SINDICATULL

8/7/2019 SINDICATULL

http://slidepdf.com/reader/full/sindicatull 1/61

GRUPA I - CATEGORIA I - “Elaborarea situatiilor financiare anuale”

1. (11) Care dintre modalitalitatile de mai jos nu poate fi folosita de societatea A (furnizor) pentru

incasarea unei creante de la societatea B (cumparator):a) Primirea unei cambia acceptate trasa de A asupra lui B;b) Incasarea de catre A a creantei in contul de la banca prin virament bancar;c) Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament;d) Primirea unei cambia andosate de catre B in beneficiul lui A.

Raspuns:

⇒ punctul c) - Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament.

2. (20) O societate comerciala achizitioneaza un mijloc fix in urmatoarele conditii: valoareaavansului acordat 2.000 lei; pret de cumparare al mijlocului fix 14.000 lei; cheltuieli de transport1.000 lei, TVA 25%. Sa se inregistreze avansul acordat, achizitia si plata furnizorului.

Rezolvare:

a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix :

% = 5121 2.500 lei

232 2.000 lei 4426 500 lei (2.000 lei x 25 %)

b) inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii:

% = 404 18.750 lei 213 15.000 lei (14.000 lei + 1.000 lei) 4426 3.750 lei

c) se deconteaza factura anterioara, retinandu-se avansul acordat si se storneaza tva aferent

avansului :

404 = % 18.750 lei 5121 16.250 lei (18.750 lei – 2.500 lei) 232 2.000 lei 4426 500 lei



3. (31) Se constituie o societate comerciala in urmatoarele conditii: capitalulsubscris 40.000 actiuni x 1.000 lei valoare nominala; capitalul este varsat la

constituire; aportul este constituit din numerar 20.000.000 lei, mijloace detransport 10.000.000 lei si materii prime 10.000.000 lei. Cheltuielile ocazionate deconstituire sunt de 1.000.000 lei, platibile in numerar de catre asociati.Sa se efectueze toate operatiile contabile aferente acestei situatii.

Rezolvare:

a) subscrierea celor 40.000 actiuni × 1.000 lei = 40.000.000 lei se înregistreaza pebaza “Borderoului actiunilor” prin articolul contabil:

456 = 1011 40.000.000 leib) eliberarea capitalului social subscris prin depunerea în numerar directa în contul de la banca, a mijloacelor de transport si a materiilor prime:

% = 456 40.000.000 lei

512 20.000.000 lei

2133 10.000.000 lei

301 10.000.000 lei

si :

1011 = 1012 40.000.000 lei

c) pentru cheltuielile de fondare, pe baza cecului bancar se face înregistrarea:

201 = 512 1.000.000 lei

4. (39). Întreprinderea Alfa schimbă un teren situat în Timişoara cu un alt teren alsocietăţii Beta situat în Bucureşti. Valoarea justă a terenului cedat de Alfa este de120.000 lei, costul de achiziţie fiind de 100.000 lei. Valoarea justă a terenului primiteste de 150.000 lei. Schimbul se face cu o sultă de 30.000, TVA 25%. Schimbulpresupune schimb de facturi. Sa se contabilizeze schimbul de active conformOMFP 3055/2009.Rezolvare:

2



În Ordinul 3055/2009, 45 (3), se precizează: "În cazul schimbului de active, încontabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi ceade cumpărare/intrare în evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrareatuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operaţiunilor."

a) cedarea terenului din Timişoara:

461 = % 150.000 lei

7583 120.000 lei

4427 30.000 lei

6583 = 2111 100.000 lei

În articolul 115 (2) din Ordinul 3055/2009 se precizează că, în scopul prezentăriiîn contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării saucedării uneiimobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturilegenerate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielileocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli,după caz, în contul de profit şi pierdere,la elementul “Alte venituri din exploatare”,respectiv “Alte cheltuieli de exploatare”, după caz.

7583 = 6583 100.000 lei

şi

7583 = 121 20.000 lei

b) primirea terenului din Bucureşti:

% = 404 187.500 lei

2111 150.000 lei

4426 37.500 lei

c) regularizarea creanţei şi a datoriei şi plata sultei :

404 = % 187.500 lei

461 150.000 lei

3



5121 37.500 lei

5. (61). O societate achizitioneaza pe 22 decembrie N – 1 un utilaj in valoare de30.000 lei. Activul are o durata de viata de 4 ani si o valoare reziduala nula.

Societatea utilizeaza metoda amortizarii liniare pentru determinarea rezultatuluicontabil si metoda amortizarii accelerate pentru determinarea rezultatului fiscal.Presupunem ca societatea Alfa obtine un rezultat contabil de 20.000 lei pentrufiecare urmatorii 4 ani. Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente siamanate urmare a utilizarii de metode diferite de amortizare din punct de vederecontabil si fiscal?

Rezolvare:

Situaţia în contabilitate pe parcursul celor 4 ani este următoarea:

An Valoare contabila Amortizare contabila Amortizare fiscala Valoare contabila Baza deimpozitare31.12.N 30.000 7.500 15.000 22.500 15.00031.12.N+1 30.000 7.500 5.000 15.000 10.00031.12.N+2 30.000 7.500 5.000 7.500 5.00031.12.N+3 30.000 7.500 5.000 - -

În anul N se va înregistra amortizarea contabilă de 7.500 lei şi nu amortizarea accelerată din punctde vedere fiscal de 15.000 lei.

Rezultatul fiscal va fi astfel influenţat de amortizarea fiscală şi nu de amortizarea contabilă.

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Amortizarea contabilă – Amortizarea fiscală

Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 4 ani :

An Rezultatul contabil Amortizarea contabila Amortizarea fiscala Rezultatul impozabil Impozit peprofit

1 2 3 4 5=2+3-4 6=5*16%

N 20.000 7.500 15.000 12.500 2.000 N+1 20.000 7.500 5.000 22.500 3.600 N+2 20.000 7.500 5.000 22.500 3.600

N+3 20.000 7.500 5.000 22.500 3.600

4



GRUPA I - CATEGORIA XI - “Tinerea contabilitatii unei entitati ”

1. (173) Un furnizor livreaza marfuri la pret de vanzare de 500.000 u.m.n. si pret de inregistrare400.000 u.m.n., impreuna cu ambalajele aferente care circula in sistem de decontare, in valoare de25.000 u.m.n., TVA 25%. Ulterior, pot intervene 2 cazuri:

A) se restituie ambalajele;

B) nu se restituie ambalajele.

Sa se efectueze inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului cat si a clientului.Rezolvare:

2. (197) In luna X a exercitiului N, societatea A primeste materii prime de la un furnizor farafactura, evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 25%. In luna Y se primeste factura: pret de cumparare1.200 lei, TVA 25%. Care sunt inregistrarile contabile?

Rezolvare:

a) achizitia marfurilor fara factura: % = 408 1.250 lei 300 1.000 lei 4428 250 leib) primirea facturii: 408 = 401 1.250 lei 4426 = 4428 250 lei

% = 401 250 lei

5



300 200 lei 4426 50 lei

3. (188.) O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de labugetul statului, in baza unui contract de 3.000 u.m. Suma primita este folosita integral pentruachizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 u.m, TVA 25%. Sa se inregistreze primireasubventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata defunctionare este de 5 ani, amortizabil liniar.

Rezolvare:

In contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele operatii:- primirea subventiei:

445 = 131 3.000 u.m.

- incasarea subventiei:512 = 445 3.000 u.m.

- achizitia utilajului:% = 404 6.250 u.m.

213 5.000 u.m.

4426 1.250 u.m.

- plata datoriei fata de furnizor :404 = 512 6.250 u.m.

- amortizarea utilajului la sfarsitul primului an:681 = 2813 1.000 u.m.

-virarea unei părţi din subvenţie la venituri:

131 = 758 600 u.m.

4. (201.) Efectuati inregistrarile contabile aferente situatiei de mai jos:Capitalul social este de 2.000.000Rezultat brut profit: 1.000.000Cotă impozit pe profit: 16%.

6



Profitul se repartizează astfel:- la rezerve legale;- 1% la rezerve statutare;- 10.000 la alte rezerve.

Restul se reportează în exerciţiul următor, fiind utilizat pentru distribuireadividendelor.

Rezolvare:

Calculăm rezerva legală:- 1.000.000 x 5% = 50.000- 2.000.000 x 20% = 400.000Se alege suma cea mai mică: 50.000.

