Avertizare pentru iubitoriide plimb[ri pe munte< pericolde avalan;[ `n Mun\ii Oa;ului

PAGINA 7

Întâmpinarea Domnului,Ziua cu lumina ;i S[rb[toareaursului (2 februarie)

PAGINA 6

IAnul XVII Nr. 816 Duminic[ 3 februarie 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Gates a devenit cel mai tânărmiliardar din istorie la vârsta de 31de ani, iar primii bani din softwarei-a făcut la doar 17 ani, când a vân-dut școlii la care învăța un programcare stabilea ordinea intrării elevi-lor în sălile de curs, pentru sumade 4.200 de dolari. Averea sa a în-ceput să crească semnificativ în1980, când a dezvoltat MS-DOS, un sistem de operare pentruprimul computer personal produsde IBM. Acesta a devenit unul din-tre cele mai profitabile produse Mi-crosoft, propulsând compania la ovaloare de 61 de milioane de dolari.În 1990, Microsoft a dat o nouă lo-vitură, cu Office, care continuă șiacum să fie unul dintre cele mai bi-ne vândute produse ale companiei.Gates avea să dobândească în cu-rând și statutul de cel mai bogat omdin lume, odată cu lansarea Win-dows 95 în 1995.

Chinezii au testat cu succes, la înce-putul acestei luni, cea mai puternică armănavală din istorie, un tun electromagneticcare ar urma să intre în dotarea armateipână în 2025.

Arma chinezilor, care foloseşte energieelectromagnetică în loc de praf de puşcăpentru a propulsa muniţia, a fost văzut[pentru prima dată în 2011 şi a intrat înteste din 2014, au afirmat surse cunoscă-toare ale unui raport de informaţii al SUA,citate de CNBC sub protecţia anonimatu-lui. 

Timp de aproape trei ani, între 2015 -2017, chinezii au calibrat tunul electro-magnetic să ţintească mult mai departe,făcându-l astfel mult mai puternic. Armaa fost montată, în decembrie 2017, pe onavă de război, de unde a şi început testelepe mare, lucru de care nicio altă ţară nu afost capabilă. Se aşteaptă ca testarea tunuluielectromagnetic pe mare să fie finalizatăpână în 2023. Testarea acestei arme extremde puternice vine într-un moment de ma-xime tensiuni între China şi SUA.

Acest tun electromagnetic poate lovio ţintă aflată la aproape 200 km cu o vitezăde 2,5 km/secundă. De exemplu, o ţintălansată din Washington către Philadelphiava ajunge în circa 90 de secunde.

Cum ;i-a f[cut Bill Gates averea de 93 mld. de dolari

Cea mai puternic[ arm[ naval[, testat[ cu succes de China

~n prim plan sunt ;i `n acest num[rpoe\ii - cu pagini dintre cele mai recente<Simona Grazia Dima, Nicolae Mare;, Va-sile George D]ncu, Eugen Lenghel, Tatiana

R[dulescu, Miori\a Baciu, Dan Angheles-cu, Mircea St]ncel, Vasile Gogea, AngelaMelania Cristea, Gela Enea.

Ne onoreaz[ paginile reputatului poetrom]no-s]rb, Adam Puslojic de la Belgrad,Paolo Maria Rocco din Napoli (tradus deGeorge Nina Elian) ;i poe\ii chinezi pre-zen\i la Satu Mare la Zilele Poesis< ChenTaiju, Mei Er, Wang Guilin, Yahng Bei-cheng, Bei Ta - ̀ n traducerea reputatei uni-versitare de la Cluj - Mihaela Mudure.

Sec\iunea "Arte" are nu mai pu\in de10 pagini cu lucr[rile grafice ale lui MirciaDumitrescu. Calitatea irepro;abil[ ah]rtiei, reproducerile din apari\iile recente- "Raft Poesis" ̀ ntr-o concep\ie grafic[ mo-dern[ (semnat[ de Oana P[curar), fac dinacest num[r o deschidere ̀ n for\[ spre anulXXX al revistei Poesis al c[rui num[r festivse preg[te;te pentru luna aprilie.

Aprilie 1900 - Ministrul de Internea aprobat construirea hotelului Dacia

Iuliu Maniu `n biroul s[u din casa natal[ de la B[d[cin. Printre tablourile de pe pere\i `l avea ;i peb[tr]nul liberal I.C. Br[tianu. Fotografie din arhiva medicului Ioan Boil[, nepotul lui Iuliu Maniu

~n anul Centenarului s-a vorbit foarte pu\in despremeritele celor care aupreg[tit actul politic de la 1decembrie 1918. Dac[ ar fis[ ne limit[m doar larom]nii care au fost depu-ta\i ̀ n parlamentul de la Bu-dapesta `naintea primuluir[zboi mondial am avea olung[ list[, iar printre figu-rile cele mai reprezentativei-am g[si pe dr. Vasile Lu-caciu ;i Iuliu Maniu. VasileLucaciu a avut parte de omoarte tragic[ `n 1922 iarIuliu Maniu, dar ;i de AurelVlad, au murit `n pu;c[riacomunist[ de la Sighet.

~n anul 1905 liderii Par-tidului Na\ional ajung laconcluzia c[ solu\ia pasivis-mului politic nu a dat niciun fel de rezultate. Schim-barea op\iunilor politice alecercurilor greco-catolice dela Blaj s-a datorat energicu-lui Iuliu Maniu ;i ziaruluiUnirea care au intrat în le-gătură cu gruparea de laOră;tie a lui Aurel Vlad.

PAGINILE 2-3

66 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu

Dou[ discursuri rostite de Iuliu Maniu `n Parlamentul de la Budapesta

PAGINA 4

PAGINA 8

PAGINA 10

Revista Poesis a`ncheiat anul XXIX

2 Informa\ia de Duminic[/3 februarie 2019

Urmare din pagina 1

Astfel la alegerile din 1906 au fostdepuse candidaturi în 46 de circum-scripţii electorale. Candida\ii partiduluina\ional au obţinut 14 victorii< în comi-tatul Arad – Nicolae Oncu (Iosă;el), Va-sile Goldi; (Radna), :tefan Cicio-Pop(:iria), Ioan Suciu (Boro;ineu)> în comi-tatul Alba – Iuliu Maniu (Vin\u de Jos),Alexandru Vaida-Voevod (Ighiu)> în co-mitatul Cara;-Severin – Coriolan Bre-diceanu (victorios în două cercuri< Boc;a;i Oraviţa), George Popovici (Lugoj), :te-fan Petrovici (Zorilenţul Mare), AurelNovac (Sasca)> în comitatul Hunedoara– V. Damian (Baia de Cri;), Aurel Vlad(Oră;tie)> în comitatul Solnoc-Dăbâca –Teodor Mihali (Ileanda Mare). În urmaunei alegeri parţiale, Vasile Lucaciu de-vine ;i el deputat în anul 1907 `n cerculelectoral al Beiu;ului. Ce soart[ au avutdoi dintre cei mai `nfl[c[ra\i sus\in[toriai ie;irii din pasivitate? ~nchisorile co-muniste. Iuliu Maniu ;i Aurel Vlad s-aupus `n slujba rom]nilor cheltuind mult[energie ;i mul\i bani. ~n decembrie 1918Aurel Vlad este cel care l-a ̀ nso\it pe IuliuManiu la Bucure;ti `n delega\ia care adus tratativele pentru recunoa;terea Uni-rii ;i organizarea Transilvaniei `n cadrulRom]niei `ntregite. Cei doi au fost"r[spl[ti\i" de comuni;ti cu exterminarea`n `nchisoare. Iuliu Maniu s-a stins dinvia\[ ̀ n 5 februarie 1953 la Sighet, AurelVlad, la 2 iulie 1953. Trupurile lor zac ;iazi `n gropile comune al[turi de al\i po-liticieni din perioada interbelic[ ;i epis-copi greco-catolici. Nici "Leul de la:i;e;ti" nu a avut un destin mai fericit.La scurt timp dup[ ce ;i-a v[zut visul`mplinit, Rom]nia ̀ ntregit[, ̀ n campaniadin prim[vara anului 1922 a fost b[tutcrunt de agen\ii electorali liberali ;i l[satplin de s]nge pe marginea drumului.|[ranii l-au g[sit ;i l-au dus la spital.C]teva luni mai t]rziu ;i-a g[sit sf]r;itul`ntr-o c[su\[ modest[ din Satu Mare.Dac[ memoria lor este p[strat[ de istorie,dar din p[cate doar la momente festive,Casa lui Iuliu Maniu, care ar trebui s[ fieun loc de pelerinaj, este `ncet, dar foartegreu reconstruit[, f[r[ ajutorul statuluial c[rui temelie a pus-o `n 1918. La feleste ;i casa lui Aurel Vlad din Or[;tie.Pe un zid `n ruin[ este pus[ o plac[ demarmur[ comemorativ[. Casa ̀ n care s-a n[scut Vasile Lucaciu din localitateaApa are, din fericire, o soart[ mai bun[.

Discursurile rom]nilor aprindeaumereu spiritele `n Camera Deputa\ilordin Budapesta. Public[m ̀ n num[rul deast[zi dou[ discursuri rostite `n 1906 deIuliu Maniu, deputatul cercului Vin\ulde Jos.

“Programul guvernului. Şedinţa din 29 Mai

~n şedinţa camerei ţinute în 29Maiu, ministrul pre zident Dl Wekerlea prezentat programul guvernuluiformat din opoziţia coaliată. Discur-sul următor s-a rostit din încre-dinţarea partidului naţionalist, pen-tru a preciza ţinuta acestui partid faţăde guvernul transitoriu şi faţă de mo-dul cum acesta, conform declaraţiilorfăcute de Dl Ministru prezident, aflăde bine se satisfacă misiunii primitede la Monarch.

— Onorată Casă! Fiind obicei par-lamentar, ca diferitele partide, prin ora-torii lor să-şi lămurească ţinuta faţă cuprogramul guvernului, îndrăznesc şi eusă-mi spun cuvântul, în numele parti-dului naţionaliştilor, din care fac parte.(Mare zgomot între kossuthişti şi la mij-loc< Nu există partid naţionalist! Cinespune aşa ceva e trădător de patrie)Dvoastră tăgăduiţi fiinţa partidului nos-tru, cu toate că avem program, cu toatecă suntem aci noi, care suntem membriiacestui partid> cu toate că avem organi-zaţie de partid, şi aşa înaintea oricăruiom cu mintea trează ne înfăţişem ca par-tid organizat. (Zgomot şi contraziceri în-tre kossuthişti.)

Dar cu toate că Dvoastră tăgăduiţifiinţa partidului nostru... (Zgomot. Unglas dintre naţionalişti< Atunci şi noi tă-găduim pe a Dumneavoastră! Mişcărigenerale. Strigăte în stânga< Trădători!)

Pre;edintele< Vă rog să fiţi în linişte.Eu aci nu am auzit nici un cuvânt al ora-torului. Aşa zgomot faceţi, dlor deputaţi,că prezidentul nu poate urmări, după da-torinţă, vorbirea oratorului. (Aşa e) Pri-ma datorinţă o avem deci, ca să ascul -tăm oratorii în linişte. (S-auzim, S-au-zim! Pofteşte mai departe!)

— Mi-ar plăcea mult să pot vorbide la aşa un loc... (Zgomot mare şi stri-gări< Pofteşte, vino mai înainte!)Pre;edintele< Onorată Casă! Vă rog multsă ascultaţi în linişte pe vorbitor. (Zgo-mot) ̀ n casa aceasta fieşte-care are drep-tul să-şi spună părerile. Şi toate partidelecu toţi deputaţii trebue să asculte pe vor-bitori. (Zgomot)

Ludovic Hentaller< în contra naţiu-nei n-are drept să vorbească. (Zgomot)

Preşedintele < Pe deputatul Hentallerîl îndrum la ordine> n-are drept să răs-pundă prezidentului. (Zgomot mare.)Toate partidele, şi fiecare deputat singu-ratic, au datorinţă să asculte pe fiecaredeputat. (Zgomot mare.) Voi fi silit înurma zgomotului mare să suspendşedinţa, pentru că nu sunt în stare să-laud pe vorbitor.

