- reglatoare, carc rcahzeaztr motivafia, formularea qianticiparea comportamentului prin amdnarea responsabili-t?t;ii Ei apticarea deciziilor. :.

Capitolul IProcese psihice con$tiente

l. Rafiunea

Facultatea de inlelegere. care opereazd cu nogiuni,judecati gi ra;ionamente, Prin ra$une, omul are accejdincolo de aparenlele fenomenale gi poate cunoagte legilerealului, esenlele, cauzele gi determinaliile univenale.

Dupd Yung, raliunea umantr este expresia adapttrriila faptele comune, care s-au sedimentat in complexe dereprezent:lri bine organizate. Legile rafiunii sunt acelelegi care reglementeaztr o adaptare corectd. Existi orafiune teoretic5, facultate a gdndirii despre sine, gi oraliune practictr, autodeterminarea voinfei.

Raliunea conduce la fixarea absracfiilor gi la deter-minarea lor, precum gi ld absolutizarea procesului degdndire gi la conceperea acestui proces.

Raliunea este o reflectare directd a gindirii qi sedesftrgoard rafional gi anticipativ. in acest proces, sedisting mai multe opera1ii.ale rafiunii:

Analiza permite delimitarca esengialului de neesenlial.Sinteza rcconstituie mintal obiectul din elementele sale

definitorii.Abstructizarea desprinde anumite laturi ale unui

fenomen separat gi independent.

Conuetizareo esle operalia inversd absnacfizdrii gicare descrie un fenomen prin toate atributele sale.

Generalizarea extinde rezultatele sintezei asuprac'azurilor particulare.

80

a. Abstractizarea

Este o operalie a g0ndirii care consttr din extragereapropriettrlilor generale, comune unui grup de obiecte,Itrsdndu-se la o parte proprietdlile lor particulare.

Absu:actizarea este dependenttr de limbaj. Dup[Yung, abstractizarca este o extragere sau desprindere aunui "conlinut dinft-un ansamblu care congine gi alteelemente sau, intr-un sens mai larg, reprezinttr tot ceea

ce este extras din conexiunile sale cu ceea ce este

resimfit a nu-i fi aferent ca semnificalie.Este o activitate proprie tuturor funcliilor psihologice.

b. Analiza

Este un proces de gAndire, care face segregarea gi

evaluarea fintr a elementelor gi relaliilor dintr-un inneg logic.

Informaliile obfinute prin analizd vor fi regrupate qi

organizate inF-o structurl globald gi generalizatoare.

Analiza este, de asemenea, o metodtr gtiinfifictr ce se

aplicd in diferite domenii de cercetare, cum sunt :

matematicd, psihologie,, fizicd, statisticd g.a.

Analizele sunt de mai multe tipuri:Analiz[ cauzal6:. analizeazl influenlele pe care le

produce introducerea unei variabile noi.Analizd criterial5: anafaeazf factorii.Analiz[ de caz; ansamblu de tehnici centrate pe

cazuri particulare.Analizd .de control: este practicag de un debutant,

sub controlul specialistului.Analiztr de confinut: inventarierea unor elemente

semnif"icative.

Analizd didactic[: psihanaliza specialistului.Analid direct{: smt interpretate gesnri, mimicd gi

conduit?L

Analiz[ distributivd: prin care se cauttr in;elegereatulburlrilor psihice.

81

Analiz[ factorialb: encefalogram[.

Analiz[ ierarhicd: evalumea unei caracteristici care

vanazd in interiorul unei populalii.

Analizl introspectivi: inlelegerea propriului proces

psihopatologic.

Analiztr logicl: analiza unui probes de gdndire.

Analizl operalionald: arnliza unor activitAli produc-

tive concrete.

Analiz[ prin stimulalie: analizb sociologicd.

Analiztr statisdcd: prelucrarea matematictr a datelor.

c. Concretizarea

Este o activitate de identificare a generalului intr-un

obiect concret gi de reconstruire a obiectului concret din

elemente abstracte. Gindirea concrettr lucreaztr cu

concepte qi viziuni concrete qi se raporteaztr la senzorialitate.

d. Generalizarea

Este o activitate a raliunii prin care insuqirile comune

unui grup de obiecte sau de fenomene sunt extinse

asupra tuturor obiectelor qi fenomenelor din categoria

respectivtr.

Generalizarea psihologic[ este diferitl de generali-

zarea ncfiunilor, folositd in logicd, prin care se trece de

la nofiuni cu o sferd mai resffdnsd gi cu un continut

mai bogat, la nogiuni cu o sferd mai cuprinzf,toare $i cu

un conlinut mai strrac.

e. Sinteza

Este o activitate ralionald pentru reunhea infr-un tot

unitar a elementelor obfinute printr-o analizd prealabild,

a cunogtinlelor existente.

82

2. Apercepfia

Este un proces psihic, prin care un confinut nou este

ata$at unor continuturi similare deja existente, percepute

anterior. Yung deosebe$te o, apercep[ie activd prin care

individul sesizeazl conqtient un confinut nou, pe care ilasimileazd la alte confinuturi, gi o apercepfie pasiv[,

care este un proces prin care in conqtient apare un

confinut nou, venind pe calea simlurilor din exterior sau

din interior, din incongtient, gi se impune atentiei.

3. Aten(ia

Este un proces psihic congtient, care consttr inorientarea qi concentrarea activitSlii psihice inn-odireclie precistr.

Atenlia se nhnifestd in toate procesele psihice

congtiente: rafiune, memorie, percepfie, voinftr, gdndire

etc.

Atenlia poate fi voluntard qi involuntard, in funcgie

de condiliile rnediului inconjurdtor, de raliune gi de

voinld.

4. Comunicarea

Este un proces psihic complex, care face posibiltr

interacliunea socialf, dinre indivizi, implicdnd Fansmi-terea, prin sisteme codificate gi de limbaj, a ideilor gi

sentimentelorComunicarea se referd gi la canalele de informare,

neverbale, cum sunt : gesturile, exprimarea afectivitigii,atitudinile, privirile, scrisul g.a.

Mijlocul principal de comunicare este limbajul, care

s-a constituit gi este conditrionat de mediul socio-politic.Limbajul purn la disporiFa indivizilor dintro societate

uganrzatf un lexic Ai reguli gramaticale, general a@Wtate.

83

Existi curente filozofice care extind comunicareadincolo de limbaj, cum sunt: existenlialismul, personalis-

mul gi fenomenologia.

$i, de asemenea, teorii care ignorl. limbajul extra-lingvistic, de exemplu: structuralismul. Structuraligtiiconsiderd comunicarea ca fiind nurirai un schimb demesaje informagionale.

5. Gindirea

Este una dintre funcliile fundamentale ale psihiculuiuman. Reflect[ insugirile generale gi esentriale aleobiectelor qi procesele din lumea inconjurf,toare, precumgi iaporturile dintre ele. Gdndirea este o activitateaperceptivl gi s-a dezvoltat in raport cu limbajul gi subinfl uenla mediului socio-politic.

Yung imparte gdndirea in gdndire activ[ gi g6ndirepasivtr. GAndirea activl supune reprezentdrile-unui actvoit de jud99atl, iar g0ndirea pasiv{ formeaztr corelaliiconceptualle, unde au loc judectrli care uneori pot veniin contradiclie cu intenfiile noastre.

Gdndirea exist?[ numai acolo unde se face un act dejudecatA. Gdndirea are doutr hepte: a intelectului, incare se identificd gi se stabilesc idei de sine stdtdtoare,gi a raliunii, in iare se realizeazd raportarea acestor idei.

6. Memoria

Este ansamblul proceselor psihice de intiptrrire,memorare, conservare gi reactualizare prin recunoagtereagi reproducerea experienlei anterioare a omufui.

Procesul de memorare este o succesiune de operaliide schimbme de cod: cod-imagine, coduri simbolic-conceptuale, coduri ale tensiunii sau ale relaxdrii.

Codificarea faciliteazd accesul la informalie gi laoblinerea informatriei, in fun-cfie de necesitdli.

84

Memoria reflectd, in mod selectiv, activ gi inteligibil,memoria instinctivd a speciei Ei mernoria individului.

Este in strdns[ legtrtur[ cu toate-celelalte compo-nente ale psihicului gi este un produs al dezvoltiriisocial-istorice umane.

Memoria depinde de factori neurofiziologici gipsiho{ogici, de gradul de maturizare a sistemului nervos,de starea de sdn[tate,' de vdrsti, de interese Si deantrenament.

Smdiile dezvolt^trrii memoriei umane sunt :

- l-3 ani - se dezvolt?i mecanismele de fixare;- 3-7 ani - se fixeaztr gi se reproduc noliunile

afective in activitatea ludic6;- 7-9 uti - captrtd un caracter senzorial, neselectiv.

fragmentar gi incepe sd se dezvolte aspectul volilional almemoriei.