Se calculează rezervele statutare:

(1.000.000 – 1.000.000 x 16%) x 1% = 8.400Rămas din profit: 840.000 – (50.000 + 8.400 + 10.000) = 771.600

⇒ La 31.12.N: Înregistrarea repartizării profitului:

129“Repartizarea profitului” = % 68.400 1061“Rezerve legale” 50.000 1063“Rezerve statutare sau contractuale” 8.400 1068“Alte rezerve” 10.000

⇒ La 01.01.N+1: Înregistrarea reportării profitului:

129“Repartizarea profitului” = 117“Rezultatul reportat” 682.500

⇒ Înregistrarea acordării dividendelor:

117“Rezultatul reportat” = 457“Dividende de plată” 682.500

⇒ Închiderea contului 121 la inceputul anului anterior:

121”Profit sau pierdere” = 129“Repartizarea profitului” 840.000

7



La problema de mai sus am gasit rezolvarea intr-o carte ,referitoare la contabilizarea

activelor.Parerea mea este ca impozitul pe profit trebuia calculat dupa ce scadeam din

profitul brut rezerve legale,valoarea acestora fiind deductibila.astept si alte pareri.

5. (209.) In cursul exercitiului N o intreprindere a angajat un proces juridic impotriva unui clientin valoare de 10.234 lei , TVA 25% inclus .Ea estimeaza ca pentru a face fata acestui process trebuieconstituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%. Care sunt inregistrarile incontabilitate?

Raspuns:

Provizion pentru litigiu necesar = Valoarea nominala x Probabilitatea de pierdere a procesului

= 10.234 lei x 75% = 7.675,50 lei

6812=1511 7.675,50 lei

8



GRUPA II - CATEGORIA II - “Auditul statutar al situatiilor financiare”

1.(1.) Care sunt elementele fundamentale ale concepului de audit statutar?Raspuns:

Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil

competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea

exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi

situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.

Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează

(verifică) si certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi si

operaţii specifice întreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea

societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmarea a mandatului primit din partea

proprietarilor întreprinderii (acţionari, asociaţi).

Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt: Profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică;

Obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii,

în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare, în

funcţie de referenţialul contabil aplicabil.

Scopul examinării: examinarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi completă

a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitateaauditată;

Criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea si se exprimă opinia îl constituie

standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile.

9



Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea

unei asigurări referitoare la:

a) acurateţea declaraţiilor financiare – toţi utilizatorii informaţiilor financiare se

aşteaptă ca un raport de audit necalificat (fără rezerve) să garanteze acurateţea declaraţiilor financiare. In

această aşteptare există două concepţii inerente, greşite:

- prima, că este posibil să se pregătească rapoarte financiare, care să aibă „acurateţe”;

- a doua, că declaraţiile financiare intră în responsabilitatea auditorului.

b) Continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei – publicul se aşteaptă ca raportul

auditorului statutar să garanteze soliditatea unei firme.

c) Existenţa unor fraude – auditul a fost asociat, aproape întotdeauna, cu detectareaunei fraude. Publicul se aşteaptă ca posibilităţile de fraudă să fie minimalizate. Conducerea trebuie să ia

măsuri de organizare şi menţinerea sistemelor de control intern care să micşoreze şansele de fraudă.

Auditorii statutari trebuie să confirme în raportul de audit că există astfel de control intern si să spună dacă

ele funcţionează.

d) Respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale

Conducerea firmei trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru elaborarea si mentinerea sistemelor decontrol intern; auditorul trebuie sa confirme in raportul sau ca exista si functioneaza astfel de sisteme.

e) Comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu si problemele

sociale

Distinctia audit statutar – audit contractual

Audit statutar - numirea auditorului se face de AGA

- este mandatat pe o perioada lunga ( 5-7 ani)

- se emite un raport de audit care are un

continut strict

- auditorul are o conduita deontologicaprecis stabilita prin codul etic

- misiunea are un caracter permanent

Auditul contractual - se efectueaza la cererea unui client, nu in

realizarea unei obligatii legale- obiectivele auditului sunt stabilite princontract in functie de asteptari

- este un mandat pe o perioada scurta

- misiuni de examinare limitata;

- examene pe baza de proceduri convenite,

masuri de compilare a informatiilor financiar -

10



- auditul se efectueaza prin sondaj

- auditorul nu are imixtiuni in gestiunea

societatii

contabile

2. (8.) Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatiicontabilitatii.Raspuns:

Notiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită, de o manieră generală,însă, imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea şisinceritatea contabilitatii.

REGULARITATEA presupune conformitatea la regulile şi procedurile contabile,deci la principiile contabile general admise. Reglementările contabile romanesti prevăd,

de altfel, că pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, situatiei financiare şirezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului şicelelalte norme şi principii contabile, cum sunt:

a.) Principiul prudentei presupune o apreciere rezonabila a faptelor in scopul evitarii de a transfera inviitor incertitudini prezente . nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor ,respectiv subvaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor , tinand cont de deprecierile , riscurile sipierderile posibile generate de desfasurarea exercitiului curent si anterior.

b.) Principiul permanentei metodelor conduce la continuarea aplicarii regulilor si normelor privindevaluarea , inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor ,asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

c.) Principiul continuitatii activitatii presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normalfunctionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau reducere sensibila aactivitatii.

d.) Principiul independentei exercitiului presupune determinarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul la care se refera.

e.) Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cubilantul de inchidere al exercitiului precedent

f.) Pri ncipiul necompensarii , nu este admisa compensarea intre posturile de activ si pasiv alebilantului si nici veniturilor cu cheltuielile din contul de rezultate.

SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor si procedurilor contabile, infunctie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea si importantaoperatiilor, evenimentelor si situatiilor din întreprindere.

Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilor contabile.Forme de exprimare a imaginii fidele :

Auditorul poate exprima astfel ”imaginea fidela ” a situatiilor financiare :- ”dau o imagine fidela ”

11



- „prezinta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificative ”.

Criterii de apreciere a imaginii fidele:

a.) Exhaustivitatea ( integralitatea) : toate operatiunile care privesc intreprinderea sunt prezentatein contabilitate;

b.) Realitatea : toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificate fizic,elementele de activ si pasiv, de venituri si cheltuieli reflecta valori reale si nu fictive;

c.) Corecta inregistrare in contabilitate si in prezentare in situatiile financiare: criteriul perioadei

corecte, criteriul corectei evaluari, criteriul corectei imputari ( conturi corespunzatoare),

criteriul corectei prezentari in conturi anuale.

3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatie.

Raspuns:

În general, prin prag de semnificatie se întelege nivelul, marimea unei sume pestecare auditor considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afectaregularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cât si imaginea fidela a rezultatului, asituatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.

Altfel spus, pragul de semnificatie reprezinta ceea ce în contabilitatea anglo-saxona poarta denumirea de materialitate, adica nivelul de eroare sub care întelegerea siinterpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferentadintre un profit net de 499mii lei si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea

unei societati comerciale, în timp ce doua cifre alternative de 250 mii lei si 500 mii leipar sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita asocietatii.

La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determinadomeniile şi sistemele semnificative.

În cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni dinsituaţiile financiare permite orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin stabilirea maicorectă a eşantioanelor de control; aceasta evită angajarea în lucrări care nu vor servi la fundamentareaopiniei asupra situaţiilor financiare. Aceste praguri sunt, în general, inferioare pragului global pentru a ţine

cont de cumulul posibil al erorilor constatate.La sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie săfie corijate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă intreprinderea refuză să le corijeze.

Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite: orientarea mai bună şi planificarea misiunii; evitarea lucrărilor inutile; justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.

12



Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă:capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.

Definirea pragului de semnificaţie permite auditorului încă de la începutul activităţii (misiunii) salesă aprecieze mai bine sistemele şi conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţi semnificative, iar lasfârşitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie corectate în cadrulexerciţiului, în scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.

Unele circumstanţe particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de semnificaţie: existenţa unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evoluţia importantă de la un an la altul a unor posturi; capitaluri proprii sau rezultate anormale.

4 (52.) Simulati o misiune de examen limitat asupra conturilor de trezorerie.

Raspuns:

Trezoreria este unul din posturile strategice ale oricărei întreprinderi, deoarece ea condiţioneazăcapacitatea de finanţare a activităţilor şi nevoilor întreprinderii. Se acordă, deci, importanţă deosebităanalizei conturilor de trezorerie şi înţelegerii evoluţiei sale de la un exerciţiu la altul.

Auditul realizându-se la o dată de închidere anume, analiza soldurilor de trezorerie ale exerciţiuluisunt studiate prin revizuirea rezultatului financiar şi prin elaborarea rezultatului financiar şi prin elaborareatabloului de fluxuri de trezorerie.