— .... care pentru Dvoastră ar fi maiplăcut, dar, Onorată Casă, aşa cred, nu ede interes, că de unde vorbesc, ci că cevorbesc. (Aşa-i) Iar aceea ce spun, o spunsincer şi din inimă. Mărturisesc, că amaşteptat cu multă nerăbdare acest pro-gram, ce a binevoit a ni-l desfăşura d-nul ministru prezi dent. Cele spuse m-au dezamăgit< şi m-au dezamăgit, pentrucă cunoscând caracterul de tranziţie alguvernului acestuia, şi cunoscând şi che-marea lui, am fi putut aştepta, cu totdreptul, să ne vorbească mai lămurit şimai pe larg despre modul, cum are degând să-şi împlinească această chemare.(Srigăte< Nouă ne-a fost destul.) Nouă şiţării însă nu ni-e destul. (Zgomot mare.Pre;edintele sună). Guvernului de acum,pe lângă sarcina de-a acoperi trebuinţelestatului, i s-a mai dat şi sarcina de a pre-găti proiectul de lege pentru introducereavotului universal. Guvernul a primit să

deschidă şanţurile constituţiei pentru pă-turile largi ale poporului, dar domnulprim-ministru tocmai desfăşurarea aces-tei îndatoriri însemnate a lăsat-o în vălulîntunerecului. (Strigăte< Nu-i aşa! Să au-zim!) E aproape un an de când s-a pornitaceastă luptă, care n-a avut alt sfârşit de-cât că chestiunea votului universal aajuns la suprafaţa tuturor celor lalte che-stiuni.

— Sub deviza votului universal seînţeleg însă diferite lucruri, şi pentru re-zolvarea acestei chestiuni se propun di-ferite modalităţi.

— ~ntre astfel de împrejurări ar fi co-rect, şi cred, că este datorinţa dlui mi-nistru-preşedinte, se desfăşoare înainteanoastră, că din diferitele concepţiuni cesă profesează sub ideea votului universal,care sunt acelea, pe care dânsul le acceptăşi pe care dintre ele voeşte să le ducă laîndeplinire? (Zgomot< Preşedintele su-nă.) Când domnul ministru-preşedintea declarat, că proiectul de lege despre vo-tul universal voieşte să-l introducă pebaza ideilor de mocratice, şi noi l-amaprobat> dar când dl ministru a mai spus— dacă am înţăles bine, — că voeşte sădeschidă şanţurile constituţiei numaipentru aceia, care au destulă priceperepentru asta (Strigăte< care sunt chemaţiiPreşedintele sună. Să auzim!)... şi pe careguvernul îi află pricepuţi< atunci guver-nul să gândeşte la un vot universal ţăr-murit, pe care noi nu-l putem primi şicare ne-a îndemnat să re vocăm aproba-rea noastră. (Mişcare. Zgomot.) Nu pu-tem avea deci încredere faţă de guvern,pentrucă noi, naţionaliştii, ştim prea bi-ne, că la introducerea în viaţa practică aprincipiilor — de altcum binevenite şidemocratice — toc mai principiile gene-rale au fost date de minciună. (Zgomotmare. Strigăte< Nu-i adevărat. Preşedin-tele sună.) Afară de aceasta mai e o îm-prejurare, care mă îndeamnă să fiu cuneîncredere faţă de programul înaintat,şi anume împrejurarea, că dl ministru-preşedinte n-a amintit nici cu un cuvânt,că va împlini cu dreptate şi nepărtinirelegile fundamentale ale ţării. (Zgomotmare şi strigăte din partea stângă< Astase înţelege de sine!)

Da, fireşte, s-ar înţălege de la sine,dacă legile ţării ar fi într-adevăr îndepli-nite.

— Dar, durere, noi ne-am obi;nuitsă vedem, că legile nu se îndeplinesc.(Mişcare şi zgomot în stânga. DeputatulSü megi Vilmos mereu întrerupe.)

Preşedintele< (sună) Tăcere dlor! Pedomnul deputat Sümegi îl provoc să as-culte în linişte pe orator.

— Onorată Casă! Domnul minis-tru-preşedinte a aflat de bine să spună,că va ţinea legile fundamentale ale

Croaţiei. Dacă domnul ministru a aflatde bine să spună deschilinit aceasta,atunci şi noi putem să aşteptăm cu dreptcuvânt (Zgomot mare, strigăte< Pe cineînţălegi sub «şi noi»?)

Preşedintele < Onorată Casă ! (Zgo-mot. Să au zim!) Aşa se vede, că dl depu-tat-vorbitor nu e în curat cu legile fun-damentale ale ţării. (Strigăte< Aşa-i.) Şicrede, că naţionalităţile de aici sunt înaceleaşi relaţiuni cu Ungaria, ca şiCroaţia faţă de Ungaria. (Zgomot mareşi protestări din partea naţionalităţilor.)Cer să nu întrerupeţi cuvintele preşe -dintelui. (Aprobări în stânga.) Aceasta eprima condiţiune, căci în caz contrar voifi silit să aplic regulamentul casei faţă deaceia, care nici pe preşedinte nu vreausă-l asculte. (Aprobări).

Eu rog deci pe domnul deputat, să seţină de legile noastre fundamentale şi sănu piardă dinaintea ochilor aceste leginici în cursul vorbirii sale. (Aprobărilungi.)

Iuliu Markos< România-mare, pânăla Tisa, le-ar trebui ăstora ! (Zgomot.)

— Bine ştiu, că nu-mi este permissă comentez zisele dlui preşedinte, toc-mai pentru aceia mă acomodez şi vreausă constat numai, că n-am confundat in-stituţiunile de drept public ale ţării...(Zgomot în stânga.)

Alexiu Papp< Nu discută cupreşedintele ! (Zgomot mare.)

— ... Cunosc bine legile, care stato-resc relaţiunea noastră cu Croaţia, şicunosc şi celelalte legi fundamentale ale\ării, care au fost ;i sunt chemate a asi-gura întărirea ţării acesteia, dar ştim, căacestea din urmă nu s-au îndeplinit. Euam zis şi o spun neclintit şi acuma, căprecum a aflat domnul preşedinte de lip-să, ca să asigure îndeplinirea legi lor fun-damentale referitoare la Croaţi, tot aşa,cred eu, avea datorinţa să se declare şi înce pri veşte o altă lege fundamentală, le-gea referitoare la egala îndreptăţire anaţionalităţilor cuprinsă în articolul delege 44 din 1868 ... (Zgomot mare.)

Pre;edintele< Rog linişte! Pofteştecontinuă!

—... şi să declare, că şi aceast[ legeo va îndeplini conştiincios. (Mişcare.)Noi nu avem în credere (Mare zgomot.)faţă de acest guvern, pentrucă vedem, căacest guvern stă în slujba aceluiaşi sistemde guvernare, care de la 1867 încoaceţine încătuşată şi împiedică validarea ace-lor puteri fireşti, care într-adevăr susţinţara aceasta. (Zgomot mare.) Pentru căslujeşte acelaşi sistem de guvernare, carede la 1867 conduce destinele ţării acesteiaspre nefericirea ei, şi care nu se poatenumi altfel decât< dominaţiunea esclusi-vizmului de rasă şi de clasă. (Mare zgo-mot. Vii aprobări între naţionalişti.)

Fiindcă domnul ministru prezidentchiar şi atunci, când promite proiectulde lege referitor la votul universal, carear trebui să stea în slujba principiilor ce-lor mai democratice, declară, că aceastălege asemenea va sluji caracterului naţio-nal al acestui stat> fiindcă din trecut ştim,ce înseamnă caracterul naţional al sta-tului.. (Zgomot mare. Strigăte la kos-suthişti< înseamnă unitatea naţională!)

Béla Kelemen< Aici nu există decâtnaţiune unitară magiară !

—... fiindcă noi ştim din tristelepăţanii ale trecutului, că această lozin-că înseamnă încercarea de a ne contopiîn rasa magiară... (Mare şi nesfârşit zgo-mot. Deputatul Sümegi Vilmos întrerupemereu.)

Preşedintele< Rog linişte! (Mare zgo-mot. Stri găte.) Pe deputatul Sümegi îlrog din nou să nu cauzeze întreruperi.

— ... fiindcă, durere, din trecutulnu prea îndepărtat ştim şi aceea, că sub

lozinca statului naţional magiar voiţisă împedecaţi fiinţa naţionalităţilor ne-magiare> şi fiindcă din fiecare părticicăa vorbirei de program a dlui ministruprezident răsună această lozincă, noi deşivedem unele bune gânduri în păr ţile maineînsemnate ale programului lustruit alguvernului, nu putem fi cu încredere faţăde acest guvern în deosebi nici pentruaceea, pentru că din programul culturalal său se vede lămurit dorinţa de-a ma-giariza, tendinţă, care împiedică fericireaadevărată a ţării şi înaintarea dreaptă apopoarălor ei. (Mare zgomot. Vii apro-bări între naţionalişti. ~ntre ruperi desela kosuthişti. Asta nu-i strică nimic gu-vernului!) Noi o spunem hotăr]t, că nusuntem pentru guvern aici, ci pentru bi-nele poporului. (Mare zgomot.)

Markos Gyula< Agitatori şi răsvră-titori !

Preşedintele < Onorată Casă ! Fieşte-care depu tat are dreptul să-şi ceară cu-vântul şi să judece vorbirea ce-a auzit-o.Dar nime n-are dreptul, ca cu neîncetateîntreruperi să conturbe pe orator. (Apro -bări.) Am datorinţa să apăr aici libertateacuvântului şi aşa cred, că majoritatea areîn rândul întâi datorinţa ca să premeargăcu exemplu bun. Cu cât este mai mic unpartid, cu atât trebue ascultat cu mai ma-re atenţiune şi cu atât mai puţin esteîndrep tăţită ţinuta duşmănoasă a majo-rităţii.

Mezőfi Vilmos< Să trăiască prezi-dentul!

— Fiind deci noi pentru popor aici,de la sine se înţelege, că ne vom ţineade datorinţă, ca toate intenţiunile, toatefaptele şi toate proiectele guver nului, careîntr-adevăr vor urmări interesele popo-rului şi vor sluji binelui acestuia, să lepărtinim. Dar spunem totodată, că îm-potriva tuturora acelor intenţiuni şi fapteale guvernului, care vor fi chemate a slujisingur intereselor unei rase precum şiîmpo triva tuturor acelor fapte ale guver-nului, prin care se va încerca de a împie-dica validitarea şi întărirea socială, eco-nomică şi politică a celorlalte naţionali -tăţi din ţară, vom începe şi vom urmacea mai energică, cea mai conştientă şicea mai bărbătească luptă, fără nici oconsideraţie. (Mare zgomot. Apro bări viişi îndelungate la naţionalişti.)

— Onorată Casă! Punctul de ple-care al politicei noastre, dorul nostrueste, ca fiecare popor al ţării acesteiasă aibă în ţara aceasta putinţă să înain-teze pe calea economică, culturală şipolitică. Scopul nostru este să ducemacest gând al nostru la împlinire, şi prinurmare, fiecare faptă a acestui guvern,care va fi potrivnică acestei ţinte politicea noastre, va întâmpina din parte-ne ceamai neîmpăcată împotrivire.

Onorată Casă! Nu acuma este tim-pul ca să scarmăn singuraticele puncteale programului guvernului. Chiar pen-tru aceasta mă mărginesc a lămuri ţintanoastră mare şi obştească şi a ruga sti-matul guvern, ca să nu intrelese validi-tarea acelor principii politice, care sin-gure sunt în stare a promova fericirea şiînaintarea acestei ţări, dar să o facă nunu mai pentru o naţionalitate şi numaipentru o pătură socială, ci pentru toatepopoarele ţării acesteia şi pentru toateclasele sociale, care alcătuiesc ţara aceas-ta, ca deopotrivă să se asigure pentru toţidesvoltarea politică, economică şi cultu-rală. Deoarece însă acest principiu nu-1văd îndestul desluşit în vorbirea de pro-gram a dlui ministru prezident, noi nuputem avea încredere în guvernul ce nis-a prezentat. (Vii aprobări şi aplauze dinpartea naţionalităţilor.)”

Continuare pag. 3

IN MEMORIAM Onorată Casă! Punctul de plecare al politicei noastre, dorul nostru este, ca fieştecarepopor al ţării acesteia să aibă în ţara aceasta putinţă să înainteze pe calea economică,culturală şi politică. Scopul nostru este să ducem acest gând al nostru la împlinire, şiprin urmare, fieştecare faptă a acestui guvern, care va fi potrivnică acestei ţinte politicea noastre, va întâmpina din parte-ne cea mai neîmpăcată împotrivire.