Fenomenele care lin de memorie sunt urmdtoarele :

- Repetilii mecanice - manifesttrri elementare alememoriei;

- Obignuinla - pasivtr $i automatd;- Memoria asociativ[, care presupune o intenfionali-

|a,tei

- Memoria evocativtr,. care necesitd intervenliaselecliei voluntare, in func1ie de datele gituafiei prczentate;

"- Memoria reflexivd, care are scop creator gi se

sprijind pe formele de memorie prezentate anterior.Exist2l, de asemenea, mai multe tipuri de memorie :

voluntartr, involuntard, logictr, mecanic[, senzorialtr,cognitivd, afectivtr etc.

7. Percepfia

Este o funcfie psihicd senzoriald complex5, princare se obfin informatii despre obiectele, fenomenele gi

evenimentele din mediul inconjurdtor, precum gi desprestarea general5 a realit{ii: spafiu, timp, migcare.

Percepfia se concretizeazd -in imagini primare

totalizatoarc gi multidimensionale, ceea ce le deosebegte

de ssnsnlii gi de imaginile senzoriale.

Percepfia este un proces de tip comunicafional,

imaginea perceputtr fiind o rezultanttr a operatiilor de

analiztr gi sintezd. Rezultatul percepliei este'un model

izomorf.Percepfia evolueaz[ filogenotic gi ontogenetic, fiind

influenfati de factori socio-culturali.

8. Voinfa

Este un proces psihic complex, care se manifesttr

numai conqtient, proces dirijat pentru realizarea unor

scopuri stabilite in prealabil. Voinla este in interacliune

cu procesele psihice cognitive gi afective 9i reprezinttr

manifestiri ale unor gdnduri gi sentimente ale omului inacfiunile gi faptele sale. Depinde de motivalia psihologi-

cd gi de cauzele exterioare socio-culturale.

Dupd Yung, voinfa este suma energiei psihice

disponibile a congtientului. Actul de voin1tr este un

proces energetic, declangat de o motivalie congtienta.

Voinla este un fenomen psihologic datorat culturii 9i

educaliei morale.

Capitolul IIProcese psihice inconEtiente

1. Afectivitatea

Este un ansamblu de manifesttrri psihice datorit[

cdrora resimlim realitatea exterioartr, reflectattr prin

nbiri pozitive qi negative, de la emolie la sentiment.

86

Afectivitatea este un proces dinamic qi continuu care

pune in rezonanltr doutr modalitili de existenfi,

subiectivb gi ambiental[, realizhnd un complex subiectiv

al vielii interioare. Are rol energetic pentru sistemul

psihic. Stimulii care declange'azf o ffdire afectivlfiebuie sd aibd un rol de varietate sau sd posede o

investire afectivl anterioard.

Originea afectivitli$i se afl[ in inconqtient, unde se

produc activit{ile reflexe gi instinctive, care determind

o tensiune. Afectivitatea este integrattr fiziologic in lobul

frontal, in lobul temporal gi in hipotalamus.Formele de manifestare a afectivittrlii sunt: afectele,

dispoziliile, ernoliile, sentimentele, pasiunile.

2. Arhetipurile

Noliune inFodusd de Yung.Sunt imagini arhaice incongtiente care cuprind motive

mitologice qi care se regtrsesc sub forrne similare intoate timpuile gi zonele, precum gi in vise, fantezii,

viziuni gi obsesii individuale.Arhetipurile aparlin incongtientului colectiv, care

constituie un strat mai profund decdt inconqtientul

personal.

Pldsmuirile arhetipale nu sunt trf,iri personale, ci

sunt idei generale, cu un sens intrinsec, mitologic.

Arhetipul este deci o imagine primordiall mitologi-

c[, intotdeauna colectivtr gi comuntr, cel pulin unui

popor sau unei epoci.

3. Compensarea

Este un mecanism psihologic gi biologic de'rnenlinere

gi echilibrare a funcliunilor vitale. Conceptul a fost

introdus de Adler in psihologie gi inseamnd echilibrarea

functrionald a sentimentului de inferioritate, printr-un

i87

sistem psihologic compensator, corespunzf,tor unorfunclii analoge din domeniul fiziologic, cum suntautoconffolul gi autoreglarea organismului. Yung extindeconceplul de compensare ca pe o echilibrare funclionaltrgenerald gi ca o autoreglare a aparatului psihic. Compen-sarea estcr o activitate inconqtienti care nu se opuneorienttrrii conqtiente, ci o echilibreazd gi o completeazd.

4. Imagina[ia

Este un proces psihic complex de creare a unorimagini noi pe baza prelucrtrrii unor reprezenttrri gi aunor experienle cognitive, formate anterior.

Imaginafia se bazeazd pe activitatea incongtientd afanteziei qi apare conqtientului ca un produs al acesteiactivitifi, ca o viziune sau ca o halucinalie.

Imaginagia are grade diferite de complexitate, infunclie de structuri, de inten{ion:rlitrate. de gradul dedirijare etc.

Are o activitate de reprezentare sau reproductivtr gi

o activitate de crealie.

5. Impulsul sau pulsiunea

Fste o activitate psihic[ a inconqtientului, care iana$tere din surse diferite; datorit[ unor interdicfii saudatoritd unor mecanisme de deplasare dintr-o perioadbde timp, in care era adaptat, inn-o altd perioadd detimp, la care impulsul nu s-a"adaptat. Impulsul poateexecuta acliuni neconfrolate care par bizare gi deplasate.

Impulsurile sunt tendinle ale substanlei vii pentrurestauriuea unei stiri anterioare. Ele au o naturd conser.vatoare gi sunt expresia unei ine4ii'sau a elasticitdliimateriei organice. Cele mai importante impulsuri suntimpulsul Erosului qi impulsul Mortii, aqa cum le-adenumit Freud. Acestea se afld in om de la nagtere gi se

88

opun unul altuia. Impulsurile Morlii sunt orientate spreexterior gi au tendinfe de agresiune gi distrugere. Impul-surile sexuale ale Erosului sunt impulsurile Viegii gidoresc continuitatea vielii.

6. Instinctul

Este un lanl de reflexe necondilionate care se desfb-goartr intr-o anumitd ordine cronologicd, declangat destimuli specifici gi care constituie un comportamentereditar, cu o finalitate biologicd proprie fiecdrei specii.

Instinctul se manifestii'la fel, cu variatrii minime, latoli indivizii care apa4in aceleiaqi specii. Are rolul de asatisface necesittrlile vitale, cum sunt : foamea, setea,reproducerea, pldcerea, apdrarea gi, in general, necesi-tdfile pen8.u dezvoltarea organismului.

Actele instinctive sunt ereditare, dar pot fi influenfatede experienfa proprie gi de mediul inconjurtrtor.

Biologic, instinctele sunt diferite qi sunt denumite:instinct de conservare a individului, instinct de conser-vare a speciei, instinct gregar de conservare a societdlii.

Sunt recunoscute doud categorii de reflexe qi deaceea Pavlov considertr cd instinctele sunt complexe dereflexe necondifionate, care s-au format in cursul dezvol-tdrii filogenetice. Freud a demonstrat cd instinctele auun anumit rol in comportamentul oamenilor, iar instinctulsexual este unul dinfte instinctele cele mai importante inpsihanaliztr. Instinctele produc pulsiuni in organism gipot crea: satisfacerea imediatd, adictr descdrcareapulsionaltr; refularea, care este insolitd de dezvoltareaunor formaliuni de substitufie sau de simptome morbide;sublimarea, care este canahzarea,intr-o activitate deriva-ti, energia pulsiunii fiind detumatd pentru creatiaadistica. gtiinfifictr sau pentru alte activitlti de ordinsocial superior. "Reprimarea unor instincte este necesarstr se facd de ctrtre societate, gi de aceea educalia gi

mediul contribuie la orientarea vie{ii instinctuale' favo-

rizdnd trecerea de la egoism la alFuism," (Freud)

N. Tinberger spune cd instinctul este un mecanism

neruos org-irut ierarhic' sensibil la o anumiti pregd-

tire. O".rinqat" Ei diriiare a impulsurilor de origine

ini.tnA gi externf, gi care reacfioneazd la aceste impul-

suri prin miqcihi coordonatoare, contribuie la conser-

varea individului 9i a sPeciei'

7. Intuifia

Este o funclie psihologicd' incongtienti' care

produce perceplii cu obiecte exterioare' interioare sau

i"t.fntii intt. .i. Cunogtinlele intuitive au caracter de

certitudine bazat pe o stare psihictr determinatd'

Intuifia pc,ott ]i subiectivd sau obiectivd gi are forme

concrcte gi abslacte.-- lntuilia, al[turi de senzafie' ests o caracteristicd a

pritroiogi"i infantile qi primitive 9i este' ca 9i senza{ia'

mafficea din care se pot dezvolta gdndirea qi sentimentul'

ca funclii raflonale. Intuilia poate fi valorificattr pentru

cunoagtere qi contemplare in interior sau.in exterior'

