Ecolocaia i orientarea n ap sau pe uscatPentru a se deplasa i orienta n apele unde vizibilitatea este redus, delfinii se folosesc de ecolocaie.Ce e de fapt ecolocaia? Reprezint localizarea obiectelor cu ajutorul ultrasunetelor. Pe nelesultuturor: delfinii emit ultrasunete, iar dac acestea se lovesc de obstacole, ultrasunetele ajung napoi ladelfin (principiul ecoului), spunndu-i ncotro s se ndrepte.

Delfinii nu sunt singurele fiine care se folosesc de ecolocaie. Liliecii folosesc aceleai ultrasunetepentru a vna sau pentru a se deplasa. Dup ce omul a descoperit tehnica ultrasunetelor, a aplicat-o ncadrul sonarelor pe oceane, pentru a detecta obiectele n ap.

Ecolocatia, prezenta la multe specii de lilieci si de delfini, este metoda lor de navigatie "pe ne-ve":ii ajuta sa "simta" prezenta obstacolelor in fata lor, chiar daca nu le vad.

Aceste animale emist pulsuri de ultrasunete (sunete de frecventa foarte inalta, pe care urechea umananici nu le poate percepe). Undele ultrasonice se izbesc de obstacolul din fata si se intorc (principiulecoului) la emitator, care afla, astfel, ca in fata lui se gaseste ceva si ia o decizie in consecinta.

Un liliac, de pilda, isi da seama daca are de-a face cu o insecta (trebuie mancata) sau cu peretele destanca al pesterii, zidul unei constructii ori un om (trebuie ocolite). Si delfinii se folosesc de ecolocatie,atunci cand inoata prin ape maloase, cu vizibilitate foarte redusa. Acum, sa dam si omului ce-i alomului: homo sapiens sapiens, cu creierul lui destept, a descoperit acest principiu si l-a aplicat inconstructia unor aparate, numite sonare, folosite pentru detectia subacvatica a obiectelor.

Receptori de temperaturaDesi sunt animale cu sange rece, serpii pot depista cldura produs de un organism de la o distan de civa metri.n felul acesta pot vna roztoare i alte animale mici, de multe ori fr ca prada s aib vreun indiciu c arpele e n apropiere. erpii boa au capacitatea de a simi cldura emanat de oareci de la civa metri i i vneaz cu o precizie uimitoare.Organele de simt corespunzatoare (sunt doua) sunt localizate intre ochi si nari, de ambele parti alecapului, astfel incat a sarpele poate "simti" cu precizie directia in care se gaseste prada si distanta panala ea, ajustandu-si fara gres unghiul si viteza atacului, drept care nu-si greseste tinta nici macar peintuneric. (Intuneric e pentru noi, care nu vedem in infrarosu. Sarpele, insa, vede.)

erpii gust mediul nconjurtorDe ce isi tot flutura serpii limba lor infurcata, atunci cand se deplaseaza? Ei bine, culeg informatii careii ajuta sa se orienteze. De fapt, ei "gusta" aerul: capteaza si analizeaza particulele existente in aer si,astfel, isi formeaza o idee asupra a ceea ce se gaseste in acel mediu.Particulele captate pe suprafataumeda a limbii sunt analizate apoi cu ajutorul unor organe speciale - organele lui Jacobson - caretransmit infomatia la creier; iar aici, este transformata intr-o senzatie care ii "spune" sarpelui cevadespre mediul in care se afla. Orict de ciudat sun, aceste reptile gust efectiv lumea din jur pentru a o cunoate. Sigur ai vzut cumerpii mereu i scot limba, fluturnd-o atunci cnd sunt n micare. Cu ajutorul limbii, reptileleanalizeaz aerul i descoper mediul din jur, tiind astfel unde s se ndrepte. Suprafaa limbii la erpiasemanatoare cu mucoasa nazal care ne ajut pe noi, oamenii i alte mamifere, s descoperimmirosurile. La fel ca i pisicile, i erpii se bucur de organul lui Jacobson situat n cerul gurii. Dup ceadulmec aerul cu ajutorul limbii, moleculele i particulele din aer ajung n creier, prin intermediulorganului lui Jacobson, unde sunt analizate i care i transmit reptilei informaii despre mediulnconjurtor.