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Dou[ discursuri rostite de Iuliu Maniu `n Parlamentul de la Budapesta

Discursul deputatului Iuliu Maniu \inut `n Parlamentul din Budapesta `n 29 mai 1906

3 februarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

IULIU MANIU5 februarie 19535 februarie 2019

Şedinţa din 10 Iulie 1906

“Partidul parlamentar naţionalist aprezentat un proiect de adresă separatpentru a se respunde prin el înaltuluimesagiu de tron. ~n decursul desbatereiacestei adrese s-au dus din partea celor-lalte partide nesfârşite acuse îndeosebiîn contra deputaţilor români. Cu deose-bire ultimul orator Baronul Banffy înşedinţa din Iunie — a aruncat invectivelecele mai grave şi a susţinut cele mai în-verşunate vederi şoveniste faţă de aspi-raţiunile neamului românesc şi de ţinutăde putaţilor naţionalişti. ~n aceeaşişedinţă s-a dat la moment răspunsul ur-mător învinuirilor şi aserţiunilor făcute.

— Dacă aş vâna popularitatea ieftină,lucrul cel mai uşor pentru mine ar fi sălupt cu armele dreptăţii împotriva invec-tivelor, cari le-a aruncat antevorbitorulmeu baronul Bánffy. Nu numai împotrivanaţiunei mele române, ci la adresa tuturorpopoarelor nemaghiare din această patrie.Dar nu voi face-o, pentru că demult m-am hotărît se nu mai stau cu Dsa de vorbăîn chestia naţionalităţilor, şi se nu discutîn acest punct cu dânsul (Zgomot).

Olay L.< Bietul Bánfiy! Bietul Bánffy! Prezidentul< Mă rog de linişte! — Şi anume nu pot discuta cu dsa,

pentru mo tivul, că după cele spuse de dân-sul, şi în urma celor ce a scris, am ajuns laconvingerea, că stimabilul domn deputatantevorbitor nu are simţul necesar pentrua trata chestiunea aceasta cu obiectivitateace se aşteaptă de la oricine, mai ales de laun bărbat de stat.

Onorată cameră! Când dl deputat an-tevorbitor a declarat într-un ciclu de arti-cole, apărute înainte cu câţiva ani şi menitede a fi cetite de lumea mare, că în ţaraaceasta nu admite altă cultură decât ceaungurească (Strigăte în stânga< Foarte co-recţi)> când d. deputat a declarat, că niciun popor din această ţară afară de cel ma-ghiar nu are drept la aspiraţii culturale>când st. d. deputat antevorbitor, în aceeaşibroşură, doreşte, cu multă prudenţă poli-tică, ca saşii din Ungaria să se maghiari-zeze, ca prin aceasta să facă serviciu fraţilorlor din Germania< cred că nu e lipsă semotivez mai amănunţit pentru ce eu cuun astfel de bărbat de stat, cu un om careastfel cunoaşte psihologia popoarelor nudoresc să discut în chestia aceasta. (Stri-găte< Bietul Banffy) Vreau însă, On. Ca-meră, să reflectez la unele obiecţiuni aledsale, mai ales la aceea, prin care vrea săîmpedece pentru câteva veacuri înfiinţareastatului de drept.

Mărturisesc sincer, On. Cameră, cănimeni n-a putut face un mai bun serviciucauzei noastre drepte, decât baronul Ban-ffy, când a declarat în faţa ţării, că aici nue vorbă de înfiinţarea unui stat de drept,nu trebue să se validiteze dreptul, ci, înaintede toate, trebue creat cu foc şi cu fier statulnaţional (Vii aprobări) şi numai mai târziu,după două sau trei sute de ani, poate să în-florească aici şi dreptul. (Strigăte< Are de-plină dreptate!)

On. Cameră! Eu, care mă însufleţescnu numai pentru drepturile naţiunei mele,ci respect aspiraţiunile oricărui popor, şidoresc fericirea pe cale dreaptă nu numaia poporului meu, ci a tuturor po poarelordin această ţară, şi care preţuiesc mai pesus de toate ordinea de drept, credeţi-mi,On. Cameră, că am aflat cu multă durere,că în veacul al XX-lea, un bărbat de stat,care a ocupat fotoliul de prim-ministru, aputut scoate din gură vorba, că nu are lipsăde stat de drept. (Strigă-te< N-a zis aşa, cică mai întâiu e lipsă de statul naţional.) :ică nouă ni-se va face dreptate numai dupădouă sute de ani. (Strigăte< N-a zis aşa!)

Olay L.< A spus, că mai întâi trebuieridicat statul naţional, şi asta o zicem şi

noi. — Mă provoc On. Cameră, la notiţele

stenografice< de bună samă s-a luat notă,că Execelen\a Sa baronul Bánffy a spus, căstatul de drept trebue instituit, dar numaidupă ce va succede s[ punem bază statuluinaţional, cu omiterea ideii şi principiilorstatului de drept. (Strigăte< Asta na zis-onici-odată!)

Stimabilul deputat antevorbitor nu enorocos cu exemplele, la care se provoacă.Când a vorbit cu alt prilej, s-a provocat ia-răşi la lucruri, pe care a trebuit să le revocepe urmă. Şi acum, ca să-şi sprijinească po-litica şovinistă-naţionalistă, s-a provocatla poli tica lui Bismarck. Apoi, dacă st. d.deputat antev. are aceeaşi perspectivă dereuşită pentru politica d-sale de forţă, cuma avut Bismarck pe terenul politicei bise-riceşti, pot să-l încredinţez, că şi faţă depolitica d-sale să va afla un Windhorst,care să-i dovedească, că politica exercitatăfaţă de drepturile naţionale — întocmaica şi politica bisericească — nu poate tri-umfa decât pornind din baza dreptului, aechităţii şi a moralei. Eu, On. Cameră, nupot considera şi cinsti o politică, a căreipunct de emanaţiune e inmoral. (Zgomot.Strigăte< Politica statului na ţional e inmo-rală?)

Incontestabil politica statului naţionalprofesată de st. d. d. are o bază inmorală,(Vii contraziceri în stânga), ceea ce reieseevident, din declaraţia bar. Banffy, că po-litica pe care o profesează acum, nu cutezas-o profeseze pe vremea când şedea în fo-toliul de ministru-preşedinte. Căci, On.Cameră, dacă politica aceea e justă, dacăsă basează pe un fond moral, dacă politicaaceea e de aşa natură încât poate sta în faţaforului conştiinţei şi a lumii întregi, atuncio putee profesa şi pe vremea când era mi -nistru-preşedinte. Dar n-a profesat-o, de-oarece politica aceea are temei inmoral,care se împotriveşte legilor eterne ale firii.

On. C.! Fie convins st. d. deputat bar.Banffy, că toţi membrii camerei nu potavea decât una şi aceeaşi ţintă< promovareafericirii ţării, augmentarea puterii statuluişi asigurarea progresului fiecărui popor.Sunt însă diferite părerile asupra cărărilorpe cari mergând înainte am pute atingeaceeaşi ţintă. Cărarea pe care urmează bar.Banffy şi pe carea doreşte să-l urmeze în-treaga ţară, e calea încălcării dreptului,care însă e în contra firii, căci împiedecădesvoltarea calităţilor dăruite de Dumne-zeu. Calea pe care purcedem noi, şi Vă ru-găm să purcedeţi şi DVoastră, e calea drep-tăţii, calea desvoltării naturale având delozincă deschiderea drumului pentru des-voltarea liberă a tuturor forţelor naturale.Alegeţi între aceste două cărări. Vă potînsă asigura, că un singur lucru este peste

orice îndoială, care nu se poate resturna<ce-i inmoral şi nenatural trebue să se pră-buşască> tot ce e înzestrat cu dăinuire şiviitor se basează pe dreptatea dumneze-iască şi pe legile naturii. Politica suprimăriişi a violenţei e `nsă imorală şi nedreaptă,de aceea trebue să se prăbuşască. Şi dacăbar. Banffy va mai ajunge încă odată la în-ălţimea, de unde a tronat odată, va trebuisă cadă faţă cu legea eternă a dreptăţii.

On. C.! Sincer mărturisind n-am avutde gând să iau cuvântul cu prilejul discuţieiadresei, din motivul, că la cea dintâi privirea celor două adrese, poate ajunge oricinela convingerea, că adresa DVoastră cautăexpediente şi, prin necesitate, acopere une-le lucruri, cărora nu li se pot da expresiuneîn cuvinte. Adresa noastră însă poartă tim-brul nediscutabil al sincerităţii şi al patrio-tismului, al veritabilului patriotism. (Viicontraziceri din dreapta şi din stânga), în-tre astfel de împrejurări On. C., n-ar fi fostlipsă să-mi ridic glasul, cu atât mai vârtos,că nici majoritatea n-a aflat de necesarăsprijinirea adresei prezentată de ea. Şi dacătotuş vorbesc On. C., e, că la desfăşurareadiscuţiei s-au aruncat invective, pe care arfi greşeală politică — cred eu — să le lăsămfără respuns, şi o fac aceasta, cu toate căvăd nervositatea şi impacienţa, cu care st.guvern şi majoritatea urmăresc vorbirilenoastre. Permită-mi On. C., să observ, căst. d. deputaţi află de nemotivată partici-parea noastră la discuţia aceasta, deşi ladiscuţia adresei în 1896 au luat parte 64deputaţi, atunci când Camera avea de fapto mulţime de agende de lipsă arzătoare.DVoastră acum ne luaţi în nume de rău,că vorbim vrând să se macine cu mare gră-bire discuţia adresei şi a bugetului, ca săputeţi merge acasă cât mai curând — laodihnă. (Contraziceri în stânga).

Oliay L.< Aceasta s-a făcut în interesulnaţiunei maghiare şi nu în contra ei! (Zgo-mot îndelung în stânga şi în mijloc).

Pre;edintele< (Sună). Mă rog delinişte!

— Dintre reproşurile, de care avemparte, vreau să mă ocup în deosebi cu unul,care priveşte re cunoaşterea partidului nos-tru. Negarea partidului nostru ca atare,mi-se pare ca o continuare a ordinului luiHieronimy de pe vremea partidului liberal,— continuarea acelui sistem politic, pecare îl credeam prăbuşit. E curios, că DV.salutaţi prăbuşirea vechiului sistem numaicând e vorbă de încetarea unor lucruri ne-plăcute pentru DV. dimpotrivă nu vă bu-curaţi de nimicirea aceluia, ci sprijiniţichiar perpetuarea lui, când e vorbă de lu-cruri, cari invoalvă vătămarea postulatelornoastre legitime.

On. C. Formarea unui partid e espre-siunea pă rerilor politice, iar părerea poli-

tică e efluxul necesar al libertăţii de gân-dire. ~n urmare, dacă DV. nu recunoaşteţidreptul nostru de a ne constitui în partid,dacă DV. în mod absolut negaţi existenţaunui partid politic, atunci atacaţi libertateagândirii şi a opiniilor. (Vii contraziceri înstânga).

Vreau să atrag atenţia în privinţa aceas-ta la împrejurarea, că dacă împiedecaţi for-marea vreunui partid în contra libertăţiide gândire prin aceasta inauguraţi abso-lutismul, în faţa căruia nu mai rămâne al-tceva, decât ocultismul politic, sau con-spiraţia. Sistemul actual trebuie să ducă laabsolutism şi la toate relele ce urmează dinel în moment ce par tidele politice şi pro-gramele lor sunt legate de li bretul de tole-ranţă. (Aşa el pe băncile din mijloc. Strigătedin stânga< Foarte de spirit!)