Permite, de asemenia, sesizarea esenlei lucrurilor'

nemijloci.t qi ftud o elaborare logicd preirlabiltr'

8. Libidoul

Este energia psihicl pe care o consumd Eul pentru

satisfacerea tendinlelor sale sexuale' Libidoul produce un

no*at mare de sttrri psihice, cum sunt atitudinea

pritti.a in dragoste' in cuisul bolilor organice' in timpul'somnului etct de aceea poate fi clenumit "principiul

Pllcerii"' d dinamicaLibidoul este un termen ce caracterrzea'

sexuali gi este compus din impulsuri pa4iale avdnd ca

srnsl'unie organe ale corpului' in special organele genitale'

90

Freud face distinclie intre libidoul sexual gi libidoulasexual, avdnd in vedere diferenlele dintre impulsiilecare le produc. DestinaJia cea mai importanti a impul-siei care nu mai este satisfactia sexuald, deci a libidouluiasexual, este sublimarea, caz in care satisfactria igigdse$te o realizare de valome mai ?rnlti, sociald sau etich"

Eul este un mare rezervor de libido, de unde libidouleste expediat la obiecte qi intotdeauna Eul este pregdtit

sd reprimeasc[ libidoul. Freud concluzioneazd cd

impulsiile de autoconseriare sunt tle naturd libidinald qi

de aceea l-a denumit libido narcisic.

9. Reflexele

Sunt acte nervoase elementare care apar in urma unorstimuli. Reflexele sunt condilionate gi necondilionate.

Reflexele necondilionate sunt de mai multe tipuri :

- Reflexe osteotendinoase: excitalia unor tendoanesau a unor suprafele osoase care au drept rezultatcontraclia prompttr a unui mugchi sau a unui grupmuscular;

- Reflexe cutaneo-musculare: excitarea unor zone

tegumentare ce au ca rcns,ltat contracfia muqchilorcorespunzltori;

- Reflexe statice sau de posturd: se. realizeazd prinapropierea pasivl a capetelor unui mugchi, care produce

o contraclie tonicd:- Reflexe de apdrare;

- Reflex alirnentar;- Reflexe sexuale.

Reflexele condilionate sunt dobdndite in cursuldezvoltarii individului, in urma asocierii repetate a unuiexcitant oarecare cu un excitant care provoacd un reflexinntrscut. Exemplu : salivarea penffu hranl la ore fixe.

Reflexele condi$onate sunt temporare; ele dispar,

dac?l nu mai existd stimulul excitant" un timp indelungat-

91

10. Refularea

Este alungarea din congtient a unor dorinfe, motivafii

sau idei care contrazic tendinfele normale sau normele

morale.

Refularea este mecanismul psihic prih care sunt

himise sau menlinute in inconqtient reprezenttrri pulsio-

nare, cum sunt gdndurile, amintirile sau imaginile.

Refulalea apare in momentul in care satisfaclia unui

impul; generator de pldcere este in opozilie cu alte

impulsuri. Este un mecanism de apbrare. prin care este

exclus din Eul co0$tient un eveniment hecut care are o

incdrcdturd traumaticd. Esenfa refultrrii constd in a

indepdrta qi a menline in inconqtient anumite continutud

de agresiune: sexuale. de distrugere etc.

Refularea presupune mai multe operalii:'

a. Excluderea unei noliuni percepute qi fixatein memorie'

b. Excluderea faptului cI nofiunea respectivd a fost

memorati.c. Anihilarea congtientului in ceea ce priveqte primele

doud operalii de excludere.

Freud distinge urm[toarele tipuri de refulare: refu-

larea originard a pulsiunii: refularea propriu-zisd la care

se adaugd o repulsie; manil'estarea conlinutului refubt insimptome. in vise gi in acle ralate.

11. Sentimentul

Este un proces psihic inconqtienl., care are loc intre

Eu.gi un conlinut dat, in sensul respingerii sau accepti-

rii, respectiv al pldcerii sau nepltrcerii. Este urmat apoi

de un proces datorat con$tientului mornentan sau senza-

liilor momentane, care apare izolat, sub formd de

dispozitrie. Sentimentul este gi un mod de a judeca diferitde raliune gi care accept[ sau respinge in mod subiectiv

utr conlinut dat.

92

Sentimentul obiEnuit este concret gi poate fi definit cao senzaJie afectiv5,, spre deosebire de sentimentulabstract care se ridicd deasupra continuturilor simple giproduce o dispozifie. Yung distinge un sentiment activcare este o functrie dirijatl, con$tienttr, o acfiune devoin1tr qi un sentiment pasiv care este o funclie nedirija-ti. incongtienl[.

12. Senzafia

Este o activitate psihicd elementard care reflecttrinsugirile izolate ale obiectelor gi fenomenelor, cum sunt:culoarea, sunetul, mirosul, gustul etc. Senzaliile suntlegate de activitatea unui anumit simg vdz, auz etc.

Yung descrie senzafia ca pe o funclie psihologictr, ceqasformtr un stimul fizic in percepfie_ Senzptria seraporteazd nu numai la stimulul fiziologic cxterior, ci qila stimulul intern, fiind un element al reprezenttrrii,intrucAt transfbrmd imaginea perceputA a obiectuluiexterior intr-o reprezentare. Senzalia este un fenomenincongtient, care nu se supune legilor rafiunii.

13. Simfurile

Sunt funcliuni ale organismului prin care suntrecepfionali gi prelucrafi factorii excitanli pentru a obtineinformalii asupra mediului. Simprile recepteaztr anumiteinformalii pe care le transmit prin nervi, la anumigi centrinervogi specializali, unde informaiiile sunt prelucrate gidecodificate.

Organismele vii sunt dorate cu analizori. constituilidin receptori, din nervii care pornesc de la receptori sprecentrii nervogi gi din anumite portiuni ale creierului.Simfurile principale sunt : vdz, auz, miros, gust, piptrit,

93

siml termic, simf static, siml de orientare etc' Organis-

mele au, de asemenea, capacitatea de a prelucra o serie

de excitanli, recepfionali prin simpri, gi de a otfine

informa;ii asupra mediului.

1.4. Subtimarea

Este transferul impulsului sexual, libidoul' intr-o

rc,alizue psihicd mai inalti, cum sunt crealiile artistice'

activitdfil; sociale 9i acliunile etice, puse in slujba

societ^61ii.

Sublimarea complettr sau incompletl poate conduce

la producerea in proporlii diferite a capacitd$i de

uealie, dac[ existtr in individ sim;ul artistic' sau poato

conduce la perversiuni ori la nevroze'

Sublimarea ajut[ astfel la construclia caracterelor

umane prin indbugirea impulsurilor, partral sau deloc'

Partea a III-a

PBRSONALITATEA

Personalitatea este ansamblul de trds[turi morale gi

intelectuale, de insugiri qi aptitudini sau defecte, carecaracterizeaz[ modul propriu al unei persoane gi indivi-dualilatea ei, comparativ cu alte persoane.

Vom ciuta sd descriem caracteristicile gi tipurile depersonalitdli, intrucat personalitatea este un sumum deinsugiri psihologice, care caracterizeazf Si diferenliazdfiecare individ uman gi determind comportamentul sduin oricare situatrie important5, cotidiantr sau banaltr, dirlvia1tr. Indivizii reacgioneazf, diferit, in funclie depersonalitatea lor, atAt in cazul bolilor fizicc sau psihice,cdt qi in fap tratamentului acestora.

Din cauza complexitilii gi importanlei in psihologiea acestei noliuni, in afard de definilia arltatd, mai sunrgi altele, dintre care citdm:

a. Jaspers considertr personalitatea drept un modpartic-ular de manifestare a tendintrelor qi sentimentelorunui om, in care individul este impresionat de situatiilein care se gdsegte qi fald de care reacfioneazd.

b. K. Lewirt spune cd personalitatea este un ansamblude sisteme, fo4e qi procese psihice, in centrul cdrora se

aIld Eul imtim, compus, in mod dinamic, din valorilefundamentale ale individului.

c. J. Piager definegte personalitatea ca o stlucturdcare posedtr trei insugiri: totalitatea, fiansformarea sireglajul. S-a constatat in acest sens cd personalitatea aremai multe trdstrturi specifice, gi anume:

- Gradul de permanenltr, dinamica gi o economieproprie.

9495

- Personalifatea esfe compusd din elemente a cdror

naturl este diferitl.- Personalitatea este rezultatul unui proces genetic'

d. Freud gi psihanaligtii considerf, personalitatea ca

o istorie a devenirii pulsiunilor primare impdrlitd in trei:

- Libidoul este rezervorul dispoziliilor ereditare gi al

energiei pulsionale.