Controlul situaţiei trezoreriei la data închiderii:

Obiectiv şi rol – verificarea faptului că soldurile conturilor de trezorerie care figurează în bilanţsunt justificate; o anomalie în soldurile conturilor de trezorerie poate însemna iregularităţi în procedurileinterne (deturnări de fonduri, etc.) şi poate pune în cauză situaţia maselor bilanţiere.

De exemplu, o supraevaluare a conturilor de trezorerie se poate traduce printr-o subevaluare a NFR de exploatare.

Controale de efectuat : Stabiliţi un tablou comparativ al evoluţiei de la o închidere la alta a soldurilor conturilor bancare

înscrise în balanţa generală, separaţi soldurile pozitive de cele negative şi verificaţi dacă laprezentarea în bilanţ s-a respectat principiul necompensării soldurilor;

Verificaţi dacă soldurile la închidere au fost corect preluate la deschiderea exerciţiului următor; Studiaţi lista persoanelor care sunt autorizate să aprobe şi să efectueze mişcări ăn aceste conturi:

funcţii, poziţie ierarhică, incompatibilităţi; Identificaţi conturile fără mişcare şi verificaţi justeţea preluării soldurilor; Confruntaţi soldurile cu extrasele de cont bancare de la data îchiderii şi cu cele de la deschidere,

stabiliţi diferenţele şi explicaţiile acestora:

13



În cazul operaţiilor care figurează în contabilitate, dar nu apar în extrasele de cont,identificaţi plăţile vechi şi dacă nu există venituri neînregistrate şi concluzionaţi cu privire laimpactul ajustărilor făcute, aplicând principiul prudenţei;

Circularizaţi la bănci şi confruntaţi soldurile primite cu cele din extensie şi din contabilitate; Controlaţi conversia la data închiderii soldurilor în devize.

Auditul casierieiCasa este, în general, o zonă de risc puţin semnificativă, întrucât, de regulă, prin lege, se stabilesc

plafoane ale soldului de casă.În unele cazuri, însă, în comerţ de exemplu, fluxurile sunt foarte importante şi procedurile trebuie

adaptate în consecinţă. Analizaţi procedurile interne de supraveghere şi control ale casei; atenţie la respectarea principiilor

de separare a funcţiilor;

Confruntaţi soldurile contabile cu jurnalul de casă sau orice alt document stabilit de întreprinderepentru inventarierea mişcărilor înscrise în jurnalul de casă; Asiguraţi-vă că întreprinderea controlează periodic casa prin inventar fizic; separarea funcţiilor între

persoana care face sau validează inventarul fizic şi cea care are sarcina curentă de supraveghere acasei.

Studiaţi natura tranzacţiilor prin casă; Dacă soldurile sunt mari şi estimaţi că procedurile interne sunt insuficiente, procedaţi la verificarea

fizică a soldului de casă la data auditului; Studiaţi, în timp, soldurile casei şi asiguraţi-vă că nu sunt solduri creditoare;

Pentru casa în devize, asiguraţi-vă de corectitudinea aplicării conversiei la data închiderii.

Analiza NFR de exploatare Analizaţi NFR de exploatare, ţinând seama de volumul de activitate al întreprinderii; dacă

activitatea întreprinderii generează un NFR pozitiv, analizaţi modalităţile de finanţare ale acestuia; Analizaţi dacă la închiderenu există descoperiri de conturi bancare; Apreciaţi dacă întreprinderea a procedat la cesiuni de creanţe.

Angajamente în afara bilanţului

Luaţi cunoştinţă de ansamblul cauţiunilor şi garanţiilor date şi primite de societate, princircularizarea cu instituţiile de credit; verificaţi dacă aceste angajamente în afara bilanţului figureazăîn anexele la situaţiile financiare;

Pentru angajamentele acordate de societate, detrminaţi nivelul riscului de activare a acestor angajamente; dacă acesta antrenează cheltuieli suplimentare pentru societate, dacă nu este cazulconstituirii unui provizion pentru acestea.

Valori mobiliare de plasament

14



Obiectivul principal este de a stabili că veniturile şi cheltuielile legate de plasamente de trezoreriesunt corect tratate şi înregistrate în conturile în conturile auditate, ţinând cont de natura acestor plasamente. Faceţi un recapitulativ al plasamentelor existente la data închiderii, precizând pentru fiecare

cantităţile deţinute, valorile unitare şi valoarea totală; izolaţi plasamentele în obligaţiuni, al căror

tratament contabil diferă; Verificaţi concordanţa dintre valorile figurând în această situaţie analitică şi soldurile conturilor din

bilanţ; confruntaţi apoi cu răspunsurile primite la circularizări; asiguraţi-vă că societatea esteproprietara valorilor mobiliare înscrise în bilanţ

Faceţi o situaţie recapitulativă a mişcărilor: intrări corespunzătoare achiziţiilor, ieşiricorespunzătoare vânzărilor;

Apreciaţi metoda de evaluare a valorilor mobiliare cedate, reţinute de întreprindere şi validaţiconformitatea la regulile fiscale; numai metoda FIFO este admisă sau CMUP (costul mediu unitar ponderat); asiguraţi-vă de respectarea principiului permanenţei metodelor; dacă au avut loc

schimbări de metode, măsuraţi impactul asupra rezultatului şi verificaţi că s-au făcut menţiunianexe; prin sondaj, Verificaţi respectarea metodei de menţiuni evaluare a ieşirilor de valorimobiliare în plasament;Controlaţi dacă:• Metoda CMUP este aplicată, valoarea unitară a plasamentelor la închiderea exerciţiului

trebuie să corespundă costului mediu unitar ponderat al ultimelorintrări; faceţi aceasta pe categorii de titluri;• Metoda FIFO este aplicată, valoarea unitară a plasamentelor la închidere trebuie să

corespundă costului unitar al ultimelor intrări; faceţi aceasta pe categorii de titluri.• Pentru fiecare categorie de valori mobiliare, verificaţi că valoarea netăcontabilă în bilanţ la

închidere este conformă cursului real de închidere comunicat de instituţiile financiare; evaluaţi, pentrufiecare categorie, plus valoarea sau minus valoarea latentă; dacă este plus valoare latentă, verificaţi caaceasta să nu fie prinsă în bilanţul de închidere (prudenţa); în toate cazurile verificaţi că analiza s-a realizatfăcând distincţia între fiecare categorie de valori şi că nu s- au făcut compensări între plus valoare şi minusvaloare latentă;

• Pentru fiecare categorie de obligaţiuni figurând în bilanţ, comparaţi valoarea lor contabilăcu cotaţia acestora şi apreciaţi rezultatul latent; analiza se face separat pe categorii de obligaţiuni şi nu se faccompensări;

• Analizaţi tratamentul contabil al dobânzilor neajunse la scadenţă; în principiu, un venitfinanciar se contabilizează în contrapartidă cu un cont de activ (508); corelativ, verificaţi dacă cupoanele,neajunse la scdenţă la închidere, au făcut obiectul unei înregistrări în contrapartidă;

• Evaluaţi ansamblul veniturilor financiare contabilizate în timpul exerciţiului şi justificaţi-lefăcând trimitere la controalele precedente; explicaţi evoluţia veniturilor financiare de la un exerciţiu la altulşi concluzionaţi cu privire la respectarea principiului separaţiei exerciţiilor.

Nivelul şi evoluţia trezoreriei

15



Completaţi tabloul de flux de trezorerie (anexat) şi analizaţi evoluţia de la unexerciţiu la altul; Dacă activitatea a degajat excedente de trezorerie disponibilă importante, apreciaţi

modul de utilizare a lor: investiţii, scăderea îndatorării, remuneraţii, acţionari, etc.; Dacă activitatea a degajat nevoi de finanţare suplimentare, analizaţi originea:

insuficienţa rezultatelor, definit în partea superioară a bilanţului, NFR de exploatare în deteriorare, etc.;apreciaţi schema de finanţare folosită de întreprindere; Fluxurile de trezorerie plurianuale dovedesc o situaţie financiară sănătoasă şi ţinută

sub control?