On. C. E principial imoral a nega for-marea unui partid şi de a condiţiona pro-gramul unui partid de voinţa majorităţii.Negarea existenţei programului nostru, şitragerea la îndoială a dreptului de a neconstitui ca partid, e o greşală şi o imora-litate îndoită, căci împiedicaţi prin ea maiîntâi libertatea opiniei, apoi împiedicaţiapărarea intereselor acelora, cărora leaparţinem. On. C. DV. spuneţi că n-amavut drept să ne organizăm pe bază naţio-nală, spunând, că organizarea aceasta apă-ră interese aşa de deosebite şi particulareîncât nu poate avea loc în casa ţării. Fie-mi permis să mă ocup cu două puncte devedere. Sunteţi DV. convinşi, că noi luptămpentru interese particulare? Căci dacăaceasta e convingerea DV. vă pot încre-dinţa, că sunteţi în rătăcire, deoarece par-tidul nostru nu şi-a luat numirea de la sin-guraticii membri, ci de la principiul politic,spre a cărui realizare ţinteşte, spre bineletuturor cetăţenilor din această patrie. Şicare e principiul acela politic, care formea-ză temeiul partidului nostru? Principiulnaţional, adică pretensiunea ca să se asi-gure libera desvoltare pentru toate naţio-nalităţile din această ţară, d]ndu-se toatecauzele necesare pentru asigurarea acesteilibere desvoltări conform însuşirilor lorproprii şi specifice în scopul perfecţionăriiacestora. Dar presupunând, că am repre-zenta interese par ticulare, nici atunci nuaţi avea drept să negaţi partidul nostru,pentru că atât interesele specifice na ţionaleşi sociale, cât şi celealalte interese particu-lare pot fi ap[rate şi reprezentate cu totdreptul. Pentru ca să se vadă cât de justăşi cât de legală este gruparea noastră înpartid şi cât de volnică este procedura DV.mă provoc şi la Germania, despre caredoar nu veţi putea nega, că este, şi că tindesă se susţină ca stat naţional. ~n Germaniasunt Poloni. ~n Germania atât în Reichstag,cât şi în camera prusiană, Polonii au clubseparat. Se poate, că unii dintre membriiacestei Camere vor trage la îndoială spuselemele, de aceea mi-am câştigat o dovadăde ner[sturnat, anume scripta clubului po-lon, care sună din cuvânt în cuvânt astfel<(Ceteşte)< „Noi atât în camera prusiană,cât şi în adunarea imperială germană sun-tem organizaţi, ca club politic indepen-dent. Ca atare suntem recunoscuţi atât dinpartea guvernului, cât şi de către partidelegermane şi anume suntem recunoscuţi, capartid, care îşi are de bază apărarea drep-turilor naţiunei polone. Fiind dar partidindependent, avem preşedinte, care are locşi drept de vot în consiliul prezidenţilor şiîn proporţia noastră numerică, avem locşi drept de vot în comisiuni şi dreptul aces-ta încă nu ni-l-a disputat nime. Ca partidindependent facem propuneri in depen-dentei” (mare zgomot).

— Pre;edintele (sună). Rog linişte! — Dacă DV. vă provocaţi la Germania,

când vreţi să acoperiţi, cu un văl cât de câtde îndreptăţit procedura DV. faţă de noi,fiţi cel puţini echitabili şi provocaţi-Vă şiatunci la Germania, când e vorbă de un

lucru, care revine în favorul nostru. Dacăaceeaşi Germanie, la care DV. vă provocaţiîntr-una, recunoaşte clubul polonilor, or-ganisat pentru apărarea drepturilor naţiu-nei polone, a acelei naţiuni polone, a căreistare de drept e cu totul alta, decât a noastrăşi cu care ne reproşaţi necontenit, că situaţianoastră e mai bună decât a lor — nu puteţinega nici D-voastră partidul nostru! Altăobiecţiune în contra partidului nostru este,că în ajungerea ţintei noastre politice nealiem cu socialiştii şi conduşi de tendinţenepatriotice, am dori să realizăm progra-mul partidei social-democrate.

On. C., fie-mi permis să declar, — şinu cred, că se va afla om nepreocupat, caresă nu aproabe cu vintele mele, — că spri-jinesc, primesc şi subscriu toate puncteledin programul social-democrat, care nusunt în contradicţie cu esenţa statului şi abisericii. (Aprobări. Strigăte< Şi noi le pri-mim!) Cel ce a studiat acest program, săpoate convinge, că una din ţintele lui esteeluptarea drepturilor omeneşti, în punctulacesta suntem de acord cu ei, căci şi noiavem de ţintă eluptarea drepturilor ome-neşti. (Apro bări pe băncile naţionaliştilor).E natural prin urmare, dacă în lupta aceas-ta pentru drepturile omenimei nici decâtnu ne vom sfii se încheiem alianţă cinstităpentru o luptă tot aşa de cinstită, chiar şicu socialiştii. (Vii aprobări pe băncilenaţionaliştilor. Zgo mot în stânga).

Olay L.< Toţi cetăţenii au drepturi ega-le, fie Valahi, fie Maghiari!

— Convingerea noastră e, că intereselemultor clase sociale nu sunt apărate dupăcum ar avea dreptul să o pretindă aceasta.Tocmai din acest motiv, nu suntem străinide-nfiinţarea acelor instituţiuni, cari au deţintă învestirea cu drepturi a cutărei classe,ori a cutărui pături din popor ca se fietoate interesele apărate chiar şi aici în sfatulţării. Aici e punctul unde ne întâlnim cusocialiştii. Aceasta e cauza pentruce noi— cu toate că for măm opoziţia în Cameră— am declarat în mod cât se poate de loial,în proiectul nostru de adresă, şi în decla-raţiile noastre anterioare că, din parteanoastră, suntem gata şi aplicaţi să sprijinimşi să promovăm orice dispoziţie, care arede ţintă desvoltarea eco nomică, culturalăşi socială a ţării, şi ne vom şi ţine cuvântulîn mod cinstit. Vă veţi convinge, că nicicând nu vom opri şi nu vom pune piedeciîn calea activităţii îndreptate în direcţiaaceasta. Binevoiţi a aduce proiecte de aces-tea şi Vă asigurăm că noi vom fi cei dintâi,cari vom grăbi să contribuim cu votul nos-tru la realizarea lor. (...)”

****Memoria lui Iuliu Maniu este cinstit[

a;a cum se cuvine la B[d[cin. Duminic[3 februarie, Parohia Greco-Catolic[ dinlocalitate, `n colaborare cu Centrul deCultur[ ;i Art[ al jude\ului S[laj orga-nizeaz[ depuneri de coroane ;i lans[ride carte. Programul manifest[rilor< ora10.00 - Sf]nta Liturghie ;i Parastas pen-tru Familia Maniu> 11.45 - depuneri decoroane ;i jerbe de flori la Bustul lui IuliuManiu din Dealul |arinei. La C[minulcultural `ncep]nd cu ora 13.30 va avealoc un simpozion, urmat de lans[ri decarte. Vor sus\ine comunic[ri< Ion An-drei Gherasim - “Anul 1918 - Iuliu Maniu;i Consiliul Dirigent. Ilie Laz[r ;i G[rzileNa\ionale”> Marin Pop - “~ncerc[ri decomemorare ;i reabilitare a memorieilui Iuliu Maniu, sub lupa Securit[\ii”.Daniel S[uca ;i Traian Vedina; vor lansamonografia “S[lajul la Centenar”, Flo-rica Pop volumul “Despre Oameni ;iOpere”, Camelia Burghele, “B[d[cin, sa-tul memoriei culturale”. Corul “Dealul|arinei” ;i grupul “Urma;ii lui IuliuManiu” vor sus\ine un recital artistic.

A consemnat Adriana Zaharia

Se `mplinesc 66 de ani de la moartea marelui om politic Iuliu Maniu

Duminic[ 3 februarie la B[d[cin vor avea loc depuneri de coroane, lans[ri de carte ;i un simpozion

Iuliu Maniu pe “Dealul |arinei” de la B[d[cin

4 Informa\ia de Duminic[/3 februarie 2019

APARI}II EDITORIALE

Cartea, apărută anul trecut laEditura Humanitas, are la origineo conferință susținută de OliverJens Schmitt la Ateneul Român, ur-mată de un dialog cu Marian Voicu,în cadrul seriei Despre lumea în ca-re trăim (februarie 2018). Profesorla Universitatea din Viena, autor almai multor studii și cărți despreBalcani, Oliver Jens Schmitt a lan-sat în 2017, la aceeași editură, vo-lumul biografic „Corneliu ZeleaCodreanu. Ascensiunea și cădereaCăpitanului”. Interesul său față deRomânia a pornit, după mărturi-sirea sa în dialogul cu Marian Voi-cu, din anii în care era student laViena și a cunoscut, în cămin, co-legi din România și statele balca-nice. Atunci a început să învețe șilimba română.

Așa cum precizează autorul în In-troducere, volumul „România în 100 deani. Bilanțul unui veac de istorie” estede fapt un eseu istoric, „care nu-și pro-pune o prezentare de ansamblu a celoro sută de ani de istorie a statului român(....) ci o încercare de a trasa liniile esen-țiale ale statalității românești în trecutulrecent. În centru se află statul în inte-racțiunea lui cu societatea. Astfel că spe-cialistul va resimți lipsa analizelor și ajustificărilor în detaliu”. Încă de la înce-put, Oliver Jens Schmitt își definește po-ziția democrată și liberală, raportându-se sceptic la modele de identitate autoh-toniste, văzând locul României într-oUniune Europeană și respingând un mo-del de stat și de societate oligarhic-auto-ritar, de tipul celei din Rusia timpurilornoastre.

Pe lângă lectura izvoarelor și a lite-raturii științifice, titluri enumerate pecapitole în finalul cărții, autorul mărtu-risește că s-a bazat și pe convorbirilepurtate de-a lungul anilor cu intelectualiși oameni de știință. Faptul că reflecțiileprovin de la cineva din afară are avantaje

dar și dezavantaje. Un observator externeste mai puțin afectat emoțional de pro-blemele istoriei contemporane, dar înacelași timp, „un comentariu din afarăpoate fi mult prea lesne perceput ca olecție”.

Ce s-a întâmplat cu Rom]nia în 100de ani? Este o întrebare pe care nu ne-opunem, spune autorul, preferând sămarc[m triumfalist aniversarea. Într-unsecol de existență statală, un fapt extra-ordinar în zona balcanică, România areușit să își distrugă iremediabil țărăni-mea și satele, să cultive o cultură a sus-piciunii și neîncrederii generalizate, săîși alunge câteva milioane de oamenieducați peste granițe.

Oliver Jens Schmitt pornește de laPrimul Război Mondial, pentru că Eu-ropa statelor naționale - așa cum o cu-noaștem astăzi - a apărut în urma pră-bușirii marilor imperii și stabilirii uneinoi ordini europene, după noi principii<etno-naționale, rasiale și bolșevice. „Ro-mânia este statul care a profitat (poatealături de Polonia nou-apărută) cel maimult de pe urma schimbărilor radicaledin Europa și care, dintr-un mic stat bal-canic, s-a ridicat, devenind unul impor-tant, cel puțin pe harta Europei”.

Autorul împarte ultima sută de aniîn trei epoci mari< interbelică, regimulcomunist și perioada mai greu de con-ceptualizat de din 1989 până în prezent>acestea sunt legate în memoria colectivăși în percepția multor români de stereo-tipuri clare< „perioada de aur interbelicăîn contrast cu epoca întunecată a regi-mului comunist, considerat ca fiind im-pus din afară și servind ca termen decomparație pentru democratizarea Ro-mâniei de după 1989.”

Schmitt insistă puternic pe amalga-mul etnic și multinațional din diferiteleperioade traversate de țara noastră, pre-cizând că atitudinea generală a societățiifață de această situație a fost de segregareși discriminare. „ (…) s-au aplicat mo-dele centraliste, care urmăreau și scopulde a se face uitat faptul că România s-aformat din mai multe regiuni istorice,

care, înainte de 1918, au făcut parte, pen-tru perioade mai lungi sau mai scurtede timp, din alte state> (...) să se facă uitatcă, alături de români, trăiau și milioanede oameni vorbitori de alte limbi (ma-ghiară, germană, rusă, turcă, ș.a.) caretimp de secole alcătuiseră grupurile et-nice dominante din punct de vedere po-litic, cultural și socio-economic.”

Autorul susține că în ultima sută deani, România nu a trăit aproape delocexperiența unei democrații libere occi-dentale. Între anii 1918 – 1938, RomâniaMare nu prea îndeplinea criteriile im-puse unui stat constituțional democratic<majoritatea alegerilor erau manipulate,alegătorii erau intimidați, mituiți, îm-piedecați să voteze> în regiuni întregi sedeclara frecvent - cum este cazul Basa-rabiei - starea de asediu, iar cenzura pre-sei și autocenzura erau foarte răspândite.Iar între 1938 – 1989, România s-a aflatsub dictatura regală, legionară, militarăși comunistă.