- Eul este instanga centrald a personalitlfii,cu rol de

autoconservare. Eul epte o instanli mediatoare'

- Supra-Eul este constituit din interiorizarcaa tot ceea

ce aduce educalia individului, cum zlr fi: interdictriile,

ierarhiile de valori gi exigenlele.

e. Yung considerd personalitatea ca o extensie a

incongtientului din care face parte incongtientul colectiv,

forfnat din experienla generaliilor trecute, transmisd

ereditar, gi cuprinde deci arhetipuri simbolizate prin mituri.

Capitolul IPersonalitatea de bazi

Este o personalitate-model, teoreticd, prin care se

explicd relafiile individ-societate-culturd, precum 9i

obiectele de cercetare penru diverse formalii sociale'

Personalitatea de bazd se refer[ la o structurf, stabillde elemente comportamentale, tendinfe, sentimente,

valori, atitudini gi convingeri.Personalitatea de bazl reprezinttr matricea prirnard

qi arattr raporturile membrilor unei colectivitAtri, inraport cu care indivizii i;i elaboreaz[ un anumit stil de

via1tr.

Aceste raporturi dintre individ qi societate se stabilesc

de la naqtere, prin educafie, culturtr, folclor, norme qi

moravuri.

96

Mediul socioculhral mcdrele,azA personalitatea de bazAin care se reflectd qi se concenfeazd ahibutele lui eseriliale.

Pe de altd parte, individul mediu exprimd pregnmtcaracteristicile fundamentale ale culturii $i societdliictrreia ii aparlinc.

Capitolul IIPersonalitatea accentuati

Personal-itatea accentuattr este o personalitate caracte-rizattr prin insuqiri speciale sau ffdsdturi a cdrorintensitate depdgeqte media. Aceste trdsdturi genereaztrmanifesttrri pregnante, care au o anumitd tendinld sprepatologie, nefiind datorate unui dezechilibru in structuapersonalitdlii. Se disting mai multe tipuri principale depersonalittrli accentuate, pe care le vom prezenta, gianume: firea demonstrativtr, firea hiperexacttr, fireahiperperseverentd, firea nestdpdnitd, firea hipertimic[,firea distimich, firea labiltr, firea exaltat[, firea anxioa-s5, firea extravertitd, firea introvertitd.

a, Firea demonstratitri reprezinth un grad mai redusal firii isterice, avdnd o capacitate anormald de refulare,inferioard istericilor. Personalitatea demonstrativd estecaracterizatd, prin laudd de sine, comportament cu scopde afirmare, tendinfd de autocompdtimire, pripeal[ indecizii, capacitate de a se face iubit. persoanele cuaceastd fire manifesti unele talente zulistice, precum gio mare_ dozd de patetism in vorbire, mimictr qi gesturi.

PersonalitdJile accentuat-demonstrative respingaspectele nepldcute gi cultivl reprezentdrile fanteziei.Scriitorul Karl May este un caz tipic de personalitatedemonstrativd, datoratd practicdrii unei pseudologiifantastice gi a minciunii patologice.

97

b. Firea hiperexactd se caracterizeazb prin lipsa

capacitdlii de refulare. Firea hiperexactd se manifestd

prin frtrmdntare, indoiald, oscilalie, limitarea capacitdtrii

de a lua hotdrAri, ceea ce conduce la o diminuare a

eficientrei. Din aceasttr catzl individul trebuie s[

.o*p"nr.r, acest deficit prin meticulozitate, asigurfui

excesive, minuliozitate exageratd' O munc[ de rtrspun-

dere sporegte atenlia acestor firi, ceea ce le d[ o bund

apreciere la locul de muncf,.

Aceste personalitdli respectd bine disciplina severl

din armatf,, iar in viafa civil5 igi impun lor 9i celor din

jur o disciplind asemf,ndtoare.

c. Firea hiperperset'erentd arc tendinltr spre ideile

fixe in scopul atingerii unor scopuri egoiste, legate de

interesele personale' ceea ce declangeaz[ o reactie

afectivd anormall. Cei ce posed[ aceasttr fire sunt

susceptibili, se simt ugor jignili qi dbvedesc o mare grijtr

pentru prestigiul personal. Ca aspect pozitiv al acestor

personatitXli, apare ambifia cu care se mobilizeazS

pentru atingerea felului propus. Ambilia 9i susceptibili-

i"t"u favoizeazd insl instalarea sentimentului de

prejudiciu qi aparilia unor reacgii de ostilitate'

d. Firea nestdpdttitd este caracterizatd prin domi-

nalia instinctelor qi a sentimentelor asupra rafiunii'

Aceste personalittrli reacfioneazd impulsiv, prin

mimictr qi prin cuvinte, 9i chiar prin reaclii agresive

necontrolate.Nestdp0nilii sunt nestatornici, igi schimbtr des focul

de munctr, degi munca fizictr le face pldcere' Ei au o

predispozi;ie spre m6nie qi exagerare, explodeazl brusc

gi Oo. o viald instinctivd, le place s[ bea 9i sd mfnAn-

ce mult. Printre aceste personalitili se gdsesc nenumd-

rafi alcoolici, iar unii ajung chiar qi la crime'

e. Firea hipertimicd este o formd diminuatd atemperarnentului hipomaniacal, o combinatrie de veselie,cu d<irinla de ac;iune qi cu nevoia de a vorbi, cu oinclinalie spre digresiuni in gAndire gi fugd de idei.Aceasttr personalitate subestimeaztr necazurile vielii,este mereu in acfune gi acceptd numai lucrurile pldcute.Oamenii cu aceast{ fire au ganse de succes, fiindindivizi de acliune qi inovafie. Sunr plini de idei gi desentimente, dar au o inclina{ie puternic[ spre superficia-lilate pe plan etic Ai moral gi de aceea sunt personalititinerealizabile in fond.

f. Firea distimicd reprezinti un grad mai redus altemperamentului subdepresiv qi este contrariul tempera_mentului hipertimic. Acegti indivizi sunt severi, depresivi,figti. Acgioneaztr pu!n, dar sunt alrui$ti, sob,ri gi etici.

Au un mare grad de inhibilie qi un randament scdzutal gAndirii. Lipsili de veselie, sunt dominali de inerJie,incetineal[ gi de oarecare deprimare.

g. Firea labild este caracteristicd personalitdlilor incare alierneaz[ stdrile hipertimice, de veselie, cu stdriledistimice, de severitate. Aceqti indivizi se manifestduneori depresiv, iar alteori euforic.

Aceste stdri sunt determinate de mediu, precum gi deindivizii din jur, ei fiind continuu oscilanli.

ih. Firea exaltatd reprezint{ temperamentul anxios

nelinigtit. dar gi fericit, cu dispozilii extreme de oscilalii.Sunt indivizi entuziasmati de evenimentele pozitive gidisperali in prezenla evenimentelor negative. Acestepersonalitdli se pot canaliza spre sferele aftistice,religioase, filozofice sau sport. Multri poegi au fireaexaltatd.

i.'Firea anxioasd se manifesttr incb din copildriedatoritd fricii de ?ntuneric gi de cdini. Apoi, datoritd

989S

mediului ostil $i batjocurii celorlalfi copii' Sunt indivizi

timizi, fricogi 9i plini de jentr. Au o mimic[ expresiv['

pl0ng ugor de bucurie, ca gi de mild, avdnd astfel o

tendin$ putemictr spre depresivitate qi emotivilate'

j. Firea extravrtitd are orientare spre lumea percep-

fei, imaginatia avind un rol secundar la aceste firi'

individul va fi astfel in ctrutarea unor impresii exte-

rioare. Este un tip sociabil. atras de conversafii, de radio'

TV. cinema etc. ii place str schimbe mediul. sd intre-

prindtr qdldtorii, sd coleclioneze, sil tr[iasc[ intim-

pltr i *tt*o noi, fful sd simttr nevoia sf, prelucreze 9i

,tr int.gr.r. noile cunoqtinfe. Este o pcrsonalitate

int'luenlabiltr gi credul5, care igi insuqegte foarte ugor

ptrrerile altora. Aclioneaztr uneori impulsiv deoarece

orienttrrile sale sint exterioare.

k. Firea introl'erlitd se c:uacterizeazd printr-o

puternicl rcprezentare 9i o tloz6 mare de introversiune'

t*" poutt str o indeptrrteze de realitate' pdntr la intrarea

intr-o lume ideald'

Personalittrlile introvertite reilizeazl uneori perfor-

mante remarcabile, planuri' invenlii qi idei deosebite' Ei

au o inctiriatie spre titeratur[ sau sport' de preferinld

gah, dar "gi spre filozofie, politic[ gi religie, ins[ de

multe ori sunt firi nerealizabile. Acfiunea ocupd la

acegtia un loc secundar fald de lumea ideilor'

Capitolul IIIPersonalitatea adictivl

Dupd peisonalitatea de bazd qi personalitatea

accentuat[, prezentate anterior, personalitatea adictivd

cuprinde a treia grup[ importantd. Aceste personalititri

presupun tr[sltud specifice alcoolicilor 9i se datoreazd

1oo

unor tendinfe spre depresiuni patologice. De multe ori, lapersonalitdfile adictive predomintr narcisismul.

