8/8/2019 SIMBOLISTICA BASM

1/2

SIMBOLURI IN POVESTEALUI HARAP-ALB

1. APA VIE SI APA MOARTAIn mitologia universala, apa este un simbol polivalent, figurand intre cele 4 elementecosmogonice fundamentale: foc, aer, apa, pamant. Simbol arhetipal, apa vie figureaza, deregula, in relatie de complementaritate cu apa moarta . Ambele simboluri poseda

proprietati terapeutice miraculoase. Eroul de basm, ranit sau ucis de zmeu, isiredobandeste integritatea corporala, inclusiv viata, cu ajutorul apei vii si apei moarte. Deobicei, apa moarta reface integritatea corporala, dar readucerea eroului la viata se faceaproape intotdeaunacu ajutorul apei vii.In Povestea lui Harap-Alb fata imparatului Rosrepune capul lui Harap-Albla loc, il inconjura de trei ori cu cele trei smicele de mar dulce, toarna apa moarta sa steie sangele si sa se prinda pielea, apoi il stropeste cu apavie, si atunci Harap-Alb indata invie.Trebuie sa precizam ca moartea si invierea eroului

nu reprezinta in basmul lui creanga un scop in sine, un simplu detaliu formal.In esenta, evorba de ceva mult mai profund. Murind, Harap-Alb se elibereaza de povara juramantuluide credinta si de supunere fata de span.Inviind, el isi redobandeste potentialitatea initiala,fiind acum o fiinta libera si, pe deasupra, un initiat, ceea ce-l indreptateste sa devinastapanul imparatiei unchiului sau.

2.CALUL NAZDARVANCalul este vazut, in mai toate religiile antice, ca singurul prieten adevarat al omului,calauza sigura si sfetnic devotat al eroului.Dupa cum spune si Jean Paul Clebert, el vedeceea ce omul nu vede si ca, in ultima instanta, el este cel care-l conduce pe calaret,care-si calareste stapanul.Alegerea calului se dovedeste a fi intotdeauna, in basme, un

lucru extrem de dificil, aproape imposibil, in absenta unui sprijin din partea unor pesonaje ajutatoare.In Povestea lui Harap-Alb alegerea calului nazdravan devine o proba initiatica, pe care eroul n-ar fi trecut-o, asa cum nici fratii sai n-au reusit, daca n-ar fi beneficiat de sfatul batranei cersetoare.Harap-Alb e sfatuit sa aleaga dintre toti caii peacela care va veni sa manance jaratic.Respectand intocmai sfaturile Sfintei Duminici,eroul ii cere tatalui sau calul, armele si hainele cu care a fost el mire si alege, in celedin urma, o rapciuga de cal, grebanos, dupuros si slab, de-i numarai coastele, care se vadovedi cel mai bun, mai istet si mai tanar dintre toti caii.Acestui cal nazdravn ii va revenimisiunea de a-l purta pe Harap-Alb in lungul drum spre imparatia unchiului sau si de a-lrazbuna, in final, ridicandu-l pe span in inaltul cerului, de unde i-a dat drumul, sa se faca

pana jos praf si pulbere.

3. SPANULIn Povestea lui Harap-Alb, intruchiparea raului absolut nu e zmeul, nu e balaurul saualt animal fabulos, ci un om.Un om ca toti ceilalti, cu o singura deosebire: el e unspan .Dupa parerea lui Calinescu, raul e reprezentat de un span, pentru ca in popor existao straveche credinta potrivit careia o deficienta sau o anomalie fiziologica e insotita de oafectiune morala corespunzatoare.Povestea lui Creanga sugereaza ideea ca fazele princare trece relatia Harap-Alb - omul span par similare cu fazele prin care trece relatia Om

8/8/2019 SIMBOLISTICA BASM

2/2

Pacat de-a lungul vietii.Fiul craiului ajunge sluga la span pentru ca a incalcat porunca parinteasca.Transpare aici o dubla alegorie: 1.a incalca sfaturile parintesi echivaleaza cuo grava eroare; 2.omul poate ajunge robul propriilor sale pacate.Eliberarea de pacat serealizeaza anevoios, dupa indelungi incercari.

4.IMPARATUL ROSIn Povestea lui Harap-Alb imparatul Ros reprezinta pesoana ce detine un secret, unmister al vietii, al inimii, sufletului, culoarea ce-i da numele fiind cea a stiintei, acunoasterii ezoterice, interzisa neinitiatilor precum Harap-Alb.Astfel, imparatul ilintruchipeaza pe cel ce pune capat unei serii de testari, de probe, pe care eroul le trece cu

bine avand ajutoare, iar ca rasplata, Ros ii da fata, aceasta detinand marea taina a invierii,ce-l va ajuta cand spanul ii va taia capul.

5.PADUREAPadurea este vazuta de Creanga ca un labirint, ca o incrucusare de drumuri dintre careunele sunt fara iesire si constituie fundaturi, prin mijlocul carora trebuie sa descoprei

drumul ce duce in centrul acestei ciudate panze de p ianjen. Padurea trebuie saingaduie accesul la centru printr-un fel de calatorie initiatica si sa-linterzica celor care nu sunt calificati pentru aceasta.De asemenea, dupaparerea lui Jung, ea mai poate insemna si frica in fata revelatiilorinconstientu lui, locul in care, singur fiind, te cuprinde spaima doar lasandu-ti liberegandurile.