Oliver Jens Schmitt consideră că oreformă radicală a statului român ar fifost posibilă după succesul electoral alPartidului Național Țărănesc și crede căcea mai mare tragedie a României înaceastă sută de ani a fost e;ecul guver-nului Maniu. Pe de o parte, a fost o con-secință a crizei economice mondiale, iarpe de altă parte un rol important în acesteșec l-a jucat și întoarcerea regelui Carolal II-lea, care a contribuit în mod esențialla distrugerea statului de drept. Astfel că„(...) până în 1989, guvernarea țărănistăavea să rămână ultima reînnoire demo-cratică.”

Autorul ia în considerare patru pi-loni de susținere a statului și a societății<Serviciile, Armata, Biserica și Academia,„singurele instituții care au supraviețuitîn această perioadă, spre deosebire dedictatura regală sau Partidul Comunist.” Deja în perioada interbelică viața poli-tică a fost influențată masiv de Serviciiși exista și atunci o cultură de neîncre-dere în celălalt dusă la extrem în perioa-da comunistă, când România și-a con-struit un aparat monstruos al serviciilor

secrete. În 1989 aproximativ 3% din po-pulație se afla în slujba Securității. Ra-portat la populația totală, țara noastrăavea mai mulți informatori decât Uni-unea Sovietică. „Teroarea, mai întâi pefață, apoi structurală, precum și intimi-darea, au mâncat ca o rugină societatearomânească și au distrus în mare măsurăîncrederea ca resursă socială centrală.”Din păcate după 1989, moștenirea unuistat al serviciilor secrete n-a fost depășităpe plan personal, structural și mental.

Biserica Ortodoxă Română a con-tribuit la fel de puțin ca și serviciile deinformații la democrație, la emancipareapolitico-socială și la orientarea occiden-tală. Biserica dominantă a promovatgândirea autohtonist-naționalistă, a spri-jinit deseori legionarismul și în 1948 adistrus Biserica Greco-Catolică, un im-portant element de legătură cu Occiden-tul. În timpul Comunismului Bisericaortodoxă i-a sprijinit pe deținătorii pu-terii. „Nici după 1989, Biserica Ortodoxănu s-a numărat printre actorii care aumilitat insistent pentru orientarea Ro-

mâniei spre Occident, adică spre un statde drept liberal și democratic. ”

Sunt dați ca exemplu intelectuali cares-au descurcat în mai multe regimuri<criticul și istoricul literar George Căli-nescu este considerat „un simbol aladaptării servile, fiind un elogiator al luiCarol II și încă de timpuriu adept al dic-taturii comuniste”. Nichifor Crainic, poe-tul legionar radical Radu Gyr, scriitorulMihail Sebastian și profesorul de medi-cină Constantin Parhon sunt `n opiniaautorului intelectuali care s-au pus înslujba dictaturii. Iar Academia Românăa devenit un actor central în cadrul ști-inței și politicii identitare. „Cu toate bre-șele și mutațiile personale, academia afăcut, prin majoritatea purtătorilor demesaje, oficiul de păstrătoare a gândiriinaționaliste și a structurilor autoritare”.

Comunismul – scrie Oliver JensSchmitt – n-a fost un hiatus în istoriaromânească și n-a fost impus doar dinafară, fiind „sprijinit activ, construit, aju-tat sau tolerat de milioane de români.Tocmai acest lucru a îngreunat învinge-rea dictaturii”.

Ceea ce ne propune autorul în finalulvolumului este o trezire `ndemn]ndu-ne să conştientizăm, ca popor, că cel maibun moment pe care îl avem este pre-zentul. În procesul de democratizare în-trerupt succesiv în ultimii 28 de ani devechile structuri comuniste, care nu audispărut, un rol important îl au intelec-tualii, justiția, președinția şi nu în ultimulrând societatea civilă.

Și, în concluzie, cum ar fi trebuit săaniversăm centenarul României? „La osută de ani de la 1918 ar trebui sărbătoritmai puțin statul ca atare, care s-a mani-festat față de cetățenii săi mult prea desîn mod violent, ba chiar criminal, ci aceioameni care, după 1989, în ciuda statu-lui, dincolo de acest stat, dar apoi și înimportante instituții ale acestui stat, nus-au angajat pe drumul naționalismuluiizolaționist al unei căi specific românești,ci pe drumul unei normalități europe-ne.”

Adriana Zaharia

A ap[rut recent num[rul 4(317) al revistei Poesis care a`ncheiat anul 2018. ~ntr-o formul[grafic[ de o puternic[ sugestie(`ntre albul imaculat al paginilor;i tu;ele negre care transfigureaz[tiparele formelor `n expozi\iadus[ la Satu Mare de Mircia Du-mitrescu - “Nichita St[nescu,azi”), conceput[ de Oana P[curar.

Despre expozi\ia - deschis[ cu oca-zia Zilelor Poesis din septembrie 2018 -Dumitru P[curaru noteaz[ despre re-putatul maestru< "Artistul plasticst]rne;te `n jurul poeziei lui Nichita oadev[rat[ furtun[ mitic[. Turn]nd `nforme imagistice poezia lui NichitaSt[nescu, o poezie `n care scandarea,avalan;a de efecte `n cascade, tinz]nds[ transforme cuv]ntul ̀ n materie, Mir-cia Dumitrescu reu;e;te s[ produc[efecte similare. Aventura lingvistic[ ;iplastic[ rar `nt]lnit[, Nichita - Azi estedeopotriv[ Mircia Dumitrescu - Azi..."(p. 3)

Desigur, fidel[ orient[rii sale - unice`n \ar[ - Poesis, "revist[ de poezie ;i arte",

reveleaz[ `n paginile ei CARTEA DEPOEZIE :I CREA|IE, la zi a FENO-MENULUI POETIC. A;adar, sunt pre-zente cronici la c[r\ile de poezie ale unornume prestigioase precum< Jean Poncet,Fran\a (Alexandru Zotta despre vol."Lumina t[cerii"), Nicolae Dabija,Chi;in[u (Denisa Cr[ciun despre vol."Te blestem s[ te ̀ ndr[goste;ti de mine"),Hesiod (Gh. Glodeanu despre "Teogo-nia. Munci ;i zile"), Doina S[l[jan (Con-stantin Cuble;an despre c[r\ile - "Trans-figur[ri", "Amintirea miresmelor","Sanctuar tulburat" etc.), Doina Cetea(Ioan Nistor despre vol. "Istorii" ap[rutla Cluj `n 2017), Dan Petru;c[ (GeorgeVulturescu despre vol. "Poezia ̀ mi st[teape genunchi", "Toate-s cam de pe c]nd","Oarecum anacronic", etc.), Vasile Dan(Lucian Alexiu despre volumul "Foculrece ;i alte poezii", 2018).

Nu lipsesc c[r\ile de traduceri - co-laboratorii no;tri din Bulgaria OgneanStamboliev ;i Alexandar Schurbanov neprezint[ traducerile - Luceaf[rul,S[rmanul Dionis ;i volumul Anei Blan-diana, "Populat[ de cuvinte" - ap[rut ̀ nBulgaria. La sec\iunea "Eseu" cititorulva g[si un studiu de o rar[ pertinen\[<"Umanismul, un program infinit - de la

filosofia culturii la criza supravie\uirii",semnat de Drago; Niculescu, universi-tarul bucure;tean.

~n prim plan sunt ;i `n acest num[rpoe\ii - cu pagini dintre cele mai recente<Simona Grazia Dima, Nicolae Mare;,Vasile George D]ncu, Eugen Lenghel,Tatiana R[dulescu, Miori\a Baciu, DanAnghelescu, Mircea St]ncel, Vasile Go-gea, Angela Melania Cristea, Gela Enea.

Ne onoreaz[ paginile reputatuluipoet rom]no-s]rb, Adam Puslojic de laBelgrad, Paolo Maria Rocco din Napoli(tradus de George Nina Elian) ;i poe\iichinezi prezen\i la Satu Mare la ZilelePoesis< Chen Taiju, Mei Er, Wang Guilin,Yahng Beicheng, Bei Ta - `n traducereareputatei universitare de la Cluj - Mi-haela Mudure.

Sec\iunea "Arte" are nu mai pu\inde 10 pagini cu lucr[rile grafice ale luiMircia Dumitrescu. Calitateairepro;abil[ a h]rtiei, reproducerile dinapari\iile recente - "Raft Poesis" `ntr-oconcep\ie grafic[ modern[ (semnat[ deOana P[curar), fac din acest num[r odeschidere ̀ n for\[ spre anul XXX al re-vistei Poesis al c[rui num[r festiv sepreg[te;te pentru luna aprilie.

Gheorghe Pop

Oliver Jens Schmitt< “România în 100 de ani. Bilan\ul unui veac de istorie”

Revista Poesis a `ncheiat anul XXIX

3 februarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

CULTUR~Trebuie s[ remarc[m ;i presta\ia excelent[ a dirijorului :tefan Novak `n dou[ lucr[ri monu-

mentale, care cer o viziune clar[ ;i o m]n[ sigur[ ca s[ comunice orchestrei, ;i prin ea publicu-lui, bog[\ia de idei ;i emo\ii pe care autorii le-au rev[rsat `n textul muzical.

Filarmonica “Dinu Lipatti” aprezentat ̀ n aceast[ s[pt[m]n[ laCarei ;i la Satu Mare un program`n care protagoni;ti au fost doi ti-neri muzicieni preg[ti\i la Uni-versitatea de Arte din Berlin, `ndou[ partituri concertante de ma-re anvergur[.

Numitorul comun al celor dou[lucr[ri programate este nostalgia. Johan-nes Brahms a scris Concertul nr. 1 pentrupian sub impresia dispari\iei celui carei-a fost prieten ;i model, Robert Schu-mann, iar Antonin Dvorak a a;ternut peportativ cea mai mare parte a Concertu-lui pentru violoncel atunci c]nd de patriasa `l desp[r\ea un ocean. Ambii compo-zitori se exprim[ ̀ n structuri largi, dense,de mare `nc[rc[tur[ tematic[ ;i emo\io-nal[, poate cu un plus de patetism, u;orde `n\eles, `n cazul lui Brahms.

Seara a fost o reu;it[ prin presta\iilecelor doi soli;ti, `n care s-a v[zut sigu-ran\a preg[tirii academice solide, f[r[prea mult histrionism, l[s]nd muzica `nsine s[ vorbeasc[. Dac[ pianistul a im-presionat prin acurate\e, violoncelistul aavut un timbru mai personal, ating]ndceva mai mult din profunzimile muziciisale. Trebuie s[ remarc[m ;i presta\ia ex-celent[ a dirijorului :tefan Novak `ndou[ lucr[ri monumentale, care cer o vi-ziune clar[ ;i o m]n[ sigur[ ca s[ comu-nice orchestrei, ;i prin ea publicului,bog[\ia de idei ;i emo\ii pe care autoriile-au rev[rsat `n textul muzical.

Biografiile soli;tilor

Pianistul C[t[lin Șerban a absolvitLiceul de Muzică “George Enescu” la cla-sa de pian a prof. Constantin Nițu. Și-aînceput studiile la Universitatea de Artedin Berlin, sub îndrumarea prof. MartinHughes și Simon László. În anii următoria participat la cursurile de măiestrie con-duse de Claude Frank, Sebők György,Theodor Paraschivesco, Elena Lapitskajași Pascal Devoyon. După terminarea stu-diilor la Berlin, Cătălin Șerban a urmat

cursurile de master la MusikhochschuleLübeck la clasa prof. Konrad Elser, ab-solvind în anul 2006 cu notă maximă.Un an mai târziu a obținut un post delector universitar la catedra de pian laMusikhochschule Lübeck, facultate la ca-re își continuă activitatea pedagogică șiîn prezent.

Pianistul s-a afirmat la numeroaseconcursuri naționale și internaționale depian, în palmaresul său numărându-setrei premii I. la concursurile din țară,Premiul special la Concursul Internațio-

nal din Senigallia - Italia, premiul al 3-lea și Premiul pentru cea mai bună in-terpretare a unei piese moderne (“Rude-poema” de Villa Lobos) la Concursul eu-ropean de pian de la Bremen, Germania.A susținut recitaluri în Germania, Italia,Franța, Elveția, România. Ca solist a con-certat cu orchestre precum Nordwest-deutsche Philarmonie în Bremer Glocke,Sinfonie Orchester Berlin, Filarmonicadin Constanța, cu Orchestra de tineretdin Basel. În România a concertat la Ate-neul Român, Sala Radio, Muzeul GeorgeEnescu, Palatul Suțu, Institutul Francez,Universitatea de muzică din București,precum și în Brașov, Cluj sau Muzeul Pe-leș în Sinaia.