Capacitatea de autofinanţare de exploatare, plurianualăn n-1 n-2 n-3Rezultat net contabil +Datorii la amortizări şi provizioane-Reluări de amortizări şi provizioane-Rezultat asupra cesiunilor de activ (diferenţa dintre conturile 775 şi 675)-Cota parte de subvenţii virate la rezultate (cont 777)=Capacitatea de autofinanţare netă+Cheltuieli financiare efectuate (dobânzi, etc.)-Venituri financiare încasate (venituri, etc.)+Cheltuieli excepţionale plătite-Venituri excepţionale încasate (altele decât cele asupra ieşirilor de active)=Capacitatea de autofinanţare de exploatare-Variaţia pozitivă de NFR +Variaţia negativă de NFR =I. Flux de trezorerie de exploatare-Achiziţii de imobilizări (valori brute)+Ieşirile de imobilizări (valori de ieşire)-Creşterea brută a cheltuielilor de repartizat

-Variaţia pozitivă a NFR în afara exploatării+Variaţia negativă a NFR în afara exploatării=II. Flux de trezorerie privind activitatea de investiţii +Împrumuturi realizate în exerciţiu (valori brute)+ Subvenţii de investiţii notificate în timpul exerciţiului+Creşteri de capital+Creşterea altor pasive pe termen lung

16



-Rambursări de împrumuturi-Cheltuieli financiare plătite-Diminuări de capital-Distribuiri de dividende

-Variaţia pozitivă a NFR a exerciţiului-Variaţia negativă a NFR a exerciţiului=III. Flux de trezorerie aferent activităţii de finanţare

= Variaţia netă a trezoreriei în exerciţiu(I+II+III)+Trezoreria la deschiderea exerciţiului=Trezoreria la închiderea exerciţiului

GRUPA II - CATEGORIA IV - “Evaluarea intreprinderilor”

1.(156.) Se dau urmatoarele informatii: imobilizari corporale 29.000; fond decomert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitati 5.000; capitaluriproprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 siimprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute estede 15%; capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/an;rata de actualizare este de 12%.

Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la5 ani. Rezolvare:

GW = ANC + (CB – ANC x i)(1+t)ⁿ

ANC = ACTIVE – DATORII= (Imob. Corp. + Stocuri + Creante + Dispon.) - (Oblig. Nefinanciare + Impr.

Bancare) = (29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) – (25.000 + 5.000) = 74.000

CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000i = rata neutra de plasament = 15 %t = rata de actualizare = 12 %

17



t = 15%i = 12%n = 5 ani an = anuitati

GW 1 = 74.000 + 1.000 – 74.000 x15%1

GW 1 = 74.000 + 1.000 – 11.1001,12

GW 1 = 74.000 – 9.017 = 64.983

GW 5 = 74.000 – 10.100 / 1,7623 = 74.000 – 5.731 = 68.269

GW 1 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 9.017,86(1+ 0,12)1

1,12

GW 1 = 64.982,14

GW 2 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 8.051,66(1+ 0,12)2

1,122

GW 2 = 65.948,34

GW 3 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 7.188,98(1+ 0,12)3

1,123

GW 3 = 66.811,02GW 4 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 6.418,73(1+ 0,12)41,124GW 4 = 67.581,26

GW 5 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 5.731,01(1+ 0,12)5

18



1,125GW 5 = 68.268,99

GW = ANC + ( CB – ANCi ) / tV = ANC + CB - ANCxit

GW 1 = 74.000 + 1.000 – 74.000 x15%1

GW 1 = 74.000 + 1.000 – 11.1001,12

GW 1 = 74.000 – 9.017 = 64.983

GW 5 = 74.000 – 10.100 / 1,7623 = 74.000 – 5.731 = 68.269

2. (197.) Sa se determine activul net contabil corectat pe baza urmatoarelorinformatii:

- capital social: 10.000 u.m.;- rezerve: 3.000;- rezultat reportat: 5.000;- cheltuieli de constituire: 2.000;- cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crearii unui produs pentruinlocuirea altuia care va iesi de pe piata anul urmator;- cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

Rezolvare:

ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000 + 6.000 +1.000)= 9.000

3.(208.) Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului?

Premisele aplicarii metodei rentei goodwill–ului sunt:

19



⇒ Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor decreanta pe care le poseda este insuficienta;

⇒ Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera

rentabilitatea ca urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, marci, licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fiinregistrate in patrimoniul intreprinderii (numele comercial, clientela etc.);

⇒ Goodwill – ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii laabordarea prospectiva.

GRUPA II - CATEGORIA V - “Fuziuni si divizari de intreprinderi” 1.(182). Societatea A detine 60% din capitalul societaţii B pe care o

controlează exclusiv. La rândul său societatea B deţine următoarele investiţii:- 70% din capitalul social al filialei C,- 50% din acţiunile societăţii D pe care o controlează în comun cu un

alt acţionar,- 30% din acţiunile societăţii E asupra căreia exercită o influenţă

semnificativă.

A

B

E

D

20



C

Societatea

A

Procentaj

De control De interes

In B 60 % 60%

In C 70% 60%x70%=42%

In D 50% 60%x50%=30%

In E 30% 60%x30%=18%

Sunt părţi legate ale societatii A:Societatea B-filiala saSocietatea C -pe care o controleaza indirect

Societatea D pe care, indirect, o controleaza în comunSocietatea E asupra căreia exercită indirect o influenţă semnificativă

2. (196). Pe 30 iunie N, societatea M achizitioneazã 80% din actiunile societãtii F.Cu ocazia achizitiei s-a identificat un plus de valoare la o clãdire de 10.000 u.m.care a generat o datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achizitieisocietatea F a obtinut un rezultat de 40.000 u.m. În anul N, societatea M a obtinutun rezultat de 70.000 u.m. Durata de viatã utilã rãmasã a clãdirii este de 20 de ani(metoda liniarã de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format dinsocietãtile M si F este de:

21



(a) 32.000 u.m.;(b) 31.832 u.m.;(c) 101.832 u.m.;(d) 100.000 u.m.;

(e) 110.000 u.m.

GRUPA II - CATEGORIA X - “Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii”

1. (15.) Activitatea de vanzare, la nivelul unei entitati presupune:

a) Implementarea strategiilor de marketing;

b) Atingerea sau depasirea vanzarilor intr-o maniera eficienta;

c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.

Identificati si enumerate riscurile ce pot sa apara si definite procedurii de control intern care

pot diminua aparitia riscurilor respective.

Vânzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalitătilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficientă a rezultatelor productiei, trecerea acesteiaîn consumul final în cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea întregului potentialtehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă decalitate, la termenele si în conditiile solicitate si nu în ultimul rînd asigură un cîstig real cel putin pe măsuraeforturilor. Vânzarea produselor se poate face:

pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului pe bază de comandă anticipată fermă, urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia la cecere neprogramată, dar previzibilă, din magazinele si depozitele proprii sau ale reteleicomerciale publice.

Calea prin care se vând produsele este în functie de natura produselor, sfera de utilitate,caracteristicile si potentialul de cumpărare ale clientilor, căile de distributie utilizate, modalitătile practicatede producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale .

22

http://void%280%29/

http://void%280%29/



Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor, un rol definitoriu în extindereavânzărilor în economia de piată revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatoridespre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc.

Livrările câtre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producia curentă.

Întreprinderea producătoare trebuie să-si programeze un raport corespunzător între volumul productiei defabricat în timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea uneidesfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc.

RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERNDe a vinde bunuri clienţilor îndoielnici Verificarea clientului prin cerere de referinţe: Client

din partea băncii sau a colaboratorilor cunoscuti,Verificarea permanentă a soldului clientilor sistabilirea unui sold maxim

De a vinde bunuri pentru preţuri care nu suntautorizate şi a acorda reduceri care nu sunt înconcordanţă cu procedurile societăţii.

Verificarea notei de comanda (dacă are nr. deînregistrare si este făcută de persoana autorizată), apreturilor si a reducerilor (dacă sunt acordate depersoana autorizată)

De a trimite bunuri care nu sunt conforme cucomanda

Bunurile trimise trebuie să aibă comenzi semnatede persoane autorizate

De a trimite bunuri neconforme din punct devedere cantitativ si calitativ al comenzii

Examinarea bunurilor din punct de vederecantitativ, calitativ si al comenzii

De a realiza vânzări fără a pune la zi situaţiastocurilor

Completarea fisei de magazie

De a accepta comenzi fără a avea stocuridisponibile

Verificarea nivelului stocurilor prin asigurareaunui stoc minim stabilit

De a face livrări de bunuri care nu sunt“recunoscute”de către clienţi din punct devedere calitativ, cantitativ şi al comenzii

Verificarea semnăturii de primire de câtre client afacturii sau a documentului care atestă livrarea(avizul de însotire a mărfii)

De a avea clienţi îndoielnici fără a înregistra un

provizion

Verificarea scadentarului soldurilor clienti si

urmărirea recuperării debitelor restante de la clientiiîndoielniciPlăti efectuate care nu sunt înregistrate Verificarea înregistrării plătilor, respectiv a facturilor

emise

23



GRUPA III - CATEGORIA III - “Expertie contabile”

1.(4). Ce înţelegeţi prin calitatea expertizelor contabile?