PersonafiHlile adictive depind de influenfe exterioa-re. cum sunt alcoolismul gi drogurile. Indivizii suntprofund susceptibili qi influenlatri de mediu.

Capitolul IV

Personalitatea dizarmonici

Pcrsonalitater dizurmonictr. a p.ltra grupl importan-ti de personalittrfi. rezultd in urma tulburtrrilor echili-brului unor trtr.slturi de pensonalitate, respectiv dinpredominarea uneia dintre aceste trdslturi.

ln individ trebuie sd convieguiascl annontbs qiproporlional diversele tipuri de personalittrli prezentateanterior, iar in cazul dezvolttrrii excesive a unui tip depersonalitate, apar exagerdri grave patologice, gi atuncipersonalitatea individului devine dizarmonicd.

Experienla ne arattr cd nu se poate vorbi de tipuripure de personalitate, ci numai despre o tendinld cdfteun anumit comportament dictat de temperament gi care,in final, caracteizeaz?l individul. in acest sens, persona-litdlile dizarmonice sunt diferite de personalitdfilenormale, prin exagerarea agresivtr a unei trlsdturi.

Existd mai multe tipuri de personalitdli dizarmoniceprincipale, pe care le vom prezenta in continuare:

a. Tipul sang,-inic se caracteizeazd prin bunddispozilie, optimism, sociabilitate. Este activ, curajos gi

energic, dar inclinat spre excese. Are o tendinp puterni-cI spre superficialitate gi inegalitate in atitudine. posedtr

o constitulie robustd. Este predispus la infeclii gi

reumatism.

101

b.Tiput melancolic este caracterizat prin durabilitate,

profunzime, seriozitate qi congtiinciozitate. Manifestd o

fire interiorizattr, orgolioastr 9i relinutl fap de socie-

tate, av0nd o doztr de neincredere qi nesiguranltr de sine'

Din aceasti cauztr, tipui melancolic este predispus

la boli psihice, de tipul nel'r'ozelor, precum 9i la newalgii,

tulburtrri digestive qi vasculare.

' c. Tiput coleric are puternice trtrslturi volitive'

temeritate gi rezistenltr fizicl. Este un tip susceptibil,

pasional, excitabil gi agresiv, fiind inalt 9i slab' Este

pretlispus la tulburtrri digestive.

d. Tipul flegmatic se caracterizeaztr prin reaclii $i

tr[iri fdrd intensitate: este calm, calculat, tolerant' bine

dispus qi increztrtor. Se sperie de orice boal[ qi suporttr

greu durerile. Este tiPul gras.

e. Prefdcutttl este individul care se ascunde de

ormeni. in spate ii ponegregte' ir in fafl ii ridicl inslavtr. Este secretos, megaloman 9i nesigur de el' Toate

acfiunile lui sunt dubioase. viclene qi dugm[noase'

f. Flecarul ingirtr vorbe ldrtr rost in prezenla

orictrrui strtrin, povesteqte intimittrli $i exagertrri de

multe ori neadevfuate. Nu are o cenzur2l moralf, 9i este

incapabil str aibd relalii corecte gi de duratd.

g. Grosolanuleste individul care vorbegte foarte tare, este

nespdlat gi neglijent in imbrdcdminte. I\4fuancd grdbit' cu

gura plin[, gi bea cu ldcomie. Este turbulent, impulsiv 9i nu

respectb uzanlele publice ale societdlii in care n[iegte.

h. Neobrdzatul se cuacterizeazil printr-o mare

indr[zneald. El se ceartd cu vecinii, prietenii gi necu-

noscufii. Joac[ jocuri de noroc, vorbegte tare, triqeazl,

minte $i insult[ pe tofi. Este agresiv, dispreluitor,

megaloman qi are predispozilie spre criminalitate.

102

i. Guralivul este individul care are rtrspunsuri laorice gi rdspunde la oricare intrebare cu vorbe multe,fhrl gir gi fIrI conlinut. Intervine in conversa{ianecunoscugilor 5i se laudtr cd a citit totul, iar candvorbeqte, nimic nu-l poate opri. Este impulsiv, agresiv,megaloman, hipertirnic.

j. Zgdrcitut face socoteli penFu orice : m0ncare,haine, ctr4i, produse alimentare gi industriale. Calculea-ztr chiar gi cheltuielile pe care le fac alfii la ei acas[. igiurmfte$te copiii, solia qi pdrinlii, pentru fiecare bucattrde pdine. Se ceartii cu vinztrtorii, dar gi cu curnptrrtrto-rii. Este rigid, obsesiv gi anxios.

I

k. Brutalul vorbegte pe ton aspru gi dur. intArzie laintilniri gi ii trateaztr pe toli de sus. Este e6ploziv,irascibil qi instabil. Vorbegre urdt aldt cu cei btrtrfini, cArgi cu t'emeile gi cu copiii.

l. Nentulluntirul. Nici darurile gi nici succesele nu-lmufumesc. Nu iubegte pe nimeni gi se cearttr cu toatalumea, cu prietenii sau cu necunosculii. Este neincrezd-tor, senzitiv, trist, incapabil de relalii.

m. Neittcrezdtorut iSi controleazd familia, solia $iprietenii, precum Ei colegii de munc{. Verificd vinztrto-rii, cumpdrtrturile, fiecare rest gi greutatea cumptrrtrtu-rilor. Este obsesiv gi rigid.

n. infumuratrul se caracterizeazl prin dorinfa deonoruri gi decoralii. Caut[ numai prietenia celor maimari in grad, a bogdtagilor sau aristocratrilor. Se lauddcu relalii deosebite, pe care le cultivd. Este megaloman,teatralist gi fabulant.

Tipurile de personalitili dizarmonice, psihopatice,mai sunt clasificate in prezent gi astfel :

- Abulic gi lipsil de ,-oin1d.

- Exploziv, iritabil - se descarctr rapid gi necontrolat inafard.

103

- Instubit - trece de la veselie la depresiune.

- MegalomaLr - psihopat, care se aqazd cu orgoliu qi

vanitate in centrul atentiei.

- Fanatic - individ care se supravegheazd. El anage in

jurul sdu prozelili.- Anancast - neliniqtit, nesigur qi obsedat de culpabilitate

sau insuficienl6.- Hipertimic - are b dispozitrie veself,, temperament

sangvinic, tip activ, critic, sigur pe el, dar inconstant 5i

nephsdtor.

- Depresiv - pesimist, sceptic Ai sumbru.

- Psihopcttul astenic - imprevizibil, hipersensibil, obsedat

de boli.- Psihopatul apatic - lipsit de mil[' brutal, rece, moro-

clnos, imoral.

Partea a IV-a

PSIHOTERAPIA

Scopul acestei lucrdri, aga cum am precizat inintroducere, este de a prezenta sugestia gi autosugestia,dar am considerat necesar sd ardt?im mai intAi vasti-tatea acestui misterios OM gi a proceselor care se petrecin el, in stare de congtient sau de incongtient.

Apoi, in dorinla de a ajuta cititorul sh pdtrundd inaceastd lume extraordinard a psihicului omenesc, amexplicat c6teva dintre nofiunile cele mai importante,specifice limbajului psihologic.

De asemenea, arTl ardtat pe scurt cateva dintretipurile de personalitdfi umane, care se creeazla caurmare a ereditdgii gi a influenlei mediului socio-culturalgi asupra clruia aclioneazd multiple procese psiholo-gice, cum sunt : voinJa, atenfia, percepfia, impreund cumulte alte mecanisme gi fenomene psihologice. pe care

oamenii incd nu le-au descifrat in totalitate.Aceste fenomene psihice, determinante pentru viaga

omului, sunt supuse la nenumlrate acfiuni externe sau

interne, dintre care unele sunt dlundtoare qi pot da

tulburdri, uneori foarte grave.

De aceea, noi vom prezenta autosugestia, o metoddcu rol profilactic, in dorinla de a ajuta pe cei interesali"sd se ajute singuri" in dirijarea unor fbrle psihiceexistente in fiecare dinffe noi, fbrfe care de cele maimulte ori sunt nefolosite.

in continuare, vom descrie pe scurt cOteva dintremetodele de tratare a psihicului uman, inainte de a

prezenta in extenso sugestia gi metodele de autosugestie.

105

Capitolul I

Bazele psihoterapiei

Vom incepe cu o defindie a psihoterapiei, definilierecunoscutd in prezent de specialigti.