Violoncelistul Constantin Borodins-a născut la Chișinău, Republica Mol-dova, în anul 1994. Liceul l-a absolvit laChișinău. Între anii 2013-2018 a fost stu-dent la Universitatea Națională de Mu-zică București la clasa prof. Marin Caza-cu. Între anii 2016-2017 cu Bursa Eras-mus a studiat la Conservatorul din Gent,Belgia. În prezent este student la Berlinla Universitatea de Arte, la clasa prof.Konstantin Heidrich. Este membru alOrchestrei Române de Tineret, membrual ansamblului Violoncellissimo, bursieral Uniunii Muzicienilor Interpreți dinRomânia, bursier al Fundației PrincipesaMargareta (2016-2018). A colaborat cuFilarmonica “George Enescu” București,Filarmonica Pitești, Orchestra Simfonic[București, Camerata Regală, OrchestraNațională Radio, Filarmonica Brașov, Fi-larmonica Bacău etc.

Un desen al maestrului flamand Ru-bens a fost vândut, miercuri, pentru 8,2milioane de dolari la New York, în cadrulunei licitaţii controversate, unii estimândcă familia regală olandeză, proprietaraoperei, ar fi trebuit să propună lucrareamuzeelor olandeze, scrie AFP.

Acest desen – “Nude study of ayoung man with raised arms” – de mă-rime excepţională (49 de centimetri pe31 cm), reprezentând un tânăr cu braţeleridicate şi destinat pentru tripticul“L’Erection de la croix” (anul 1610), afost achiziţionat în 1838 de prinţul Wil-lem van Oranje, viitorul rege al OlandeiWillem II.

Spre deosebire de majoritatea mo-narhiilor, în Olanda există o separare în-tre patrimoniul naţional şi cel al suvera-nilor din dinastia Orania. Averea regalăa fost estimată, în 2011, la 220 de mi-lioane de dolari de către revista Forbes.

Protestul muzeelor

În ultimele săptămâni, anunţul princare se puneau în vânzare mai multeopere de artă din colecţia casei regale astârnit critici din partea muzeelor olan-deze.

Ele au estimat că principesa Cristina,care deţinea desenul de Rubens vândutmiercuri, ar fi trebuit mai întâi să le pro-pună muzeelor să-l cumpere înainte dea-l vinde la licitaţie în străinătate.

Este vorba despre o datorie morală,

potrivit muzeelor, care precizează că des-enul lui Rubens face parte din patrimo-niul cultural olandez.

Deputaţi ai Partidului social-liberalD66, membru al colaiţiei de guvernă-mânt, au avut de asemenea rezerve, în-ainte ca ministrul Culturii, care face par-te din aceeaşi formaţiune politică, să afir-me că decizia de vânzare a unei operede artă aparţine proprietarului ei.

La rândul său, prim-ministrul MarkRutte a afirmat că este vorba despre o“chestiune privată”.

“Este o distincţie importantă de făcutîn măsura în care desenul aparţine uneicolecţii private şi unui particular”, a ex-plicat, pentru AFP, Greg Rubenstein, res-ponsabil al departamentului de deseneal maeştrilor vechi de la Sotheby’s, casade licitaţii care a organizat vânzarea.“Proprietarul poate face cu ea ce doreşte,inclusiv să o vândă”.

Miercuri, după câteva minute mar-cate de un duel între un cumpărător dinsală şi un altul la telefon, desenul a fostcumpărat pentru 7 milioane de dolari,adică un total de 8,2 milioane cu taxe şicomisioane incluse. Estimarea făcută deSotheby’s a fost între 2,5 şi 3,5 milioanede dolari.

Precedentul record pentru un desenal maestrului olandez a fost stabilit la ovânzare organizată la Londra de casaChristie’s în 2014, cu 3,2 milioane de liresterline (5,5 milioane de dolari) pentru“Samson & Dalila”.

Cântăreţul şi compozitorul PlácidoDomingo Jr., care va concerta, în pre-mieră, la Bucureşti pe 17 aprilie, a avutla finalul lui 2018 premiera primuluisău musical, inspirat din cunoscutul ro-man "Dracula" al lui Bram Stoker. Mu-sicalul "Vlad" este rezultatul iubirii pecare Plácido Domingo Jr. o poartă co-mediei muzicale.

În toamna anului 1999 în Califor-nia, după naşterea fiicei sale Victoria,Placido Domingo Jr. şi soţia sa au decissă scrie împreună un musical. Artistulspune că încă de când a început să stu-dieze compoziţie la Conservatorul dinViena, la începutul anilor 1980, şi-a do-rit să scrie o operă adevărată de la capla coadă, şi nu doar cântece. Cel maidificil i s-a părut să găsească o temă caresă îl inspire şi care să fie universală înconştiinţa culturală a publicului. Artis-tul spune că şi-a dorit ca vampirul sănu apară doar ca un monstru însetat desânge, ci ca un erou. A muncit din greupentru a reuşi să compună opera în aşafel încât publicul să îl simpatizeze peVlad.

Plácido Domingo Jr. recunoaşte căşi-ar fi dorit să pună în scenă musicalulde multă vreme, însă circumstanţelevieţii sale personale nu au fost favora-bile. "Vlad" a avut premiera la finalullui 2018 şi a fost întâmpinat cu mult en-tuziasm din partea publicului. El nu ex-clude ideea de a le oferi spectatorilordin România şansa de a viziona acestspectacol.

Plácido Domingo Jr. va cânta, înpremieră, la Bucureşti, pe 17 aprilie, în-tr-un show alături de artişti naţionali şiinternaţionali. Concertul va avea loc laSala Palatului, iar artistul va fi acompa-niat de Orchestra Metropolitană Bucu-reşti, sub bagheta dirijorului Daniel Jin-ga.

Biletele au fost puse în vânzare lapreţuri ce pornesc de la 70 de lei şi potfi achiziţionate de pe site-ul eventim.ro. Un desen de Rubens, vândut

cu 8,2 milioane de dolarila o licita\ie controversat[Filmul „Touch Me Not”, premiat cuUrsul de Aur la Festivalul de la Berlin

2018, va fi lansat în România pe 15 mar-tie, la Festivalul Internaţional de Drep-turile Omului One World, iar proiecţiava fi însoţită de seria de dezbateri publice“Politicile corpului”, arată un comunicatremis MEDIAFAX.

Protagoniştii filmului „Touch MeNot” şi activişti pentru drepturile omuluidin toate colţurile Europei vor dubla lan-sarea românească a peliculei cu un dialogdirect cu publicul român despre subiec-tele sensibile şi de actualitate explorateîn documentar.

Dezbaterile “Touch Me Not – Politi-cile Corpului” au însoţit călătoria inter-naţională a filmului la cele mai impor-tante festivaluri şi la pricipalele lansări încinematografe din Europa şi America deNord, la MOMA (Muzeul de Artă Mo-dernă din New York), ICA (Institutul deArtă Contemporană din Londra), la ma-nifestările de profil de la Karlovy Vary,Viennale, IDFA Amsterdam şi BFI Lon-don.

“Corpul nostru, intimitatea, sexuali-tatea sunt aspecte esenţiale ale vieţii şiidentităţii noastre, totuşi ne este atât degreu să vorbim despre ele, fiind înconju-rate de atâtea tabuuri şi blocaje. «TouchMe Not» este o invitaţie la dialog”, spunecineasta Adina Pintilie. “Te invită pe tine,spectatorul, să îţi pui la îndoială propriileidei despre intimitate, sexualitate, corp,să fii curios despre Celălalt, care e diferitde tine, şi să-ţi exerciţi capacitatea de em-patie, de a te pune în «pielea» Celuilalt”,mai spune regizoarea.

Spectatorii români au astfel ocazia săintre în dialogul stârnit de film chiar dela premiera mondială care a avut loc laFestivalul de la Berlin anul trecut. Potrivitrealizatorilor, pelicula “Touch Me Not”deschide un spaţiu de autoreflecţie, “tre-când dincolo de cinema, în zona dezba-terii publice, şi devenind mai mult decâtun film< o experienţă transformativă”.

Seria de dezbateri “Touch Me Not –Politicile Corpului” îşi propune să extindăprocesul autoreflexiv declanşat de film,creând un spaţiu de dialog deschis despresubiecte precum graniţele personale, cor-pul ca un “câmp de luptă” al ideologiilor,alteritatea, intimitatea şi dizabilitatea,fluiditatea genurilor, frumuseţea non-normativă şi libertatea personală.

“Touch Me Not” a fost nominalizatla premiul European Discovery – Prix FI-PRESCI la gala Academiei de Film Euro-pene din 2018. Începând cu luna octom-brie a anului trecut, filmul a fost lansat încinematografele din Franţa, Germania,Marea Britanie, Austria, Olanda, Polonia,Grecia, Danemarca, Elveţia, SUA, ur-mând să aibă premiera în alte peste 25 deţări pe parcursul lui 2019. Filmul a fostselectat în peste 50 de festivaluri presti-gioase din întreaga lume, printre care celede la Toronto, Sydney, Amsterdam, Sa-rajevo, Sevilia, Salonic, Ierusalim, SãoPaulo, Rio de Janeiro, Mumbai, Montrealetc. Cu muzică semnată de legendara tru-pă Einsturzende Neubauten, „Touch MeNot” reuneşte protagonişti din întreagaEuropă< Laura Benson, Tómas Lemar-quis, Christian Bayerlein, Grit Uhle-mann, Hanna Hofmann, Seani Love ;.a.

Filmul “Touch Me Not”,lansat cu dezbateri publice

Nicolae Grigorescu este în continuareartistul român cel mai căutat, două ta-blouri ale sale fiind adjudecate, joi seară,la preţuri de peste 20.000 de euro, în ca-drul primei licitaţii organizată de Ar-tmark în acest an. În aceeaşi seară, la Li-citaţia de Autografe, un lot format dindouă scrisori ale lui Brâncuşi către ne-poata sa a fost adjudecat contra sumeide 11.000 de euro.

"Care cu provizii", de Nicolae Grigo-rescu, estimat între 20.000 şi 35.000 deeuro de Artmark, a fost adjudecat în finalla 23.000 de euro, iar "Ţărăncuţă", semnatde acelaşi artist, a fost cumpărat multpeste estimarea iniţială (între 5.000 şi8.000 de euro), cu 22.000 de euro.

În aceeaşi sesiune, "Coloană", de Ho-ria Bernea, estimat între 8.000 şi 15.000de euro, a fost adjudecat contra sumei de20.000 de euro. Cinci tablouri de ŞtefanCâlţia - "Fată cu papagal", "Clovn cu per-lă", Oul albastru", "Fată cu flori", "Călător"- au fost adjudecate mult peste preţul es-timat, găsindu-şi cumpărător la peste9.000 de euro fiecare. O lucrare în acua-relă şi tuş pe carton de Nicolae Tonitza -"Curte la Mangalia" - a atins suma de8.000 de euro, mult peste estimarea sta-bilită între 1.500 şi 2.500 de euro.

Pagin[ realizat[ de Vasile A.

Grigorescu ;iBr]ncu;i se v]ndbine `n Rom]nia

Fiul lui PlacidoDomingo a scrisun musical dup[

romanul “Dracula”

Filarmonica a oferit o mostr[a ;colii muzicale berlineze

Violoncelistul Constantin Borodin al[turi de orchestra dirijat[ de :tefan Novak

6 Informa\ia de Duminic[/3 februarie 2019

TRADI}IIPe lângă latura sacră a fiecărei sărbători, poporul a dat naştere, în decursul timpului, multor

practici care s-ar părea că se încadrează în sfera profanului. Astfel, s-au ivit nenumărate datinipe care românii le respectă fiindcă ele derivă din semnificaţa profundă a sărbătorilor, chiardacă nu par a avea legăură cu acestea. Totodată fiecare sărbătoare a creat numeroase obiceiuri,pe care poporul român, în înţelepciunea sa, le-a verificat în timp, dovedindu-le necontenit te-meinicia.