Psrile i insectele vd n ultraviolet

Cele mai multe psri i insecte vd n unde imperceptibile ochiului uman, motiv pentru care vd iacolo unde omul nu poate vedea.

De exemplu, n peteri, n locuri ntunecoase, ochii psrilor percep lumin ultraviolet i se potorienta. ns ochiul uman nu poate percepe dect ntunericul i s-ar mpiedica n orice pietricic.

In ochii nostru, o multime de pasari apar colorate in nuante terne, din gama griurilor si abrunurilor dar, daca am vedea asa cum vad adesea pasarile, in lungimi de unda imperceptibilepentru noi, ni s-ar parea gatite in cele mai stralucitoare culori.La fel si insectele - sunt capabile sa vada in lungimi de unda aflate in afara spectrului vizibil(vizibil pentru noi, ca asa-i omul: zice ca numai ce se refera la el conteaza). Cu alte cuvinte, acolo undenoi nu vedem mare lucru, ele vad o multime de detalii, iar acolo unde pare intuneric complet, poate safie, de fapt, destula lumina (ultravioleta, insa) si destule lucruri de vazut - pentru cei care vad inultraviolet.Asta nu insemna ca noi nu folosim vederea in ultraviolet: unele instrumente astronomice de inaltaperformata (precum telescopul Hubble) capteaza, de fapt, imagini in ultraviolet, pe care noi, insa , nule putem vedea ca atare. Imaginile cu pricina sunt colorate, ulterior, de niste tehnicieni, care le daudiverse nuante din spectrul vizibil, astfel sa putem intelege si noi ceva din acele poze.

Pisicile vd i noaptea!Ai observat cum ochii unei pisici sclipesc noaptea, n cea mai mic raz de lumin? Felinele sedescurc excelent pe timp de noapte, fiind animale crepusculare, sunt foarte active seara i dimineaadevreme, momentele ideale cnd pot vna.

Membrana reflectorizant (tapetum lucidum) care nvelete ochiul pisicii, oglindete i implicitamplific cea mai mic lumin. n felul acesta, lumina ajuns la celulele fotoreceptoare din retin ipermite pisicii s vad i pe ntuneric, dac are o mic raz de lumin.

Unele mamifere - cele mai familiare noua fiind pisicile, dar trasatura se regaseste si la multemamifere salbatice - au fundul ochiului captusit cu o membrana reflectorizanta (numita tapetumlucidum), care oglindeste - si deci amplifica - si cea mai slabaa raza de lumina, dandu-i astfelposibilitatea sa mai impresioneze o data celulele fotoreceptoare din retina.

Asa se explica de ce, intr-un intuneric aproape complet, pisicile vad totusi destul de bine: membranareflectorizanta - aceea care face ca ochii sa le straluceasca in intuneric le ajuta sa profite de orice firicelde lumina, fie el cat de firav.

Fluturii pot detecta feromoniiCe sunt de fapt feromonii? Sunt hormoni secretai de insecte, peti, batracieni i mamifere, careinflueneaz dezvoltarea i comportamentul altor indivizi de sex opus. Anumite specii de fluturi denoapte pot simi prezena acestor feromoni de la civa kilometri distan. i oamenii pot simi, n modsubtil, prezena feromonilor, majoritatea dintre noi netiind acest lucru, ns pentru a-i percepe, trebuies stm aproape unul de cellalt.

Unii fluturi de noapte sunt in stare sa simta prezenta unor feromoni emisi de membri ai sexuluiopus. Mare lucru! o sa ziceti. Doar chestia cu feromonii e valabila si la oameni, dupa catecunoastem din cercetari recente. Da, dar din cate stim pana acum, noi, oamenii, trebuie sa stamdestul de aproape unii de alti ca sa percepem semnalele feromonale transmise de semenii nostri.Pe cand fluturii de noapte sunt in stare sa simta prezenta partenerilor de la niste distante de necrezut -peste zece kilometri, in cazul unor specii. Cu alte cuvinte, sunt capabili sa detecteze niste concentratiiinfime de feromoni - cateva molecule intr-un ocean de aer. Asta e ca si cum am fi noi capabili sa simtimgustul de vinului - sa zicem -, gustand apa dintr-un lac in care au fost puse si cateva picaturi de vin

Ecolocaia i orientarea n ap sau pe uscat