Psihoterapia este o metodd de vindecare ce folosegte

mijloace psihologice, cu acfinne directA asupra unei bolipsihice. Ea consti dintr-un ansamblu de tehnici psiholo-

gice care se adteseazd fie simptomului de boald, fiestructurii personalitdlii, fie ambelor.

Orice psihoterapie este condilionatd direct de cunoa$-

terea subiectului, precum qi de stabilirea unui raport bazat

pe incredere gi chiar pe afecliune intre pacient gi medic.

Psihoterapia nu este o simpld metodd de vindecare,

ci este o atitudine psihologicd in cadrul unui act medi-

cal. De aceea, se vor avea in vedere cdteva prescriplii de

bazd, duptr cum urmeaz[:- Pacientul sd nu depdqeascd vdrsta de 65-70 ani.

- Sb existe o dorinl[ reald de vindecare din partea

bolnavului.- Pacientul s[ aibd capacitatea de inlelegere a

terapiei.- Personalitatea individului str nu aibd o dizarmonie

profundtr de struclurd.- Boala s[ nu aibtr o vechime foarte mare.

Vom mai sublinia cd existd doud mari sisteme

terapeutice:

l. Sisteme terapeutice care se adreseazd confinutuluipersoanei 9i al experienplor sale. Acestea sunt psihana-

liza gi psihoterapiile de inspiragie analitic[.

2. Sisteme terapeutice tehnice, care se .bazeazl pe o

anumittr procedurd, necesard unei persoane pentru a se

schimba, cum sunt: hipnoza, Yoga, autosugestia etc.

106

De asemenea, existd doud mari categorii de psiho-terapii, gi anume :

l. Psihoterapii individuale, din care fac parte: psihana-

liza, psihoterapiile de inspiratrie analiticd, hipnoza,

autosugestia, terapiile de relaxare, Yoga gi zen.

2. Psihoterapii colective,care sunt psihoterapii de grup.

bazate pe tehnici psihanalitice, pe tehnici psihodram atice,somn colectiv etc.

Aqa cum ar{tam, dintre aceste psihoterapii, noi ne

vom ocupa in principal cu sugestia gi autosugestia dar,inainte de a intra in ffatarea acestui subiect, pentru asublinia simplitatea metodei noasfe, precum qi impor-tanfa ei, vom prezenta pe scurt psihanaliza, cea mai lamodtr metodd.de tratament psihic. *f/

" ir"

capitotur , fioiJt'Psihanalira-$i contribufia eiin psihoterapie

Psihanaliza este un sistem-psihologic terapeutic,

infiinlat de Freud la sfdrqitul secolului al XIX-lea gi

inceputul secolului al XX-lea. Freud a folosit pentruprima oar[ termenul de psihanaliztr in anul 1896, inlucrarea sa intitulatl "Noi observafii asupra psihozelor

de apdrare". Anterior lui Freud, lucrdri gi cercetdri indomeniu au fost efectuate de qcolile de la Salp6tri6re gi

Nancy, ai cdror reprezentanfi marcanli au fost Breuer,

Charcot, Bemheim gi P. Janet. Acegtia au tratat prinhipnozd diverse cazuri de isterie, somnambulism gi

catalepsie. Psihanaliza, a$a cum a definit-o Freud gi

gcoala sa de psihanaligti, este un sistem psihologic care

explicd natura conflictului uman, iar ca terapie foloseqte

107

autoinvestigarea ;i autocunoa$terea in vederea realizdriiunei restructur[ri profunde. De asemenea, psihanaliza

foloseqte resursele proprii ale individului gi realizeazd un

echilibru intre sine qi lumea inconjurdtoarePsihanaliza considerd cd existd un psihism incongti-

ent, care intervine in viala congtienttr gi care poate folosicontinutul incongtientului. Pornind de la acest conflictintrapsihic intre conqtient gi inconqtient, psihanaligtii

considertr cd existd mai multe principii care stau la

baza relaliilor dintre congtient gi incongtient, gi anume :

principiul pllcerii, principiul realittrfii, mecanismele de

apfu'are ale Eului, complexul lui Oedip qi complexul de

castrare.Pornind de la aceste principii de baz6, psihanaliqtii

elaboreazd cAteva teorii foarte importante in dezlegarea

psihismului uman.

futfel, Freud 'nahze'azd, in profunzime incongbentul gi

i;itroduce o nofiune noutr, precongfientul, care mai tdrziu va

fi numit subcongtient, stabilind cele ['ei stiri ale psihicului:

congtient, incongfient gi preconqtient sau subconqtient.

Referitor la elementele dinamice, psihanaligtii freudi-

eni descoperii libidoul (pl5cerea), instinctele gi tebriapulsiunilor, iar din punct de vederc genetic ei analizeazd

trlsdlurile de caracter qi structura psihologici a indivi-dului, ea avindu-gi originea in evenimentele din copil5rie.

Freud considerii ctr existi rei instanle psihice active:

a. Sinele. Este rezervorul energiilor pulsionale profunde,

instinctuale gi primitive, dirijat de principiul pl[cerii.

b. Eul. Este derivat din Sine gi apare la nivelul congtien-

n:lui gi al realuiui, fiind un compromis intre Supra-Eu qi Eu.

Aceslr asigurtr echilibrul psihic al individului.

c. Supra-Eul. Apare in inconqtient gi se face resimlit

ca o stare de culpabilitate fa1il de tatf,l idealizat, un alt

personaj autoritar sau sub influenfa mediului social.

108

Incd din timpul vie1ii lui Freud, unii psihanaliqti au

creat curente, gcoli qi metode diferite, dintre care unele

au avut contribulii notabile in psihoterapie. Le vom

enunla pe scurt:

l. Psihoterapia adleriand

A fost intemeiattr de Alfi'ed Adler (1870-1937). Se

ocupl cu modificarea sructurii individului cu ajutorul

analizei, al in[elegerii gi al schimbfii felului de vialtr insensul adaptdrii individului la un mod de via15 util. Metoda

se bazeaztr pe comportamentul omului in mediul social, pe

stilul de viap, pe interesul sdu social, pe complexele de

inferioritate qi pe compensarca acestora. Scopul acestei

pSihoterapii este dezvoltarea in individ a interesului social.

Metoda terapeuticd consttr in stabilirea unei bune

relagii intre medic qi pacient. analiza vicgii pacientului, a

viselor sale, incurajarea qi indrumarea acestuia str

aclioneze spre un scop precis.

2. Psihoterapiu analiticd a lui C.G. Yting

Psihoterapia analitictr a lui Yung atribuie un rolminor sexualiffitii in viala infantild $i introduce unele

elemente mistice. Aceastd terapie foloseqte visele gi

imagiriafia, reflectate in.inconqtientul individual sau colectiv.

Psihismul ac{ioneazl ca un sistem de autoreglare,

congtientul gi inconqtientul fiind subsistemele sale care se

compenseazd reciproc. Acliunile individului sunt

determinate de experienlele sale Eecute, dar qi de viitorulcondus de arhetipurile inconqtientului universal.

Psihoterapia lui Yung folosegte metoda introspecliei,

analizaqi inteqpretarea viselor" ca expresie a arhetipurilor.

intre medic qi bolnav trebuie sf, existe relalii de

afectivitate gi egalitate.

109

3. Psihbterapia Rogers, centatd pe pacient

A fost aplicattr pentru prima datA in anul 195 t. Psihote-

rapia Rogen consttr infi-o intervenfie centratf, pe viala

interioar[ a subiectului, prinn-o relalie de comunicare,

acceptare. inlelegere gi relalie de ajutor, pomittr de la medic.

Terapia se bazewA pe principiul cd natura umanb esen-

faltr este pozitivd qi cd, de la naqtere, viala are o semnifi-

calie qi o realitate proprie. Experienla gi comporamentul se

modificd in funclie de satisfacere sau de frustrare.

Procesul terapeutic are mai multe stadii, de la respin-

gerea comunicdrii directe, comunicarea superficialf,,

relaxarea ti discutarea sentimentelor proprii gi pdntr la

trdirea, cunoa$terea qi acceptarea problemelor vieliisociale, flrd teaml sau rezerve.

4, Analizn tranzac[ionald, introdusd de Eric Berne

Metoda constd intr-o relafie amicald intre 'rdie€pacient. Subiectul este implicat ditect-{p-rocesul de

vindecare, fiind conqtiq4r'qi-rctiv in analiza unor com-

portamen_te-$Lintafriffiri din viatra sa.

Aniliza structurald, in fazele pdrinte, hdult, copil,

reprezintd sttrri functionale in individ, care se bazeazd

pe tranzaclii ce funcfioneazl ca reguli de comunicare.

Medicul va invdJa pacientul noliunile, bazelc de

franzac[ie qi modul cum str le dirijeze pentru ca pacien-

tul str se cunoascd pe sine. deci sd se poattr vindeca.