Dintotdeauna poporul ro-mân a cinstit cu sfinţenie sărbă-torile pentru că a văzut în eleadevărate popasuri spirituale.Aceste oaze duhovniceşti au fostşi sunt rânduite spre a mijlociîntâlnirile omului cu Dumne-zeu, cu Maica Domnului şi cuSfinţii. Românul a ştiut mereucă nu se lucrează în zilele de săr-bătoare deoarece este mare pă-cat, iar lucrul nu îi va fi sprespor, ci spre pagubă. Sărbătoareaeste destinată cercetării bisericiişi grijii pentru suflet, dar şiodihnei trupului.

Pe lângă latura sacră a fiecărei săr-bători, poporul a dat naştere, în de-cursul timpului, multor practici cares-ar părea că se încadrează în sferaprofanului. Astfel, s-au ivit nenumă-rate datini pe care românii le respectăfiindcă ele derivă din semnificaţa pro-fundă a sărbătorilor, chiar dacă nupar a avea legăură cu acestea. Toto-dată fiecare sărbătoare a creat nume-roase obiceiuri, pe care poporul ro-mân, în înţelepciunea sa, le-a verificatîn timp, dovedindu-le necontenit te-meinicia. În cele ce urmează, precumspuneam, ne vom ocupa de prazniculÎntâmpinăii Domnului, tratând atâtpartea rel igioasă cât şi laturatradiţonală a acestuia.

Semnificaţa religioasă

Potrivit prevederilor Legii Vechi(a Vechiului Testament), la 40 de zilede la naşerea unui copil, mama tre-buia să meargă la Templul din Ieru-salim în vederea săvârşirii unui ritualde purificare. Referitor la acest obicei,Sfântul Evanghelist Luca scria< “Şicând s-au împlinit zilele cură\irii lor,după Legea lui Moise, L-au adus peprunc la Ierusalim, ca să-L pună în-aintea Domnului, precum este scrisîn Legea Domnului, că orice întâi-năcut de parte bărbătească să fie în-chinat Domnului, şi să dea jertfă pre-cum s-a zis în Legea Domnului, o pe-reche de turturele sau doi pui de po-rumbel” (Luca II< 22-24). FecioaraMaria şi dreptul Iosif nu fac abaterede la Lege. La Templu, ei sunt întâm-pinaţi de bărânul Simeon, un om“drept şi temător de Dumnezeu, aşep-tând mângâierea lui Israel şi DuhulSfânt era asupra lui”. Acesta ia Prun-cul Hristos în braţe, Îl binecuvinteazăpe Dumnezeu, măturisind dumne-zeirea lui Iisus şi calitatea Sa de Mân-tuitor (Luca II< 29-32) şi profeţeştefaptul că prin sufletul Mariei va trecesabie, făcând trimitere la patimileDomnului. Prin prezenţa dreptuluiSimeon se intersectează Legea Vechecu cea Nouă. De asemenea, la Templusunt primiţi şi de proorociţa Ana, careslujea “noaptea şi ziua în post şi ru-găiuni”. Şi ea dă mărturie despre mân-tuirea pe care o va aduce Fiul luiDumnezeu întrupat. Iosif şi Mariaerau miraţi auzind ceea ce se vorbeadespre Iisus, iar “Copilul creşea şi Seîntărea cu Duhul, umplându-Se deînţelepciune, şi harul lui Dumnezeuera asupra Lui” (Luca II< 40).

Întâmpinarea Domnului se mainumeşe şi Ziua cu lumina. Domnuleste prin excelenţ[ Lumina spre care

tindem noi cu ardoare, dar în acelaşitimp este şi călăuza noastră spreaceastă Lumină. La biserică se sfinţesclumânări de către preoţi, pe care ul-terior credincioşi le duc la casele lor,spre a fi feriţi de rele, aprinzându-leatunci când se roagă la vreme de ne-caz şi de primejdie, pe timp de furtu-nă sau de ispită, cerând ajutorul luiDumnezeu. Lumina lumânăii repre-zintă lumina lui Hristos. Totodată,creştinii aprind lum]n[ri la căpătâiulmuribunzilor pentru ca lumina luiHristos să-i călăuzească spre fericireacea veşnică din Împără\ia Luminii.

Credinţe, datini ale poporului român

Întâmpinarea Domnului, zi în ca-re nu se lucrează numită Stretenie,este ziua în care, potrivit românilordin Moldova, “se întâmpină iarna cuvara”, scrie Simion Florea Marian. Înconformitate cu această credinţ[, da-că acum este cald înseamnă că ur-mează o vară căduroasă caracterizatăprin belşug> dimpotrivă dacă este frig,ger şi viscol, va urma o vară friguroa-să, neroditoare. În consecinţ[, dacă-Dumnezeu rânduieşte ca de prazniculÎntâmpinării să fie senin şi frumos,românii ştiu că în timpul verii grâulva rodi. Însă dacă timpul este poso-morât în acest praznic, gospodarii ro-mâni au convingerea că nu merită să-semene mult, întrucât nu va fi rodbogat. De asemenea, românii ştiu c[dacă în această zi picură din“streaşină nu le va merge bine albi-nelor în cursul anului, fiindcă mierease va “întări”, iar ele se vor “îngălbenica oile”, ajungând chiar să moară. Pede altă parte, dacă în această zi de

praznic împărătesc e senin, cald şi us-cat, este un semn că vara va fi “mă-noasă şi “le va merge bine stupilor”.

Aceste idei au fost verificate întimp, motiv pentru care ele s-au per-petuat din generaţe în generaţe, ceeace atestă faptul că românii nu aveaunevoie de prognoze meteorologice petermen lung pentru a-ş pregăti semă-năurile şi, implicit, pentru a estimarecoltele.

Din cele redate mai sus, se remar-că două dintre îndeletnicirile de bazăale poporului român< agricultura şiapicultura. Românii au cultivat întot-deauna pământul pentru că acesta le-a oferit bucatele necesare pentru traiş, în mod deosebit, erau preocupaţide cultivarea grâului deoarece acestaera sursa pâinii celei de toate zilele.

Tocmai de aceea, românul s-a ru-gat mereu lui Dumnezeu ca să bine-cuvinteze pământul cu ploi line latimp pentru a obţine roadele scontate,iar în caz de “ploi peste măsură s-arugat Cerului să înceteze “potopul”pentru ca pământul să rodească înpace, spre a avea mâncare atât oame-nii, cât şi animalele. Totodată româniiau purtat o grijă deosebită albinelorpentru că acestea le ofereau gustoasamiere pe care o întrebuinţau în gos-podărie. Chiar şi în zilele noastre ro-mânii definesc zahărul prin termenulde “miere”, aşa cum se întâmplă înzona Codrului din judeţul Satu Mare.Apoi, din ceară se confecţonează lu-mânările folosite în cultul divin dinbiserici, fapt care ascunde următoareasemnificaţe< albina rămâne mereu fe-cioară, iar ceara produsă de ea con-stituie materia cea mai curată, pură anaturii, aducându-I-Se astfel luiDumnezeu o jertfă curată neîntinată.Românii duc lumânări la biserică pe

care preotul le sfinţeşte, stropindu-lecu aghiasmă (apă sfinţită de la Bobo-tează, după care acestea sunt duseacasă fiind aprinse la vreme de nevo-ie. Toate darurile vin de la Dumnezeuspre folosul omului şi se întorc tot laDumnezeu prin jertfelnicia omului.

Poporul român ştie că dacă înaceastă sărbătoare iarna este în toi,nu va mai ţine mult, însă dacă iarnanu e “mare ;i grea”, va urma dupăaceea o înăsprire a vremii. Ca atare,dacă “ţine îngheţ până la Stretenie,apoi Stretenia ia gheaţ[, iar dacă setopeşte gheaţa până atunci, Streteniao pune”.

De praznicul Întâmpinării Dom-nului Iisus Hristos se mai serbeazăZiua ursului, iar în ajunul, în ziua şiîn a doua zi de praznic se ţin Martiniide iarnăi şi Filipii de iarnăi, contralupilor şi a urşilor (pretutindeni ursuleste numit Martin), pentru ca acesteanimale fioroase să nu atace oameniişi animalele domestice, în special oile.Prin urmare, în decursul acestor zile,gospodarii din Banat nu scot delocoile la câmp sau la pă;une, ci ei pos-tesc, făcând diferite ceremonii asupraoilor spre a le feri de prădători.

Sărbătoarea ursului

Ziua ursului, remarcă Simion Flo-rea Marian, numită Sărbăoarea ursu-lui, cade întotdeauna în ziua de În-tâmpinarea Domnului. Românii ştiucă o dată cu venirea iernii, a geruluişi căderea zăpezii ursul îşi caută o vi-zuină, o peşteră în care îşi petrecetoată iarna, hibernând sau “dormindsomnul iernei”. Însă de Sărbătoareaursului, acesta se trezeşte din somnulsău de peste iarnă> iese din bârlog, în-

tre “nouă, zece oare înainte de amia-ză, şi începe “a juca” bucuros prin“neaua” care se găseşte înaintea “vi-zuinei”. Românii din Banat spun că-dacă în această zi e senin şi soare, iarursul îşi vede umbra, atunci se bagă-din nou în bârlog, continuându-şisomnul pentru încă şase săptămâni,prevestind astfel perioada de iarnă-care va urma, în care gerul va fi la felde aspru ca înainte. Dacă afară esteînnorat, iar ursul nu-şi vede umbra,atunci el nu se mai întoarce în vizuinăci rămâne afară arătând că iarna vaînceta, că gerul se va opri, urmândun timp frumos şi căduros, adică “seva desprimăvăra”.

Pe de altă parte, românii din Tran-silvania cred şi spun că “ieşind ursulîn această zi din culcuşul său de pesteiarnă afară, fiind soare, astfel că-şipoate vedea umbra sa, atunci de bu-curie prinde a juca în jurul groapeisale şi, după ce s-a săturat de jucat nuintră mai mult într-însa, ci o părăeşte,în semn că iarna şi-a pierdut din pu-tere şi că din ce în ce are să se moaieşi să fie mai frumos şi mai cald. Dacăînsă vremea este posomorâtă atunciintră iară;i în groapa sa de unde aieşit şi mai petrece încă şase săptă-mâni într-însa, pentru că chiar atâtaare să mai ţin[ iarna”.

Românii din Bucovina cred că da-că ursul îşi strică bârlogul în ziuapraznicului Întâmpinăii Domnului,chiar dacă afară e încă frig, înseam-năcă primăvara e aproape. Dacă înaceastă zi ursul iese din bârlog, darintră iară;i, cu toate că afară timpuleste frumos şi călduţ, reprezintă unsemn că iarna va continua.

Remarc faptul că poporul româna căutat mereu semne venite din par-tea lui Dumnezeu, pe care le-a inter-pretat în vederea descoperirii şi des-cifrării tainelor/semnelor viitoruluimai apropiat sau mai îndepărtat. Toa-te aceste semne au fost urmărite de-a lungul timpului, iar veridicitatea ş-au dobândit-o în timp. Aşadar, con-form credinţei poporului, ursul con-stituie un prevestitor de timp, acţunilesale dobândind valoare de “semn”.

Întâmpinarea Domnului a primitîn popor numele de Sărbătoarea ur-sului deoarece, în fiecare an, numaiîn această zi iese ursul pentru primadată din bârlogul său în urma hiber-năii din timpul anotimpului rece.

Din cele prezentate anterior, amobservat că poporul nostru conşien-tizează prezenţa şi rolul lui Dumne-zeu în viaţa sa.

Din stricteţea cu care sunt res-pectate sărbătorile, în general, reieseo anumită frică de Dumnezeu. Însăaceastă frică este bazată pe un respectreciproc între om şi divinitate< dacăomul Îl respectă pe Dumnezeu, acor-dându-I cinstea cuvenită, atunci şiDumnezeu, la rândul Său, îl va res-pecta pe om, ascultându-i rugăciunileşi dăuindu-i belşug în toate. Tradiţapopulară se împleteşe cu credinţ[ înDumnezeu, iar rezultatul este unulbenefic pentru om, modelându-i per-sonalitatea şi orientându-l spre îm-plinirea scopurilor propuse de el peplan familial şi profesional.

