filozofia DVAITA ?Maestrul: DVAITA presupune confuzia ntre Sine si non-Sine. ADVAITA nseamn non

-identificarea acestora .

BHAKTI SI JNANA

BHAKTI = Adorare sau devotiune, o druire ardent ctre un ideal spiritual .JNANA = "Cunoasterea" veritabil - a experimenta n mod continuu c "Eu snt BRAHM

AN", "totul este Sinele" .Discipolul: SRI BHAGAVATA ne-a nvtat o metod pentru a-l gsi pe KRISHNA n adncu

Inimii noastre: aceea de a ne nchina n fata a tot ceea ce exist si a privi totulca fiind nsusi Dumnezeu. Poate fi acesta drumul care s duc la Realizarea Sinelui?Nu este mult mai usor s-l adorm pe BHAGAVAN n tot ceea ce mintea noastr descoper interiorul si n afara noastr, dect s investigm supramentalulprin ntrebarea interar "Cine snt eu?"

Maestrul: V gnditi la Dumnezeu atunci cnd l vedeti n tot ceea ce exist? Cu si

rant c v gnditi la El dac l vedetipretutindeni n jurul nostru. Pstrndu-l pe Dumnima voastr ajungeti la DHYANA; DHYANA este etapa care precede Realizarea Ultim.Nu exist dect o singur Realizare: aceea a Sinelui, n Sine. Ea nu poate s fie exter


23/42

ioar Sinelui, iar DHYANA precede aceast Realizare, Este Absolut lipsit de important dac practicati DHYANA (meditatia) asupra lui Dumnezeu sau asupra Sinelui,deoarece scopul ultim este acelasi. In nici un fel nu puteti scpa de Sine. Dac vreti S-l vedeti pe Dumnezeu n tot, nu l veti vedea de asemenea, n voi nsiv? Dac teste Dumnezeu, nu snteti si voi inclusi n El? Voi nsiv snteti Dumnezeu. Este attsurprinztor faptul c totul este Dumnezeu? Aceast metod este indicat n SRI BHAGA

TA si n alte crti. Totodat ns, chiar si aceast disciplin spiritualpresupune exis

unui martor sau gnditor. Cine este acesta ?Discipolul: Cum poate fi vzut Dumnezeu imanent n toate lucrurile ?Maestrul: A-l vedea pe Dumnezeu nseamn a fi Dumnezeu. Nu exist un "tot" care

s fie n afara lui Dumnezeu, n care el ar putea s fie imanent. Numai el exist .Discipolul: Este necesar s citim BHAGAVAD-GITA din cnd n cnd ?Maestrul: Mereu .Discipolul: Care este relatia dintre BHAKTI si JNANA ?Maestrul: Starea etern, constant si natural, care const n a rmne n Sine, se

e JNANA. Dar pentru a rmne n Sine trebuie S iubesti Sinele. Dumnezeu fiind Sinele,iubirea Sinelui echivaleaz cu iubirea de Dumnezeu. Numai aceast iubire este BHAKTI. JNANA si BHAKTI snt deci unul si acelasi lucru.

Dicipolul: Atunci cnd recit NAMA-JAPA (repetarea unui nume divin) timp de o

or sau mai mult, intru ntr-o stare comparabil cu cea a somnului. Apoi m trezesc si constat c JAPA mea s-a ntrerupt, si rencep s o repet .Maestrul: "Comparabil cu somnul". Expresia este corect. Aceasta este starea

natural. Deoarece deocamdat v identificati cu egoul, considerati c aceast stare natural care survine n timpul tehnicii de JAPA este cevacare v ntrerupe lucrul cu MANTRA. Trebuie deci s repetati aceast experient pn cnd veti ajunge s intelegeti cceast trire v cufundati de fapt n starea voastr natural. Veti descoperi atunci cPA nu este indispensabil, dar ea va putea continua totodat, ntr-un mod automatic.Nelmuririle actuale provin dintr-o identificare gresit: v identificati cu mentalul care repet JAPA. JAPA semnific a te raporta la un singur gnd, eliminnd toate celelalte gnduri. Acesta este scopul