Raspuns:

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fostsolicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şiimparţialitate. Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică.

În elaborarea lor expertul contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţeicontabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pedocumente care atestă evenimente şi tranzacţii ce fac sau trebuie să facă obiectulrecunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.

În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces care,prin calitatea lui procesuală, contribuie la stabilirea adevărului de către organele îndrept.

Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică caretrebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care afost dispus.

Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertizăcontabilă judiciară poate fi şi este adesea sancţionată, de către organele în drept care le-

24



au dispus, cu înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile.Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluziidiferite faţă de prima, datorită utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul îndrept care le-a dispus are disponibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai

fundamentată sub aspect ştiinţific, respectiv, de mai bună calitate.

Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat calităţii.Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure odocumentare şi fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.

2. (7.) Ce contine dosarul expertului contabil privind documentarea in expertiza contabila?Raspuns:

Dosarul de lucru al expertului contabil in ce priveste documentarea expertizelor contabile, trebuie sacuprinda , dupa caz: incheierea de sedinta (in cauzele civile), Ordonanta de numire (in cauzele penale) sau contractul de

prestari servicii pentru expertizele extrajudiciare raportul de expertiza contabila judiciara, exemplarul care ramane expertului pentru justificarea

indeplinirii misiunii eventualele corespondente, raspunsuri la intrebari sau suplimente de expertiza contabila solicitate

de organelle in drept care au dispus proba cu expertiza contabila judiciara note personale ale expertului contabil, fundamentarea bugetului de timp alocat pentru executarea

expertizei decontul de cheltuieli ocazionat pentru plata lui de catre beneficiarii expertizei

3.(21). Care sunt faptele care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilorcontabili?

Raspuns:

Faptele care atrag raspunderea disciplinara a expertilor contabili sunt urmatoarele:

• abateri de comportament sanctionate cu mustrare;• absenta nemotivata de la intrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinta Nationala

sanctionata cu avertisment;• absenta nemotivata de la doua sedinte consecutive ale A.G. ale Filialei sau C.N.;• neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite

de Regulament, pe durata unui an calendaristic;

25



• nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesionalsanctionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioda de la 1la 3 luni

Abateri disciplinare sanctinate cu interzicerea dreptului de exercitare aprofesiei:

• absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale AG ale Filialei sau ale CN;• publicitatea fara respectarea Codului privind conduita etica si profesionala a

expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romania;• neplata cotizatiei anuale si a celorlalte obligatii banesti aferente unui an

calendaristic;• executarea unei pedepse private de libertate pentru savarsirea unei fapte care nu

interzice dreptul de gestiune si de administrare a societilor comerciale de profil;• neplata la buget, in termenul si cuantumul prevazut de lege a impozitelor cuvenite

statului asupra onorariilor incasate de catre persoanele fizice;• incalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;• refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele

privind activitatea profesionala;• practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala

pentru exercitarea profesiei legal constituite.

GRUPA III - CATEGORIA VII - “Studii de fezabilitate”

1. (13.) Potrivit legislatiei autohtone, care sunt principalele parti ale unui studiu defezabilitate, piese scrise?

Raspuns:

Principalele componente ale unui studiu de fezabilitate, conform Ordinului nr. 1013/873 din04.06.2001 sunt:

Continutul cadru al Studiului de Fezabilitate

Piese scrise

1. Date generale2. Informaţii generale privind proiectul

o □ situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectuluio □ descrierea investiţieio □ date tehnice ale investiţiei

26



o □ durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei3. Costurile estimative ale investiţiei

o □ valoarea totala cu detalierea pe structura devizului generalo □ eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei

4. Analiza cost-beneficiu5. Sursele de finanţare a investiţiei

Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau dinfonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantatesau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.

6. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţieio □ număr de locuri de muncă create în faza de execuţieo □ număr de locuri de muncă create în faza de operare

7. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

a. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) (în preţuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei), dincare: construcţii-montaj (C+M)b. eşalonarea investiţiei (INV/C+M)c. durata de realizare (luni)d. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice)e. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz

2. Avize şi acorduri de principiua. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţieib. certificatul de urbanismc. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.)d. acordul de mediue. alte avize şi acorduri de principiu specifice

27



GRUPA III - CATEGORIA VIII - “Analiza diagnostic a intreprinderii” ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. (7.) Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar – contabile care prezinta urmatoarea situatie financiara:

Indicator 31.12.nImobilizări 2.000

Stocuri 1.000

Creante 20.000Disponibilităti 300

Capitaluri proprii 20.000

Datorii mai mari de un an 2.000

Datorii de exploatare 1.300

Datorii bancare pe termen foartescurt

0

1. Calculati si interpretati ratele de lichiditate pentru intreprinderea analizata mai sus.

28



Indicatori de lichiditate:Indicatorul lichiditatii curente = Active curente / Dadorii curente = 21.300 / 1.300 =Indicatorul lichiditatii imediate = (Active curente – Stocuri)/ Datorii curente = (21.300 – 1.000) /

1.300 =

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 21.300Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen foarte scurt = 1.300

Lichiditatea se referă la disponibilităţile numerarului în viitorul apropiat, după luarea în calcul aobligaţiilor financiare aferente acestei perioade.

Lichitatea imediatâ are în vedere numai acele active care prezintă un pronunţat caracter delichiditate: numerar, bani în cont, cecuri bancare, clienţi. Nu se iau în considerare stocurile. Se apreciazã cãvaloarea minimã admisã poate varia între 1,2 – 1,8. Mãrimea companiei şi natura afacerii sunt elementede care depinde aprecierea acestei rate ca bunã sau rea. În general o valoare peste 2 este considerata destul

de buna (arãtand faptul cã datoriile curente ar fi acoperite chiar dacã valoarea activelor curente ar scãdea cu50%).Indicatorul lichidităţii curente este supraunitar, ceea ce indică o marjă confortabilă de siguranţă pentru

întreprinzător.Coeficientul lichidităţii imediate înregistrat este considerat satisfăcător firma fiind capabilă să-şi

plătească obligaţiile curente în situaţia în care celelalte venituri obţinute din vânzări ar înceta brusc. Nivelulindicatorului reflectã o bunã capacitate de platã, deci un risc redus şi certifica faptul cã societea este capabilãsa-şi acopere datoriile pe termen scurt pe seama creanţelor şi disponibilitãţilor bãneşti .

GRUPA III – Categoria VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

1. 1.(7.) Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabilecare prezinta urmatoarea situatie financiara:

Indicator 31.12.nImobilizari 2000Stocuri 1000Creante 20000Disponibilitati 300Capitaluri propii 20000Datorii maimari de un an 2000

29



Datorii de exploatare 1300Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Rezolvare:Poziţia financiara este egala cu capitalurile proprii în valoare de 20000 lei, dar cu mentiunea ca nu poat

aparea în bilant datorii din exploatare ci numai datorii catre trebuie plătite într-o perioadă mai mare deun an + datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an. Datorii din exploatare sunt datorii depână la un an.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:a) Indicatorul lichidităţii curente=Active curente/ Datorii curente =21.300/1.300 = 16,38* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichidităţii imediate=(Active curente – Stocuri)/ Datorii curente =(Indicatorul test acid) = 20.300/1.300= 15,62

2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de îndatorareCapital împrumutat / Capital propriu X 100 =2.000/20.000 X 100 = 10%

Capital împrumutat/ Capital angajat X 100 = 2.000 /22.000 X 100 =9,09%unde:* capital împrumutat = credite peste un an;* capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

1. Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabile care

prezinta urmatoarea situatie financiara: Imobilizari=2.000Stocuri=1.000

Creante=20.000

Disponibilitati=300Capitaluri proprii=20.000

30



Datorii mai mari de un an=2.000

Datorii de exploatare=1.300Datorii bancare pe termen foarte scurt=0

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice, numite structurile situatiilor financiare.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul proprii.Active imobilizate=2.000Active curente= stocuri+creante+disponibilitati=1.000+20.000+300 =21.300Total active=2.000+21.300=23.300Capital si rezerve=20.000Datorii pe termen lung=2.000Datorii pe termen scurt( datorii curente)=datorii de exploatare+datorii bancare pe termen f.scurt=1.300

Total capital propriu si datorii=23.300Principalii indicatori economico-financiari:-indicatorul lichiditatii curente:

Active curente/ datorii curente= 21.300/1.300=16,38-indicatorul luchiditatii immediate:

(Active curente - stocuri) / datorii curente = ( 21.300-1.000)/1.300=15.62-indicatorul gradului de indatorare:

Capital imprumutat x 100/ capital propriu = 2.000x100/20.000=10%-indicatorul privind acoperirea dobanzilor determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielilor cu

dobanda. Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, ca atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta.Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/ cheltuieli cu dobanda

-indicatori de activitate furnizeaza informatii cu privire la :-viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie-capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza-viteza de rotatie a stocurilor –aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului

financiar -viteza de rotatie a debitelor-clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale

-viteza de rotatie a creditelor- furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea ilobtine de la furnizorii sai.-viteza de rotatie a activelor imobilizate evalueaza eficacitatea managementului activelor

imobilizare prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate-indicatori de profitabilitate:

-rentabilitatea capitalului angajat reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti inafacere

-marja bruta din vanzari

31



GRUPA III – Categoria VIII

GRUPA III-Categoria VIII-Analiza diagnostic a intreprinderii

1. Analizati pozitia financiară a unei întreprinderi din domeniulconsultantei financiar-contabile care prezintă următoarea situatie financiară:

Indicator 31.12.n

Imobilizări 2000Stocuri 1000Creante 20000Disponibilităti 300Capitaluri proprii 20000Datorii mai mari de un an 2000Datorii de exploatare 1300Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

RĂSPUNS:

Poziţia financiara este egala cu capitalurile proprii în valoare de 20000 lei, dar cumentiunea ca nu poat aparea în bilant datorii din exploatare ci numai datorii catretrebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an + datorii care trebuie plătite într-operioadă de până la un an. Datorii din exploatare sunt datorii de până la un an.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:a) Indicatorul lichidităţii curente=Active curente/ Datorii curente =21.300/1.300 = 16,38* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;

32



* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichidităţii imediate=(Active curente – Stocuri)/ Datorii curente =(Indicatorul test acid) = 20.300/1.300= 15,62

2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de îndatorareCapital împrumutat / Capital propriu X 100 =2.000/20.000 X 100 = 10%

Capital împrumutat/ Capital angajat X 100 = 2.000 /22.000 X 100 =9,09%unde:* capital împrumutat = credite peste un an;* capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

1. Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabile careprezinta urmatoarea situatie financiara: Imobilizari=2.000

Stocuri=1.000Creante=20.000

Disponibilitati=300

Capitaluri proprii=20.000Datorii mai mari de un an=2.000

Datorii de exploatare=1.300Datorii bancare pe termen foarte scurt=0

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice, numite structurile situatiilor financiare.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul proprii.Active imobilizate=2.000Active curente= stocuri+creante+disponibilitati=1.000+20.000+300 =21.300Total active=2.000+21.300=23.300Capital si rezerve=20.000Datorii pe termen lung=2.000Datorii pe termen scurt( datorii curente)=datorii de exploatare+datorii bancare pe termen f.scurt=1.300Total capital propriu si datorii=23.300Principalii indicatori economico-financiari:-indicatorul lichiditatii curente:

Active curente/ datorii curente= 21.300/1.300=16,38-indicatorul luchiditatii immediate:

33



(Active curente - stocuri) / datorii curente = ( 21.300-1.000)/1.300=15.62-indicatorul gradului de indatorare:

Capital imprumutat x 100/ capital propriu = 2.000x100/20.000=10%

-indicatorul privind acoperirea dobanzilor determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielilor cudobanda. Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, ca atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta.

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/ cheltuieli cu dobanda

-indicatori de activitate furnizeaza informatii cu privire la :-viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie-capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza-viteza de rotatie a stocurilor –aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului

financiar

-viteza de rotatie a debitelor-clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale-viteza de rotatie a creditelor- furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea ilobtine de la furnizorii sai.

-viteza de rotatie a activelor imobilizate evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizare prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate-indicatori de profitabilitate:

-rentabilitatea capitalului angajat reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti inafacere

-marja bruta din vanzari

1. (7) Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabile careprezinta urmatoarea situatie financiaIndicator 31.12.nImobilizari 2.000Stocuri 1.000Creante 20.000Disponibilitati 300Capitaluri proprii 20.000Datorii mai mari de 1 an 2.000Datorii de exploatare 1.300Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Rezolvare:

ANC = POZITIA FINANCIARA

34



ANC= TA – TD = 23.300 - 2000 – 2300 = 20.000O situatie neta pozitiva inseamna o crestere a capitalurilor proprii,o gestiune sanatoasa a firmei.

Problema 1.(7)Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabile care prezintaurmatoarea situatie financiara :Indicator 31.12.nImobilizari 2.000Stocuri 1.000Creante 20.000

Disponibilitati 300Capitaluri proprii 20.000Datorii mai mari de un an 2.000Datorii de exploatare 1.300Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Rezolvare

Situatia financiara a intreprinderii

Activ Pasiv

Imobilizari 2.000 Stocuri 1.000Creante 20.000Disponibilitati 300 Capitaluri proprii 20.000Datorii mai mari de un an 2.000Datorii de exploatare 1.300TOTAL ACTIV 23.300 TOTAL PASIV 23.300

Indicatori financiari:a) situatia neta = activ – datorii totale= 23.300 – ( 2.000 + 1.300 )= 20.000b) fondul de rulment = pasive pe termen lung – active pe termen lung (imobilizari)

35



= ( 20.000 + 2.000 ) – 2.000= 20.000Sau:Fondul de rulment = active circulante – datorii pe termen scurt

= ( 1.000 + 20.000 + 300 ) – 1.300= 20.000c) fondul de rulment propriu = capitaluri proprii – active pe termen lung ( imobilizari)= 20.000 – 2.000= 18.000Fondul de rulment imprumutat = fondul de rulment – fondul de rulment propriu= 20.000 – 18.000= 2.000d) nevoia de fond de rulment = active circulante ( mai putin activele de trezorerie ) – pasive circulante ( mai

putin pasivele de trezorerie )= ( 1.000 + 20.000 ) – 1.000 = 20.000Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resurseletemporare posibile de mobilizat. Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate ficonsiderata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii definantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalajnefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare,pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.e) trezoreria neta = fondul de rulment – nevoi de fond de rulment= 20.000 – 20.000

= 0f) indicatorul lichiditatii curente = active curente / datorii curente = 21300 / 1300 = 16,38g) Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente - Stocuri / Datorii curente = (21.300- 1.000) / 1.300 =15,61h) Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/ Capital propriu x 100 = 3.300 / 20.000 x 100 =16,5 %i) Rata solvabilitatii = Imprumuturi pe termen lung / Capital propriu = 2.000/ 20.000 = 0,1

Raspuns:

36



Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le inclase corespunzatoare conform caracteristicilor economice, numite structurile situatiilor financiare.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul proprii.Active imobilizate=2.000

Active curente= stocuri+creante+disponibilitati=1.000+20.000+300 =21.300Total active=2.000+21.300=23.300Capital si rezerve=20.000Datorii pe termen lung=2.000Datorii pe termen scurt( datorii curente)=datorii de exploatare+datorii bancare pe termen f.scurt=1.300Total capital propriu si datorii=23.300Principalii indicatori economico-financiari:-indicatorul lichiditatii curente:

Active curente/ datorii curente= 21.300/1.300=16,38

-indicatorul lichiditatii immediate:(Active curente - stocuri) / datorii curente = ( 21.300-1.000)/1.300=15.62-indicatorul gradului de indatorare:

Capital imprumutat x 100/ capital propriu = 2.000x100/20.000=10%-indicatorul privind acoperirea dobanzilor determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielilor cudobanda. Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, ca atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta.