Preot dr. Cristian Boloş

Ziua ursului, remarcă Simion Florea Marian, numită Sărbătoarea ursului, cade întotdeauna în ziua de ÎntâmpinareaDomnului. Românii ştiu că odată cu venirea iernii, a gerului şi căderea zăpezii ursul îşi caută o vizuină, o peşteră încare îşi petrece toată iarna, hibernând sau “dormind somnul iernei”

Întâmpinarea Domnului - Ziua cu lumina;i S[rb[toarea ursului (2 februarie)

3 februarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

TURISM

În urma numărului mare deevenimente produse la începutulsezonului turistic din iarna 2018-2019, Salvamont România atrageatenția montaniarzilor și mai alesa celor mai puțin experimentați,asupra unor pericole la care s-arputea expune în necunoștință decauză.

În acest sens, Salvamont a emis100.000 de fluturași cu reguli de com-portament atât în zona alpină cât și pedomeniile de practicare a sporturilorde iarn[, ce au fost distribuiți gratuitprin punctele de vânzare a cartelelor pemijloacele de transport pe cablu, princentrele de închiriere a echipamentelorsportive, prin punctele de informare șistructurile de primire turistică.

Din rapoartele de activitate ale sal-vatorilor montani din țară reiese că încursul lunii ianuarie au fost nevoiți săintervină în numeroase situații de ur-gență provocate tocmai de stratul grosde zăpadă, precum și de ceilalți factorimeteorologici.

Salvamontul a avut mult de lucru în ultimele zile

În 28 ianuarie, de exemplu, salva-montiștii din cadrul SPJ Salvamont Vâl-cea trebuiau să intervină pentru desco-perirea situației în care se află un angajatal cabanei Petrimanu, cu care nu se maiputea lua legătura de câteva zile printelefonul satelitar. În zonă a nins foartemult, zăpada nou căzută are peste unmetru, iar în partea superioară a dru-mului sunt foarte multe avalanșe scursede pe versanți. După o lupt[ cu nămețiide peste 6 ore, salvamontiștii au ajuns,în cursul nopții la barajul Petrimanu,aflat la circa 800 de metri de cabana Pe-trimanu, dar înaintarea pe întuneric nupermitea o evaluare și un managementcorect al riscurilor, din această cauzăsalvamontiștii au înnoptat la baraj. Adoua zi și-au continuat drumul p]n[ lacabană, unde au găsit persoana căutatăpuțin îngrijorată de situație, dar fărăprobleme medicale.

În tot acest timp, salvamontiștii auținut permanent legătura cu elicopterulSMURD din T]rgu Mure;, care a fostprealerat ;i era pregătit să intervină lanevoie.

Tot în cursul acestei săptămîni, unschior care s-a aventurat pe un traseuînchis, la o altitudine de 2000 de metria stârnit o avalanşă care era să-l măturela vale. Paradoxul face ca scenele înfio-rătoare să fie filmate tocmai de doimembri din echipa Salvamont Sinaia,aflaţi în telecabină.

Incidentul a fost filmat pe versantulde sub telegondola Carp. În imagini sevede cum schiorul coboară o pantă pe-riculoasă, pe un traseu nemarcat, in-terzis în această perioadă tocmai dincauza riscului mare de avalanşă. În câ-teva secunde, un perete uriaş de omăta pornit la vale, iar tonele de zăpadă în-gheţată desprinse au alunecat tot mairepede spre el. Schiorul, ușor derutatdar extrem de corocos, înr-un final areuşit să ajungă lângă nişte brazi, careau redus forţa avalanşei. Omul a fostgăsit în viaţă, derutat, însă bucuros căa scăpat. Și-a pierdut schiurile, dar a ră-mas în viață!

Avalanşa s-a pornit pe porţiunileunde se ştia că stratul gros de zăpadăinstabilă o poate lua oricând la vale. Tâ-

nărul s-a aventurat în afara pistelor, peun versant abrupt. În ciuda pericolelor,unii pasionaţi ai schiului susţin că şi-arasuma şi ei riscul. Acest schior a fostextrem de norocos, dar esenţial a fostşi faptul că este un sportiv experimen-tat.

E cod roşu de avalanşă peste tot înțară în zonele înalte. În ultimii ani, înRomânia, avalanşele au luat zeci de vieţi,printre victime număr]ndu-se chiar şicei foarte experimentaţi.

O altă avalanșă s-a produs, joia tre-cută seara, pe Drumul Național 75 Băi-ța-Vârtop, în județul Bihor. Zăpada ablocat șoseaua în zona Calea Fusului,au transmis jandarmii montani biho-reni. Fenomenul s-a produs în jurul orei23.30. În zonă au ajuns de urgență jan-darmii montani, care s-au asigurat cănu sunt persoane sau autovehicule prin-se sub zăpadă.

"Vă sfătuim ca pe aceste porțiuni dedrum să păstrați o distanță de mini-mum 50 de metri între autovehicule,iar dacă observați persoane surprinsede avalanșă, apelați de urgență 112",este avertismentul, postat pe pagina desocializare a Jandarmeriei Bihor. Aceas-ta a fost cea de-a cincea avalanșă pro-dusă în zonă în decurs de o săptămînăpe DN75, spre stațiunea Vârtop.

Chiar dacă munții din județul nos-tru nu dep[;esc cu mult înălțimea de1200 m, pericole de avalanță există și laaltitudini mai mici. Salvatorul AlexCostin de la Serviciul Public Județeande Salvamont Satu Mare ne-a relatat căinclusiv versanții din Munții Oașuluisunt acoperiți cu un strat gros de zăpa-dă, cu suprafața îngețată, iar încălzireaaerului va putea atrage după sine alu-necarea la vale a unor cantități mari deomăt, deci nu este recomandat nimănui,ca în acestă perioadă să se aventurezela cotele mai înalte, nici în drumeții șinici la schi în zonele nemenajate.

Pentru iubitorii muntelui specialiștii

recomandă să aleagă trasee la altitudinemai mică, iar cei care îndăgesc sportu-rile de iarnă este indicat să le practicepe pârtiile amenajate, unde adminis-tratorii iau măsuri pentru înlăturareasau diminuarea acestor pericole. Pentrucei care ar dori să iasă în week-end la odrumeție în Oaș, interlocutorul nostrunu recomandă să abordeze piscurile maiînalte, însă, dacă cei experimentați arprefera totuși să urce la Vârful Pietroasa,să urmeze doar traseul marcat cu tri-unghi albastru, să nu aleagă nicio altărută.

În astfel de situații, oriunde în țarăvă aflați, puteți solicita ajutorul salva-torilor montani. Echipele salvamont,singurele structuri care deţin compe-tenţa legală, personal pregătit profesio-nal şi atestat pentru a interveni în so-luţionarea accidentelor montane în caresunt implicate persoane cu afecţiunimedicale pot fi alertate prin sistemulunic de urgenţă 112 şi prin intermediulDispeceratului Naţional Salvamont(0372126668 sau 0SALVAMONT) saude pe aplicaţia SALVAMONT pentrutelefoanele mobile.

Cum să ne pregătimpentru o drumeție montană pe timp de iarnă?

Pe lângă avertizările privind peri-colele de pe munte, interlocutorul nos-tru ne-a oferit și cîteva sfaturi foarteutile, pe care e bine să le respectăm dacăne aventurăm iarna la o drumeție mon-tană.

"Privind echipamentul minim adec-vat, recomandarea de bază constă înadoptarea unei îmbrăcăminți stratifi-cate. În contact cu pielea, există pe piațăbluze de corp care nu rețin transpirația,o lasă în exterior, respective în următo-rul strat pe care îl recomandăm unulabsorbant, de exemplu un tricou de

bumbac, care poate fi schimbat cu ușu-rință în timpul unei pauze, astfel scă-pând de frig și de senzația de umed carene creează discomfort. Următorul strateste al bluzei din polartek, mai subțiresau mai gros în funcție de temperaturade afară și de efortul pe care preconizăma-l depune, în final utilizând jachetelerespirabile dar rezistente la vânt, ploaiesau ninsoare. Pelerina de ploaie, este unaccesoriu indispensabil care trebuie pelângă lanetrna frontală, briceag, trusamedicală și brichetă să se regăsească înrucsacul oricărui drumeț. Pantalonii decorp în combinație cu suprapantaloniisubțiri impermeabili, dar cu fermoarede sus până jos sunt combinația ideală,mult superiori pantalonilor de schi căp-tușiți ce ne țin cald pe pârtia de schi darîn care ne topim în timpul efortului ce-rut de deplasarea susținută pe munte.

Un alt accesoriu indispensabil atâtpe timp de vară, dar mai ales pe timpde iarnă, sunt parazăpezile, care îm-piedică pătrunderea în bocanc a zăpeziiși a apei, păstrându-ne picioarele uscate,în plus ne protejează de rănirile ce potfi cauzate de stratul de gheață, jnepeni,crengi uscate, etc.. În reușita unei turemontane un rol important revine în-călțărilor și șosetelor, care trebuiesc bineajustate pe picior, nici foarte strânsepentru a stănjenii circulația sângelui șia provoca hipotermia, dar nici prea le-jere deoarece în acest caz ne putem ale-ge cu bătături sau beșici pline de lichid.Bocancii trebuie să fie "de iarnă", sau"de patru sezoane" cum sunt denumi\iîn literatura de specialitate, deoarecesunt special concepu\i pentru a ne facesă rezistăm la provocările iernii, frig,gheață, zăpadă. În cazul în care nu avemdecât bocanci "de trei sezoane" atuncie rcomandat ca acestea să fie impreg-nate cu soluții ce împiedică pătrundereaapei, și permit purtarea unei șosetegroase.

Ce consumăm pe munte?

Hrana rebuie să fie consistentă,adaptată la durata și profilul traseului,practic fiecare individ cunoscându-șinecesarul de hrană în regim de efort, orezervă de alimente fiind întotdeaunabinevenită mai ales în caz de neprevă-zut. Un sfat util ar fi și păstrarea unuiraport optim volum-calorii, adică maibine o tabletă de ciocolată cu lapte, decâtun litru de lapte și o pungă cu fulgi deporumb îmbrăcați în ciocolată, asta de-oarece totul, atât echipamentul cât șihrana sunt puse într-un rucsac și el, cuun volum limitat. În turele ce depășesc4-5 ore, un ceai cald sau o supă la plicne poate reda pofta de mișcare, de aceeaun primus, (butelie de gaz cu arzător)merită cărat în rucsac.

Lichidele pe care le lu[m cu noi auo importanță foarte mare, evident ceaiulcald îndulcit este preferatul drumețiilorde iarnă, dar este esențial să avem asu-pra noastră suficientă apă, de preferatcea minerală plată. În cazul în care sursade apă provine din munții înalți, de re-gulă făra mineralizații, Făgăraș, Rodnei,sau ne obținem apa prin topirea zăpeziieste recomandat să avem asupra noastrăsuplimente minerale sub formă de ta-blete sau pulberi care se dizolv[ în apă,astfel compensând pierderile de mine-rale din timpul efortului. Alcoolul nueste recomandat deoarece e un vasodi-latator, adică în cazul nostru dacă beitărie ai senzația că te încălzești pentrucă alcoolul dilată vasele din piele. Cor-pul nostru, la frig contractă vasele desânge din sistemul periferic pentru amenține căldura în zona central a cor-pului. Acest mecanism de conservareeste sabotat de alcool, cei care consumăalcool în frig crezând că se încălzesc,de fapt ei pierd căldura corpului fărăsă-și dea seama! Evident consumul ex-cesiv duce la perturbări ale memorieisau dificultăți de orientare, care pemunte uneori sunt vitale!

Nivelul de pregătire al turistului seraportează la doi parametri principali,unul fizic, celălalt mental aflate într-ostrânsă legătură. Nu întâmplător unuldin criteriile care trebuiesc meționatepe panourile de informare de la intrareape un traseu omologat se referă la gadulde pregătire al turistului, pentru a-l pu-tea parcurge în siguranță.

Asta nu înseamnă că nu putem în-cerca trasee mai dificile, pentru care nuavem certitudinea că suntem pregătiți,ideea e ca pe parcursul traseului să neevaluăm periodic, iar în cazul în carene simțim depășiți de situație să ne pu-tem retrage sau adăposti în siguranță.Evident parcurgerea traseelor gradual,de la trasee scurte la medii și mai apoilungi ca distanță și timp, sau de la traseeușoare la trasee difi