)

5. Psihoterapia ra[ional-emotivd a lui Ellis

Psihoterapia lui A. Ellis a apdrut in jurul anului 1950

gi are la bazd ipoteza cd emoliile perturbatoare iqi au

originea in sistemul de credinfe ale iildividului, iar

trecerea in faza rafionald a acestei credinfe inldturdperturbdrile. Se pomegte de la premisa cd indivizii au

capacitdli mari, atdt rationale, cAt gi iralionale, condilio-

110

nate de mediul socio-cultural, dar qi de gAndirea tor

magicd, iraJionaltr gi ilogicd. Acestea dau perturbalii

care pot fi ins[ vindecate dacd individul igi poate

infelege credin;ele iralionale, le congtientizeaz[ gi deci

le poate elimina in mod rafional.

6, Gestalt. Terapia lui F. Perls

Este un sistem psihoterapeutic existenfial, care

consttr in. conqtientizarea experienlelor trdite f[rlcunoa$terea profundd a motivelor gi a comportamentului.

Terapia constd in confnurtarea individului cu ac{iunile

sale gi cregterea responsabilittrfii persoanei in aceste acliuni.

Personalitatea umand, conform acestei gcoli, are o consfruc-

;ie sEatificatd qi concentricd, iar unele straturi nu vin incontact cu mediul. Terapia duce la un echilibru cAnd organis-

mul funclioneaztr in concordanJtr cu imaginea despre sine.

Fiinla trtriegte conform cu unele modalitlti existente inlume, conform legii, conform ffecutului slu in perspectiva

viitorului qi conform' cu prezentul.

7, Psihoterapia de grup

A apdrut la sfArgitul secolului al XIX-lea. 4" lu

bazd ideea ctr bolnavul psihic este un individ care a

devenit inadaptabil din punct de vedere social, iar intre

el qi societate s-a produs o rupturtr care-l impiedicd str

mli comunice cu cei din jur.Psihoterapia de grup considertr insd c[ perturbhrile

de integrare sociald pot fi congtientizate qi vindecate.

Individul trebuie'instr sd ia cunogtinl[ de ele qi de

atitudinile sale qi ale celor din jur. Apoi se va cduta ca,

apeldnd la aiutorul unui grup: familie, colegi, prieteni, sli se ofere bolnavului o echipl terapeutictr qi un cadru

social care str-l protejeze gi str-l ajute sd restabileascd

comunicfi cu societatea gi cu lumea. Se creeazd grupud

din personalul medical saugrupuri din alfi bolnavi psihic.

111

8. Alte psihoterapii

in afard de psihoterapiile descrise destul de sumar,

in prezent se cunosc ai alte metode destul de folosite intratamentul bolilor psihice. Acestea sunt :

a. P sihoterapia familiei. Trateazl intreaga familie ca

sistem de relatrii penfru echilibrarea membrilor care

interacgioneazd sistemul.

Metoda urmdregte modificarea relaliilor dintremembrii familiei. Aceastd metodf, a fost creat[ de

Bowen, Wynne gi Ackerman.

b. Psihodrama. A fost creatd in anul 1972 de

Moreno. Metoda se bazeaz| pe ideea c[ individul igipoate recdgtiga capacitatea de a fi normal qi echilibrat.Individul se prezinttr pe sine sau inff[ in rolul altuia gi

atunci igi poate vedea propriile manifestdri gi reaclii.c. Psihoterapia comportamentald. Creattr de Skinner,

Walpe, Bandura, Miller q.a. Metoda prevede modifictrriale comportamentului prin invdlare sau prin tehnicicomplicate, implozivd, asertivd, aversivf, gi cognitivtr.

d. Psihoterapia de relaxare Schultz Si Jacobsort.

Metoda este bazat[ pe terapii sugestive gi hipnotice.Pfoduce stdri de relaxare. Se adoptd pozilii de relaxare,

intins sau in fotoliu.e. Psihoterapia scurtd de inspiralie analiti.cd -

Binswanger, Tanenbaum, Balint. Metoda const?i inconvorbiri directe in care subiectul rbspunde la intrebhridirecte gi simple despre viala sa.

Partea a V-a

SUGESTIA

Capitolul ISugestie Ei sugestibilitate

incd de la naqtere, copilul este dotat cu un corpmaterial qi o snucturd psihic6. De asemenea, copilul esteprevhzut cu un bagaj sumar de informagii. prin intermediulsimgrilor, asupra psihicului trcep apoi sd acgioneze, clipdde clip[, zi dupd zi gi an dupl an, sugestii rcpetate, unelesistematizate, iar altele destul de nesistematizate.

in paralel, in copil se dezvoltd, o datd cu capacitateade funcgionere a simlurilor, $i shucturile sale psihiceimportanfe: memoria, atenfia, perceplia, apercepfia,impreunl cu reflexele qi intriitria; iar mai tdrziu, in copilse dezvolttr voinga, rafiunea qi imaginafia

La formarea acestora, a$a cum putem vedea chiar qisinguri, un rol foarte important il are mediul socio-politicqi sugestiile sale.

Autosugestia apare mai tArziu la om gi este capaci-talejjg a te autoeduca, fiind un act de uoinilEiEffinar, care ncceslE ratlune gi un scop.

La adulll fl.apol la maturi, sugestia gi autosugestiapot acJiona impieuntr. AvAnd insd in vedere cd sugestiaacJioneazd de cele mai multe ori haotic Ai nu destul deselectiv, este necesar ca omul str-gi stabileascd singurdrumul pe care va merge in via1d. ceea ce inseamnd strimpuntr suprematia autosugestiei, controlate asupraformtrrii psihicului.

112 113

Pentru a inplege $i pentru a delimita exact rnodul de

acfiune al sugestiei fafd de autosugestie, vom cluia mai

iniai g Hmurim in aceasti lucrare definilia qi rolul

sugestiei.

Vom incepe prin a prezenta definilia nofiunilor debazL'

Susestia este actiunea prin care un individ a-flat in

stare uentat sA

a

SugesiETe poete exercita asupra subiectului in stare de

veghe, precum 9i in stare hipnoticd.

in vorbirea ciirenti, prin sugestie se mai infelege

actul de angaiare a cuiva pentru a admite sau a executra

o idee strdind. in stare de hipnozd, subiectul ascult[

incongtient ceea ce i-a ordonat hipnotizatorul 9i admite

fdrd discufie poruncile acestuia.

Sugestibititatea, o noliune legatd direct de sugestie,

este capacitatea indivizilor de a primi sugestii gi de a

suferi influenla unor idei sugerate. Sugestibilitatea

antreneazd ansamblul fenomenelor psihice supuse

sugestiei, care pot fi angajate atat in stare congtientd, cdt

qi incongtientd. Cea mai tipicd formd de sugestie

descoperitd in secolul al XIXlea este hipnoza'

Hipnoza, denumiti dupd cuvAntul grecesc hipnos,

care inseamnb somn, consd in adormirea parfialtr sau

total5 a congtiinlei unui individ, numit subiect, de cdhe

un hipnotizator.in stare d€ hipnozd, ragiunea, voinga, atenfia, percepfia qi

toate celelalte facultdli congtiente sunt blocate pentru un

moment. Atunci nu mai aclioneazd decAt stdrile inconqtiente:

reflexele, instinctele, imaginalia gi memoria. Hipnoza are

unele fdsdturi diferite de somn, cum sunt : legdtura

auditiv[ dintre subiect qi hipnotizator, memoria 9.a.

in stare de hipnozd, susceptibilitatea este la un nivel

maxim deoarece ideea sugerat[ de hipnotizator ocupl

integral cdmpul gandirii subiectului qi, de asemenea'

114

atunci cregte pasivitatea facultdlilor normale ale subiec-tului impreuntr cu imaginafia acestuia.

Sugestia dati subiectului in stare de hipnozd pune inevidenfl functria denumitd sugestibilitate. De asemenea,prin hipnoz[ se mai obJin gi alte efecte, pe care instr nul0 analizdm in aceasti lucrare. Se mai poate observa cdsugestia sirhpld datorat2l mediului socio-cultural, la felca gi sugestia prin hipnozd sau din autosugestie, actrio-neazl asemtrndtor. Diferenla cea mai importanttrconstl in aceea c[ sugestia mediului aclioneazd haotic,incongtient sau con$tient, in timp ce hipnoza este dirijatdde hipnotizator gi aclioneazf, asupra subiectului aflat instare de semiincongtienld. Pe de altd parte, dutosugesfiaesfe un act con$tient qi dirijat, qi de aceea reprezintd otreaptd superioarl a individului.

De asemenea se mai poate constata cI sugestia datorattrmediului este extraordinar de complexd gi de vastd, iar decele mai multe ori ea scapd puterii noastre de conffol.Sugestia mediului se poate constata direct la indivizii din jur.sau pnn efectele acesteia asupra noasfid, dar nu o putemutaltza exact in timpul in care acfioneaztr asupra noasffdpenffu cd atunci ea se fransformd imediat intr-o sugestiedirijatd. adicd in autosugestie.