- 24 -su si ratiunea sa de a exista. Ea (JAPA) conduce la DHYANA, iar aceasta sfrses

te prin Realizarea Sinelui n JNANA .Discipolul: Cum trebuie s practicm NAMA-JAPA ?Maestrul: Nu trebuie niciodat s repetm numele lui Dumnezeu mecanic si ntr-un

mod superficial fr a avea n adncul inimii iubirea de Dumnezeu. Repetnd numele Su,ebuie s l invocm cu fervoare si s ne abandonm fr rezerve. numai dup acest sacriNumele luiDumnezeu rmne constant n om .

Discipolul: De ce folos este atunci s ne druim unei cutri spirituale - VICHARA(Investigarea lucrurilor profunde printr-o metod rational) ?

Maestrul: Abandonul nostru n Dumnezeu nu are un efect total dect atunci cnd este realizat ntr-o deplin cunoastere a cauzei. Dar o asemenea ntelegere nu aparedect dup o cutare spiritual si dup reflexie. Ea se termin invariabil printr-o renuare total. Nu exist nici o diferent ntre JNANA si sacrificiul absolut de Sine pentru Dumnezeu: n gnduri, n cuvinte si n actiuni. Pentru a fi complet, acest abandon trebuie s fie neconditionat, deoarece cel ce l iubeste pe Dumnezeu nucere nici o favoare si nu negociaz cu el. Un asemenea abandon cuprinde totul. Este n acelasi timp JNANA, VAIRAGYA (detasarea complet, abandonarea tuturordorintelor), devotiune si iubire .

PACEA SI FERICIREA

Discipolul: Cum pot s obtin pacea? Am impresia c nu o pot obtine prin VICHARA (Investigarea adevrurilor profunde printr-o metod rational) .

Maestrul: Pacea este starea ta natural. Mentalul este cel care creeaz obstacole. VICHARA ta a fost n ntregime o creatie a mentalului. Caut natura spiritului,si vei vedea c mentalul va disprea. Cci nu exist nimic din toate acestea, dect un

mental fr gnduri. Deoarece gndurile apar totusi fr ncetare, tu le atribui o origie care o numesti spirit sau mental. Dar atunci cnd cauti natura celui din urm, sfrsesti prin a descoperi c el nu exist. Cnd mentalul dispare astfel, te scufunzi


24/42

n pacea etern .Discipolul: Prin poezie, muzic, JAPA, BHAJANA, peisajele minunate pe care l

e vedem, lectura unor poezii religioase, etc., se ntmpl s constientizm un veritabil sens al Unicittii. Acest sentiment de pace profund si preafericit (n care eul personal nu ocup nici un loc) este totuna cu acea cufundare n Inim despre care vorbeste BHAGAVAN? Practica spiritual ndreptat ctre asemenea stri va putea conduce la un SAMADHI (stare de fuziune cu Divinul) mai profund si pn la urm la deplina si

totala viziune a Realului ?Maestrul: Fericirea exist atunci cnd mentalul se afl n prezenta unor lucruri p

lcute. Acestea este fericirea inerent a Sinelui; nici o alt fericire nu exist. Fericirea nu este nici strin, nici ndeprtat. In aceste ocazii pe care le gsesti plcude fapt te cufunzi n Sine. Aceast cufundare prilejuieste o fericire neconditionat care exist prin ea nssi. Dar diferitele asociatii de idei te fac s atribui aceastfericire altor lucruri sau altor evenimente, pe cnd, de fapt, fericirea se af

l n tine. Intr-o asemenea situatie te cufunzi n Sine, cu toate c o faci n mod inconstient. Dac ajungi s o faci n mod constient, cu convingerea venind din experienta c esti identic cuRealitatea, atunci numesti Realizare. Vreau ca tu s te cufunzi deci n mod constient n Sine, adic n Inim .

JNANI SI LUMEA

Discipolul: JNANI (cel eliberat) percepe lumea ?Maestrul: de la cine vine o asemenea

Sinele-Suprem

Documents

Transcript of Sinele-Suprem