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/ cheltuieli cu dobanda-indicatori de activitate furnizeaza informatii cu privire la :-viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie

-capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza-viteza de rotatie a stocurilor –aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului

financiar -viteza de rotatie a debitelor-clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale-viteza de rotatie a creditelor- furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il

obtine de la furnizorii sai.-viteza de rotatie a activelor imobilizate evalueaza eficacitatea managementului activelor

imobilizare prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate-indicatori de profitabilitate:

-rentabilitatea capitalului angajat reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti inafacere-marja bruta din vanzari

GRUPA IV –Categoria VI – „Administrarea si lichidarea intreprinderii”

37



1. (4). Situaţia elementelor de activ şi pasiv la societatea „X” conform bilaţuluiîntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord curezultatele inventarierii, se prezintă astfel:Clădiri 20.000.000 lei

Amortizarea clădirilor 12.000.000 leiMaterii prime 2.000.000 leiAjustări pentru deprecierea materiilor prime 400.000 leiClienţi 2.500.000 leiClienţi incerţi 500.000 leiAjustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 200.000 leiConturi la bănci 600.000 leiFurnizori de imobilizări 6.000.000 leiProvizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.000.000 lei

Capital subscris vărsat 5.000.000 leiRezerve 1.000.000 lei

Operaţiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintă dupa cum urmează:a) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei;b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei;c) Clienţii incerţi sunt în sumă de 500.000 lei, din care se încasează 240.000 lei, iarpentru încasarea înainte de termen a clienţilor cerţi s-au acordat sconturi în sumăde 50.000 lei;d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat

sconturi în sumă de 200.000 lei;e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii sunt în sumă de 520.000 lei;Sa se întocmească bilanţul înainte de efectuarea partajului.

Rezolvare:

a) Valorificarea imobilizarilor corporale:

• Vanzarea cladirilor 461 = % 10.710.0007583 9.000.0004427 1.710.000

• Incasarea contravalorii cladirilor vandute 5121 = 461 10.710.000

• Scaderea din evidenta a cladirilor vandute % = 212 20.000.000. 281 12.000.000

38



6583 8.000.000

• Inchiderea contului 7583 7583 = 121 9.000.000


b) Valorificarea stocurilor:

• Vanzarea materiilor prime 4111 = % 1.713.600707 1.440.0004427 273.600

• Trecerea la marfuri a meteriilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute

371 = 301 2.000.000607 = 371 2.000.000

• Anularea provizionului 391 = 7814 400.000


• Inchiderea conturilor 707 si 7814 % = 121 1.840.000707 1.440.0007814 400.000

• Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 4111- 1.713.600

c) Incasarea creantelor

• Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 240.000

• Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 260.000

• Anularea provizioanelor 491 = 7814 200.000• Incasarea clientilor incerti 5121 = 4111 450.000

• Acordarea sconturilor 667 = 4111 50.000

• Inchiderea conturilor 667 si 6588 121 = % 310.000667 50.000

39



6588 260.000

• Inchiderea contului 7814 7814 = 121 200.000

d) Plata datoriilor

• Plata furnizorilor de imobilizari 404 = 5121 5.800.000

• Scont primit 404 = 767 200.000


e) Cheltuieli de lichidare

• Cheltuieli efectuate 628 = 5121 520.000


f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli

• Anularea provizioanelor 151 = 7812 1.000.000


g) Regularizare TVA

• TVA de plata 4427 = 4423 1.983.600

• Plata TVA 4423 = 5121 1.983.600

Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende inurma actiunii de dizolvare / lichidare

h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare

• Impozitul pe profit datorat 691 = 441 352.500 (1.410.000 *25%)


40



• Virarea impozitului pe profit 441 = 5121 352.500

Bilantul inainte de efectuarea partajului:

Nr.Rd. SoldA B 1B. ACTIVE CIRCULANTEIV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 7.057.500

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd 05 la 08) 09 7.057.500D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 11 0E. ACTIVE CIRCULANTE NETE ,RESPECTIV DATORII CURENTE NETE ( rd 09+10-11-18) 12 7.057.500F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE NETE ( rd 4+12-17) 13 7.057.500J. CAPITAL SI REZERVEJ. CAPITAL SI REZERVE 19 5.000.000I. CAPITAL (rd 20 la 22(, din care:

Capital subscris varsat (1012)(500.000 actiuni *10.000/actiune) 21 5.000.000V REZERVE ( ct 1061) 26 1.000.000VI EZULTATUL EX FINANCIAR ( ct 121) sold C 29 1.057.500TOTAL CAPITALUIRI PROPRII(rd 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) 32 7.057.500TOTAL CAPITALURI(rd. 32+33) 34 7.057.500

2.(4) Situaţia elementelor de activ şi pasiv la societatea „X” conform bilaţului întocmit pe baza datelor dincontabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel:Clădiri 20.000.000 leiAmortizarea clădirilor 12.000.000 lei

41



Materii prime 2.000.000 leiAjustări pentru deprecierea materiilor prime 400.000 leiClienţi 2.500.000 leiClienţi incerţi 500.000 lei

Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 200.000 leiConturi la bănci 600.000 leiFurnizori de imobilizări 6.000.000 leiProvizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.000.000 leiCapital subscris vărsat 5.000.000 leiRezerve 1.000.000 leiOperaţiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintă dupa cum urmează:a) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei;b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei; c) Clienţii incerţi sunt în sumă de 500.000 lei, din care

se încasează 240.000 lei, iar pentru încasarea înainte de termen a clienţilor cerţi s-au acordat sconturi însumă de 50.000 lei;d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 200.000lei;e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii sunt în sumă de 520.000 lei;Sa se întocmească bilanţul înainte de efectuarea partajului.

1, vanzare imob corporale

vanzare cladiri

461= % 107100007583 90000004427 1710000

incasare c/v cladire5121= 461 10710000

descarcare gestiune%= 212 20000000

2812 120000006583 8000000

2, vanzare mat.prime

trecerea la marfuri a materiilor prime371= 301 2000000

42



materii prime vandute411= % 1713600

707 14400004427 273600

incasare c/v mat prime vanduta5121= 411 1731600

descarcare gestiune607= 371 2000000

anulare ajustare mat prime391= 7814 400000

3, clienti

incasare clienţi / scont acordat%= 411 25000005121 2450000667 50000

incasare clienti incerti5121= 4118 240000

trecere la chelt clienti incerti neincasati654= 4118 260000

anulare ajustare clienti491= 7814 200000

4, furnizori

plata furnizori / scont acordat404= % 60000005121 5800000767 200000

5, anulare provizion151= 7812 1000000

43



6, inregistrarea cheltuielilor de lichidare628= 5121 520000

7, regularizare tva

4427= 4423 1983600

8, plata tva4423= 5121 19836009, inchiderea conturilor de venituri%= 121 12040000707 1440000767 2000007812 1000000

7814 4000007583 9000000

10, inchiderea conturilor de cheltuieli121= % 10830000

607 2000000628 520000654 2600006583 8000000667 50000

11. impozit profit datorat (12040000 - 10830000 =1210000 x 16% = 193600 )691= 441 193600

12, inchiderea contului 691121= 691 193600

13, plata impozit profit441= 5121 193600

Bilantul inainte de partaj

elemente de activ valori elemente de pasiv valori1, conturi la banci 7.016.400 cap.social 5000000

rezerve legale 1000000total cap proprii 6000000

2, profit din lichidare 1.016.400

44



total activ 7.016.400 total pasiv 7.016.400

BunaMAI AM URMATOARELE REZOLVARI

Nu prea am rezolvari pentru contabilitate si fuziuniAdresa mea de e-mail este [email protected] pentru colaborare1.(4) Situatia elemtelor de active si pasiv la societatea ,,X” conform bilantului intocmit pe baza datelor dincontabilitate , date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii , se prezinta astfel:Cladiri 20.000.000 leiAmortizarea cladirilor 12.000.000 leiMaterii prime 2.000.000 leiAjustari pt deprecierea mat.prime 400.000 leiClienti 2.500.000 lei

Clienti incerti 500.000 leiAjustari pt deprecierea cleintilor 200.000 leiConturi la banci in lei 600.000 leiFurnizori de imobilizari 6.000.000 leiProvizioane pt ricuri si chelt. 1.000.000 leiCapital subscris si varsat 5.000.000 leiRezerve 1.000.000 leiOperatiile de lichidare efectuate de lichidator se prezinta dupa cum urmeaza :a) Cladirile au fost vandute cu 9.000.000 lei ;b) Materii prime au fost vandute cu 1.440.000 lei;

c) Clienti incerti sunt in suma de 500.000 lei , din care se incaseaza 240.000 lei , iar pentru incasarea inaintede termen s-au acordat sconturi in suma de 50.000 lei;d) Pentru plata inainte de termen a datoriilor catre furnizori ,acestia au acordat sconturi in suma de 200.000lei;e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societatii au fost in suma de 520.000 lei.Sa se intocmeasca bilantul inainte de efectuarea partajului.Raspuns:a) Valorificarea imobilizarilor corporale:

Vanzarea cladirilor 461 = % 10.710.0007583 9.000.0004427 1.710.000

Incasarea contravalorii cladirilor vandute 5121 = 461 10.710.000

Scaderea din evidenta a cladirilor vandute % = 212 20.000.000

45



. 281 12.000.0006583 8.000.000

Inchiderea contului 7583 7583 = 121 9.000.000


b) Valorificarea stocurilor:

Vanzarea materiilor prime 411 = % 1.713.600707 1.440.0004427 273.600

Trecerea la marfuri a meteriilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute371 = 301 2.000.000607 = 371 2.000.000

Anularea provizionului 391 = 7814 400.000


Inchiderea conturilor 707 si 7814 % = 121 1.840.000

707 1.440.0007814 400.000

Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 411 1.713.600

c) Incasarea creantelor

Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 240.000

Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 260.00Anularea provizioanelor 491 = 7814 200.000

Incasarea clientilor incerti 5121 = 411 2.450.000

Acordarea sconturilor 667 = 411 50.000

46



Inchiderea conturilor 667 si 6588 121 = % 310.000667 50.0006588 260.00

Inchiderea contului 7814 7814 = 121 200.000

d) Plata datoriilor

Plata furnizorilor de imobilizari 404 = 5121 5.800.000

Scont primit 404 = 767 200.000


e) Cheltuieli de lichidare

Cheltuieli efectuate 628 = 5121 520.000


f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli

Anularea provizioanelor 151 = 7812 1.000.000

INCHIDEREA CONTULUI 7812 7812 = 121 1.000.000

g) Regularizare TVA

TVA de plata 4427 = 4423 1.983.600

Plata TVA 4423 = 5121 1.983.600

Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii dedizolvare / lichidare

h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare

Impozitul pe profit datorat 691 = 441 352.500 (1.410.000 *25%)

47




Virarea impozitului pe profit 441 = 5121 352.500

Bilantul inainte de efectuarea partajului

Nr.Rd. SoldA B 1

B. ACTIVE CIRCULANTEIV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 7.057.500ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd 05 la 08) 09 7.057.500D. DATORII CE TREBUIE PLATITEINTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 11 0E. ACTIVE CIRCULANTE NETE ,RESPECTIV DATORII CURENTE NETE ( rd 09+10-11-18) 12 7.057.500F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORIICURENTE NETE ( rd 4+12-17) 13 7.057.500J. CAPITAL SI REZERVE

J. CAPITAL SI REZERVE 19 5.000.000I. CAPITAL (rd 20 la 22(, din care:Capital subscris varsat (1012)(500.000 actiuni *10.000/actiune) 21 5.000.000V REZERVE ( ct 1061) 26 1.000.000VI EZULTATUL EX FINANCIAR ( ct 121) sold C 29 1.057.500TOTAL CAPITALUIRI PROPRII(rd 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) 32 7.057.500TOTAL CAPITALURI (rd. 32+33) 34 7.057.500

2.(14). In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului ?

Raspuns:Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:

48



1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prinprezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrareabunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate inconditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor

prevazute la art. 102 alin. (4);2. creantele izvorate din raportul de munca;3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate

de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand dincontinuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;

4. creantele bugetare;5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor

obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodicedestinate asigurarii mijloacelor de existenta;

6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinereadebitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele

rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;8. alte creante chirografare;9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:

a) creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunareagenerala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de intereseconomic;

b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate

proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege.Titularilor de creanţe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după deplina îndestulare

a titularilor de creanţe din categoria ierarhic superioară.Potrivit legii, în cazul insuficienţei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanţelor cu

acelaşi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cotă falimentară, reprezentînd suma proporţională cuprocentul pe care creanţa lor îl deţine în categoria creanţelor respective.

GRUPA V –Categoria IX – „Consultanta fiscala acordata contribuabililor”1. (Problema 1.) O entitate de distributie a energiei electrice a livrat unei personane fizice intr-o lunacalendaristica, energie electrica, iar factura fiscala contine urmatoarele informatii: consum 90 kw,

49



prêt unitar fara TVA 0.3840, accize aferente consumului necormecial 0.2 lei. Sa se determine taxape valoarea adaugata mentionata in factura fiscala.

TVA aferenta energiei electrice consumata = 90 kw x 0,3840 lei x 24%=8,2944 lei

TVA aferenta accizei necomerciale = 0,2 lei * 24% = 0,048 lei

TOTAL TVA = 8,3424 lei

1.

90 kw X 0,3840=34,56 lei34,56 X 0,2=6,912 leiBaza tva 6,912 + 34,56 = 41,47TVA ce va fi mentionata in fact.fiscala : 41,47 X24 % = 9,95 lei

1. Impozit aferent primului aviz de expeditie :35500 X0,741 X 4 eur = 105,22 eur adica :105,2 X 3,5334 = 371,78 leiImpozit aferent celui de-al doilea aviz :35500 X 0,740 X4 eur =105,08 eur adica :105,08 X 3,5334= 371,29 lei

Total impozit pe titei :371,78 + 371,29 =743,07 lei

2. Se aplica preocedeul sutei marite aferenta TVA 9 %700 mil. X 9/109 =57,79 mil lei valoarea TVA aferenta venitului obtinut

2. (Problema 3.) In cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC MEDIAS sunt trei sectii care produccondensat de gaz natural:Roman, Filitelnic si Danes. La sfarsitul fiecarei perioade contabile, sefiicelor 3 sectii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Medias situatia condensului captat in acealuna.

50



Sectia de Productie Gaze Roman este singura sectie care a vandut condens in luna martie 2007.Pebaza celor 2 avize de insotire a marfii constatam ca au fost effectuate doua vanzari, astfel:35.500 l cuo densitate de 0.741 si, respective, 35.500 l cu o densitate de 0.740. Sa se determine impozitul pe titeisuportat de catre entitate,

3. (Problema 6.) Hotelul „Palace” a realizat într-o perioadă de pe urma activităţii decazare un venit de 700 mil. lei. În preţul de cazare este inclus şi costul miculuidejun, acesta reprezentând 12,5%.Să se calculeze TVA aferentă venitului obţinut.

700.000.000 *12.5% = 87.500.000 lei micul dejun

612.500.000 lei cazareTva aferent cazarii = 612.000.000 / 9% = 50.532.110,10 leiTva aferent mic dejun = 87.500.000 / 1.24 = 13.970.588,23Tva aferent venitului obtinut = 64.502.698,33 lei

Problema 2.Hotelul „Palace” a realizat într-o perioadă de pe urma activităţii de cazare un venit de700 mil. lei. În preţul de cazare este inclus şi costul micului dejun, acesta reprezentând12,5%.Să se calculeze TVA aferentă venitului obţinut.

700.000.000 *12.5% = 87.500.000 lei micul dejun612.500.000 lei cazareTva aferent cazarii = 612.000.000 / 9% = 50.532.110,10 leiTva aferent mic dejun = 87.500.000 / 1.24 = 13.970.588,23Tva aferent venitului obtinut = 64.502.698,33 lei

Hotelul „Palace” a realizat într-o perioadă de pe urma activităţii de cazare un venit de 700 mil. lei. În preţulde cazare este inclus şi costul micului dejun, acesta reprezentând 12,5%.Să se calculeze TVA aferentă venitului obţinut.

51



700.000.000 *12.5% = 87.500.000 lei micul dejun612.500.000 lei cazareTva aferent cazarii = 612.000.000 / 9% = 50.532.110,10 lei

Tva aferent mic dejun = 87.500.000 / 1.24 = 13.970.588,23Tva aferent venitului obtinut = 64.502.698,33 lei

la problema cu hotel palas sunt gresite calculele, le-am calculat eu:700.000.000 * 12.5% = 87.500.000 lei micul dejun700.000.000 – 87.500.000 = 612.500.000 lei cazareTva aferent cazarii = 612.000.000 / 9% = 55.080.000 lei

Tva aferent mic dejun = 87.500.000 / 1.24 = 16.935.483,87Tva aferent venitului obtinut = 72.015.483,87 lei

3.(Problema 6.)Hotelul “PALACE” a realize intr-o perioada de pe urma activitatii de cazare un venit de700 mil.lei.In pretul de cazare este inclus si costul micului dejun, acesta reprezentand 12,5 %.Sa secalculeze TVA aferenta venitului obtinut.

Costul micului dejun=700.000.000*12.5%=87.500.000TVA aferenta micului dejun=87.500.000/1.24*24%=16.935.483,87

TVA aferenta cazarii=

=700.000.000-87.500.000=612.500.000/1.09*9%=50.573.394,49

TOTAL TVA=16.935.483,87+50.573.394,49=67.508.878,36

52



53



54



55



56



57



58



59



Sus

60

http://www.proiectare-idc.com/informatii-utile.html

http://www.proiectare-idc.com/informatii-utile.html

SINDICATULL

Documents

Transcript of SINDICATULL