Din aceastd cauzd, intrucAf sugestia mediului estefoarte importantd in formarea personalittrlii umane.inainte de a trece la treapta superioad, care- este auto-sugestia, vom analiza mai intdi modul cum acfioneazdsugestia prin hipnozd.

Vom incepe cu analiza hipnozei, care ne va ajuta sdinlelegem acest proces important care este sugestia.

Menfiontrm cd, sugestia prin hipnozd,- care neintereseaztr penhu a analiza sugestia simplb, a devenituna dintre metodele de tratament al unor boli.

Vom incepe prin a sublinia cd orice individ fbrdpregdtire speciald poate hipnotiza un om din zece, iar

11s

un om cu o pregf,tire sqmard poate hipnotiza doi

oameni din zece.

intrucdt hipnoza este o formd de sugestie anahzatd

mult de cdtre specialigti, vom prezenta in continuare

cAteva dintre cele mai simple exercilii de hipnoz[' care

pot fi u$or insugite, chiar qi de nespecialigti'- Vom face la inceput c0teva recomanddri necesar a fi

respectate pentru cei care,doresc sd foloseascd hipnoza

in tratarea unor sugestii simple, qi anume :

a. Sd existe cunoqtinfele anatoniice 9i fiziologice debuA'

' b. Hipnotizatorul sd insufle subiectului incredere in

acest tratament qi in operator.

c. Sd indepdrteze din subiect morbiditatea qi teama'

d. Subiectul sd inleleagd exact procesul sugestiei

pentru a conftibui la vindecare prin autosugestie'

e. Operatorut sd-gi Pqatd elirnina reflexul de ciipire

pentru a putea privi subiectul fix in ochi'

Pornind de la recomanddrile fdcute anterior' in

continu.are vd vom arlta cdteva exercilii elementare de

pregdtire qi de hiPnoz6:

1. Exerci[inl nr.l de Pregdtire:Educatia ochilor

- invdtati sd citigi ftrrd sd clipdi. la inceput cAteva

cuvinte, apoi un rind, iar dupd cdteva zile mai multe 6nduri'

- Privili fix in fa[d, in semiobscuritate. apoi fixali

.un cerc cu diametrul de 1 cm, trasat cu albastru pe o

hafiie albd. Privifi acest punct 15 secunde' cu o pauzd

cle 1 minut, apoi fixati punctul timp de 30 secunde, cu o

pauzd de 1 minut. Continuatri pdn[ cAnd vefi reuqi sd

1ine1i ochii deschigi, fdrd sd clipili, timp de 10 minute'

- Privili toate persoanele cu care discutali' fix lar$[cina nasului.

La inceputul exerciliului de hipnozd' fixali-vd

privirea deasupra ochilor subiectului.

116

2. Exerci{iul nr.2 de pregdtire:' Educa[ia vorbirii

- Pronunfafi cuvintele clar, tare gi hotdrdt, citiliarticole scurte cu voce tare.

- Citti cu voce tare texte diferite. Controlali-yd atentdiclia gi sonoritatea vocii.

- Desp5rlili cuvintele in silabe. Accentuali-le distinctqi foarte atent.

3. Exerci6iul nr.1 prin hipnozd:P ierd e re a e c hilibrului

I se va explica subiectului sd stea drept in picioare,cu picioarele apropiaie, bralele agezate de-a lungulcorpului qi cu ochii inchigi. in aceastd pozifle rigidi,subiectul str-gi comande singur in g6nd, concentrat, urml-torul ordin: "Cad pe spate! Cad pe spate! Cad pe spate!...,'.

Operatorul va sta a$ezat in spatele subiectului pentrua-i da incredere c[ nu va cddea jos. Dactr la comandaproprie subiectul, va cddea singur pe spate, atunci el areo sugestibilitate puternicd gi s-a concentrat suflcientasupra ordinului de a cf,dea pe spate. DacI nu cade pespate, atunci i se va explica clar, gi cdt mai simplu, cdnu s-a concentrat suficient gi nici nu a fost suficient deconvins ctr se poate autosugestiona. Se va trece laexerciliul unnhtor; primul exerciliu cle hipnotismpropriu-zis.

4. Exerci(iut nr.Z prin hipnozd:Dezechilibraree pe spate

Subiectul va sta drept in picioare, cu m0inile de-alungul corpului. Hipnotizatorul ii va explica cu fraze bineaccentuate: "Vom incepe experienfa impreund. Eu voidirija acfiunea! Privili-md atent in ochi!". Hipnotizatorulva privi fix in ochii subiectului timp de cca. 5-10 minute,

117

apoi va spune cu hottrrdre gi clar: "Acum veli inchide

ochii. S[ nu aveli nici o team[! Am s[ v[ fin s[ nu

cltielil Sd nu vd fie team[! Aveli incredere in mine!"'

Va Fece apoi in spatele subiectului qi ii va pune u;or

palmele pe spate, Pe omoPlafi.

Hipnotizatorul va continua sugestiile: "CAnd voi

retrage mdinile, veti sim$i o forld irezistibil[ care vd

atrage pe spate! Veli cddea pe spate incet, incet! Corpul

dumneavoastrd - se apleacd. spre spate secund[ cu

secundd, din ce in ce mai mult!". Se va insista asupra

acestor sugestii, apoi se va incheia hottrr0t: "Acum vegi'

cddea pe spate, cf,defi, cddeli, cddeli!""', pdntr cdnd

subiectul va cddea ge spate.

5. Exerci(iul nr.3 Prin hiPriozi:D e ze c hilibr ar e a in fa(d

Exercigiul se executtr numai duptr ce s-a efectuat

prin hipnozd sau prin autosugestie cf,derea pe spate'

Subiectul va sta drept, cu picioarele lipite 9i cu

bratrele intinse pe lAng[ corp, cu ochii inchigi' Hipnotiza-

torul il va invita sd se autosugestioneze cd se inclind

singur in fa16, la propria comand[. i;i va spune singur'

in ganO, atent $i relaxat "Cad in fa'1[! Cad in fa$!"'"'Dactr s-a autosugestionat, atunci se va inclina in fald'

dacd nu, atunci vefi executa dumneavoastr[ sugestia

printt-un exerciliu de hiPnoztr.

6. Exercrtiul nr.4 Prin hiPnozi':

Cdilerea tn fali.

Subiectul va sta drept, cu picioarele apropiate gi

miinile intinse. Experimentatorul va sta in fata lui gil va

privi fix in ochi, timp de 30-40 secunde' Se aSazd

mdinile pe cliviculele subiectului 9i, privindu-l fix, i se

va spune: "Cdnd imi retrag mdinile, o forld irezistibill

118

vd va impinge qi veti ctrdea in fatrdl incepeli s[ vtrinclinafi in faJi, pe nesimlite, din ce in ce mai mult, maimult, mai mult! ".

Subiectul va fi privit in ochi gi i se va spune cu t?lrie:"Acurn cldeli in fap! Cddeg in fal[! Cbdeti! Ctrdefi!...".

7. Exerci(iul nr.S prin hipnod:

. lncruciEarea degetelor de Ia mdini

Subiectul care, prin autosugestie, cade singur pe spateqi in fa1tr indeplineqte condiliile pentru a continuaexperienlele intrucAt posedd o mare sugestibilitate. Vafi invitat de cf,tre hipnotizator sd se,aqeze confortabil peun scaun $i sA stea cAt mai relaxat. Va fi apoi invitats[-gi intindd bralele in fag[, cu degerele de la m0iniincrucigate, gi sd inchidd ochii. in aceasttr poziliesubiectul trebuie str se autosugestioneze cd muqchii dela degetele mdinilor s-au contractat, ci i s-au inlepenitgi cd nu-gi mai poate desface degetele. Subiectul vaspune in gAnd: "Mdinile mi se lipesc! Nu pot str-midesfac degetele! Se lipesc! Se lipesc!". Autosugestiatrebuie str dureze 15-20 secunde, pdnl c6nd degeiele nuse mai pot desface. Pentru a le desface el va trebui strexecute o autosugestie contrard, ordonAndu.gi: "Acumpot sd-mi desfac mdinile! Mugchii se inmoaie! Mdinilese destind! Pot sd-mi desfac mdinile!".

8. Exerci(iul nr.6 prir hipnozd:IncruciEarea degetelor ile Ia mdini

Dacd subiectul nu se poate autosugestiona, atuncioperatorul va proceda la efectuarea aceluiaqi exerciliu.Subiectul va sta comod gi relaxat pe uri scaun, cu ochiifixali in ochii hipnotizatorului, av0nd mAinile inrinse cudegetele incrucigate qi palmele lipite. I se va spune:"Shdngetri tare degetele! Din ce in ce mai tare! Bralele

119